CORESPONDENÞÃ DIN MALDIVE ParadisuldinOceanul Indian ... · 3/24/2021 · nAFIRMAÞIILE LUI VLAD...
1
GRAM AUR = 230,1503 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4191 RON EURO = 4,8886 RON DOLAR = 4,1348 RON 20 pagini n PAªTELE SCOATE INSPECTORII DIN BIROURI / Industria alimentarã la control PAGINA 17 n Economia zonei Euro revine pe creºtere, în martie PAGINA 18 n CIPRIAN TELEMAN, MINISTRUL CERCETÃRII, INOVÃRII ªI DIGITALIZÃRII/“Primãriile nu vor sã se înscrie în ghiºeul.ro pentru cã pierd contactul cu alegãtorii” PAGINA 16 5 lei Joi, 25 martie 2021, nr. 59 (6839), anul XXX n AFIRMAÞIILE LUI VLAD VOICULESCU APRIND PARLAMENTUL/PSD vrea comisie de anchetã pentru investigarea presupusei mãsluiri a datelor privind pandemia PAGINA 3 n Probabil fãrã dividende la Zentiva PAGINA 4 n Cea mai mare companie aerospaþialã din Italia anuleazã listarea diviziei americane DRS PAGINA 20 n RAPHAEL BOSTIC, PREªEDINTELE ATLANTA FED/“Fed-ul ar putea sã creascã dobânzile în 2023" PAGINA 20 BCE accelereazã tiparniþa sã nu piardã luminiþa de la capãtul tunelului S ãptãmâna încheiatã la 19 martie 2021 a înregistrat cel mai mare volum al achiziþiilor nete de obli- gaþiuni guvernamentale din ca- drul programului PEPP (Pande- mic Emergency Purchase Programme) din ultimele patru luni (vezi graficul 1). “BCE ºi-a îndeplinit promisiunea de a creºte ritmul achiziþiilor astfel încât sã combatã ameninþarea economicã a creºterii randamentelor”, scrie Bloomberg. Valoarea netã a achiziþiilor prin tipãrire de sãptãmâna trecutã a fost de 21,05 miliarde de euro, dupã achiziþii de 14 miliarde în sãptãmâna precedentã. “Noul ritm al achiziþiilor poate fi suficient pentru a preveni creºterea în continuare a randamentelor, însã este puþin probabil sã inverseze creºterea recentã”, a precizat un analist de la Bloomberg Economics, în condiþii- le în care costurile finanþãrii pe termen lung ale guvernelor din zona euro s-au angajat pe o tendinþã de creºtere de la începutul anului (vezi graficul 2). Într-o analizã de pe site-ul BCE, preºedintele instituþiei, Christine Lagar- de, scrie cã “menþinem opþiunea de a aju- sta ritmul achiziþiilor în orice moment pentru a rãspunde schimbãrilor potenþia- le în condiþiile de piaþã”, în condiþiile în care “s-a înregistrat un progres semnifi- cativ ºi putem vedea luminiþa de la capã- tul tunelului”. Dar dacã luminiþa nu este cea speratã ºi nici nu se aflã la capãtul tunelului? “Este înspãimântãtor sã citeºti cã BCE va cumpãra ºi mai multe obligaþiu- ni pentru a controla doar o creºtere micã a randamentelor ºi încã le mai lasã pe unele în terito- riul negativ”, a subliniat recent economistul spaniol Daniel La- calle într-un articol din Epoch Ti- mes, unde mai susþine cã “este chiar mai înspãimântãtor sã vezi cum investitorii laudã o decizie care nu face decât sã ascundã ri- scurile prin injecþii de lichiditate ºi mai mari”. Cel puþin la fel de îngrijorãtoare este ºi ceea ce pare a fi schimbarea obiectivului principal al Bãncii Centrale Europene. În ultima perioadã, oficialii BCE, inclusiv doamna Lagarde, pun un accent deosebit pe “menþinerea condiþiilor de finanþare favorabile” în toate apariþiile publice, iar þintirea inflaþiei pare sã fi trecut în plan secundar. (continuare în pagina 20) IA NAªTERE CEL MAI MARE CREDITOR SPANIOL Fuziunea Bankia- CaixaBank, aprobatã condiþionat l S&P Global Market Intelligence: Bãncile spaniole, afectate de perspectivele economice incerte A utoritatea de supraveghere a concurenþei din Spania (CNMC) a aprobat achiziþia de cãtre CaixaBank SA a credito- rului de stat Bankia SA, însã entitatea astfel creatã va trebui sã accep- te o serie de condiþii