traditiesi actualitate

� Anul I � Nr. 3 � Iunie 2011 �

Y K

Corbi ,,

Ploile au făcut ravagii!

„Rapsodia păstorească” de la Corbi

pag. 2

pag. 4-5

Ultimul clopoţelpag. 6

PrăznuireaHramului

la bisericile din Corbi

şi Stăneştipag. 7

Primarul Mihai Ungurenuș primindu-și cu deosebită căldură sufletească oaspeții participanți la cea de a 41-a ediție a “Rapsodiei păstorești “ – amplu festival folcloric argeșean și interjudețean .

Căsătoria:începutuldrumului în doi

“Căsătoria este o binecuvântare de care vă veţibucura de-a lungul vieţii. Ea vă oferă multe bucurii,multă plăcere şi armonie în viaţa voastră ca soţ şisoţie. Vă urez un mariaj presărat numai cu fericire,veşti bune şi fie ca dragostea voastră să fie eternă. Şinu uitaţi că, după 50 de ani de căsnicie, diploma de

fidelitate va veni ca o confirmare a înţelegerii şi înţelepciunii de care aţi dat dovadăîn toţi aceşti ani. La Mulţi Ani fericiţi şi Casă de Piatră!

Primar Mihai Ungurenuş

Iată care sunt cele mai noi familii întemeiate în comuna Corbi:

DEDINOIU Petre şi Ionela MarinelaZAMFIR Victor şi Ancuţa FlorentinaBEBEŞELEA Ion şi ElenaCIOBĂNELEA Andrei şi Cristina NicoletaROTARU Bogdan Aurel şi AndreiaCURJANSCHA Constantin şi Alina

Fluieraşii de la Corbi fac spectacol în Portugalia pag. 8

Precipitaţiile căzute în ultima decadă a lunii mai 2011 (subformă de averse), au provocat pagube însemnate. În data de 31

mai, a plouat într-o singură oră peste 25 l/m², afectând drumurilesăteşti şi gospodăriile populaţiei. De asemenea, au fost afectate

podeţele ce traversează cursurile de apă din cauzasubspălării culeelor. Pe unele podeţe circulaţia sedesfăşoară cu restricţie de tonaj de maxim 2t. “Au fostdistruse drumurile săteşti prin spălarea balastrului depe partea carosabilă, după cum urmează: Budurău –Alexandria 1 km; Drumul Carului 1 km; Strada Ion A.Ilinescu 0,5 km; Pârâul Gârgan 0,1 km; StradaDispensar 0,2 km; Strada Naum Râmniceanu 0,2 km.

De asemenea, Pârâul Tudose a afectat douăgospodării (Ungureanu Marius şi Buceloiu Elena), prinerodarea malurilor iar alte două gospodării situate înpartea de nord a comunei au fost şi ele afectate(Ciobănelea Ion şi Verdete Constantin). În aceastăzonă, situaţia se poate agrava dacă va continua săplouă. Trebuie precizat că aici poate fi afectat şi drumuljudeţean Corbi – Nucşoara”, a declarat primarul MihaiUngurenuş.

Primăria comunei Corbi şi Consiliul Local s-au implicatimediat şi au luat măsuri de asigurare şi menţinere în starenormală a drumurilor din sectorul afectat. În vederea remedieriiacestor probleme, se impun următoarele măsuri:

- semnalizarea tuturor zonelor afectate;- restricţionarea circulaţiei autovehiculelor de mare tonaj pe

segmentele de drum afectate;- realizarea unor lucrări de consolidare a terasamentelor

drumurilor;- refacerea platformei drumurilor;- refacerea sistemului de colectare a apelor pluviale;- întreţinerea permanentă a drumurilor, după efectuarea

lucrărilor recomandate.Comitetul local pentru situaţii de urgenţă Corbi va monitoriza

în mod special, în perioada de precipitaţii, evoluţia zonelorafectate menţionate mai sus, funcţie de evoluţia fenomenului.

Material realizat cu sprijinul dlui ing. GEORGESCU Ion

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, încolaborare cu Uniunea Europeană a lansat unprogram de finanţare prin care fiecare persoanăfizică ce deţine teren arabil poate beneficia de 1.500euro anual, timp de 5 ani – dacă sunt îndepliniteurmătoarele condiţii:

- terenul trebuie să fie înregistrat la APIA şi laprimărie;

- terenul trebuie să fie cultivat în prezent;- în funcţie de cultura care există, se calculează o

valoare a UDE (unitatea de dimensiune economică).Pentru încadrarea în program sunt necesareminimum 2 UDE.

De exemplu: a) teren de 1 ha pe care este cultivat grâu: UDE =

1*0,28 (coeficientul grâului) = 0,28 UDEAcest proiect nu este eligibil (în cazul grâului

trebuie sa fie un minim de 7,14 ha pentru a se puteaîncadra);

b) teren de 1 ha pe care este o livadă: UDE =1*2,215 (coeficientul pomilor fructiferi) = 2,215UDE

Acest proiect este eligibil, va primi banii.

c) are un număr de 25 de stupi: UDE = 25 *0,083(coeficientul fiecărui stup în parte) = 2,075 UDE

Acest proiect este eligibil, va primi banii.

- persoana care accesează aceste fonduri trebuiesă aibă minim 10 clase (şi, de preferat, dar nuobligatoriu, un curs în domeniul agricol);

- vârsta maximă de accesare este de 62 de ani (seobţine punctaj suplimentar pentru cei ce au până în40 de ani).

ATENŢIE!Nu contează ce cultura ce se află în prezent pe

teren – pentru fiecare dintre acestea există uncoeficient economic în vederea stabilirii dimensiuniiexploataţiei agricole.

Suma de 1.500 de euro poate fi folosită de cătrebeneficiar pentru:

- achiziţia de sămânţă/îngrăşăminte/furaje pentruanimale;

- achiziţia de teren pentru dezvoltarea exploataţieiagricole;

- achiziţia de unelte/echipamente necesare înagricultură;

- plata lucrărilor agricole anuale (arat, discuit,însămânţat, prăşit, cules);

- achiziţia de animale/stupi pentru dezvoltareaexploataţiei;

- alte lucrări necesare.

Condiţia necesară pentru obţinerea acestorfonduri este întocmirea şi depunerea unui plande afaceri şi o cerere de finanţare la OficiulJudeţean de care aparţineţi – proiect care va rămâneîn sarcina consultantului, dacă beneficiarul este deacord.

