traditiesi actualitate

Apariţia acestei publicaţii despre oamenii şilocurile noastre reprezintă mai mult decât oprovocare pentru noi. Mărturisesc că ideea m-acuprins cu mai mult timp în urmă, însă din motiveobiective şi, poate uneori, chiar şi subiective,acest ziar a întârziat să apară. Din fericire, iată căastăzi, la Corbi s-a mai „născut” un copil, dacăîmi este permis să mă exprim în acest mod. Estecopilul nostru, al tuturor, de care vom avea grijăcu toţii şi vom veghea la buna sa creştere, ladezvoltarea sa.

Avem în spate o istorie şi o tradiţie cum puţine zone din ţara asta au şi, înacelaşi timp, suntem moderni, parte din familia europeană. Dar, în acelaşi timp,suntem exagerat de modeşti. Mai precis, parcă ne este teamă să ne facemcunoscute valorile. În acest context, va fi, după cum spuneam, o provocare să

îmbinăm tradiţia cu actualitatea, să scriem despre noi cu bune şi rele desprefolclor, istorie, despre rădăcinile noastre, dar şi să oferim cele mai recenteinformaţii din toate domeniile. Sunt convins că un ziar bun se coace cu oamenide valoare. Am încredere că în „redacţia” noastră vor veni oameni sinceri,deştepţi şi interesaţi. Şi… după cum arată caseta redacţională, sunt convins căîmi veţi da dreptate, dumneavoastră, cititorii noştri dragi.

Ziarul „Corbi, tradiţie şi actualitate” va fi o publicaţie „vie”, se va adresa tuturorcetăţenilor, indiferent de vârsta acestora.

Nu în ultimul rând, acest ziar va avea ca scop promovarea imaginii localităţiiCorbi, cu tot ce are mai bun. Acest mijloc mass - media va fi un promotor alfestivalurilor noastre cunoscute deja la nivel naţional. Va fi un ziar cu şi desprecorbeni, dar despre el vor afla mulţi. Vor afla că noi, corbenii, suntem oameniharnici, devotaţi tradiţiilor dar, în acelaşi timp, receptivi la nou, la realităţile carene împresoară.

Mihai UNGURENUŞ, Primarul Comunei Corbi

„Corbi, tradiţie şi actualitate”

� Anul I � Nr. 1 � Aprilie 2011 �

Y K

Corbi ,,

Zilelecurăţeniei de primăvară

pag. 2

Proiecte pe agendaadministraţiei

pag. 2

Învăţătorul-Omul printreoameni

pag. 4

Grădiniţeledin Corbi -luminacopilăriei

pag. 4

Zestrea spirituală a Comunei Corbi

Salvaţi spitalul din Domneşti!

pag. 3

Sport: Atuncicând viseledevin realitate

pag. 8

Muguri de fluier la Corbi

pag. 5

pag.

7

Şi în luna aprilie, la nivelullocalităţii Corbi a continuatcurăţenia de primăvară. În cadrulacestei acţiuni se urmăreştecurăţenia şi întreţinerea şanţurilorşi a spaţiilor verzi din faţagospodăriei. În acest context,primarul comunei Corbi atrageatenţia tuturor cetăţenilor să aibăgrijă de focurile pe care le aprind înaer liber pentru arderea deşeurilor.

“Conform hotărârii de ConsiliuLocal, este interzisă aprinderea defocuri în aer liber, nesupravegheate. Încontinuare, aş vrea să prezint câtevaaspecte din acea hotărâre în speranţacă oamenii vor înţelege de ce esteobligatoriu să respecte condiţiile delucru cu focul deschis.

Art.1. Se interzice utilizareafocului deschis în locuri cu pericol deincendiu şi pe timp de vânt.

Art.2. Conducătorii unităţilorsubordonate Consiliului Local vornominaliza conform art. 98, lit.c dinNormele generale de apărareîmpotriva incendiilor aprobate cuOrdinul M.A.I. nr.163/2007, persoanelecare au dreptul să emită permis delucru cu foc.

Art.3. Persoana fizică cu atribuţiide conducere va reglementa prindocument scris (decizie) modul deexecutare a lucrărilor cu foc deschis,activitate care presupune:

- stabilirea locurilor unde, periodicsau permanent, se vor executa lucrăricu foc deschis ( arderea reziduurilorcombustibile, curăţări prin ardere etc)precum şi a persoanelor care lesupraveghează;

- stabilirea şi marcarea locurilor(sau zonelor) cu pericol de incendiu încare este interzisă utilizarea foculuideschis;

- descrierea procedurii de emitere,semnare, aducere la cunoştinţă şipăstrare a permisului de lucru cu foc;

- aprobarea unor instrucţiunispecifice de prevenire a incendiilorpentru astfel de lucrări;

Art.4. Lucrările cu foc deschis sevor executa şi supraveghea numai depersoane calificate, experimentate şiinstruite privind măsurile de apărareîmpotriva incendiilor, precum şiinformarea serviciului voluntar pentrusituaţii de urgenţă.

Art. 5. Se interzice folosirea foculuideschis în locurile în care seutilizează, depozitează, vehiculează şise manipulează materiale şi substanţecombustibile sau care, în prezenţafocului deschis, prezintă pericol deincendiu sau de explozie, precum şi înapropierea acestora

Art.6. Utilizarea focului deschis nuse admite la distanţe mai mici de 40 mfaţă de locurile cu pericol de explozie,fără a fi supravegheat şi asigurat prinmăsuri corespunzătoare.

Art.7. Se interzice pe timp de vântdistrugerea prin ardere a unor deşeurisau reziduuri combustibile. Acestea sevor distruge cu respectarea legislaţieiprivind protecţia mediului.

De asemenea, doresc săreamintesc faptul că fiecare familieeste obligată să încheie contractpentru ridicarea gunoiului menajer.Dacă nu aţi încheiat încă un astfel decontract, adresaţi-vă doamnei CosteaFlorina, care răspunde la numărul detelefon 0742.733.997.”

În continuare prezentăm câteva din proiectele de investiţiiaflate în derulare, la nivelul comunei Corbi, dar şi câteva dinproiectele ce se doresc a fi începute în acest an:

Proiecte în derulare- Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă

şi canalizare în satele Corbşori, Stăneşti şi Poduri - Amenajare bază sportivă multifuncţională- Realizarea experimentală in situ a unor sectoare de drum de

interes local prin utilizarea de materiale şi tehnologii noi, înparteneriat cu Consiliul Judeţean Argeş. Exemplu: Drumul Comunal 4.

Proiecte noi- Canalizarea şi

epurarea apelor uzatemenajere în sateleCorbi şi Jgheaburi

- Reabilitarea şidotarea CăminuluiCultural din satulStăneşti

- Amenajare reţeade distribuţie apăcurentă în satele:Corbşori, Stăneşti şiPoduri

- ReabilitareaGrădiniţei din satulCorbi.

30 iunie -ultimul termende asigurare a locuinţelor

De la 1 ianuarie, suntem obligaţide lege să ne asigurăm casele întermen de şase luni. În caz contrar,Primăria este îndrituită să deaamenzi care pot ajunge şi la 500 delei.

Preţul unei poliţe de asigurare estede 10 euro pentru locuinţele de tip B –construcţie cu pereţi exteriori dincărămidă nearsă sau din orice altemateriale nesupuse unui tratamenttermic (35% din total), respectiv 20 deeuro pentru casele de tip A – custructură de rezistenţă din beton armat,metal sau lemn (65%). Poliţa are ovalabilitate de un an, iar suma asigurată,pe care proprietarul o poate primi încazul producerii unor daune, este de10.000 de euro, respectiv 20.000 deeuro. Despăgubirile sunt plătite întermen de 10-15 zile de la transmitereadosarului de daună. Pentru asigurareaunei valori mai mari, asigurătoriirecomandă încheierea unei poliţefacultative, care, pe lângă risculproducerilor unor dezastre naturale,acoperă şi alte riscuri – explozie,incendiu, furt, inundaţii produse despargerea unei conducte şi altele.

Primar, Mihai UNGURENUŞ

Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie înAgricultură (APIA), informează că,începând cu data de 1 aprilie 2011, sedepun declaraţiile anuale privind livrările,respectiv vânzările, de lapte de vacărealizate în anul de cota 2010/2011.

