PAU[-LOUPSULTTZER

COP'LUL CELOR

SAPTflv

,I[ARIi j:

Traducere: IRINA NEGREA

:: -rb$,iB rzr-a fu 7,$?$ - l.

:i:

iir ..1-

)t

' ,..:" jy:.

' 1;

L:ENW',ANB DEs SEPT ${SBS '

Copy&trt @ 1993,'Editions stock

Toate drepturile asupra ediliei in limba romdni sint,eew xe bOiturii. ITIDER - Bnbureqti

fqrupul droq"ptiif@ osTierarerjrj:lg3sV

B-dul Tudor vt"oi.ir"frl. st' soaor S, Brrure$li' nOuAHtlTelelon: 335.93. l8; 335.97 .17

Fax:337.33.77i.{ I | " : : ,: lr..! |

,. I

Se afla in sfrimtoarea'Malicc,a,, unde naviga cu toatepinr"l

1 r.u:, indreptino"-r" ffi ;J;;;tr';; il;. i"

stinga, Malaysia, iar, pe part€a dreapid,de_abia re'rinJ.r_s,la orizont, Sumatri. C,.. vreo tiei"ceasriii ir;;;minunatele nuanle de curoare oe pe. marl-se*"oi-nrrr.rircerul de sidef pur se aqoperis" * un fond dttr" ;6;;;;norigorii domoli care, .in zori, pluteau incd deasuprauscatului, la tribord,dispdrusera, luind cu ei orice ,p.runpde ploaie pentru viitoarele srpt[mini, dacd nu chiar luni.$1,apa se schimbase sub coca lungii piroli ;;i^;;;;,aldoma unui f-us; la trei sau patru metri adincime, in loculcoralilor gi al nisipului galben,'apiruserd ,ti*it;;;;;;f -?:T, idesea

inverzite de un covor de alge, ca un mugchitmqe.:lJrtat, cu arici de mare monstruopi gi scoici cucochilii de un metru. Apa - din gg in''ce ;"i *";; S,incredibil de caldp,- uieip,ut uiii-ie erade si chiar maimult, in locurile unde stagna, sub soarJ" urrito,h Ajunsese, in.sfirgit, in strimtoareaMalacca. De patru zile.lyRa ce fugise din Saigop, in urrnd cu o sut6 saptisprezece1tt,:

(qa-ci nu gregise_cumva numdr6te-area), dupi ee'strabanrsedelta Mekongului, Cambodgia, Siamul gi noiaU Valaysiei.

Preconiza sd ajung6 la Singapore cam intr-o sutd de ore' Daci

nu se scufunda sau daca aiuiisilii de englezide la Compania

Indiilor nu puneau mina pe el.. ' Ori dagA pirati^i nu izbuteau

ra-ipti"aa bin urmA. $i, apropqde pirafi, iqi refbcu calculele

i" r.iitout. la pozilia so atituL Trecuserd, probabil' 9o.tu -.:de cind nu se mai intorsese sd vadd pe unde erau dobitocii

aia: ,dacdm6 tot intorc, or s6 cread[ cl mi-e fric6"'Se intoarse. Alene. ,,Iriu fi impulsiv' Ai uitat de cite ori

1iu tput Marc-Aureliu Giustiniani, la Saigon, sd te. pdzeqti

[e inipulsivitate?!" Se intoarse, intinzindu-qi mddularele qi

cas"irrd, aidoma omului cdruia incepe s6-i fie lehamite s[

ri"u tu iundul gol pe lemnul unei pirogi qi care simte nevoia

s[ se destindd.- Piralii se aflau tot in siajul lui, la vreo mie gase sute de

metri. ,,Se apropie, metru cu metru; o sd md ajungl pina la

;;. (ninein1"i"s, distanlanu erade-o mie qase sute {e rnetri;

;ilil asta ar fi fost o pur6 intirnplare; nimeni pe lume nu

poate determina dintr-o privire o d.isilid' mai ales T.1?1":tu atita precizie; poate doar Cerpelai Gila; am ndscoctt cllra

urtu din-"upul meu; qi nu mi-e fricd de pirali' Nu.prea mult'

in cazulcel mai rdu, imi vor face de petrecanie')"