Jurist MOISESCU Mihail

“Fiinţa neamului nostru sub formădacică a fost de la început puternică,masivă şi rezistentă în faţa puterilortendinţelor cotropitoare străine şiînzestrat cu enormă putere deasimilare” (Vasile Netea).

“Noi românii suntem cei mai vechilocuitori ai acestui pământ şi anumeunul dintre cele mai vechi popoareale întregului continent” (SimionMehedinţi).

“Istoria unui popor se desfăşoară întimp şi spaţiu, în contextul strâns deconvieţuire cu popoarele vecine”, spunemarele istoric naţional Nicolae Iorga.

Tot aşa şi istoria localităţiiCorbi trebuie privită în strânsălegătură, în interferenţa cuistoria spaţiilor vecine:Câmpulung şi Curtea de Argeşcare sunt vechi vetre de ospiritualitate românească şicare au beneficiat, ca fostecapitale ale Valahiei (ŢaraRomânească), de o atenţie maimare a istoricilor. De altfel,între Corbii de Piatră şiMănăstirea Curtea de Argeş aufost relaţii strânse, localitateafiind înclinată mănăstirii, iarlocuitorii, devenind rumâni ai acesteia.

Documentar, localitatea este atestatăsub numele de Corbii de Piatră. În anul1456, când satul este întărit (donat)Jupânului Mogoş de către domnitorulVladislav al II-lea. Cum atestareadocumentară consfiinţeşte o stare de fapt,la momentul respectiv, asta nu înseamnăpiatra de temelie a localităţii; începuturileacesteia se pierd în negura vremurilor,poate în vremea ducelor sau poateînaintea acestora.

Analizând din punct de vederegeografic spaţiul cuprins la nord, întreultimele prelungiri făgărăşene şi la sudîngustimile dintre dealurile Plătica la estşi Toaca la vest, constatăm existenţadepresiunilor Nucşoara la nord şi Corbi laSud care datorită poziţiei uşor de apărat şiposibilitatea de refugiu în pădurile dinteritoriu şi zona Montană oamenii auputut locui mai în siguranţă, mai ales înperioada de după retragerea stăpâniriiromane la sud de Dunăre, perioadă cecorespunde marilor migraţiuni până la

crearea primelor formaţiuni statale.Tradiţia locală, dar şi unele izvoare

narative mai vechi, începând cu IoanThrozi, susţin că familia Corvinilor dincare provin Iancu de Hunedoara, Voievodal Transilvaniei şi Matei Corvin, rege alUngariei (1458-1490) ar fi originară dinŢara Românească, mai precis din Corbiide Piatră, strămutată în ţinutul Hunedoara,după bătălia de la Rovine 1395, afirmăCamil Mureşan într-un studiu dedicatCorvinilor.

Dacă e să dăm crezare acestui izvorrezultă o atestare documentară anterioarăcelei oficiale.

Alt izvor narativ, provenit dincancelaria regelui maghiar Matei Corvin,

scris de italianul Bonfini, susţine origineaînaintaşilor lui Matei Corvin ca proveninddintr-o familie nobiliară înrudită cu VladŢepeş, din dinastia Basarabilor, familieoriginară din Corbii de Piatră. O legendălocală susţine că Voicu, un mic nobilromân, îşi trage numele de Corvin de lacorbul săgetat, care furase un inel de aurde la un copil ce se juca pe malul râului.Corbul fiind şi însemnul heraldic alfamiliei sale, originari din Corbii de Piatrăstrămutată aşa cum s-a arătat mai sus înTransilivania.

Cum legendele pleacă de la un adevăristoric şi în aceasta trebuie să fie unsâmbure de adevăr. Indiferent de păreri şipăreri un lucru este cert şi anume călocalitatea îşi trage numele de Corbii dePiatră de la corbii care îşi făceau şi îşi facşi acum cuiburi în stânca de gresie în carea fost săpată biserica şi că este o vechevatră de bucurie şi spiritualitateromânească.

prof. NECHITA Paul

Fonduri europenenerambursabile pentru agricultori

Drumuri şi gospodării afectate de ploi

Câteva repere de istorie locală

- continuare din numărul trecut -

1. Vechimea şi numele satului

Începutul satului Stăneşti trebuie căutat în trecutul istoriei cusute de ani în urmă. Atestarea documentară a localităţii dateazăde la 19 iunie 1502, când domnitorul Radu cel Mare (1495 –1508) întăreşte prin hrisov lui Mogoş şi fratelui său Nanciu“ocina lor de la Stăneşti, oricât a ţinut Alăman toată pentru că le

este veche şi dreaptă ocina”. Existenţa satului este însă maiveche. Satele s-au format înainte, uneori cu câteva secole deapariţia lor în documentele de cancelarie. Documentele secoluluial XII-lea, ce se referă la satul Stăneşti, arată existenţa unorforme de organizare a oamenilor în obşti ca fiind mult maiveche. Regiunea subcarpatică a Râului Doamnei şi a Argeşului afost zonă de formare a statului feudal Ţara Românească, aiciexistând voievodatul lui Seneslau, aici au fost primele reşedinţede ţară, Curtea de Argeş şi Câmpulung.

Statul feudal Ţara Românească s-a format nu prin “descălecatde peste munţi, ci prin evoluţia puterii româneşti locale, din luptaîmpotriva cotropitorilor pe care oastea română i-a învinsîmpotriva tradiţiei populare, în jos de Câmpulung, pe RâulDoamnei, unde îşi află moartea chiar şi soţia lui Basarab,Marghita”, conchide Hurdubeţiu în monografia “CâmpulungMuscel ieri şi azi”, 1974, pag. 68.

Tradiţia populară locală păstrează până în vremea noastrălegende despre Râul Doamnei, Piatra Doamnei, Lacul cu Bani,unde se vorbeşte despre luptele purtate împotriva tătarilor,despre fuga în aceste părţi a unei doamne din familiaBasarabilor, care, fugărită de tătari, a ajuns, pe apa râului, pânămai sus de Corbi. Aici, s-a ascuns după o piatră dar, urmărită şicăutând să treacă râul, a fost luată de valuri şi s-a înecat, trupulfiindu-i găsit mai la vale, în satul Domneşti. De atunci, râuluiNegru i s-a spus Râul Doamnei, piatra după care s-a ascuns,Piatra Doamnei, iar satul unde i s-a găsit trupul s-a numitDomneşti. Zona subcarpatică în care se află vatra satului Stăneştia fost populată din vremea neoliticului, după cum dovedescmărturiile nescrise: un topor mic, găurit din cremene şi altul maimare, din piatră de râu, de asemenea găurit, luate la Muzeul dinCurtea de Argeş. Cuvântul “sat” derivat din latinescul“fossatum”, în limba română veche, desemna o naţiunedemografică, o totalitate sau obştea locuitorilor.