Reamintim că anul de cotă s-a încheiat la 31martie 2010, iar declaraţiile anuale trebuiecompletate şi depuse la centrele APIA până ladata de 16 mai 2011, inclusiv, fără penalizări.Aceste declaraţii trebuie depuse de cătreproducătorii care deţin cota pentru vânzăridirecte şi de către cumpărătorii careachiziţionează lapte de la producători.Producătorii, deţinători de cotă pentru vânzăridirecte trebuie să completeze declaraţiaanuală pe baza datelor din Caietul fermierului.Precizăm că, în funcţie de cantitatea de cotăde vânzări directe deţinută, Caietul fermieruluieste de doua tipuri: tip A (pentru producătoriicare deţin cotă mai mare de 5.000 dekilograme) şi tip B (pentru o cantitate mai micăde 5.000 de kilograme). Este important demenţionat că producătorul care deţine cotapentru vânzări directe trebuie să depunădeclaraţia anuală chiar dacă nu acomercializat lapte sau produse lactate încursul anului de cotă. De asemenea,cumpărătorii trebuie să depună la centrele

judeţene APIA, declaraţia anuală privindcantitatea de lapte achiziţionată în anul decotă 2010/2011, termenul limită fiind tot 16mai 2011. Precizăm că, producătorilor delapte care nu depun în termenul legal stabilitdeclaraţia anuală privind cantităţilecomercializate, li se aplică penalitatea deretragere a cotei individuale de lapte larezerva naţională. Cotele individuale nu vor firetrase dacă producătorii deţinători de cotăvor transmite împreună cu declaraţia anualăşi o justificare scrisă, datată şi semnată,asupra imposibilităţii transmiterii acesteideclaraţii în termenul legal. În egală măsură,cumpărătorul care nu trimite declaraţia anualăriscă să piardă dreptul de a achiziţiona laptede la deţinătorii de cotă, prin retragerea

aprobării.

În atenţia crescătorilor de ovineşi bovine!

Proiecte pe agendaadministraţiei

Zilele curăţeniei de primăvară!

Aproape 200 de cadre medicale şi localnicidin Domneşti şi localităţile învecinate auorganizat marţi, 08.02.2011, în curtea Spitalului„Dr. Teja Papahagi”, un protest spontan pentrusensibilizarea opiniei publice în legătură cudecizia Ministerului Sănătăţii de a reprofilaspitalul în cămin de bătrâni. Acţiunea de protesta fost organizată de sindicaliştii din unitateamedicală, dar li s-au alăturat şi pacienţii,localnicii şi autorităţile locale care au cerut într-un glas să se menţină statutul de spital.

În cuvântul său, medicul Marian Hiru, managerulspitalului, a arătat că de-a lungul timpului s-aumodernizat secţiile şi s-a adus aparatură modernătocmai pentru a răspunde solicitărilor celor caremuncesc în zonă. De asemenea, primarul comunei

Domneşti, Nicolae Smădu, a arătat că s-au făcutdemersuri pentru înfiinţarea unui azil de bătrâni, iarspitalul este necesar pentru cei care locuiesc în zonaRâului Doamnei. Alături de protestatari a fost şiprimarul comunei Corbi, Mihai Ungurenuş, care aspus că „pentru cetăţenii din zona de deal şi demunte acest spital este foarte eficient. Avem la Corbifoarte mulţi crescători de ovine care au, deseori,probleme cu sănătatea, mai ales cu rinichii. Ei bine,pentru că spitalul este în apropierea noastră, oierulpoate să vină şi cu măgarul la spital, or, până laCurtea de Argeş sau la Piteşti trebuie un mijloc detransport. Vremurile sunt cum sunt şi tocmai deaceea cerem să rămână spitalul în funcţiune pentrucei care muncesc în zonă şi trebuie să-şi tratezesănătatea”. Autorităţile locale au promis sprijin îndemersurile ce se vor întreprinde pentru păstrarea

acestui spital. Salariaţilor le e teamă că prinreprofilare se vor reduce şi locurile de muncă.

Ion Rizea:„Măsura propusă de Ministerul

Sănătăţii este în totală contradicţiecu principiile democraţiei. Pentrulocuitorii zonei, Spitalul Domneştieste un adevărat punct de primajutor din punct de vedere medical.El ne dă o speranţă de viaţă, unprim ajutor în cazuri extreme, el estetriajul până ajungem pe mânamarilor specialişti în medicină.Generaţiile trecute au făcut multeeforturi şi chiar sacrificii pentru a-lînfiinţa iar generaţia politică de azi îldărâmă. De ce domnilorresponsabili vremelnici şi ai vieţilor

noastre? Democraţia autenticăpresupune o consultare prealabilăpentru măsurile care se vor lua, nunumai consultarea de la urne.Răposatul doctor Papahagi serăsuceşte în mormânt. Nu va eteamă?”

Răspuns, Mihai Ungurenuş,primarul comunei Corbi

„Aveţi dreptate. Un spital seridică cu sacrificii. Un spitalsalvează vieţi. Spitalul din Domneştiprimea şi pacienţi din comunaCorbi. Închiderea lui mădezamăgeşte. Dar să nu uităm că în

viaţă există o balanţă. Sunt convinscă, mai devreme sau mai târziu vafuncţiona din nou şi va ajuta bolnaviicare apelau şi vor apela cu atâtaîncredere la serviciile, medicaleoferite de doctorii de aici. Şi da,aveţi dreptate, celor care l-au închisar trebui să le fie teamă. Un serviciumedical nu se referă doar la oameniiamărâţi. El se referă şi la oamenii cubani care până să ajungă la unspital renumit din România ar putearămâne în viaţă doar prin simplaintervenţie unor medici dintr-unspital mic. Vreau să spun că unspital mic poate salva zeci, sute saumii de vieţi.”

Agricultură

LegumeÎn luna aprilie, se pot planta în solarii tomate,

ardei, vinete iar la câmp cartofii timpuriipreîncolţiţi. De asemenea se procedează lasemănatul pentru producerea răsadurilor deceapă de apă, praz şi ţelină. În ultima decadă alunii se plantează în câmp tomatele timpurii, seseamănă fasolea de grădină, castraveţii, pepeniigalbeni şi verzi, sfecla roşie, dovleceii. Serecoltează eşalonat legumele verdeţuriînsămânţate din toamnă şi se continuăsemănatul noilor suprafeţe cu legume verdeţuri.Nu în ultimul rând, au loc lucrări de îngrijire aculturilor de varză şi conopidă timpurie, gulioareşi legume verde ţuri (praşile, fertilizări,combaterea bolilor şi dăunătorilor – muscacepei, musca verzei, puricii verzei). Seefectuează lucrări de îngrijire a răsadurilor.

PomiSe văruiesc trunchiurile pomilor şi se

tratează rănile. Se transportă în livezi materialepentru produs fum. În nopţile cu temperaturiscăzute, de 1-2° C, se aprind grămezilefumigene. Pentru a combate brumele şiîngheţurile, fumul trebuie să fie dens şi săpersiste până dimineaţa mai târziu. Pentru obună polenizare a florilor se aduc în livadă stupide albine. Se fac udările necesare, precum şitratamentele împotriva bolilor şi dăunătorilorcare au apărut.

Viţa-de-vieSe leagă coardele de sârmele spalierului şi

se plantează noile viţe. La viţele plantatetoamna, se sparge crusta şi se afânează solul depe muşuroaie. Are loc combaterea făinării şipăianjenilor la viţa-de-vie.

Salvaţi spitalul din Domneşti!

Vocea cetăţeanului

Comuna Corbi face trecerea de la zona de deal lazona de munte. Corbi dispune de o suprafaţăpăşunabilă de aproximativ 680 ha, în zona de deal, iarîn zona de munte de circa 1684 ha. Au fost înfiinţatedouă asociaţii de animale care ocupă aceste păşuni:Corbii de Piatră şi Floare de colţ. Se fac lucrări defertilizare cu îngrăşăminte organice şi prin târlire înperioada de primăvară – toamnă, cât timp animalelerămân pe păşune. Curăţirile de lăstăriş, muşuroaie şipietre se execută anual de către cele două asociaţii.Pentru întreţinerea acestor păşuni, cele două asociaţiiprimesc subvenţii de la APIA. Primăria, Consiliul Localşi cele două asociaţii au în vedere următoareleîmbunătăţiri: - drumurile de acces în păşune; - surselede apă; - adăposturile pentru animale; - adăposturilepentru îngrijitorii de animale.

