Copilăria în poezieCopilăria în poezie

Grupa 3 Cooperatorii acestei grupe sunt:

Simion

ClaudiaPatap Oana

Evlante

AnaIahor

Adrian

Motivaţia TemeiMotivaţia Temei

Fermecaţi de imaginea de basm, mirifică a Fermecaţi de imaginea de basm, mirifică a copilăriei din poezia “O, rămâi…” de Mihai copilăriei din poezia “O, rămâi…” de Mihai Eminescu, ne-a venit ideea de a descoperi Eminescu, ne-a venit ideea de a descoperi imaginea copilăriei şi în alte poezii. imaginea copilăriei şi în alte poezii.

De asemenea, în poeziile discutate am De asemenea, în poeziile discutate am încercat să observăm şi cum ne poate ajuta încercat să observăm şi cum ne poate ajuta poezia să ne înţelegem propria copilărie şi spoezia să ne înţelegem propria copilărie şi s--o o apreciem mai mult. Să ne bucurăm de acesta!apreciem mai mult. Să ne bucurăm de acesta!

Puii din scorburiPuii din scorburi de Ileana Mălăncioiude Ileana Mălăncioiu

Caut cuiburi cu băieţii prin Caut cuiburi cu băieţii prin scorburiscorburiÎngropându-mi mâna până la umeri în Îngropându-mi mâna până la umeri în

putregaiul gălbuiputregaiul gălbui Înspăimântată când Înspăimântată când o pasăre întârziată o pasăre întârziată Se zbate între mine şi între pui.Se zbate între mine şi între pui. Îi simt ciocul şi ghearele umblându-mi Îi simt ciocul şi ghearele umblându-mi

prin carneprin carneO prind de-o aripă şi încerc s-o scotO prind de-o aripă şi încerc s-o scotŞi-mi scapă şi mă lasă cu penele în mânăŞi-mi scapă şi mă lasă cu penele în mânăCând am ieşiCând am ieşitt din scorbură până la cot. din scorbură până la cot.

Îmi opresc sângele cu frunze de salcie Îmi opresc sângele cu frunze de salcie şi cu pământ,şi cu pământ,

Iau puii orbi în mână şi îi sărutIau puii orbi în mână şi îi sărut Şi-aş vrea să-i pun la loc dar nu mai potŞi-aş vrea să-i pun la loc dar nu mai pot Că parcă scorbura-ntre timp a mai Că parcă scorbura-ntre timp a mai

crescut.crescut.

Mi-i pun în sân o vreme şi ocolesc grădinaMi-i pun în sân o vreme şi ocolesc grădinaFără să ştiu de ce cu capu-n josFără să ştiu de ce cu capu-n josŞi când aş vrea din nou să-i pun la locŞi când aş vrea din nou să-i pun la loc Nu ştiu din care salcie i-am scos.Nu ştiu din care salcie i-am scos.

CopilCopilăria - farmec şi jocăria - farmec şi joc În poezia ,, Puii din scorburi”, vârsta evocată de poetă este copilăria, primii ani ai În poezia ,, Puii din scorburi”, vârsta evocată de poetă este copilăria, primii ani ai

vieţii.vieţii... Copilul are o stare atât de gingăşie, dragoste faţă de pui, deoarece acesta vrea din tot Copilul are o stare atât de gingăşie, dragoste faţă de pui, deoarece acesta vrea din tot

sufletul să le arate viaţa din afara scorburii sufletul să le arate viaţa din afara scorburii , , cât şi de neliniştecât şi de nelinişte provocată de durerea mameiprovocată de durerea mamei şşii de nesiguranţa puilor scoşi din cuiburi. de nesiguranţa puilor scoşi din cuiburi.

Propoziţiile din această poezie care exprimă gingăşia sunt:Propoziţiile din această poezie care exprimă gingăşia sunt: ,, Iau puii orbi în mână şi-i sărut”;,, Iau puii orbi în mână şi-i sărut”; ,,Mi-i pun în sân o vreme”; ,,Mi-i pun în sân o vreme”; ,,Şi ocolesc grădina,,Şi ocolesc grădina Fără să ştiu de ce cu capu-n jos.”Fără să ştiu de ce cu capu-n jos.” ,, Şi când aş vrea din nou să-i pun la loc,, Şi când aş vrea din nou să-i pun la loc Nu ştiu din care salcie i-am scos.”Nu ştiu din care salcie i-am scos.” JJocul naiv, curiozitatea, ,,stricăciunea” ordinii fireşti a lucrurilor îi provoacă ocul naiv, curiozitatea, ,,stricăciunea” ordinii fireşti a lucrurilor îi provoacă eeului ului

liric o anumită stare de nelinişte şi vinovăţie, combinate cu gingăşia generată de liric o anumită stare de nelinişte şi vinovăţie, combinate cu gingăşia generată de contemplarea puişorilor.contemplarea puişorilor.

Figurile de stil ce accentuează starea de nelinişte sunt epitetele:, Figurile de stil ce accentuează starea de nelinişte sunt epitetele:, ,,putregaiul putregaiul gălbui”; gălbui”; ,,,,pasăre întârziată”; ,,puii orbipasăre întârziată”; ,,puii orbi””; ;

Titlul poeziei este format din substantivul ,,puii” care semnifică vârsta copilăriei, anii Titlul poeziei este format din substantivul ,,puii” care semnifică vârsta copilăriei, anii inocenţei şi metafora ,,din scorburi” care reprezintă necunoscutul de care este atras inocenţei şi metafora ,,din scorburi” care reprezintă necunoscutul de care este atras copilul inocent.copilul inocent.