Se intoarse cu fala spre prova pirogii qi contempld

indelung strimtoarea Malacca' Memoria lui nu mai pdstrase

;;i; ii*it despre cele doud sau trei ocazTi,cind Cerpelai'Citu it luase pe mare (exact in lopul acesta) qi ii ardtase'

pti"tte altele, cum s6 faci sd.inainteze o ambarcaliune cu

;i;;;it intinse. Dar, pe atunci, n-av:a. decit vreo cinci sau

gase ani. Iar Cerpelai Gila era genul de om care rostea un

iuvint la gase ore, 9i asta in zllelein care avea chefde vorbi'- -

D[;*1 u, uqudur,era de aproximativ o mi16 marin6. Pirafii

il ajungeau din urma cu gaizeci de brale pe or5' Ceea ce insemna

;t;;6"" tabad pe el peste vreo douazeci de ceasuri' Asta

dacd nu reu$ea sa scat'e, profit?nd de noapte' insd cei gapte

;tb4t po*i1i p" u.*.1" lui cunoqteau strimtoarea 9i cei mai

neinsemnali curenli, mult mai bine de-cit el, care naviga aici'

pentru prima oaft,'iarda-l vedea pe Cerpelai Gila la cirm6'

6

Marea de-abia se clintea, cu unduiri line, etalind onctezime uniformd. Pe cer, drept in fala gi pe urm6 inspreSingapore, se vedea o pat6 de un alb neguros, aidoma unuihalo de soare. crldura era apdsdtoare. il irdeapind 9i pieieapalmelor. in cele uproape pai.u luni de cind fugise airi suigo"sc.bronzase; la plecare avusese pielea alb6 [nu-i dad;s";voic sd se plimbe gol pin6la briu, ca s6 nu -ai po*"rrim derrrs.tul trupului). Stind complet dezbrdcat, uqu .u- ,.irrrbarcase pe pirogi, ajunseie sd se bronzeze uniform,r:xceptind fesele, unde incd se mai cojeei. in acelagi timp,lririse o senzafie exaltantd de libertate inedita, senzalia ca se,,rostogolea" intr-o alt6 lume.

Nu implinise l5 ani. Aniversarea lui cddea in ianuarie5i' dacd nu se ingela, acum eraziuade cr6ciun, anul rg97.

- Crdciun fericit, Kai.

, Vorbea singur, dar cu voce tare. in ciuda prezenleipirafilor in spatele lui, eranespus de fericit. Se afla pe -*.,riia cum visase, in strimtoarea Malacca, indreptindu_se spr"Singapore. Acolo, intr-un fel sau altul, indiferent cit timpi-.r lua, trebuia sd-l gdseascd pe cerpelai Gila. Altfel spus,lrrrrricul din partea tatilui, al c6rui nurne, slav[ Domnului, ilprrrta gi el - Kai O'Hara.

ln afard de aceastd fintd, mai avea qi o certitudine: aceeat:ri iiii incepea, in fine, viafa (in aceastl privinfE, neinqelindu_st' clclel, dupd cum avea si demonstreie jumltatea h. u"u"t'c urma).

lgi scoase din sac carteade capdtii. Singuracarte pe care

' rk:schisese vreodatr din proprie iniliative. in ultimeie qaseI r r r r i, c itise mult : unspr ezece pagini gi patru rinduri j umdiate.

O carte bun6, intr-adev6r.

in unnd cu citeva luni, la Sqigon, dEduse iar[gi friu liberrrnprrlsivitAlii lui obignuite. ii trebuiserd, toiugi, cinci:iripl:irrini sd pregdteasci ambuscada. problema fuiese cumr;ir-i rk:tcrrnine pe chambost gi Sabiani sE vini unde gi cind ii('()rvcrlLril lui, gi asta la interval de cel pufin un ceas, ca s6 aibd

timp sd-i ia unul dupi celdlalt - in fond, erau cu doi, respectiv

trei ani mai mari decit el, qi cintdreau impreun[ vreo sutiqaizeci de kilograme. O fi fost el impulsiv, dar nu nebun'