Numele localităţiiSatul Stăneşti poartă un nume la plural, nume ce indică o

comunitate de locuitori, pluralul onomasticului “Stan”, devenitnume toponimic. După Nicolae Iorga, acest nume reprezintă pemoşul obştii, strămoşul genealogic. Un astfel de nume poate săse refere şi la un conducător ales de comunitate sau la un stăpânfeudal al satului. Sufixul “eşti” arată pe urmaşii stăpânului săuîntemeietorul satului. Multă vreme sub denumirea satuluiStăneşti s-a înţeles atât aşezarea de pe partea stânga a RâuluiDoamnei cât şi cea din dreapta lui. Aceasta din urmă formândastăzi satul Poduri. În alcătuirea localităţii Stăneşti se cuprinde şicătunul Pârâieşti, care a avut o existenţă veche, ca sat aparte şicare, la 1864, împreună cu satul Stăneşti, a format comuna ruralăStăneşti. Denumirea de Pârâieşti este veche, se întâlneşte într-undocument din 27 august 1582 când se vorbeşte de “un lac la

Cânepişte ce se chiamă Pârâieşti”. În legătură cu aşezarea satuluiStăneşti, o tradiţie locală aminteşte de locul numit “La Spoială”,din Valea Lupului, izolat, înconjurat de păduri. Prin 1935,bătrânul Gheorghe Valcu spunea profesorului Nicolae Hera că oserie de familii: Niţă Radu Lupeanu, Enache Pietreanu şi TudorPreda îşi aveau casele la Spoială.

Dintr-o grotă lungă de 8 m şi lată de 4 m, numită “Biserica luiEnache”, locuitorul Enache sin Lixandru Lupeanu, scotealespezi de piatră pentru pardoseala bisericilor şi praguri de case.Vatra satului Stăneşti n-a fost Spoiala. Aici se retrageau

locuitorii în vremuri derăstrişte, în timpul dominaţieiturco-fanariote, căci erau maiferiţi de ocupanţi şi destrângătorii dărilor. Locuinţeizolate au mai fost şi în altepărţi. La Ristoaia, Poiana luiBran şi Ogradă în estullocalităţii, ori pe dealulBeşleaga, în vest de satulPoduri. Vatra satului Stăneşti,cu locuinţe dispersate, seîntindea la poala pădurii estice,unde azi e cătunul Pârâieşti şisub pădurea din vest, unde seaflă satul Poduri. Aşezareagospodăriilor în partea centralăa Stăneştilor, de-a lungulşoselei Domneşti-Nucşoara,este mai nouă, ea a luat fiinţăprin ieşirea “la linie”, a unorfamilii din Spoială Pârâieşti,Poduri, ca şi prin noile aşezări

ale “ungurenilor”, veniţi în număr mare din sudul Ardealului, pela jumatatea secolului al XVIII-lea. Regulamentul Organic din1831 pune problema organizării satelor pe baze moderne.Măsura era dictată de interese de stat, în primul rând, strângereabirului.

2. Aservirea obştei şi dizolvarea ei

În secolul XVI erau încă ţăranii liberi, stăpâni pe ocinele lor.Obştea sătească este anterioară formăriidomeniului feudal, domnesc, boieresc,mânăstiresc. Domeniul acestor hrăpăreţi, s-aformat prin contopirea pământurilor obştilorsăteşti libere şi prin aservirea ţăranilor.Nicolae Bălcescu menţiona: “Aşadar numunca, nici rodul ei, ci un şir de spoliaţiisuccesive sunt originea proprietăţilor mariîn ţările noastre”…

La sfârşitul secolului al XVI-lea legareade glie a ţăranilor aserviţi a dus la agravareasituaţiei lor. Despărţiţi de delniţele ereditareputeau fi mutaţi de pe o moşie pe alta aaceluiaşi stăpân, puteau fi vânduţi fărădelniţe, iar acestea se puteau vinde fărăţăranii aserviţi care le lucrau. Treptat, obştilelibere s-au dizolvat, o parte s-au menţinutliberă până târziu, acestea fiind satele demoşneni. Cercetând documentele referitoarela Stăneşti vom afla multe date privindobştea de aici. Faptul că la început a fost satde ţărani liberi este consemnat în hrisovuldin 13 iunie 1604 prin care Radu ŞerbanVoievod întăreşte lui Voico din Corbişori,satul Stăneşti, cu menţiunea: “acest mai susspus sat au fost cneji”, adică au fost oameniliberi, căci termenul de cneaz în acea vreme arăta calitatea de omliber a micului proprietar. În concluzie, locuitorii satului Stăneştiau fost ţărani liberi, organizaţi în obşti. Aservirea lor a fost unproces îndelungat. Din documente aflăm cum o serie de boieri,unii ridicaţi din sânul obştii, prin procesul de diferenţiere socialăacaparează pământul şi braţele de muncă libere. Ele scot laiveală povara tot mai apăsătoare a birului cu care se acopereaharaciul faţă de turci. Pentru plata birului mulţi ţărani îşi vândpărţile de ocină şi devin rumâni, adică ţărani dependenţi faţă destăpânii feudali. Redăm în întregime hrisovul din 19 iunie 1502:“Din mila lui Dumnezeu, Io Radu Voievod şi domn a toată ţaraUngrovlahiei, fiul preabunului şi marelui Vlad Voevod, dădomnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domnieimele, lui Mogoş şi fratelui său Nanciu şi cu fiii lor ca să le fie lor

ocina de la Stăneşti oricât a ţinut Alăman toată pentru că le esteveche şi dreaptă ocina. De aceea le-am dat şi domnia mea ca săle fie de ocină şi de ohaba lor şi fiilor lor şi nepoţilor şistrănepoţilor şi la ei prădalnica să nu fie ci să fie celor rămaşi ailor şi de nimeni neatins după porunca domniei mele. Şi euscriitorul SIN care am scris în cetatea de scaun Târgovişte lunaiunie 19 zile, în anul 7010 (1502) io Radu Voevod din mila luiDumnezeu domn”. Din document se înţelege că Mogoş şiNanciu, fraţi, se ridicaseră ca mici boieri din rândul membrilorobştei Stăneşti prin procesul de diferenţiere socială.