Comuna Corbi este o comună cu efective mari deanimale. Astfel, sunt identificate: 38.000 de oi, 850 debovine, 2200 de caprine, 220 cabaline şi 2500 deporcine.

Tot pe raza comunei întâlnim suprafeţe de păşuni şifâneţe, proprietate privată, dar şi terenuri cu livezi depomi fructiferi. Predomină plantaţii cu măr, prun, păr,

nuc, cireş, vişin. Fiind unbazin pomicol important aljudeţului, s-au înfiinţat şidouă asociaţii pomicole(Horticola Corbi 2009 şiArgeşul de Nord).

Îndemnăm cetăţenii săse înscrie în una din acesteasociaţii pentru a puteaaccesa mai uşor fonduri dela APIA Argeş.

Agricultură ecologicăÎn zonă se practică o agricultură ecologică, fără

îngrăşăminte chimice şi pesticide. Problema numărulunu a corbeanului o reprezintă desfacerea produselor.Sperăm ca, într-un viitor foarte apropiat, să-şi îndrepteatenţia şi spre Corbi unii investitori care să colectezeaceste produse curate, netratate. Se poate discuta înzonă de unele produse tradiţionale precum: ţuica deCorbi, telemeaua şi brânza de burduf şi pastrama. Înultimii ani imaginea comunei Corbi a fost multschimbată. Locuitorii comunei au primit ajutor dinpartea organelor locale şi judeţene. Beneficiază dereţea de drumuri asfaltate. Drumurile din câmp au fostamenajate în toamna anului 2010. Fiind terenuri înpantă, aceste drumuri trebuie întreţinute anual, astfelîncât locuitorii comunei să-şi poată transportaprodusele agricole obţinute de pe aceste terenuri.Comuna Corbi este frumoasă însă cetăţenii comuneisunt rugaţi să participe la întreţinerea curăţeniei, atât înpropriile gospodării cât şi în faţa acestora. Fiecarecetăţean are obligaţia să-şi întreţină şanţurile deevacuarea apei şi spaţiile verzi din faţa locuinţei.

Ing. Ion GEORGESCU, Şef Serviciu

Corbeanul, bun crescător de animaleşi pomicultor

Anotimpurile copilăriei suntanotimpurile de dor ale sufletelor noastreîn care ni se rostuiesc primele vise, primasperanţă şi din care ne luăm putereanecesară pentru lungile căutări de maitârziu. Aceste irepetabile anotimpuri vorrămâne pentru totdeauna închise încămările secrete ale amintirii fiecăruiadintre noi şi la ele ne vom întoarce mereu,atunci când, maturi fiind, vom încerca sămăsurăm ceea ce suntem cu ceea ce amdorit să fim. În copilărie, anotimpurile sunt

de partea noastră şi ele par a se succedenumai pentru a ne aduce bucurie. Ele nupot fi trăite decât o singură dată şi, nuîntâmplător, alături de MAMĂ mai stă oaltă fiinţă care ne ajută să le străbatem,să le percepem dimensiunea şi să ledescoperim semnificaţia:ÎNVĂŢĂTORUL. Ei, Dascălii (profesori,învăţători sau educatori), au purtat cudemnitate plăcuta povară a luminii, aînvăţăturii pe umerii lor aplecaţi adeseacătre pământ. Breasla aleasă,privilegiată, îşi are modelul suprem înÎnvăţătorul şi Mântuitorul oamenilor, IisusHristos, cel care a adus lumina în lumeabeznei şi a necredinţei, a risipit întunericulşi a deschis larg ochii celor care au vrutsă vadă Adevărul. Nu e lucru uşor sămodelezi materia inefabilă a minţii şi să-idai o formă, să pipăi cu degetele intuiţieiharfa sufletului şi s-o faci să cânte. A fiînvăţător este o artă şi, mai presus detoate, un dar. S-au aplecat cu căldură şirăbdare asupra învăţăceilor, dăruindu-le

în fiecare clipă picătura binefăcătoare acunoaşterii şi sub semnul înţelepciunii şial iubirii i-au învăţat să retrăiască mereuşi mereu miracolul anotimpurilor, pentrucă trecerea anilor să nu bată la tâmpla loralbindu-le potecile gândurilor şidesfrunzindu-le pădurile de vise.

Învăţându-ne să păşim cu sfială înlumea frumuseţilor adevărate şi trainice,stând de veghe cât mai aproape şipurtându-ne prin labirintul plin de taine aldevenirii, au aprins tot atâtea steluţe

călăuzitoare pe cerul chemărilor cătreviaţă. Datorită lor am învăţatsemnificaţia iubirii, bunătăţii, înţelepciunii,altruismului, înflorindu-ne aura de luminăşi puterea omenească.

Poate nu vom eşua în larg sau înporturi neprimitoare, ci datorită lor vomacosta în primăverile noastre înflorite, înverile jocurilor nesfârşite, în toamnele cufructele făgăduite generos şi în iernilefulgerate de scânteierea zăpezilor dintâi,devenind o posibilă trecere... Dascălii dincomuna Corbi au fost mereu sufletulculturii din această parte de ţară,indiferent de orânduire, de naţie, decredinţă. Spirite înflăcărate care au arspentru ideea de bine, frumos şi adevăr. Încinstea lor să spunem astăzi un Laudatio!

„Dedicat cu profundă consideraţiedascălilor pensionari din comuna Corbi”.

Învăţător Daniela CodruţaMOISESCU

Ca profesor de limbă şiliteratură română, trăiesc îndrama zilnică a cuvântului ciuntit,a neprieteniei elevilor faţă delectura noastră cea de toatezilele, a înfrigurării cu care caut oordine a căutării ordinii, oconduită a drumului către, cutoate că adevărata conduită nu sepoate întemeia pe didacticismulunor norme incapabile demagnitudinea necesarăschimbării, norme care devinumbre transparente ale proprieilor dizolvări.

Cuvintele frumoase nu vin dintalente de excepţie, cuvintelefrumoase vin din gânduri frumoase,din intimitatea sensibilă şi reflexivă afiinţei educate la lampa lecturilorcopilăriei, din zelul cizelăriipermanente a umanului şi dindorinţa firească a evoluţiei.Nimeni nu e mai apropiatde cuvânt ca profesorul delimbă şi literatură, nimeninu înţelege agonia princare trece el astăziîmpreună cu lumea, înacelaşi timp, nimeni înafară de profesor, acestumil servitor de simboluri şisemne, acest slujitor dehimerice note, singurulcapabil să-şi pună sufletul,repetabil, la flacăra liricăsau în demersul epic,pentru a arde, împreună cuelevii săi, între marginileunui teritoriu numitliteratură. Însă în zelulcompetiţiei de azi,repezitul interes mercantilabreviază nu numaisemiotica, ci şi simţirea.

E uluitor să constaţi că lectura,singura care a putut şi încă poate sămodifice conştiinţe, să creezemodele, să îndrepte şi să vindeceabisuri rămâne în penumbrasubînţeles - prezumţioasă ainternetului sau, mai grav, adezinteresului. Dascălul pasionatare nevoie de o justificare interioarăsimultană feed-back-ului claselor deelevi, care trăiesc în spaţiul din ce înce mai rarefiat al cărţilor de lectură,

are nevoie de vitalitatea originalităţii,atât a propriei originalităţi, cât şi aelevilor săi, decupabile printr-unexerciţiu susţinut al cititului. Deaceea, profesorul de română nu vaaccepta viziunea internaută acomentariilor, şi nici el nu va adera laeuropenismul acestui gest.