Aqadar, totul riersese foarte bine: cele doul scrisori false

ale tui lsabelle Margerit (nu Kai le scrisese, ci le caligrafiase

una de la Madame Loulou, o fatd din bordel, al c6rei scris

semdna cel mai mult cu originalul) au sosit, deci chambost

gi pe urmd Sabiani s-au grf,bit la intilnire - in spatele

impuliciunii dleia de colegiu, un loclare liniqtit in acel mo-

ment'al serii, adicd dupi vecernie. Chambost a rezistat zece

secunde qi, ca s5 termine cu el, Kai a fost nevoit sa-l ridice 9i

sd-l lipeascb cu spatele de zidul care desparte. colegiul

misionarilor de man[stirea de domniqoare; Sabiani arezistat

qi mai mult, incercind chiar s5 riposteze - s-a ridicat de doud

ori, dupd care s-a prdbuqit definitiv' Au intervenit apoi

cdlugdrii: l-au luat pe Kai, pentru a qaptea oar[ ?n ultimele

l-ro,.ra ruu zece luni, 9i t-uu inchis in pivnil6' $i, ca de obicei,

Marc-Aureliu gi-a ficut aparifia.Abia a doua zi, la inceputul

dupd-ariezei.- Popii n-au vrut s6-!i dea drumul mai devreme'

Se aflau amindoi in Saigon, pe strada Catinat, se

instalasera pe terasa continentalului. Marc-AureliuGiustiniani cbmandd o lirnonadd pentru Ka1 rar pentru el

tradilionalul coniac cu sifon. Li se aduse conianda qi se uitau

la cucoanele frumoase care se plimbau cu caleaqca' Nu

schimbaserd nici un cuvint de cind iegiserd din porcdria aia

ot tlif;i; belea eqti, cu toatenecazurile pe care mi le faci,

zise, in fine, corsicanul.

- Sint efectiv dezolat, rdspunse Kai.

- $tii ce-au pAlit bAiefii aia, pe care i-ai masacrat? Unul

are nasul spart,-umdrul obrazului sting infundat 9i citeva

coaste rupte. Celdlalt are capul cu fala risucitd spre spate 9i,

cind se uit6 injos, igi vede fundul.Kai t6cu. ii eta-foame qi tare ar fi mincat o supd bine

condimentatl gi acritd cu nigte zeamd de l6miie'

8

trqti foarte impulsiv. $i Aia doi te-au fbcut chinezoi?( ) in c uviinf are din cap, abia perceptibila. La paisprezece

irrri ;;i jum[tate avea un metru qaptezeci gi cinci, ceea ceirrscmna, ldsind la o parte pe Chambost mare cit un munte(tl:rr plin de grdsime), cd printre cei de-o seam5 cu el, de larrrizcria aia de colegiu, era un uriag, chiar qi in comparafie cut:lcrvii din ultimele clase, mult mai mari decit el. Era, totugi,tlcpartc de greutatea ideald (intre noudzeci qi noudzeci qi cincitlc kilograme)" Corpul sdu era, insd, desenat: umeri ai naibiirh-: lali, git de taur, incheieturile gi antebralele de diametrullirrriilor folosite la amararea pacheboturilor qi niqte miini('nonnc, dar cu degetele de o uimitoare fine{e.

Rezum, tocmai spune Marc-Aureliu cu glasul lui dulcer'irrtltor, tipic celor din sudul Corsicii (din Ajaccio, dupdrrrlirrmatiile lui Kai, degi habar n-are unde se aflSAjaccio qi('orsica). P6rinfii tdi au murit acum un an qi doud luni. Derrrr arr qi doui luni eu m6 ocup de tine, fiindcd taicS-tdu erarrsociatul meu qi, oricum, in toat[ Cochinchina, pind inI lirualaya, nu s-ar glsi nirneni atit de l5cdnit incit sd accepter;;r riispundd de tine. Intr-un an gi doud luni, ai sdrit de doudzeci

;;r opl de ori zidul colegiului, ai exterminat jumdtate dintre,'lcvi, te-am recuperat de opt ori din bordelul lui MadameLorrlou gi de qase ori de pe o barcd, pe care o cam gterpelisegi.( ) tlatir, a trebuit chiar sd inchiriez un vas ca sd te cant qi alosl o adevdratd rninune c5 te-am gdsit pind la urmd pe mare,,'irnr la patru zile distanfi de gurile Mekongului, cllare pe oprnrgir risturnatd.