privind operaþiunile sale de retail. Amintim cã, în septembrie anul trecut, CaixaBank a decis sã cumpere Bankia pentru 4,3 miliarde de euro (5,2 miliarde de dolari) ca sã dea naºtere celei mai mari bãnci din Spania, cu active de peste 650 de miliarde de euro. Potrivit autoritãþii spaniole, noua enti- tate nu va trebui sã renunþe la vreuna din- tre afacerile sale, dar analiza activitãþii bancare de retail a grupului combinat a constatat o lipsã de concurenþã în 86 de localitãþi din Spania, iar în 21 dintre ace- stea CaixaBank ar avea monopol. Auto- ritatea a solicitat CaixaBank sã garanteze aceiaºi termeni ºi aceleaºi condiþii clien- þilor Bankia existenþi în zonele menþio- nate, timp de trei ani. În plus, noul grup nu poate închide birouri fãrã autorizaþia CNMC în orice zonã în care este singurul creditor. Autoritatea a subliniat cã nu existã preocupãri în alte domenii de afaceri ale noii entitãþi, cum sunt serviciile bancare de investiþii sau corporative. Achiziþia, care este aºteptatã sã se încheie pânã la sfârºitul primului trime- stru din 2021, are nevoie, de asemenea, de undã verde de la Ministerul Econo- miei din Spania, dupã ce a fost analizatã de autoritãþile spaniole ºi europene. Afacerea va genera economii anuale de 770 de milioane de euro, potrivit Reu- ters. Valoarea de piaþã a grupului combi- nat trece de 16 miliarde de euro. Acesta va avea 51.500 de angajaþi ºi 6.300 de su- cursale în Spania. Cele douã bãnci nu au oferit vreun detaliu cu privire la potenþia- lele reduceri de personal sau închiderea sucursalelor. La finele lunii ianuarie, Bankia a rapor- tat un profit net de 230 de milioane de euro pentru 2020, cu 57,6% mai mic decât cel din 2019. Analiºtii aºteptau 206 milio- ane de euro. Banca ºi-a constituit provi- zioane de 505 milioane de euro anul tre- cut, în contextul pandemiei de Covid. CaixaBank a realizat un câºtig de 1,38 miliarde de euro anul trecut, cu 19% mai mic faþã de anul precedent. Banca ºi-a pus deoparte provizioane de 1,25 miliar- de de euro în anul pandemiei. S&P Global Market Intelligence: Costul riscului a crescut pentru primele cinci bãnci spaniole O perspectivã economicã incertã, o potenþialã întârziere în redresarea extrem de importantã a sectorului turismului din þarã ºi un ritm mai lent de recunoaºtere a riscului de credit comparativ cu rivalii europeni vor face ca bãncile spaniole sã recurgã la provizioane mai mari decât anticipau pentru 2021, potrivit unei ana- lize realizate luna aceasta de S&P Global Market Intelligence. (A.V.) (continuare în pagina 20) CÃLIN RECHEA CORESPONDENÞà DIN MALDIVE Paradisul din Oceanul Indian, protejat natural în faþa Covid-19 R ãsfirate în Oceanul In- dian, Insulele Maldive sunt protejate natural în faþa coronavirusului prin izolarea lor faþã de restul lumii, fiind înconjurate de ape. Maldive reuºeºte sã-þi readucã sentimen- tul de liniºte ºi normalitate, iar albastrul safir al oceanului, care se uneºte cu seni- nul cerului te face sã uiþi de orice virus. Mohamed Naeem, manager general adjunct în cadrul Banyan Tree Vabbinfa- ru, ne-a mãrturisit: ”Insulele Maldive sunt cea mai bunã destinaþie pentru turiºtii care îºi doresc sã cãlãtoreascã în aceastã perioadã marcatã de pandemie. Riscul de infectare la destinaþie este foar- te mic. Eºti izolat ºi în siguranþã, datoritã protecþiei naturale de care fiecare insulã în parte se bucurã”. O vacanþã în Maldive te deconecteazã cu adevãrat de restul lumii ºi de proble- mele acesteia. Mersul desculþ pe nisipul fin prin întreaga insulã, chiar ºi la restau- rantul aflat pe plajã te elibereazã de gânduri ºi îþi aminteºte sã te bucuri de lu- crurile mici. De mascã poþi sã