Întoarcerea la lectură este oîntoarcere la Mecca educaţiei, oîntoarcere la disciplină ca graţie şi lanormă ca surâs. Copilul lecturii estecel capabil să trăiască în suspensiaexigenţei, cel capabil să nu sesmintească atunci când n-a găsitîncă reperul cuminţeniei, cel capabilsă înţeleagă că un cuvânt poateucide, după cum poate crea o lume.Copilul lecturii este cel care, atuncicând s-a împrietenit cu limba sa,poate vorbi fără cuvinte…Poatevorbi cu ochii, cu gesturile, cu

poezia. Demersul meu nu se vreaculpabilizator, ci are o intenţieimediat eficientă, nu se vrea unarticol programatic sau testamentar.El consemnează doar, între sugestieşi eboşă, liniile mari, nefinisate aletemei, urmând ca în titlurileulterioare să dezvolt imperativul: “Înapoi la limbă, înapoi la literatură!”

prof. Cristina Ionela ROTARUCatedra de Limba şi Literatura

Română Şcoala Stăneşti

Înaintând pe valea RâuluiDoamnei, de la Domneşti în sus,pătrunzi în frumuseţea naturală aunor locuri minunate. Aici îşi cresccopiii oamenii acestor locuri,oamenii comunei Corbi. Vârstă apurităţii şi candorii, copilăria este olume aparte în care singurul poeteste copilul ce trăieşte direct şisincer lumea ficţiunilor creând orealitate proprie. Spaţiul socialuman este purtător al unor multiplevirtuţi formative în socializarea şiumanizarea copilului. El oferădiverse tipuri de influenţe şi modele

pozitive care contribuie lainteriorizarea anumitor norme,reguli şi valori morale.

Comuna Corbi cu satele: Stăneşti,Corbşori, Poienărei, Corbi, Poduri,Jgheaburi are un număr de 6 grădiniţecu aproximativ 120 de preşcolari.Clădirile în care funcţionează acesteinstituţii ce reprezintă prima treaptă aşcolarizării sunt igienizate periodic,sunt dotate cu mijloace moderne deînvăţământ, dispun de locuri de joacăamenajate unele dintre ele cu aparate

de joc la standarde cerute. Deremarcat este preocuparea conduceriişcolii şi a Consiliului Local pentruîmbunătăţirea permanentă a condiţiilornecesare desfăşurării activităţiididactice. Evidentă este colaborareadintre reprezentanţii celor două instituţiişi familiile copiilor şi concentrareaeforturilor în funcţie de priorităţileînvăţământului preşcolar de pe razacomunei. Copilul este în centrul atenţieişi acesta este obiectivul prioritar. Înaceste locuri încărcate de istorie,copilul este mesager al tradiţiilor şiobiceiurilor străbune. Trăind adevărate

emoţii artistice participă la spectacoleleşi festivalurile de peste an cu prilejuldiverselor sărbători. Educatoarele,temeinic pregătite, cele mai multeabsolvente ale Şcolii Normale şi actualabsolvente ale universităţilor de profildesfăşoară cu competenţă activităţieficiente cu rezultate pe măsuri.

Într-un amfiteatru al poveştilor, aljocului şi al creaţiei, educatoareleaprind lumina cunoaşterii pentru celemai gingaşe fiinţe, copiii.

Educ. Ligia BUCELOIU-POPESCU

Y K

Învăţătorul - Omul printre oameni

Grădiniţele din Corbi – lumina copilăriei

CUVÂNTUL, ETERNUL…

Satul Corbi este o prezenţă distinctăîn salba de aşezări de pe cursul superioral Râului Doamnei, locuitorii săi având caocupaţie de căpătâi păstoritul, ocupaţiecare îşi pune amprenta pe tot ceparticularizează această comunitate de„mărgineni” stabiliţi aici cu peste douăveacuri în urmă: port, grai, arhitectură,industrie casnică şi pe tot ce înseamnăviaţa spirituală: cântece, datini şiobiceiuri.

De păstorit se leagă interesul oamenilorde aici pentru fluier, instrument muzical caren-a lipsit niciodată de la cingătoareaciobanilor, fie ei tineri sau bătrâni, fiindu-letovarăş nedespărţit pe plaiurile munţilor saupe lungile drumuri ale transhumanţei,ajutându-i să-şi aline dorul de cei rămaşiacasă.

Fluierul a devenit un element emblematicpentru corbeni şi din altă perspectivă. În anul1956, învăţătorul Ion A. Ilinescu, în calitate dedirector al Căminului Cultural Corbi îireuneşte pe cei mai buni fluieraşi dinlocalitate într-o formaţie, după modelul celordin Jina Sibiului. În anii care vor urma, tânărulcolectiv artistic avea să sporească numeric,să-şi îmbogăţească repertoriul şi să se afirmeîntre formaţiile de gen, câştigându-şi unbinemeritat prestigiu prin premiile şidistincţiile obţinute cu prilejul concursurilor şifestivalurilor la care a participat.

Cu trecerea timpului şi cu schimbareavremurilor, viaţa satului a cunoscut modificăriesenţiale: păstoritul a decăzut, tineretul amigrat la oraş integrându-se altor domenii deactivitate iar, în ultimii ani, căutându-şinorocul în alte ţări. Este de înţeles că, înastfel de condiţii, şi viaţa cultural artistică aavut de suferit.

Neîmpăcându-se cu o astfel de stare delucruri, un fiu inimos al comunei, dl. primarMihai Ungurenuş şi-a propus să readucă laviaţă formaţiile artistice care altădată eraumândria corbenilor. În acest context s-a pusproblema refaceri formaţiei de fluieraşi alecărei rânduri se răriseră şi întărirea ei cuelemente din rândul tineretului comunei. Dar,cum „şcoala stânei”, la care învăţaseră săcânte din fluier cei din generaţiile vârstnice,încetase să mai producă instrumentişti, sepunea problema găsirii unei forme adecvateşi a unui om capabil să-i înveţe pe cei dornicide a cânta la fluier tehnica mânuirii acestuiinstrument.

Fluierul, obiect de studiu!Cum în comună nu se găsea un astfel de

om, s-a decis să se adreseze ConsiliuluiJudeţean şi instituţiilor specializate: Centrul

Judeţean al Creaţiei Populare şi Şcoala deArte şi Meserii din Piteşti. În urmademersurilor făcute, Consiliul Judeţean aaprobat înfiinţarea la Corbi a unei clase defluier, ca secţie externă a Şcolii de Arte şiMeserii. Pentru a desfăşura activitatea depregătire a cursanţilor a fost desemnatsemnatarul acestor rânduri, avându-se învedere experienţa în domeniu şi rezultateleobţinute cu colective din alte localităţi alejudeţului: Poiana Lacului, Bradu, Galeş-

Brăduleţ, Arefu ş.a.Un avantaj în asigurarea

succesului l-a reprezentat faptul că, cuani în urmă, în calitate de inspector alComitetului Judeţean pentru Cultură şiArtă Argeş am îndrumat formaţiileartistice ale Căminului Cultural Corbi,inclusiv formaţia de fluieraşi, fapt cemi-a permis să-i cunosc repertoriul şiperformanţele.

Încă de la început au fost urmăritedouă obiective: însuşirea de cătrecursanţi, elevi ai şcolii de centru, asecretelor cântatului la fluier şi,respectiv, cunoaşterea şi însuşirea

repertoriului local de cântece şi jocuri pe bazamaterialului cules de la fluieraşii din generaţiavârstnică, cât şi a celui publicat în urmaculegerilor efectuate în localitate şi în zonă,de echipele de cercetători ai Institutului deFolclor din Bucureşti, în scopul valorificării luiîn cadrul manifestărilor artistice locale şijudeţene la care formaţia de fluieraşi copiiurma să participe.

Graţie sprijinului primit din parteaconducerii Şcolii de Arte şi Meserii, înpersoana d-lui profesor Vasile Rizeanu şi, maiapoi, a doamnei profesoare GabrielaPendiuc, clasa de fluier şi-a dovedit eficienţa,astfel că, la această dată, formaţia deavansaţi numără 22 de membri iar cea deîncepători 30, mulţi dintre aceştia din urmădovedind preocupare şi reale aptitudini pentrucântatul la fluier.

În cei 4 ani de existenţă a clasei de fluier,membrii săi au participat la spectacole înlocalitate dar şi în alte localităţi ale judeţuluicu ocazia unor manifestări prestigioase, cât şiîn judeţele vecine, cu ocazia unor schimburiculturale: Băbeni, Vaideeni (Vâlcea),Polovragi, Baia de Fier, Novaci (Gorj) sauJilna, judeţul Sibiu.