()alegtile continui sd treacd prin fala terasei hotelului( 'orrtirrcntal, noaptea se strecoard cu pagi de lup, se bea dint't' irr cc rnai mult coniac cu sifon, se apropie ora cind se

;orrt:ii rnanila. Pind la urm6, ag minca pe puJin patru supe, se

lirnt[r;;tc Kai, plus cam doud por]ii de ruladd gi citeva prdjituriIrlrir:i<rasc Ai bune, sd,zicemvreo opt sau zece.

f 'o1-rii nu vor sd te mai {ind. Suslin c6, pe lingdndzbitiiletlt' krl lLlLrl, nici nu vrei sd inveli. Dupd ei, nu gtii nici mdcar

,'itc$ti.

- $tiu, spuse Kai, cu sobrietate.

- $tii cd asta spun ei sau qtii s[ citeqti?

- $tiu si citesc.Corsicanul despdturegte un exemplar din sdptdminalul

Le Saigonnais - pe atunci, nu existau inc6, ziare cotidiene.

- Poftim, citeqte.Demonstrafia nu e tocmai convingdtoare. Lui Kai ii

trebuie peste un minut ca sd citeasci un r?nd dintr-un articoldespre sinuciderea (ultima, tipii dqtia se sinucid unii dupdallii) unuia dintre directorii publicafiei. Marc-Aureliucomandd un al treilea coniac cu sifon. E cam scund, destulde chel, are o burt6 rotunjoard gi gesturi onctuoase, de parcdar fi episcopul de Saigon. Cind era mai tindr, in primii patmani dupd ce sosise, supraviefuise mai multor expedilii peplatourile inalte gi, fbrd a fi un bandit, impunea team6, astfelincit nimdnui nu i-ar fi trecut prin minte sE ii caute gilceavd.

- Potrivit aceloraqi popi, egti un zero la francez5.,aritmeticS, istorie gi gtiinfele naturii. SInu mai pomenim deeducafia religioasd. Doar la gimnasticd qi la geografie ai notepeste zero. Degi, in privinfa geografiei, am serioase dubii.Care e capitala Germaniei?

Kai catadicseqte sd intoarci, totugi, capul. $i face astacu incetineala unui cargou, care se migc6 in rada portului.

- Care Ermania?

- Exact ce spuneam eu, nici m6car n-ai habar cE existd oGermanie. Sau faci inadins. Dar capitala Franfei?

- Ajaccio, r6spunde Kai.Imposibil de spus dacd glumeqte sau nu. Corsicanul

golegte dintr-o sorbituri ce mai avea in pahar, plitegte gifiecare se urc6 in cite o ricg6. Corsicanul locuiegte departede centru, inspre Cholon, aproape in cap[tul bulevarduluiGallieni. Practic, latard. La inceput, in urmd cu douizeci qicinci de ani, a locuit intr-o colibi de paie, care mai exist[ giastizi.Apoi qi-a construit o cas6 cu dou6 etaje. Cind au sosit,Kai avea pe atunci opt ani, familia O'Hara a locuit la etajuldoi. Nimic nu s-a schimbat de la moartea pirinfilor lui Kai,rdpuqi amindoi de anibiazl'

10 11

- M-ai auzit,Kai?- Da.Intrd in casS; corsicanul rlmine la parter, Kai urcd gi

umbldprin ,,baraca" pe care a detestat-o dintotdeauna, o casdde albi, unde te sufoci. Paturi cu plase contra finfarilor, fotolii,pianina mamei lui, cu care aceasta venise din Waterford,lrlanda (ca domnigoard o chema O'Shea), ca sd se mdrite cuun contabil, O'Hara, despre care a descoperit preatirziu cdera metis, maic6-sa fiind chinezoaicd,. $i supdrarea asta nu-imai trecuse niciodat6.