uiþi, mai puþin la masa de tip bufet, când þi se reco- mandã sã o porþi. Întreg personalul, însã, este în permanenþã protejat de mascã, iar cei care se ocupã de curãþenie au chiar ºi combinezoane. Insulele sunt micuþe. Pe unele le poþi parcurge în întregime în mai puþin de 20 de minute. Plajele cu nisip alb sclipesc sub razele soarelui, iar oceanul în nuanþe multiple de albastru care înconjoarã insu- lele se aude în fiecare clipã ºi aproape în fiecare colþ. Prin apa cristalinã întrezãreºti coralii de pe fundul oceanului ºi vezi peºtiºorii cum înoatã curioºi în jurul tãu. Deºi turiºtii sunt nelipsiþi de pe insule, resorturile sunt concepute în aºa fel încât þi se pare ce eºti singurul locuitor. Doar la restaurant realizezi cã de fapt mai sunt alþi turiºti care se bucurã odatã cu tine de frumuseþea insulei. Atmosfera e intimã ºi nimeni nu te deranjazã, nici mãcar tim- pul care parcã se scurge diferit – mai calm ºi mai prietenos. De pe plajã poþi vedea pisicile de mare care vin în fiecare zi, la o anumitã orã, la mal unde sunt hrãnite de personalul hote- lului ºi reprezintã un adevãrat spectacol pentru turiºti. Nici puii de rechin nu lip- sesc din apropierea insulelor, fiind ºi ei o curiozitate pentru turiºti. Nu este de mirare cã Maldive începu- se în forþã anul turistic 2020, cu un numãr mare de vizitatori ºi un grad ridicat de ocupare a resorturilor. Vestea apariþiei noului coronavirus a încetinit acest avânt, dupã cum ne-a spus Mohamed Naeem. Ulterior, graniþele multor þãri s-au închis, inclusiv cele ale Insulelor Maldive, astfel cã turiºtii nu au mai avut posibilitatea sã cãlãtoreascã, iar busi- ness-urile din turism au cãzut de la un ni- vel înalt de activitate la aproape de zero. Mohamed Naeem ne-a povestit: „Aceastã situaþie s-a aplicat ºi celor trei proprietãþi din lanþul nostru – Angsana Ihuru, Angsana Velavaru ºi Banyan Tree Vabbinfaru. În iulie, imediat ce graniþele s-au redeschis, am reluat ºi noi activita- tea resorturilor ºi încet, încet turiºtii au început sã vinã. ADELINA TOADER (continuare în pagina 15)
Transcript of CORESPONDENÞÃ DIN MALDIVE ParadisuldinOceanul Indian ... · 3/24/2021 · nAFIRMAÞIILE LUI VLAD...
GRAM AUR = 230,1503 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4191 RON EURO = 4,8886 RON DOLAR = 4,1348 RON
20 pagini
n PAªTELE SCOATE INSPECTORII DIN BIROURI /Industria alimentarã la control
PAGINA 17
n Economia zonei Euro revine pe creºtere, în martiePAGINA 18
n CIPRIAN TELEMAN, MINISTRULCERCETÃRII, INOVÃRII ªIDIGITALIZÃRII/“Primãriile nu vorsã se înscrie în ghiºeul.ro pentrucã pierd contactul cu alegãtorii”
PAGINA 16
5 lei Joi, 25 martie 2021, nr. 59 (6839), anul XXX
n AFIRMAÞIILE LUI VLAD VOICULESCU APRINDPARLAMENTUL/PSD vrea comisie de anchetãpentru investigarea presupusei mãsluiria datelor privind pandemia PAGINA 3
n Probabil fãrã dividende la ZentivaPAGINA 4
n Cea mai mare companie aerospaþialãdin Italia anuleazã listarea divizieiamericane DRS PAGINA 20
n RAPHAEL BOSTIC, PREªEDINTELEATLANTA FED/“Fed-ul ar putea sãcreascã dobânzile în 2023"
PAGINA 20
BCE accelereazãtiparniþa sã nu piardãluminiþa de la capãtultunelului
Sãptãmâna încheiatã la 19 martie2021 a înregistrat cel mai marevolum al achiziþiilor nete de obli-gaþiuni guvernamentale din ca-drul programului PEPP (Pande-
mic Emergency Purchase Programme)din ultimele patru luni (vezi graficul 1).
“BCE ºi-a îndeplinit promisiunea de acreºte ritmul achiziþiilor astfel încât sãcombatã ameninþarea economicãa creºterii randamentelor”, scrieBloomberg.
Valoarea netã a achiziþiilorprin tipãrire de sãptãmâna trecutãa fost de 21,05 miliarde de euro,dupã achiziþii de 14 miliarde însãptãmâna precedentã.