Rezultatele n-au întârziat să apară

În cadrul grupului de fluleraşi au apărut şis-au afirmat individualităţi: Valentin Precup,ocupant al loculul al II-lea la ultimele trei ediţiiale concursului judeţean “Muguri de folclorargeşean” şi David Sturzeanu, câştigătorulunei menţiuni la ediţia 2010 a aceluiaşiconcurs. Lor se pregătesc să li se alătureAnghel llona-Andreea şi Stanciu Ana-Mariade la grupa de începători.

Interesul manifestat de tinerii corbenipentru fluier, rezultatele obţinute şi, nu înultimul rând, grija manifestată pe plan local şijudeţean faţă de această formaţie artistică,justifică speranţa că viitorul fluierului încomuna Corbi este pe mâini bune.

Prof. Traian CIUCULESCU, prof. Andrei BUCUR,

Şcoala de Arte şi Meserii Piteşti

Cine are carte, are parte!

,,Carte frumoasă, cinste cui te-a scrisÎncet gândită, gingaş cumpănită,Eşti ca o floare, anume înflorităÎn mâinile mele care te-au deschis.”

Cartea este comoară fără preţ, în care unii îşi adună celemai frumoase gânduri, ca alţii să le poată folosi în voie.Cartea reflectă ca o oglindă lungul şir de secole al vieţiiomenirii, istoria luptei sale pentru existenţă, pentru un viitormai luminos, suferinţele, bucuriile, înfrângerile şi biruinţelesale toate. Cartea ne este un prieten credincios şi denădejde.

Paul Cornea spunea în lucrarea sa ,,Introducere în teorialecturii” că nici computerul, nici televizorul nu vor duce la dispariţiacărţii, că lectura va continua sa joace un rol cardinal în viaţaoamenilor, că accelerarea progresului tehnic va fi mereu însoţităde remedierea compensatoare a unui spaţiu liber pentruînchipuire, visare şi căutare de sens. ,,Cred, vreau să cred, căvom continua să citim chiar dacă nu vor mai fi cărţi, o vom face la

nevoie, pe ecrane portabile sau fixe, de buzunar ori de maridimensiuni, dar vom continua s-o facem câtă vreme vompersevera să gândim si să producem bunuri simbolice.”

Numai cel căruia i s-a insuflat în copilărie gustul pentru lumeaminunată a cărţii va căuta şi îşi va găsi timp pentru aceastăactivitate de minte şi suflet. Putem observa, că persoanele care s-au îndeletnicit cu cititul încă de la o vârstă fragedă, posedă unvocabular bogat, ceea ce le ajută să se exprime cu uşurinţă şi săsocializeze cu semenii lor.

Cartea este în viaţa noastră un element central al creării unuipsihic sănătos a unei culturi generale, este sprijinul în cazul uneidecăderi nervoase, este uneori ceva mai mult decât un profesordeoarece, cu ajutorul ei putem să descoperim lucruri noi. Ea neface să fim mai buni, ne ajută să trecem mai uşor peste greutăţilevieţii (iar acestea sunt numeroase), într-un cuvânt ne întăreşte.

Cartea este un mod de comunicare şi reprezintă o ordonare acuvintelor la formele lor cele mai expresive. Ea ne ajută săînţelegem şi să pătrundem în tainele lumii, a universului. În filele eiputem descoperi sfaturi, putem culege înţelepciune, ne putem“adăposti” de gurile rele. O carte bună este o mângâiere deoarecene alină, ne atrage cu ajutorul subiectelor ei şi ne face să uităm deviaţa cotidiană.

Cartea mai este un îndemn, pentru că citind vom reuşi săgăsim răspunsuri la întrebările noastre. Ea “ne face să trăim înafară de minciună, nedreptate şi prejudecăţi” (M.Sadoveanu).Aceste vorbe ale scriitorului român ne atrag atenţia asupra uneimari calităţi a cărţii, adică puterea de influenţare, puterea de a netranspune într-o altă lume, o lume a fantasticului.

Lectura duce la dezvoltarea proceselor intelectuale superioarecelor de tip reproductiv, în mod deosebit a proceselor memoriallogice, a imaginaţiei şi a gândirii creatoare. Spaţiul adecvat pentruîmprumutul cărţilor îl reprezintă biblioteca, loc prielnic pentru citit şidocumentare. Toţi cei care au acces la o bibliotecă vor fi cu multmai puternici sufleteşte. Aceştia sunt cei care vor putea înfruntamai uşor viaţa şi vor găsi uşor calea spre progres .

Cugetând la vorba bătrânilor, „cine are carte are parte”, nu-mirămâne decât a vă adresa îndemnul de a citi cât mai multe cărţi.

SPOR LA CITIT!Bibliotecar: prof. Daniela STURZEANU

Y K

MUGURI DE FLUIER LA CORBI

AşezareDupă ultima reformă administrativă, săvârşită în a

doua jumatate a secolului trecut, localitatea Stăneştiface parte din comuna Corbi. E populată de peste500 de ani şi este aşezată pe cursul mijlociu al râuluiDoamnei, acolo unde se îngemănează depresiuneasubcarpatică Nucşoara-Corbi cu cea intracolinară aDomneştilor. Cele două depresiuni, deosebite cageneză, sunt separate printr-o strâmtura între PlaiulTocii şi pintenul Ciocul Morii.

Spre sud, localitatea are ca vecini comunaDomneşti, la nord satul Corbsori, spre est muchiadomoală a Plaiului Slănicului ce coboară din Plătica,iar spre vest, curmătura dintre dealul Toaca şi DealulOii, fiind linia de hotar cu localitatea Muşăteşti. Vatrasatului Stăneşti corespunde teraselor situate de oparte şi de alta a râului precum şi a golfuluidepresionar al Văii Prăieştilor. Moşia satului Stăneştise întrepătrunde cu moşiile satelor vecine (spre sud-până la marginea nordică a comunei Domneşti, înpunctul Băleşti, spre nord- în bazinul superior al VăiiLupului, spre vest- la curmătura Toaca, dealul Oii, iarla est-până la culmea Schitului, o prelungire sudică aPlăticăi. Precizăm că, vorbind de Stăneşti, ne referimşi la aşezările Pârâeşti sau Poduri. Din 1864 şi pânăîn 1968, aceste cătune au constituit comunaStăneşti. Pentru intervale scurte de timp în fostacomuna Stăneşti, a fost cuprins şi satul Corbşori. Prinarondarea din 1968, aşezările menţionate au fostintegrate în comuna Corbi. Cătunul Poduri stă laînălţimea terasei din dreapta râului Doamnei, întreValea Tocii la nord şi Valea Boretului la sud.Stăneştiul stăpâneşte terasa din stânca râului, întreValea cu Tei la nord şi Valea Urianului la sud. Spreest, Stăneştiul se continuă cu cătunul Pârâeşti, fără olimită naturală. Un punct de reper ar putea ficonsiderat Valea Itii de lângă casa lui Vica Costache.Cătunul este dispus în lungul unei văi ceargumentează prelungirile sudice ale Plăticăi, pepantele Malul şi Glodul, separate de păraielePatulului, Urianului, Vlezii Pârâeştilor.

Gresia de Corbi, unică înRomânia!

Condiţiile naturale ale localităţii Stăneşti au fostcercetate de mai mulţi specialişti consacraţi, dupăcum urmează: savantul Vintilă Mihăilescu a popositmai mult aici împreună cu studenţii săi, a locuit laNica Stăncioiu, pădurar la vremea aceea. S-astrecurat printre ripile de pe Vlezea şi Cioc, amăsurat gropile de sufoziune din scoarţă, a observatobârşia torenţilor şi s-a minunat de arhitectura felurităa Piramidelor de pământ. Observaţiile şi constatărilesale au fost publicate în lucrarea „Cele şapteMuscele”.