- Kai, continu[ Marc-Aureliu, de jos, ridicind vocea,s-ar putea ca popii sd accepte s[ te primeasch inapoi, ceeace md va costa o avere, dar cu condilia s5 i1i faci temele devacanld din ultimii doi ani qi sd ifi corijezi puftarea, cum zicei. Le-am jurat cd, daca ili dai cuvintul, te lii de promisiune.Miine vine domnul Chu, pe la patru, sd lucreze cu tine. Sdnu incerci cumva sd discufi cu el in vietnamezd sau chinez[;il daupe uq6 afar6,dacdnu vorbegte franfuzeqte.

Kai intrd in camera lui. De la fereastrd, care nu e decit osirnpld deschizdtur[ dreptunghiulard in zid, fErd cadru delemn, descoperi cartierul chinezesc Cholon, cu minun6fiilelui, cu miresmele qi viermuiala lui trepidantd, amintind deSingapore. Kai se duce la dulap, il impinge din loc, scoatebucdlile de parchet gi dd la iveald ascunzdtoarea. Machetaliumoasei iy'an Shan se afla acolo, culcatb pe o parte. Are detoate, pinl la cea mai mici funie, pinzele velei foc qi aleartimonului strinse meticulos cu chingi reproduse la scard,Ibcute din pdr de anamit; numele goeletei cu trei catarge, alui Cerpelai Gila, apare de doui ori, ca gi pe modelul adevdrat,scris cu caractere chinezegti qi latine, cu vopsea de un rogusingeriu pe coca neagr6. Kai a construit-o pe ascuns, dinrnemorie, consacrindu-i patru ani. Singurul - in afard de el -care azdrrt-o vreodatd a fost tatdl lui. Dar acesta s-a prefrcutci n-a vdzut-o. ,,Dacdmama ar fi dat peste machetd, mi-ar fiars-o pe loc", gindea Kai.

Jos, Marc-Aureliu discut[ cu bep-ul, bucdtarul. Marc-Ar"rreliu vorbeqte biniqor vretnameza, dar gi cambodgiana.

In schimb, nu qtie chineza gi engleza aproape deloc (n-auprea avut ce discuta, el qi mama, care n-a vrut niciodatd sd

invele o boab6 franfuzegte). Marc-Aureliu e tare drdgu!, Kailine mult la el -,,dar de ce nu pricepe oare cd vreau sd mdintorc la Singapore, s6-l gf,sesc pe bunicul gi sd plec pe marepentru totdeauna, fiindcd nu vreau s[ trliesc cu nimenialtcineva qi nicdieri, decit cu bunicul, pe mare?"

- O s6-!i facd noud feluri de mincare, cit pentru optpersoane, aga ci ar trebui sd te saturi.

- Multumesc.Cineazi in doi. Solia qi cei patru copii ai lui Marc-Aureliu

nu se vor intoarce din Europa decit peste zece zlle. Kai areremuqciri ci nu se poartd destul de frumos cu Marc-Aureliugi familia lui, care sint at?t de drbguli cu el, mai ales de cinda r[mas orfan (dar chiar gi inainte). E lucru cert, oamenii6qtia meritd mult mai mult decit le dd el. In consecinfd, ajungesb se destdinuie un pic, aga cd, iatd-l pe corsican privindu-llung, cu un aer stupefiat:

- Ce-ar fbcut?!Kai a citit o carte. Din proprie inifiativS. L-a apucat aqa,

din senin, tot un acces de impulsivitate (deqi hot6rirea eraluati de o bucatd de vreme * de aproape $ase luni). In fine, a

inceput sd citeascd o carte. Ba chiar a citit deja aproape treipagini. Dar, ce-i drept, nu s-a apucat decit inainte de muson.

- $i ce carte?Cartea junglei. De unul, Kipling. Ceea ce l-a lansat pe

Kai in aceasti aventurd extraordinard, dacd nu chiarextravagantd gi exageratb, este faptul cd Isabelle Margerit,cdreia i-a vdzut chilofii, i-a dezvdluit cd eroul povestiriivorbea cu animalele. Mowgli, aqa il cheamd.