“Noul ritm al achiziþiilor poatefi suficient pentru a prevenicreºterea în continuare a randamentelor,însã este puþin probabil sã inversezecreºterea recentã”, a precizat un analistde la Bloomberg Economics, în condiþii-le în care costurile finanþãrii pe termenlung ale guvernelor din zona euro s-auangajat pe o tendinþã de creºtere de laînceputul anului (vezi graficul 2).
Într-o analizã de pe site-ul BCE,preºedintele instituþiei, Christine Lagar-de, scrie cã “menþinem opþiunea de a aju-sta ritmul achiziþiilor în orice moment
pentru a rãspunde schimbãrilor potenþia-le în condiþiile de piaþã”, în condiþiile încare “s-a înregistrat un progres semnifi-cativ ºi putem vedea luminiþa de la capã-tul tunelului”.
Dar dacã luminiþa nu este cea speratãºi nici nu se aflã la capãtul tunelului?
“Este înspãimântãtor sã citeºti cãBCE va cumpãra ºi mai multe obligaþiu-
ni pentru a controla doar ocreºtere micã a randamentelor ºiîncã le mai lasã pe unele în terito-riul negativ”, a subliniat recenteconomistul spaniol Daniel La-calle într-un articol din Epoch Ti-mes, unde mai susþine cã “estechiar mai înspãimântãtor sã vezicum investitorii laudã o deciziecare nu face decât sã ascundã ri-
scurile prin injecþii de lichiditate ºi maimari”.
Cel puþin la fel de îngrijorãtoare este ºiceea ce pare a fi schimbarea obiectivuluiprincipal al Bãncii Centrale Europene. Înultima perioadã, oficialii BCE, inclusivdoamna Lagarde, pun un accent deosebitpe “menþinerea condiþiilor de finanþarefavorabile” în toate apariþiile publice, iarþintirea inflaþiei pare sã fi trecut în plansecundar.
(continuare în pagina 20)
IA NAªTERE CEL MAI MARE CREDITORSPANIOL
Fuziunea Bankia-CaixaBank, aprobatãcondiþionatl S&P Global Market Intelligence: Bãncilespaniole, afectate de perspectivele economiceincerte
Autoritatea de supraveghere ac o n c u r e n þ e i d i n S p a n i a(CNMC) a aprobat achiziþia decãtre CaixaBank SA a credito-rului de stat Bankia SA, însã
entitatea astfel creatã va trebui sã accep-te o serie de condiþii privind operaþiunilesale de retail.
Amintim cã, în septembrie anul trecut,CaixaBank a decis sã cumpere Bankiapentru 4,3 miliarde de euro (5,2 miliardede dolari) ca sã dea naºtere celei mai maribãnci din Spania, cu active de peste 650de miliarde de euro.
Potrivit autoritãþii spaniole, noua enti-tate nu va trebui sã renunþe la vreuna din-tre afacerile sale, dar analiza activitãþiibancare de retail a grupului combinat aconstatat o lipsã de concurenþã în 86 delocalitãþi din Spania, iar în 21 dintre ace-stea CaixaBank ar avea monopol. Auto-ritatea a solicitat CaixaBank sã garantezeaceiaºi termeni ºi aceleaºi condiþii clien-þilor Bankia existenþi în zonele menþio-nate, timp de trei ani. În plus, noul grupnu poate închide birouri fãrã autorizaþiaCNMC în orice zonã în care este singurulcreditor.
Autoritatea a subliniat cã nu existãpreocupãri în alte domenii de afaceri alenoii entitãþi, cum sunt serviciile bancarede investiþii sau corporative.
Achiziþia, care este aºteptatã sã seîncheie pânã la sfârºitul primului trime-stru din 2021, are nevoie, de asemenea,de undã verde de la Ministerul Econo-miei din Spania, dupã ce a fost analizatãde autoritãþile spaniole ºi europene.
Afacerea va genera economii anualede 770 de milioane de euro, potrivit Reu-ters. Valoarea de piaþã a grupului combi-nat trece de 16 miliarde de euro. Acestava avea 51.500 de angajaþi ºi 6.300 de su-cursale în Spania. Cele douã bãnci nu auoferit vreun detaliu cu privire la potenþia-lele reduceri de personal sau închidereasucursalelor.
La finele lunii ianuarie, Bankia a rapor-tat un profit net de 230 de milioane deeuro pentru 2020, cu 57,6% mai mic decâtcel din 2019. Analiºtii aºteptau 206 milio-ane de euro. Banca ºi-a constituit provi-zioane de 505 milioane de euro anul tre-cut, în contextul pandemiei de Covid.
CaixaBank a realizat un câºtig de 1,38miliarde de euro anul trecut, cu 19% maimic faþã de anul precedent. Banca ºi-apus deoparte provizioane de 1,25 miliar-de de euro în anul pandemiei.