Geograful Petre Coteţ, însoţit de studenţii săi, azăbovit mai mult timp la Vâlsăneşti, fiind găzduit deprof. Vasile Nicolăescu. El a demonstrat, în studiulelaborat, că în subsolul de pe raza Stăneştiului sunt

bogaţii apreciabile: în Godeanul apar îngrămădiri decărbune, lignit inferior, depozitat la mică adâncime.Pe Valea Lupului şi Coasta Morii, adâncul estecăptuşit cu piatră de var şi gips lamelar, numit desăteni Piatra Pisicii. Prin probele luate şi studiate încapitală, Petre Coteţ a dovedit că apa Pârâului deLeac din Bulduri, are proprietati curative şi poate fifolosită la vindecarea unor boli de piele. „Fata mea,”spunea Marioara lui Surdeacu, s-a îmbolnăvit debube dulci pe obraz. Am spălat-o de mai multe ori cuapă limpede din Pârâul de Leac şi s-a vindecat. Prof.universitar Eugen Nedelcu din Câmpulung, a călcatşi el meleagurile localităţii noastre, fiind găzduit lafamilia Toader Marian. Soţia acestuia, Sevastiţa, erasoră cu tatăl profesorului Eugen Nedelcu. Acesta astudiat structura rocilor, stabilind vechimea stratelorsedimentare şi încadrarea lor în erele geologice.

Atenţia sa a fost îndreptată în special asupragresiei în care este sculptată biserica rupestră dinCorbi. În lucrarea sa, geografia judeţului Argeşscoate în evidenţă fenomenul apariţiei sedimentelorce formează roca ajunsă la zi, ca urmare a eroziuniidiferenţiate săvârşită de râul din apropiere, numită despecialist „Gresia de Corbi”, unica în România.

ReliefulLocalitatea este aşezată în zona subcarpaţilor

meridionali, zonă ce se desfăşoară de la poaleleFăgăraşului până la Talfa Întunericului din Găneşti.Dealul Toaca 895m şi Plaiurile Plăticăi 1134m dominăspre nord-vest şi nord-est localitatea Stăneşti. Ultimaridicătură se continuă spre sud-vest şi sud prin maimulţi pinteni: Dimul, Ciocul Morii, Fata Dealului,Ciocul Mare, Stăneica, Piscul nalt, Scorţarul,Bubulăul, Poiana lui Bran, Ristoaia, pinten ce setermină printr-o coastă abruptă în faţa bisericii dinPârâeşti. Toaca are forma unui masiv constituit din

conglomerate acoperite cu nisipuri şi pietrişuri. CioculMorii, aşezat în faţa acestuia, dincolo de RâulDoamnei se desprinde din culme Plăticăi,orientându-se spre sud-vest, printr-o succesiune deînşiruiri şi ridicături numite Spoiala Dimul Mare şiDimul Mic. Ciocul Mare, ca şi vecinul de la nord sedesprinde din Plătica în dreptul Schitului, ajunge laPoiana Ceauşului, Poiana Mare, Poieniţa cu Pietre.

El se prezintă ca un tricorn cu un virf spre CioculMare, altul gata să se prăbuşească peste şcoală şicamin, ultimul stă de strajă peste satului Pârâeşti.

ResurseLa acest capitol putem aminti: nisipuri, pietrişuri,

bolovănişuri din albiile văilor şi râului, gipsul rocă deprecipitaţie chimică, calcare forominifere şicoraligene, marne, argilă inferioară, ligniţi inferiori,ape minerale.

ClimaClima este temperat continentală, determinată de

latitudine, orientarea pantelor şi masa de aerdominantă. Temperatura medie anuală este de 8grade C. Temperatura minimă înregistrată a fost de30 grade C. Temperatura maximă înregistrată a fostde 38 grade C. Vânturile domină din nord-vest, seînregistrează brize de zi şi de noapte, iar mediaanuală a precipitaţiilor este 800 l/m pătrat.

Date hidrograficePrincipalul curs de apă este Râul Doamnei, care

înainte de domnia Basarabilor se numea Râul Negru.Afluenţii acestuia sunt: Valea Lupului cu toatepâraiele înghiţite de ea, Valea Tocii, Valea Ghinei,Valea Boretului, Valea Boasii, Valea Urianului, ValeaPârâeştilor şi Valea Vlezii.

Fauna, flora şi solurileÎn ultimul timp au apărut coniferele, mai ales

duglasul. Pe terenurile aride s-a raspindit salcâmuliar în lungul văilor se dezvoltă aninele şi plopul. Nulipsesc teiul, arţarul, jugastrul şi mesteacănul. Esteprezent desişul de aluni, muri, lemn câinesc, şiporumbarii. Fauna este alcătuită din: urşi, mistreţi,lupi, vulpi, bursuci, veveriţe, iepuri, cerbi şi caprioare.Între păsări a apărut gugustucul, dar a dispărutpitpalacul şi lăstunul. Apa râului este săracă în peşti,au dispărut cu totul, doar mrenele se mai zărescprintre pietrele raului. Solurile sunt aluvionare înlunca, iar pe pantele dealurilor găsim podzoluri negreargiloase şi galben argiloase.

Gh.U. & M.U.

Adevăr: Doar Dumnezeu spune adevărul.Adevărul se numeşte OM,

SPERANŢA, DESTIN, DUMNEZEU.Adevărul îl primeşti în inimă şi-l pierzi

pe limbă.Adevărul e durere şi leac.Adevărul e stăpânul omenirii.Adevărul e lumina ce risipeşte ceaţa.Adevărul e triumful spiritului.Adevărul e tot ce este folositor

omenirii.

Adevărul, uneori, doare dar facebine.

Aurul adevărat nu-l ştie nimeni.La adevăr se ajunge prin cunoaştere.Necazul e prima cale spre adevăr.Adevărul e soarele inteligenţelor.Adevărul e greşeala corectată.Adevărul e aerul ce-l respirăm.Adevărul e pretutindeni dar nu-l

recunoaşte decât cel care-l caută.Nimic nu cere mai multa prudenţă

decât adevărul.

Nu e greu să găseşti adevărul. Egreu să ai dorinţa de a-l găsi.

Adevărul e o marfă. Îl cumpără cineare bani.

Adevărul e al celor ce au bani şiputere.

Azi dreptatea e internată în AzilulBătrânilor.

Minciună:Cel mai mare mincinos se afla in fata

oglinzii.O minciuna spusa des devine adevăr.Minciuna e un adevăr mascat.Minciuna grăbeşte adevărul

aşteaptă.

Daca minciuna îmbracă hainaadevărului, diavolul se poate strecurauşor in curtea puterii.

Copii: Copiii mici se domesticesc repede.Copilul vagabond e conştiinţa

copilului analfabet.Copiii sunt flăcări în lumină şi licurici

în întuneric.Copilul e rodul muncii părinţilor.Ura împotriva învăţământului pentru

copiii din popor, e o doctrină a monarhieişi bogaţilor.

Gh.U. & M.U.

Cugetări celebre Din gândirea lui V. Hugo, Schiler, Cornelle, Shakespeare, Byron, Iorga

Istorie

Satul Stăneşti

Istorie…Ştim că nimic nu este întâmplător în

lumea aceasta. Totul se deruleazădupă un plan al lui Dumnezeu. El aluminat mintea jinarilor dinTransilvania, care în secolul al XVIII-lea, fiind forţaţi să treacă la religiacatolică au renunţat la case şi moşiipentru a-şi păstra credinţa. Aproximativ200 de familii în frunte cu preotul lor,

protopopul Bucur, se aşează aici laCorbi, unde găsesc localnici ospitalieri,harnici şi credincioşi. Împreună,participă la cultul religios care sedesfăşoară în jurul bisericilor de mir şia mânăstirii din stâncă unde monahiifăceau slujbele zilnic.

Comoaracomunei Corbi

Mânăstirea de la Corbii de Piatrăare un rol foarte important în viaţaduhovnicească a oamenilor din zonă şide pretutindeni. Ea este foartevaloroasă datorită vechimii sale, fiindmenţionată în pragul veacului al XIV-lea, deci, tocmai în vremea de începuta organizării ca stat a Ţării Româneşti,dar având probabil, o existenţă cu multanterioară. Acest lăcaş de cult ortodoxeste împodobit cu cel mai vechiansamblu de pictură cunoscut astăzi înŢara Românească. Din anul 1809 pânăîn anul 2003 aşezământul monahal dela Corbi va funcţiona ca biserică de mir,iar din data de 23 martie 2003, dinînţeleapta iniţiativă a ÎnaltPreasfinţitului Calinic, Arhiepiscop alArgeşului şi Muşcelului s-a reînfiinţataşezământul monahal sub îngrijireaPrea Cuviosului Părinte Stareţ Ignatie

Gorunescu.