- $i ce-i chestia asta cu chilofii?- I-am vdzut chilolii, atitatot.- N-ai pip[it-o?Ei bravo, qi mai ce, md rog?! Pe fetele de la Madame

Loulou, de acord, le pip[i cit pofteqti. Dar cu Isabelle Margerite altceva.

L2 r3

- M-am mai linigtit, zice Marc-Aureliu.Kai infulecd.. ,,Ce foame mi-era, popii nu mi-au dat nimic

rlc rnincare, de ieri." Nu, ceea ce l-a determinat sd seirrtilneasci cu frumoasa Isabelle, care are qaisprezece ani,t'stc lotala ei indiferen[d,fa[dde faptul cd el e metis. gi chinez.

C?t despre chilofi, a fost o purS intimplare. Fata stdteacr.rlarc pe zidul despdrfitor; a apilrut o mdicu!5, IsabelleMargerit a sdrit in vitez6. $i, pu{" iatd chilofeii. Excitant,clectiv. Marc-Aureliu il studiazdpeKai gi spune:

- Nu eqti chinez, ci irlandez.- Nu sint nimic, zice Kai, addugind niqte glutamat in

lltulrcdm (thap inseamnd zece in vietnamezl qi exist6 zecelcluri de chestii diferite in thap-cAm).

Dxact la sfirqitul cinei, sosesc invizitddoi prieteni de-aiIrri Marc-Aureliu gi cei trei barbafi se duc s5 discute despre;rlirccri, bind coniac cu sifon. Mai tirziu, la alte coniacuri cusilon, cind pleacd musafirii, Kai tot mai privegte inrlcpirrtdrile, atit de apropiate, luminile pilpiitoare ale('holonului chinezesc, cu negustorii lui, chirciti pe tabureteletlc lemn inalte de-o palm6, cu orgia de mirosuri qir r raghernilele intunecoase, fascinante ca niqte caverne.

- Nu te duce in Cholon, Kai. Nu te mai duce.

- De acord, se invoiegte, in cele din urmd, Kai.- Nu vreau doar acordul tdu, vreau sd-!i dai cuvintul.- Pe cuvintul meu, spune Kai.- Sint sigur cI ai sd-!i 1ii promisiunea,mai sigur chiar decit

tlt: cxistenfa lui Dumnezeu, frindcd, efectiv, nu egti un bdiatobi;;nuit. $i sd nu mai pleci nici pe mare, cu bdrci de fi.rat.

.- Pe cuvintul meu, repet6 Kai, cu un nod in git, fiindc5lrrgirduiala asta il costd mai mult decit prima, dacd aqa ceva e

lrosihil.Marc-Aureliu a venit sd se aqeze lingd el pe una dintre

tr-r'ptcle verandei roz, decorale cu coloane gi cu un bust deburbat, un tip cu mina strecuratd intre doi nasturi de la costum;;i o pirl[rie cu doui coarne. il cheam6 Napollon, sau ceva de

licrrul ista.

- BagI de seam6, gtiu bine cd intr-o bund zi vei pleca,mai zice Marc-Aureliu. Am qtiut asta dintotdeauna. Cd veireugi sd pleci, adic6. A te incuia in odaie e ca gi cum ai b6gain colivie o pasdre de mare; maicd-ta n-a inleles niciodatdchestia asta, dar s6 nu-i porfi picd. Ea a hotdrit si plecafi cutolii din Singapore, fiindcd acolo era prea aproape de bunicu-tdu.Credea cd procedeazd,bine aqa.

Kai priveqte drept in fa!d. Marc-Aureliu intreabd:

- Care-i, de fapt, porecla bunicului tdu?

- Cerpelai Gila, zice Kai, reticent.

- E in malaiezd, nu-i aqa? Ce inseamnd?

- Mangusta nebunS, spuse Kai, cu pdrere de rdu, de parcdar fi trSdat un mare secret.

- Mangusta este singurul animal care cuteazd sd atacecobra gi care o omoar6. $tiu cd vei pleca. incearcd, m5car, sinu fii prea impulsiv gi sa ili calculezi bine lovitura. $i sd mdprevii. Sd nu-mi fac prea multe griji. Oriunde ai fi, dac6, ainevoie de mine, cheamd-m5. Tin mqlt !a tine, sd gtii.