În hrisovul de mai sus se menţionează: “….. de aceea le-amdat şi domnia mea ca să le fie de ocină şi de ohabă”. “Ocină” areînţelesul de stăpânire a pământului iar ohabă are sensul destăpânire deplină, de înlăturare a oricăror pretenţii din parteaaltor persoane asupra proprietăţii confirmate de domn.

Formula “… şi la ei prădalnică să nu fie ci să fie celor rămaşiai lor”, exprimă renunţarea din partea domniei de a luaproprietatea pe seama ei atunci când i s-ar întâmpla moarte şi nuar avea succesori masculini.

Un document din 1535 dat de Radu Paisie ne informează căVlaicu Clucer avea mari stăpâniri în Stăneşti: câmp de cultură,păduri, ape, munţi, iar locuitorii obştei nu mai erau liberi, căzuseîn dependenţă faţă de Vlaicu. El era din Piscani Argeş. Aveafuncţia de mare logofăt şi era luat ca martor în hrisoaveledomneşti. A fost ctitor la biserica veche de pe silişte din satulRetevoieşti Argeş unde s-a descoperit mormântul său cu un inelde aur ce purta inscripţia: “Vlaicu mare logofăt”. Procesulaservirii ţăranilor liberi din obştea satului Stăneşti continuă şi însecolul al XVII-lea. Oamenii liberi îşi vând părţile lor de ocinădevenind rumâni.

La 20 septembrie 1619, Fătul şi Neagul vând lui Muşatpostelnicul din Pietroşani un cadru de ocină în hotarulStăneştilor cu semnele de hotar: “… din muchie, din hotarulSlănicului, în jos Calea Târgului, prin perii lui Bătută, din periilui Bătută, trece calea pe un troian cu nişte ulmi, dă în ValeaPârâieştilor, ia valea în jos până în matca râului şi ia râul în jospână în hotarul Domneştilor şi pe lângă hotarul Domneştilor, însus până în muche şi dă iar în hotarul Slănicului de sus.”

La începutul secolului al XII-lea moşia satului Stăneşti ajungeîn stăpânirea boierului Muşat postelnicul din Pietroşani Argeş.Acesta mai stăpânea moşii la Pietroşani, Nucşoara, Muşăteşti,Izvorani, Ştefăneşti şi Negreşti, Dolj. În a doua jumătate asecolului al XVII-lea moşia Stăneşti aparţine urmaşilor lui

Muşat postelnicul. Iată cartea cu semnele hotarnice ale moşieiStăneşti dată la 15 zile leat 7158 (1650) de către Ion Pârcălabul:“Semnele hotarului Stăneştilor despre Domneşti la Fântânele, deaci pe faţă pe la Ulmi de aci pe muchie pe la Răsturniş … PoianaJigării … Poiana Dealului … Prohadişte … Neperu … ValeaLupului … Tei … Dim … Corbişori … grădina Vlaicului …Bolduri … muchea Văii Dracului … Toaca … capul boierului …Valea Teişului … Pleş … valea lui Napaste … Valea Rea …Groşi … Cărbune … Făget … Valea Rumpaielor … CoastaLăzurilor Domneşti … Valea Lupului Domneşti până în râu, deacia trece râul iar la Fântânele.

- va urma -

autori: G.G.U. şi M.G.U.

Satul Stăneşti pe firul istoriei

După cele două mari sărbători religioase, Naştereaşi Învierea Domnului Iisus Hristos, o altă sărbătoaretradiţională, de data asta folclorică, a fost la sufletullocalnicilor din Corbi: „Rapsodia păstorească”.Evenimentul marchează, de peste patru decenii,urcatul oilor la munte. Manifestarea închinată celeimai străvechi îndeletniciri este ţesută, an de an, dinglasul fluierului şi frumuseţea portului popular. Lacea de a 41-a ediţie, bucuria evenimentului organizatde Primăria Corbi, Consiliul Local Corbi sub egidaConsiliului Judeţean Argeş a fost împărţită de fiiisatului cu oaspeţi din afara localităţii: reprezentanţi aiautorităţilor locale şi judeţene, şefi ai instituţiilordeconcentrate din Argeş, politicieni, oameni obişnuiţi– altfel spus, iubitori ai tradiţiilor şi datinilor mioritice.

Sărbătoarea, ca o cămaşănouă a comunei

În zilele premergătoare, localnicii din Corbi şi-au primenitcurţile şi au scos, cu mic, cu mare, din lada bunicii fote, şorţuri,ii, cămăşi, cioareci, pălării, vestuţe… S-au gătit, s-au ferchezuitşi, după ce au fost la slujba de duminică, au venit în păr în centrulsatului Corbi, pentru a-şi primi cum se cuvine oaspeţii. „Pentrunoi, «Rapsodia păstorească» de la Corbi înseamnă, în primulrând, o cămaşă nouă a comunei. Toată lumea trebuie să facăcurat, să îmbrace ţinuta tradiţională şi să participe la eveniment”,a spus primarul Mihai Ungurenuş, cu un ochi la noi şi cucelălalt la invitaţii care soseau bucuroşi din toate colţurile ţării.

Simpozionul oierilorŞi, cum unui bun gospodar îi stă gândul mai întâi la muncă şi

apoi la distracţie, startul „Rapsodiei păstoreşti” a fost dat de un

simpozion pe tema creşterii ovinelor şi accesării fonduriloreuropene, informaţiile fiind oferite de specialişti din domeniu.Manifestarea s-a desfăşurat la Căminul Cultural şi s-a bucurat deo largă participare din partea asociaţiilor crescătorilor de ovinede la Corbi, Pietroşani, Nucşoara şi Domneşti, precum şi de laFederaţia oierilor de munte din Braşov. Printre cei care au luatcuvântul în faţa oamenilor s-au numărat primarul localităţii,Mihai Ungurenuş, deputatul Mircea Drăghici, mediculveterinar Ion Săvescu.