Sfintele bisericiAlături de mănăstire, celelalte

biserici de mir din comună, prin clerulangajat, au avut un rol important îneducaţia religioasă din zonă şi încălăuzirea oamenilor pe caleamântuirii. i astăzi, biserici frumoaseconstruite pe locul altora mai vechi

odihnesc ochiul şi inima enoriaşilor. Însatul Stăneşti, cătunul Pârâieşti se aflăbiserica purtând hramul ,,SfinţiiArhangheli Mihail şi Gavriil”construită în anul 1816, iar slujbelereligioase sunt oficiate de către preotulparoh Ghiorghioiu Cornel. Monumentulde arhitectură ecleziastică a fost pictatîn zilele M.S.Carol I şi aleÎ.P.S.Mitropolit D.A.Conon.

În centrul satului Corbi se aflăbiserica veche a satului, declaratămonument istoric, purtând hramul,,Sfânta Treime”. A fost ridicată în anul

1828 pe locul altor edificii religioasemai vechi şi a fost sfinţită în anul 1830.Ea adăposteşte o frumoasă colecţie de

icoane şi cărţi foarte vechi, valoroase,la care se adaugă colecţia de icoanepictate pe sticlă de artistul plasticSamoilă Constantin. Alături de bisericaaceasta se află biserica mare a satuluidată în folosinţă în anul 1963, cuhramul ,,Sfânta Treime” aflată în grijapreotului paroh Sturzeanu Dumitru-Victor ajutat de preoţii Stăncescu Ioanşi Roşu Ion-Irinel.

De o valoare la fel de mare ca abisericilor mai sus menţionate se aflăşi biserica cu hramul ,,Sfânta Treime”din satul Stăneşti, datând din anul1834, în care preotul paroh Preda Alenoficiază slujbele religioase şi îicălăuzeşte spiritual pe cei cărora leeste duhovnic.

În satul Corbşori, Sfânta Liturghieeste oficiată de către preotul parohGhiniţă Alexandru, în biserica ridicatăîn anul 1857, sfinţită în 1861, avândhramurile ,,Naşterea MaiciiDomnului” şi ,,Sfântul Ierarh Nicolae”.

De o frumuseţe rară, bisericasatului Poienărei veghează, de acolode sus, din vârf de deal, alungândduhurile rele prin dangătul clopotelor şiprin cântecul de toacă. A fost construităîntre anii 1937 şi 1943 reprezentând ochintesenţă a artei meşterilor cruceridăltuitori în lemn din Muntenia. Deşicomunitatea este puţin numeroasă,slujbele religioase sunt oficiate curegularitate de către preotul paroh TuţăIon.

Cea de a opta biserică a comuneiCorbi, situată în parohia Alexandria(Jghiaburi) are hramurile ,,NaştereaMaicii Domnului” şi ,,Sfântul IoanBotezătorul”, fiind ridicată in anul

1960. Deosebit de frumoasă, primeştecălduros pe oricine vine să asculteSfânta Liturghie oficiată de cătrepreotul paroh Răducu Gicu neobositulslujitor la acest Sfânt Altar.

Alte cărţi de vizităAceste Sfinte Biserici, prin preoţii

care de-a lungul vremii au menţinut şirăspândit credinţa noastră ortodoxă,prin enoriaşii harnici şi pioşi au datBisericii comori duhovniceşti. Amintimastfel de marele cărturar NaumRâmniceanu, monah, născut în Corbila 27 noiembrie 1764, fiul protopopuluiBucur venit din Jina Sibiului. O altăpersonalitate pe care satul Corbi o dăBisericii Ortodoxe este actualulMitropolit al Moldovei, Teofan Savu,născut la 19 octombrie 1959. Neobositpropovăduitor al credinţei şi păstrătoral tradiţiilor creştineşti, Înaltul nostruIerarh aduce prin harul arhieriei şi princuvântul său mult folos duhovnicescBisericii Ortodoxe. Comuna Corbi a datnaştere multor monahi şi monahii,vieţuitori ai aşezămintelor monahaledin ţară şi din Sfântul Munte Athos,multor preoţi de mir, oameni de cultură,şi desigur, multor sfinţi aflaţi încimitirele parohiale, dar neştiuţi de noi.Ei sunt ,,făclii aprinse” pentru toţi ceidin jur pe care i-au format spiritual.

Aşadar Comuna Corbi se bucurăde o zestre spirituală bogată pe carenoi cei de astăzi suntem datori să oapărăm, să o îmbogăţim şi să o lăsămmoştenire urmaşilor noştri.

preot. Dumitru-VictorSTURZEANU, Parohia Corbi

Zestrea spirituală a Comunei Corbi

HRISTOS A ÎNVIAT!de Vasile MILITARU

,,Hristos a înviat!” Ce vorbă sfântă,Îţi simţi de lacrimi calde ochii uzi,Şi-n suflet parcă serafimi îşi cântă,De câte ori, creştine, o auzi.

Hristos a înviat în firul ierbii,A înviat Hristos în adevăr,În poieniţa-n care zburdă cerbii,În florile de piersic şi de măr.

În stupii de albine fără greş,În vântul care suflă mângâios,În ramura-nflorită de cireş.Dar vai, în suflet şi-a-nviat Hristos?Ai cântărit cu mintea ta, creştine,Cât bine ai făcut sub cer umblând?Te simţi măcar acum pornit spre bine,Măcar acum te simţi mai bun, mai blând?

Simţi tu topită-n suflet vechea-şi ură?Mai vrei pieirea celui plin de har?Ţi-ai pus zăvor pe bârfitoarea-ţi gură?Iubirea pentru semeni o simţi jar?

O, dac-aceste legi de-a pururi sfinte,În aur măcar azi te-au îmbrăcat,Cu serafimi în suflet, imn fierbinte,Ai drept să cânţi:,,Hristos a înviat!”

Când vorbim despre Comuna Corbi, ne ducem cu gândul la reliefulfrumos, creat de Bunul Dumnezeu după inima oamenilor de aici, care auridicat în decursul a sute de ani clădiri frumoase specifice zonei şiîndeletnicirilor lor. Locuitorii comunei noastre sunt oameni harnici, binelegaţi la trup, aşezaţi la minte şi la vorbă, cinstiţi, ambiţioşi în a-şi atingeun scop în viaţă, păstrători şi apărători ai tradiţiilor locale şi a credinţeistrămoşeşti. Aşezate în mijlocul satelor componente ale comunei, cele optbiserici sunt îngrijite, frumos împodobite şi intens popularizate, cu turlesemeţe, ridicate spre cer şi veghetoare asupra vieţii religioase aoamenilor zonei. Realizăm că, aici în Corbi, viaţa religioasă a oameniloreste trăită la intensitate maximă. Nimeni şi nimic nu-i poate clinti peoameni de la credinţa lor ortodoxă.