Kai clatini din capo dp; m.iinile iui mari qi puternice nutremurS. Plinge un pii, dar se mird cd il apucd doar cindajunge in camera lui, singur, cu lumina stins[ gi cu porcdriaaia de plasd contra finfarilor ridicatd (de ce dracu' e nevoiede plase contra !in!arilor?). Desigur, aga impulsiv cum e,gtie deja cind qi cum va pleca, qi asta va fi foarte curind.Dacd mai calc o datd in porcdria aia de colegiu am sd mor,mai ales acum cind nu m5 mai pot duce nici in Cholon. Dinmoment ce nu mai poate pleca pe mare, cel pulin dinCochinchina, va pune in aplicare planul numbrul cinci. Celmai complicat. Cel ce il va face sd piardd foarte mult timp gi

care incd nu e pus la punct definitiv. Lucreazd la el abia dedoudzeci gi opt de luni. Doi ani in plus pentru a-l perfeclionan-ar fr fost inutili, dar, in fine, asta e.

Plecarea lui e programatd.. Cu zece zile inainte sd-l bageiar in porcdria aia de colegiu; cu zece zile inainte deintoarcerea familiei lui Marc-Aureliu. Asemenea coincidenlesint semne ale destinului. Peste zece zile,la ora opt, va pleca

t415

;rnlru a li impreun6 cu Cerpelai Gila qi pentru a p6gi dinnou f)rr puntea frumoasei Nan Shan.

f 'linge din cauza afec{iunii pe care i-o poartd domnuluiMrrrr'-Aureliu care, prin gestul lui, va rdmine inevitabil inItt'r,:tttul lui. Dar plinge gi din cauza fericirii ce va veni.

tji pleacd cu adevdrat. inspre nord - din partea cuiva1'111'g f inc morfig sI mearg6 in sud-vest, nu-!i vine sI crezi cdirr ptrtca-o lua spre nord. Tocmai Ssta-i avantajul planuluil r r rr: i domnul Marc-Aureliu va fi descumpdnit qi il va cbutapt'slc tot, numai in direcfia asta nu. Se strecoari la bordulrrrrr:i $alupe a Mesageriilor fluviale, care navigheazd inrrrnontc pe Mekong. O p6l6rie conicd ii acoperf, p6rul vopsitnr ncg,ru. E imbrdcat cu genul de cimagd gi pantaloni largifx: carc ii poarti oice nha qud - firanul vietnamez, talpafnrii. I)rept bagaj, un sac de pinz6, veche, care nu sare inot'hi, dar confine esenfialul: haine pentru ca atunci cind vatlt'b:rrca la Singapore si nu pard prea sdrintoc, sandale, unt'uf it, ceasul tat6lui s6u, exemplarul din Cartea junglei (cusrrrrrn de carte gi, pentru a gdsi mai uqor rindul unde s-a opritln ultima lectur6, o cruciuli1i fbcuti cu creionul - sint dejavrco dou[zeci de cruciulile din astea), busola cumpdratil inrrrml cu doi ani gi jum6tate de la amicul Hong, din Cholon,lrrrrrderola ro$u cu negru pe care n-o va arbota, pe cap, decitir r z.i ua cind va fi pe mare, harfile lui, cu toate malurile golfuluitlin Siam gi Malaysia, cei gapte sapeci de aur. Nu sint sapecirrrlcvtrrafi. Sapecii adev6rali sint bani chinezegti de mic6vlloare. Agtia, insi, sint din aur pur gi lucrafi cu migall.Zftcind in pat, in camera din spitalul Grall, cu dou6 zile inaintetlc rnoarte, tatdl s6u ii dezviluise ascunzEtoarea acesteit'rtrtrori.

Nu-i mare lucru de spus despre ceea ce tnmeaz.d. Debarcill l'hnom Penh, schimbi acolo costumul de vietnamezpe unriurong cambodgian, dormi la v6rul virului lui Hong, carevftr al virului te pune pe direcfia cea bun6, mergi sprerrrrrd-vest - nu prea mult cdfe nord, sI zicem zece ore -,