Premii materiale şi spiritualeTimpul s-a tors cu folos până la miezul zilei când a început

defilarea participanţilor la festival. Parada cântecului, dansului şiportului popular deschisă de călăreţii îmbrăcaţi în costumenaţionale a atras mulţimea, ca un magnet, spre gura de rai unde

a continuat, sub cerul liber, programul „Rapsodiei”, împletit dinmomente festive şi artistice. Am ajuns la „La Chilii”, am respirataerul proaspăt de munte şi ne-am clătit privirea cu zăpada pusăpe culmi ca o cuşmă cu floarea-de-colţ într-o parte, dupămodelul pălăriei purtate de localnicii din Corbi sau viceversa.

Un moment emoţionant l-a constituit acordarea diplomelor defidelitate pentru 11 cupluri din Corbi care au împlinit în acest ano jumătate de veac de căsătorie neîntreruptă. Primarul MihaiUngurenuş le-a oferit, în semn de recunoştinţă, un dar spiritual şi

unul material. Însoţiţi de copii şi nepoţi, sărbătoriţii au primit, înaplauzele participanţilor, câte 200 lei, o icoană şi flori. Iată careau fost premianţii: Aurelia şi Ion Rotaru, Marina şi GheorgheZaharia, Aurelia şi Ion Oancea, Maria şi Iosif Nica, Elisabeta şiGheorghe Ionaşcu, Elena şi Ilie Ciurea, Elena şi GheorgheMogaru, Filofteia şi Ion Ariniş, Virginia şi Ion Sumedrea, Mariaşi Ion Bădescu, Valeria şi Gheorghe Crinu. De asemenea, primulgospodar a acordat şi o diplomă de onoare Mariei Gh. Păunescu,din satul Poienărei, cea mai longevivă localnică. Bătrâna aîmplinit 100 de ani, numai că sănătatea nu i-a permis deplasarea„La chilii”, dar sigur premiul de 1.000 lei a bucurat-o, mai alescă trăieşte doar cu 75 lei, pe care îi primeşte lunar, tot de laPrimărie, ca ajutor social.

Y K

La “Rapsodia păstorească” de la Corbi

Glasul fluierului ne-a adus mai aproape de cer

Fluierașii din Corbi sunt neîntrecuți în interpretareacântecelor ciobănești .

Simpozion organizat la Căminul Cultural Corbi pe temacreșterii animalelor și accesării fondurilor europene .

Moment emoționant festiv : acordarea diplomelor defidelitate cuplurilor din comuna Corbi care au împlinit , înanul 2011 , o jumătate de secol de căsnicie neîntreruptă .

Impresionanta paradă a cântecului, jocului și portuluipopular cu participarea ansamblurilor folclorice dincomuna Corbi , din localitățile argeșene învecinate , precumși din județele Sibiu , Vâlcea , Gorj și Alba .

Corul elevilor Școlii cu clasele I-VIII din Corbi interpretând nemuritoarea “Baladăciobănească” a renumitului profesor și dirijor Alfons Popescu .

În ciuda ploii torențiale , spectatorii urmăresc cu încântare repertoriul păstoresc alformațiilor participante la “Rapsodie” .

Au avut cu ce se mândriSpectacolul a fost prezentat de mai multe generaţii de artişti

din Argeş, Sibiu, Alba, Vâlcea şi Gorj. Evidenţiind frumuseţea şiautenticitatea costumului naţional românesc, formaţiile care auîncântat publicul au făcut cinste localităţilor Jina, Cugir,Polovragi, Vaideeni, Băbeni, Corbi, Boteni, Arefu, Domneşti,Vlădeşti, Muşăteşti, Jugur, Stolnici, Mihăeşti, Brăduleţ, Galeş,Poienari, Berevoeşti etc. Iar asta nu a fost totul. Pentru ademonstra că n-au rivali în judeţ, cel puţin la efectivele de ovine(38.500 de oi, un sfert din efectivele judeţului!), localnicii dinCorbi au prezentat în cadrul manifestării şi o expoziţie deanimale cu oi, cai, câini şi bovine, având cu ce se mândri.

Printre oierii corbeni premiaţi pentru frumoasele animale cele deţin în gospodăria individuală , exemplificăm pe: StăncescuVasile (Locul I); Metehoiu Petre, Săroiu Sorin (Locul II); CotigăViorel, Rizoi Petre şi Săvescu Petre (Locul II) – pentru rasaţurcană locală de oi; Săvescu Petre

(Locul I) – pentru rasa de oi cap negru german; Rizoi Petre(Locul I) – pentru rasa carabaşă; Săvescu Petre (Locul I),Zaharia Răzvan (Locul II) şi Tărciatu Aron (Locul III) – pentru

cai; Săroiu Sorin (Locul I) şi Rizoi Petre (Locul II) – pentru rasade câini ciobăneşti mioritici .

De asemenea, din Pietroşani s-a evidenţiat Vasile Nicolae(Locul I) – pentru rasa ţurcană Breaza de Jieţ şi pentruciobănescul carpatin (Locul I).

Comisia de selecţie a animalelor a fost alcătuită din specialiştide la Federaţia oierilor de munte din Braşov: ing. Gonţea PetruEugen – preşedintele Federaţiei Oierilor de Munte din Braşov,dr. Căţean Silviu şi fermierul Florescu Ion.

Asociaţia crescătorilor de ovine Corbii de Piatră(preşedinte: medic veterinar Ion Săvescu), a acordattuturor premianţilor diplome şi diverse recompensefinanciare, iar Primăria şi Consiliul Local Corbi auconferit plachete şi distincţii semnificative.

Zestrea de la CorbiCei care au ajuns mai aproape de cer, gustând din frumuseţea

serbării câmpeneşti, au avut plăcuta surpriză de a găsicomercianţi cu produse specifice acestui tip de petrecere.Grătarele au sfârâit în ritm cu muzica, berea a stins jarul soareluide mai, îngheţata a fost asortată şi ea cu alte bucate, unele dintreele fiind servite la firul ierbii.

”La cântec, joc, voie bună, obiceiuri şi tradiţii nu existăcriză. Fota nu s-a trecut şi nu se va trece, şorţurile nu se voruita niciodată din lada de zestre, iar generaţiile noastre defluieraşi de la Corbi, care cântă “Rapsodia păstorească ”arenumitului profesor Alfons Popescu fac nemuritoare baladaciobănească. Asta este bogăţia localităţii noastre, cu care nemândrim; prin acest eveniment tradiţional ne facemcunoscuţi, facem lobby pentru comună, iar cei care vin aicinu uită să se întoarcă”, a spus primarul Mihai Ungurenuş,invitându-i de pe acum pe iubitorii portului şi cântului popular laurmătoarea ediţie a „Rapsodiei păstoreşti” de la Corbi.