1. ADMINISTRAŢIE: Moisescu Mihail Groşanu Elena Anghel Viorel Georgescu Ion Popescu Lică

2. ÎNVĂŢĂMÂNT: Ungurenuş Maria Miu Maria

Moisescu Codruţa Rotaru Cristina Ghiniţă Carmen Stânciulescu Carmen

3. CULTURĂ: Ilinescu IonSturzeanu Daniela Badea Maria Rotaru Claudia

4. RELIGIE:Sturzeanu Dumitru

5. SOCIAL: Stăncescu Cecilia

6. AGRICULTURĂ:Săvescu Viorica Moroi Eugenia

7. SPORT:Comănescu Costin

8. GRAFICĂ:Moisescu Daniel

FONDATORI:Mihai Ungurenuş

Primarul Comunei Corbi, Consiliul Local Corbi

Y K

RE

DA

CŢ

IA

Ca peste tot în judeţ şi în ţară, flăcăii satelornoastre se strângeau duminică de duminică să „batămingea pe maidan”, de dragul sportului rege. Erauclipe frumoase atunci când miza reprezentatădeseori de „o bere gulerată” stârnea pasiuni şi orgolii.Încrâncenarea era însă doar pe teren în timpul celor,de multe ori peste două ore, şi spun asta pentru că„meciul” se prelungea, de comun acord, cu 5 minute,apoi cu încă 5, şi cu încă 10, şi cu...”la un gol”, şiapoi...”la cine dă ultimul gol”. După „fluierul final”,adică îndemnul unuia dintre combatanţi „gata, mă,ajunge, hai la bere!”, junii înfierbântaţi uitau derivalitatea din teren în faţa ”blondei” care se prelingeaaburindă pe pahare. Erau clipe frumoase, dar lipseatotuşi ceva. Este adevărat, se mai organizau meciuriîntre sate, se mai mergea şi în alte comune, darlipsea totuşi ceva. Asta până într-o zi când un tânărdin Stăneşti, pasionat de acest sport, Mihai Iftime(Nani), pe numele său, sătul şi el ca toţi ceilalţi deaceste „banale amicale”, vine cu acel „Şi dacă...?”Acel „Şi dacă...?”, spus cu jumătate de gură făceareferire la înfiinţarea unei echipe de fotbal înadevăratul sens al cuvântului şi înscrierea acesteia înCampionatul Judeţean. Oau!!! Era deja prea multdintr-odată, aşa că unii cârcotaşi au privitneîncrezători această idee pe care o credeau doar unvis frumos. Astfel, Mihai al nostru, îmi bate în poartăîntr-o seară de duminică. Ştia el că a venit la „cinetrebuie”, pentru că ani de zile „bătusem şi eu mingeape maidan” alături de ei, în liceu jucasem la juniorii„Electronistului” din Curtea de Argeş, şi mai apoi laseniorii „Progresului” din Domneşti, aşa că ”mâncamfotbal pe pâine”, cum spune o vorbă a microbiştilor, şiMihai ştia asta... L-am „citit” de cum a deschis guraşi, fără să ducă vorba până la capăt, l-am asigurat detot sprijinul meu, parafând înţelegerea cu o strângerecălduroasă de mână. Greul însă de abia acumîncepea. Înfiinţarea unei Asociaţii Sportive nu estelucru uşor, dar odată ce pornisem la drum, nu maiexista cale de întoarcere. Aşa că, am împărtăşitideea unor oameni de bine din comună, finicunoscători ai fenomenului fotbal, cărora lemulţumim pe această cale, oameni cu suflet marecare au acceptat necondiţionat propunerea de a senumăra printre membrii fondatori ai viitoarei Asociaţii.Cu respect, iată numele lor: Cornel Gheorgheoiu,Midorel Bădescu, Gheorghe Comănescu, MihaiBădescu, Dorin Mărtoiu, Ionel Mira, GheorgheNiţulescu, Cătălin Vitan, Ion Bălăşoiu, Ion Stăncioiu,Vasile Grigoroiu, Radu Diaconescu. Cu „jalba înproţap” ne-am îndreptat apoi către domnul primarMihai Ungurenuş care a îmbrăţişat fără rezerveaceastă idee. Astfel, Consiliul Local Corbi, prinpersoana dânsului, se numără printre fondatorii şiasociaţii echipei. După un aprofundat „studiuindividual” şi consultarea unui jurist, am întocmit„Actul Constitutiv”, „Statutul Asociaţiei” şiRegulamentul de Ordine Interioară, care au fostaprobate în şedinţa de constituire din vara anului2007. Au urmat drumuri la A.J.F. Argeş, la MinisterulJustiţiei, la Finanţele Publice Argeş, la bancă. Dupăun efort, trebuie să recunosc, considerabil, toatedemersurile au fost finalizate şi iată, comuna Corbiare, începând cu anul competiţional 2007-2008,echipă de fotbal înscrisă în Campionatul JudeţeanArgeş.

Cu căciula-n mână dupăbani...

Euforici după această reuşită, ne-am mai„dezumflat” puţin atunci când ne-am dat seama că peviitor aveam nevoie de bani pentru susţinerea acestei

echipe. Şi cum în bugetul primăriei nu erau prinşibani pentru aşa ceva la acea vreme, era la jumătateaanului, a trebuit să mergem „cu căciula” pe la oamenide bine şi iubitori de fotbal din comună. Cu inimastrânsă, însoţit de Mihai Iftime şi Vasile Grigoroiu ambătut săptămână de săptămână pe la diferite porţi cuscopul de a strânge banii necesari bunei funcţionăria Asociaţiei Sportive. Bucuria a fost fără marginiatunci când toţi cei la care am apelat, repet toţi, ne-au sprijinit financiar, încurajându-ne şi urându-nesucces. Pe această cale le mulţumesc din suflet şi ledoresc multă sănătate. Şi iată că visul s-atransformat în realitate! Cheia succesului a fosthotărârea, seriozitatea, determinarea, munca şipasiunea tuturor celor implicaţi în acest proiect. Nupot să nu-i menţionez aici şi pe Mira Ionel şi BălăşoiuVasile, primii „tehnicieni” ai echipei, pe profesorulDumitru Sturzeanu, un fin cunoscător al fenomenuluifotbal, care ne-a ajutat cu sfaturi preţioase, CrinuţaMira, asistentul medical care a alergat la semnularbitrilor la fiecare accidentare mai serioasă abăieţilor, pe Petruţa Niţu, şoferul şi omul care ne-aîncurajat în deplasările noastre şi, bineînţeles, MihaiUngurenuş, primarul comunei Corbi care ne-asprijinit necondiţionat în tot ceea ce am întreprinslegat de echipă, şi ne-a asigurat în fiecare an,împreună cu Consiliul Local Corbi şi pe contabilulprimăriei, Elena Groşanu, bugetul pentru ca AsociaţiaSportivă să funcţioneze în condiţii optime. Eforturileau meritat însă pe deplin: în anul competiţional 2007-2008, deşi „boboci”, echipa s-a clasat pe locul 5 înCampionatul Judeţean de Fotbal, Seria Nord,înaintea unor echipe cu vechi tradiţii în fotbaluljudeţean. Acest meritat loc 5 ne-a dat aripi, dar în

acelaşi timp ne-a şi obligat să muncim mai multpentru a dovedi că nu a fost o întâmplare. În anulcompetiţional 2008-2009 echipa noastra s-a clasatpe locul 2, producând o surpriză uriaşă pentru toatalumea fotbalistică a Ligii a V-a din CampionatulJudeţean, performanţă ce ne-a făcut respectaţi pe

toate stadioanele unde am jucat în deplasare. 2009-2010 avea să debuteze cu unele probleme la club dincauză că mulţi dintre băieţi, fie în căutarea unui locde muncă, fie din diverse alte motive, au fost nevoiţisă părăsească echipa, fapt ce ne-a determinat sătrecem la o reconstrucţie masivă. La aceasta s-aadăugat şi modificarea configuraţiei CampionatuluiJudeţean de Fotbal care ne-a plasat într-o altă serie,Centru 1, cu echipe total necunoscute pentru noi,astfel că acomodarea a venit din mers şi la sfârşitulreturului ne-am situat pe locul 4. În actuala ediţie decampionat, 2010-2011, după un tur cu succeserăsunătoare dar şi cu eşecuri neaşteptate...că aşa-iîn fotbal, nu?...,echipa debutează în forţă cu 4 victoriiconsecutive în retur (la ora scrierii articolului), ceeace ne plasează pe un binemeritat loc 5. Încheiarticolul asigurând suporterii noştri, de la elevi lapensionari, de toată stima şi respectul nostru pentrumomentele în care au fost alături de noi la bine şi larău fie pe vreme bună, fie pe vreme rea. Veni, vidi,vici!

Costin COMĂNESCU

Sport

Atunci când visele devin realitate...

Rândul de sus, de la stânga la dreapta: prof.Sturzeanu Dumitru, Mira Crinuţa-asistent medical,Ştefan Sorin, Tudoraş George Ciprian, BăşoiuCasian, Mazilescu Alexandru, Cioboată Petruţ,Rizoiu Ion-cpt., Pantazi Florin, Iftime Gabriel,Comănescu Costin-preşedinte Asociaţie Sportivă.

Rândul de jos, de la stânga la dreapta: GraorBogdan, Ioana Adrian, Codiţă Aurel, Toma Robert,Bădişor Cristian, Nacea Adrian, Iftime Mihai, DogaruAlin.