S&P Global MarketIntelligence: Costul riscului acrescut pentru primele cincibãnci spaniole
O perspectivã economicã incertã, opotenþialã întârziere în redresarea extremde importantã a sectorului turismului dinþarã ºi un ritm mai lent de recunoaºtere ariscului de credit comparativ cu rivaliieuropeni vor face ca bãncile spaniole sãrecurgã la provizioane mai mari decâtanticipau pentru 2021, potrivit unei ana-lize realizate luna aceasta de S&P GlobalMarket Intelligence. (A.V.)
(continuare în pagina 20)
CÃLINRECHEA
CORESPONDENÞÃ DIN MALDIVE
Paradisul din OceanulIndian, protejat naturalîn faþa Covid-19
Rãsfirate în Oceanul In-dian, Insulele Maldivesunt protejate natural înfaþa coronavirusului prinizolarea lor faþã de restullumii, fiind înconjuratede ape. Maldive reuºeºtesã-þi readucã sentimen-
tul de liniºte ºi normalitate, iar albastrulsafir al oceanului, care se uneºte cu seni-nul cerului te face sã uiþi de orice virus.
Mohamed Naeem, manager generaladjunct în cadrul Banyan Tree Vabbinfa-ru, ne-a mãrturisit: ”Insulele Maldivesunt cea mai bunã destinaþie pentruturiºtii care îºi doresc sã cãlãtoreascã înaceastã perioadã marcatã de pandemie.Riscul de infectare la destinaþie este foar-te mic. Eºti izolat ºi în siguranþã, datoritãprotecþiei naturale de care fiecare insulã
în parte se bucurã”.O vacanþã în Maldive te deconecteazã
cu adevãrat de restul lumii ºi de proble-mele acesteia. Mersul desculþ pe nisipulfin prin întreaga insulã, chiar ºi la restau-rantul aflat pe plajã te elibereazã degânduri ºi îþi aminteºte sã te bucuri de lu-crurile mici. De mascã poþi sã uiþi, maipuþin la masa de tip bufet, când þi se reco-mandã sã o porþi. Întreg personalul, însã,este în permanenþã protejat de mascã, iarcei care se ocupã de curãþenie au chiar ºicombinezoane.
Insulele sunt micuþe. Pe unele le poþiparcurge în întregime în mai puþin de 20de minute. Plajele cu nisip alb sclipescsub razele soarelui, iar oceanul în nuanþemultiple de albastru care înconjoarã insu-lele se aude în fiecare clipã ºi aproape înfiecare colþ. Prin apa cristalinã întrezãreºti
coralii de pe fundul oceanului ºi vezipeºtiºorii cum înoatã curioºi în jurul tãu.
Deºi turiºtii sunt nelipsiþi de pe insule,resorturile sunt concepute în aºa fel încâtþi se pare ce eºti singurul locuitor. Doar larestaurant realizezi cã de fapt mai suntalþi turiºti care se bucurã odatã cu tine defrumuseþea insulei. Atmosfera e intimã ºinimeni nu te deranjazã, nici mãcar tim-pul care parcã se scurge diferit – maicalm ºi mai prietenos.
De pe plajã poþi vedea pisicile de marecare vin în fiecare zi, la o anumitã orã, lamal unde sunt hrãnite de personalul hote-lului ºi reprezintã un adevãrat spectacolpentru turiºti. Nici puii de rechin nu lip-sesc din apropierea insulelor, fiind ºi ei ocuriozitate pentru turiºti.
Nu este de mirare cã Maldive începu-se în forþã anul turistic 2020, cu un numãr
mare de vizitatori ºi un grad ridicat deocupare a resorturilor. Vestea apariþieinoului coronavirus a încetinit acestavânt, dupã cum ne-a spus MohamedNaeem. Ulterior, graniþele multor þãris-au închis, inclusiv cele ale InsulelorMaldive, astfel cã turiºtii nu au mai avutposibilitatea sã cãlãtoreascã, iar busi-ness-urile din turism au cãzut de la un ni-vel înalt de activitate la aproape de zero.
Mohamed Naeem ne-a povestit:„Aceastã situaþie s-a aplicat ºi celor treiproprietãþi din lanþul nostru – AngsanaIhuru, Angsana Velavaru ºi Banyan TreeVabbinfaru. În iulie, imediat ce graniþeles-au redeschis, am reluat ºi noi activita-tea resorturilor ºi încet, încet turiºtii auînceput sã vinã.
ADELINA TOADER(continuare în pagina 15)