Text : Mirela NEAGOE , Minodora MARTIN (Articol publicat în cotidianul “Argeşul”

din 23 mai 2011)

La împlinirea , la 22 mai 2011 , a 41 de ani de tradiţieneîntreruptă a „Rapsodiei păstoreşti“, adresăm din tot sufletulurarea milenară în spirit şi grai latin: Vivat, crescat, floreat !

Prof. ILINESCU I. IonReferent superior MOISESCU Daniel Ionuţ

Y K

Datul copiilor si a tinerilor în“ dulap „ – obiceitradițional anual ce încă se păstrează în satul Corbi .

Frumusețea și autenticitatea costumului popularcorbenesc .

Renumita formație de călușari din Stolnici ( Argeș) . Micuții soliști vocali și instrumentiști de muzică populară – muguri talentați în păstrareatezaurului folcloric local și argeșean .

Cel maifrumos cal din

Corbicântărește

aproximativ700 kg .

Fluierașii dinJina (Sibiu) –oaspeți de sufletai “ Rapsodieipăstorești”, aituturorlocuitorilorcorbeni .

În ochii tăi, drag copil, inocenţi şi plini deiertare, mai găsesc cu uimire fărâma dinChristul viu, tămăduitor, care-mi dă credit înalb pentru reţetele de lecţii livrate la cerereaşcolii contemporane. Şi ochii tăi harniciscoditori mă scot din postura ştiutorului. Simtcă nu eu sunt profesorul, ci, cel mult, sunt unnuanţator la infinit al problemelor, un inventarpenitent al greşelilor, un ton al diapazonuluiîntr-o orchestră în care dirijorul dispunepartitura sufletului de la tine către el, şi nuinvers.

Astăzi am descoperit împreună metaforaunui alt clinchet de clopoţel, aproapeîntotdeauna ultimul, dar parcă niciodată cel dinurmă, un clopoţel cu care tu şi eu am măsuratstrădania ingenuă a gândului, dorinţa dulce şiamară de a intra mai repede în viaţă ca dinnoapte în zi, ca din estul în vestul devenirii,deschizându-mi, aproape la fiecare sfârşit de anşcolar, provocarea de a supravieţui între tine şi

mine, într-o lume încremenită în tinereţe fărăbătrâneţe.

Dar trebuie o disciplină mai aspră a vârstei,altfel nu pot anula intervalul de lacrimi princare merg la pas cu amintirile propriei melecopilării, îmi trebuie filosofia fertilă a împăcăriicu timpul- profesia îl ucide cu fiecare generaţiemai mică şi îl exagerează cu generaţiile carepleacă.

Drag copil, astăzi părăseşti clasa a VIII-a şivei vedea, de-a lungul vieţii, că va fi nevoie sărâzi de durere şi să plângi de bucurie, să înveţică oamenii sunt fericiţi când îi priveşti de jos însus şi nu invers - iar tu învaţă să nu stai îngenunchi pentru asta - că uneori firesculînseamnă zbor îndrăzneţ şi pătimaş, alteoriplanări dureroase şi neînţelese. Oricum ar fiacest firesc, mergi întotdeauna mai departe,priveşte-ţi semenii în ochi şi zâmbeşte! Demulte ori zâmbetul anesteziază nereuşita, îidezarmează pe cei care nu te vor sau nu te

înţeleg şi tot zâmbetul te învaţă să iubeşti. Săiubeşti tot ce te înconjoară, copacii, cerul,curcubeul, clipele care trec, să te iubeşti pe tineca să poţi să te ierţi când îţi vei greşi, să îiiubeşti pe cei din jur ca să te poată iubi. Nu uitacă fără să dăruieşti nu vei putea niciodată primi,nu uita să păstrezi întotdeauna în adâncul tău opărticică din copilul care eşti acum!

E ultimul clopoţel de gimnaziu, fărâma decopil din mine se măreşte, îţi ascult neclintitădiscursul, timpul se dilată într-o emoţieezoterică, soarele mă topeşte pe dinăuntru şisimt în suflet miros de vară şi de vacanţă…

Sunt eu copil, eşti tu profesor sau poateconfuzia nefirească a coborât dintr-o clipă încare ne-am fost egali unul altuia ca-ntr-obinecuvântare de dinaintea despărţirii?

Dedicat elevilor din clasa a VIII-a,

prof. ROTARU Cristina Şcoala Stăneşti

Într-un cadru comunitar generat depreocupări zilnice, în care socialulconstituie principalul punct de interes,Biblioteca devine salvarea culturalădintr-o existenţă trivială. În altă ordinede idei, se observă cu uşurinţă că înaceastă lume grăbită, marcată deautomatisme, lectura vine să ofere ocheie spre universalitate. Nu spaţiuleste cel care condiţionează exploziaculturală, ci minţile active, ce se

întrevăd la nivelul fiecărei comunităţi înparte.

Biblioteca, unul dintre principalele”motoare“ de intelectualitate, îşi propagăinfluenţa în rândul cititorilor de orice vârstă,conectându-i cu anterioritatea, şi în acelaşitimp, dezvoltând idei ce se vor aglomera însinul posterităţii.

Plasată în spaţiul rural sau urban, “oaza delumină spirituală”, denumită în chip metaforic,

furnizează aceleaşi informaţii, stabilind oechivalentă între exponenţii acestor comunităţi.Totodată, acest spaţiu, unde se manifestasocialitatea, în toată splendoarea sa, acoperămulte domenii de specialitate, satisfăcândinterese dintre cele mai variate. Cumululinformativ şi diversitatea sunt cele care conferăbibliotecii un statut înalt în societate,funcţionând ca un ax de susţinere. Deasemenea, este cu siguranţă o resursă ce se cereexploatată, şi în dată ce acest proces este iniţiat,cititorul se va afla în situaţia în care va puteaaccede la un nivel superior de cunoaştere şiînţelegere.

Văzută ca un depozit de informaţie, sau caizvor de cultură, într-un sens plenar, biblioteca

are o singură rază de acţiune, focalizându-seasupra cititorului. Se ştie că orice mister allumii poate fi elucidat prin cunoaştere,biblioteca devenind aşadar “automobilul“ ce neconduce spre destinaţie.

Numai cititorul este cel care va alege cât derepede să-l conducă şi spre ce destinaţie să-ldirecţioneze.

Ca atare, numai în acest context, bibliotecadevine un orizont cultural, populat de fantezii,vise şi realităţi care pot fi cunoscute prin prismafilelor “aurite”.

Bibliotecar comunalBADEA Maria

Biblioteca – oaza de lumină spirituală

Ultimul clopoţel

Anul acesta Biserica a prăznuit pedata de 13 iunie sărbătoarea SfinteiTreimi. Credinţa în Sfânta Treime estetemeiul învăţăturii creştine, este mareaTaină a Bisericii noastre. Deşi nu vomputea pătrunde niciodată în TainaSfintei Treimi, vom încerca săprezentăm câteva lucruri care se referăla aceasta, în Sfânta Scriptură şi SfântaTradiţie.

În Vechiul Testament avem o primă mărturiedespre Taina Sfintei Treimi, ea fiind prefiguratăchiar de la crearea lumii: „Să facem om dupăchipul şi asemănarea Noastră” (Facere, 1, 26).Mai târziu, Dumnezeu Se arată PatriarhuluiAvraam la stejarul din Mamvri, sub chipul a treibărbaţi. În Noul Testament, chiar la BunaVestire, Îngerul Gavriil a fost trimis deDumnezeu Tatăl la Fecioara Maria ca să-i aducăvestea cea bună că va naşte pe Fiul, iar DuhulSfânt Se va pogorî peste ea. (Luca, 1, 26 -41).La Botezul Domnului a avut loc însăşi arătareaSfintei Treimi sau Epifania. Fiul Se botează înapa Iordanului, Tatăl a grăit din cer „Iată FiulMeu Cel iubit” iar Duhul Sfânt S-a arătat închip de porumbel (Matei, 3, 16 – 17). IarMântuitorul Iisus Hristos, înainte de Înălţarea

Sa la cer, a trimis pe Sfinţii Apostoli săvestească Evanghelia la toate neamurile şi să leboteze în numele Tatălui, al Fiului şi alSfântului Duh. (Matei 18, 19).Învăţătura despre Sfânta Treime a fostformulată de Sfinţii Părinţi la primele SinoadeEcumenice din anii 325 - 381, când au alcătuitSimbolul de Credinţă sau Crezul pe care-lrostim la fiecare Sfântă Liturghie, la Botez sauîn alte împrejurări. Prin Simbolul de Credinţănoi credem şi Îl mărturisim pe Dumnezeu Unicîn Fiinţă dar Întreit în Persoane: Tatăl, Fiul şiSfântul Duh. Deci aceste Trei Persoane sauIpostasuri dumnezeieşti alcătuiesc SfântaTreime, Taina cea de nepătruns cu minteaomenească dar pe care o acceptăm prin credinţanoastră.

După cum ştim, numeroase biserici din ţarăpoartă hramul ,,Sfânta Treime”. Între acestea seaflă şi trei biserici ale comunei Corbi: bisericiledin centrul satului Corbi (cea veche-1830 şi ceanouă-1963), precum şi cea din Stăneşti (1834).

La cele două parohii (Corbi şi Stăneşti)preoţii adunaţi în sobor au săvârşit SfântaLiturghie, la care au participat mulţi enoriaşi înfrunte cu primarul comunei. Numeroşi fii aicelor două localităţi s-au întors la meleagurile

natale, în bisericile în care au fost botezaţi şicununaţi şi au intonat în cor, cu emoţie sfântă,dumnezeieştile cântări. După slujba religioasătoţi enoriaşii au servit masa la cămineleculturale din localităţile respective, unde audepănat amintiri şi au vorbit despre viitor.

Cu dorinţa unei noi întâlniri a sătenilor însânul Bisericii, mulţumim Sfintei Treimi pentrupurtarea de grijă.

PreotSTURZEANU Dumitru -Victor

„Mai înainte de toate cele ce se păzesc,păzeşte-ţi inima, căci din ea izvorăşteviaţa.” /Pilde 4:23/

Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel esteaşezat în cinstea acestor doi Sfinţi Apostoli, acăror moarte mucenicească se comemorează la29 iunie şi care s-au ostenit cel mai mult pentruvestirea Evangheliei şi pentru răspândireacredinţei creştine. Totodată ne aduce aminte depostul cu care Sf. Apostol Pavel, împreună cuVarnava, s-au pregătit înainte de trimiterea lorla propovăduire, din porunca Duhului Sfânt(Fapte 13; 2-3). Acest post are o lungimeschimbătoare, întrucât începutul lui depinde dedata Sf. Paşti, lăsându-se sec în Duminica întâidupă Rusalii (a Tuturor Sfinţilor) şi se posteştepână în ziua de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel(29 iunie). Anul acesta el a început pe 20 iunie.Dacă prăznuirea Sfinţilor Apostoli Petru şiPavel cade miercuri sau vineri nu mâncăm dedulce, ci dezlegăm doar la peşte. E un post maiuşor; se dezleagă marţea şi joia la vin şiuntdelemn, iar sâmbăta şi duminica şi la peşte.

Cum trebuie să postim?

Respectarea posturilor este o datorie abunului credincios, care este cuprinsă în

porunca a doua a a Sfintei noastre Bisericii.Sfintele Soboare şi rânduielile date de SfinţiiPărinţi pedepsesc cu asprime pe cei ce nupăzesc posturile (Canonul 69 al Sf. Apostoli).

Dar trebuie să postim nu numai cu trupul, ci şicu sufletul. Adică nu numai mâncând de post, cişi înfrânându-ne totodată de la patimi, păcate şiispite. Odată cu înfrânarea de la mâncărurile de

dulce, să ne silim a ne curăţi nu numai trupul, cişi sufletul, petrecând în rugăciune şi pocăinţă.Postul întreg, adevărat şi desăvârşit este deci nunumai cel trupesc, ci şi sufletesc: postul debucate, împreună cu cel de fapte rele, postul demâncare şi totodată de purtări urâte.

Sf. Ioan Gură de Aur zice: “Postiţi? Arătaţi-mi-o prin fapte. Cum? De vedeţi un sărac, aveţimilă de el; un duşman, împăcaţi-vă cu el; unprieten înconjurat de un nume bun, nu-linvidiaţi; o femeie frumoasă, întoarceţi capul înpartea cealaltă. Nu numai gura şi stomaculvostru să postească, ci şi ochiul, şi urechile, şipicioarele, şi mâinile voastre, şi toatemădularele trupului vostru. Mâinile voastre săpostească rămânând curate şi de hrăpire şi delăcomie. Picioarele, nealergând la priveliştiurâte şi în calea păcătoşilor. Ochii, neprivind cuispitire frumuseţile străine... Gura trebuie săpostească de sudalme, înjurături şi de altevorbiri ruşinoase”.

Aşadar, fiecare suntem datori să postim dupăpropria putere având mereu ca sprijin sfatulSfinţilor Părinţi că postul nu trebuie transformatîntr-un scop în sine ci trebuie să fie o armă înlupta împotriva păcatului, un mijloc ajutătorspre despătimire.

IeromonahIGNATIE Gorunescu

Prăznuirea Hramului la bisericile din Corbi şi Stăneşti

Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel

Duminică 12 iunie, AsociaţiaJudeţeană de Fotbal Argeş a programatultima etapă din sezonul 2010-2011, A.S.Sporting Stăneşti Corbi primind vizitaechipei A.S. Voinţa Valea Iaşului. Înultimul act al competiţiei, gazdele şi-audorit foarte tare victoria, mai ales căevoluau în faţa propriilor suporteri. N-afost să fie, partida încheindu-se nedecis,scor 2-2.

Victoria ar fi fost trecută doar în palmaresdeoarece configuraţia clasamentului nu mai puteafi schimbată. Astfel, A.S. Stăneşti Corbi încheiecampionatul pe locul 6 în clasament, cu 16

victorii, 3 egaluri şi 11 înfrângeri. În cele 30 deetape, echipa a marcat 86 de goluri, a primit 56,obţinând 51 de puncte şi un plus 6 la adevăr.

În data de 14 noiembrie, în runda a 14-a, A.S.Sporting Stăneşti Corbi obţinea pe teren propriucea mai categorică victorie (10-2), în faţa echipeidin Drăganu. În retur, pe 5 iunie, în etapa cunumărul 28, A.S. Corbi învingea cu 6-2 pe A.S.Mălureni, iar patru zile mai târziu, în deplasare,administra un sec 8-0 echipei din Drăganu. Lapolul opus, cea mai categorică înfrângere asuferit-o pe 22 august, în etapa a doua, îndeplasarea de la A.S. Direct Piteşti. La finalulacestei partide, jucătorii din Corbi părăseauterenul fiind învinşi cu scorul de 5-1.

Un grup de 15 copii cu vârsteîntre 11 şi 14 ani, al căror talentnativ este să cânte la fluier şi sădanseze, au plecat aseară sprePortugalia, în oraşul Ourem, undevor susţine zilele următoarespectacole alături de colegii deacolo. Aceştia vor participa laZilele oraşului, întorcând astfelinvitaţia onorată de copiiiportughezi la Piteşti, la FestivalulSus pe Argeş la izvoare, care s-adesfăşurat cu ocazia SimfonieiLalelelor.

Elevii secţiei din Corbi reprezintăŞcoala Populară de Artă şi vor participapentru prima dată la un festivalinternaţional, decizia directorului acesteiinstituţii, Gabriela Pendiuc, fiind aceea„de a le oferi prin rotaţie copiilor ocazia

de a-şi exprima talentul şi pe scene dinafara ţării“. Potrivit domniei-sale, anultrecut, de exemplu, un grup de copii aisecţiei de căluşari de la Stolnici auparticipat la un festival de gen din Letonia.„Schimburi de reciprocitate vor mai existapână la sfârşitul anului în curs“, a mai spusaceasta. Gabriela Pendiuc nu va fi singuracare va însoţi delegaţia Şcolii Populare deArtă, acesteia i se va alătura din parteaConsiliului Judeţean vicepreşedintaSimona Bucura Oprescu, responsabilă cuactivitatea culturală a judeţului. Dinaceeaşi delegaţie vor participa însă şi treiprofesori. Oraşul Ourem se numără prinlocalităţile cu care municipiul Piteşti esteînfrăţit, înfrăţirea producându-se laînceputul acestui an.

A. Enescu(Articol apărut în cotidianul

„Curierul zilei” din 18 iunie 2011)

1. ADMINISTRAŢIE: Moisescu Mihail Groşanu Elena Anghel Viorel Georgescu Ion Popescu Lică

2. ÎNVĂŢĂMÂNT: Ungurenuş Maria Miu Maria

Moisescu Codruţa Rotaru Cristina Ghiniţă Carmen Stânciulescu Carmen

3. CULTURĂ: Ilinescu IonSturzeanu Daniela Badea Maria Rotaru Claudia

4. RELIGIE:Sturzeanu Dumitru

5. SOCIAL: Stăncescu Cecilia

6. AGRICULTURĂ:Săvescu Viorica Moroi Eugenia

7. SPORT:Comănescu Costin

8. GRAFICĂ:Moisescu Daniel

FONDATORI:Mihai Ungurenuş

Primarul Comunei Corbi, Consiliul Local Corbi

Y K

Fotbaliştii au intrat în vacanţă

RE

DA

CŢ

IA

Clasamentul Seriei Centru, Liga a V-a (2010-2011)

1. Cristian Bădişor2. Constantin Casian Băşoiu3. Adrian Petruţ Cioboată4. Vasile Aurel Codiţă5. Marius Ionuţ Comandaşu6. Alin Gabriel Dogaru7. Liviu Constantin Dogaru8. Bogdan Dumitru Graor9. Gabriel Ioan Iftimie10. Mihai Viorel Iftimie11. Dănuţ Adrian Ioana12. Vasile Sorin Lascu13. Alexandru Nicolae Mazilescu14. Ion Adrian Moisel

15. Gabriel Adrian Nacea16. Nicolae Nacea17. Dumitru Marian Necula18. Iulian Netcu19. Andrei Florin Pantazi20. Horia Pleşiţă21. George Alexandru Retevoiescu22. Ion Rizoiu23. Ciprian Sorin Şimon24. Sorin Ştefan25. Ion Sucitu26. Ion Robert Toma27. Ciprian George Tudoraş28. Florin Aurelian Duma

Fluieraşii de la Corbi fac spectacol în Portugalia

În continuare vă prezentăm numele celor care au reuşit o onorabilă clasare pelocul VI