APRIL de Tudor Arghezi Într-o ramură-nflorită E-agăţat un cuib, în tei. Ramura e legănată Legănându-şi cuibul ei. Vântul murmură prin floare, Adormind-o cu descântul. Pasărea surâde-n aripi, Cunoscând că-i numai vântul. Mi-a zburat de mult din floarea Sufletului pasărea, Aripi ca-ntre fulgi cicoarea, Verde-n piept ca zarzărea. O tot caut de atunci Prin pădure, prin copaci. Pasăre cu aripi lungi, Unde eşti şi ce mai faci?

Poezia este structuratPoezia este structurată în două părţiă în două părţi . Prima parte reprezintă descrierea lumii copilăriei , . Prima parte reprezintă descrierea lumii copilăriei , autorul comparând-o cu o ,,pasăre a vieţii”. Partea a doua conţine întrebările retorice prin autorul comparând-o cu o ,,pasăre a vieţii”. Partea a doua conţine întrebările retorice prin care autorul încearcă să-şi regăsească copilăria pierdută.care autorul încearcă să-şi regăsească copilăria pierdută.

Atmosfera transmisă prin imaginile artistice : vizuale(,,ramura-nflorită”, ,, verde-n piept Atmosfera transmisă prin imaginile artistice : vizuale(,,ramura-nflorită”, ,, verde-n piept ca zarzărea”), auditive(,, vântul murmură”) si dinamice(,, ramura e leganată”)este de farmec, ca zarzărea”), auditive(,, vântul murmură”) si dinamice(,, ramura e leganată”)este de farmec, de visare, iar sentimente de bucurie, de fericire, calm în prima parte, iar în a doua parte de de visare, iar sentimente de bucurie, de fericire, calm în prima parte, iar în a doua parte de nelinişte, de nedumerire, de regret provocate de absenţa copilăriei.nelinişte, de nedumerire, de regret provocate de absenţa copilăriei.

Titlul reprezintă primăvara, luna aprilie, în care toată natura reînvie, primeşte viaţă.Titlul reprezintă primăvara, luna aprilie, în care toată natura reînvie, primeşte viaţă.

În prima parte a poeziei verbele sunt la modul participiu şi la gerunziu acestea având În prima parte a poeziei verbele sunt la modul participiu şi la gerunziu acestea având rolul de a descrie copilăria şi de a prezenta nişte acţiuni neterminate care poetul ar dori să nu rolul de a descrie copilăria şi de a prezenta nişte acţiuni neterminate care poetul ar dori să nu se mai sfârşească. În a doua parte verbele sunt la prezent ele exprimând realitatea.se mai sfârşească. În a doua parte verbele sunt la prezent ele exprimând realitatea.

Procedeele artistice prezente în text sunt epitetele( ,,floarea sufletului”), comparațiile(,, Procedeele artistice prezente în text sunt epitetele( ,,floarea sufletului”), comparațiile(,, verde-n piept ca zarzărea”) și personificarea (,, vântul murmură”). Rolul lor este de a crea verde-n piept ca zarzărea”) și personificarea (,, vântul murmură”). Rolul lor este de a crea atmosfera fericită a copilăriei şi de a trezi sentimentele de tristețe.atmosfera fericită a copilăriei şi de a trezi sentimentele de tristețe.

Starea de spirit transmisă de versurile : ,, Pasăre cu aripi lungi,/ Unde ești și ce mai Starea de spirit transmisă de versurile : ,, Pasăre cu aripi lungi,/ Unde ești și ce mai faci?” este de mâhnire și de tristețe provocată de negăsirea copilăriei.faci?” este de mâhnire și de tristețe provocată de negăsirea copilăriei.

Copilăria – pasăre măiastrăCopilăria – pasăre măiastră

Fiind bFiind băăiet piet păăduri cutreieram duri cutreieram de Mihai Eminescude Mihai Eminescu

Fiind băiet păduri cutreieramFiind băiet păduri cutreieram

Şi mă culcam ades lângă iŞi mă culcam ades lângă izzvor,vor,

Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneamIar braţul drept sub cap eu mi-l puneam

S-aud cum apa sună-ncetişor:S-aud cum apa sună-ncetişor:

Un freamăt linUn freamăt lin trecea din ram în ramtrecea din ram în ram

Şi un miros venea adormitor.Şi un miros venea adormitor.

Astfel ades eu nopţi întregi am mas,Astfel ades eu nopţi întregi am mas,

Blând îngânat de-al valurilor glas.Blând îngânat de-al valurilor glas.

Răsare lunaRăsare luna--mi bate drept în faţă:mi bate drept în faţă:Un rai din basme văd printre pleoape,Un rai din basme văd printre pleoape,Pe câmpi un val de arginPe câmpi un val de argintitie ceaţă,e ceaţă,Sclipiri pe cer, văpaie peste ape,Sclipiri pe cer, văpaie peste ape,Un bucium cântă tainic cu dulceaţă,Un bucium cântă tainic cu dulceaţă,Sunând din ce în ce tot mai aproape...Sunând din ce în ce tot mai aproape...Pe frunzPe frunzee-uscate sau prin naltul ierbii,-uscate sau prin naltul ierbii,Părea c-aud venind în cete cerbii.Părea c-aud venind în cete cerbii.

Alături teiul vechi mi se desAlături teiul vechi mi se descchide:hide:

Din el ieşi o tânără crăiasă, Din el ieşi o tânără crăiasă,

Pluteau în lacrimi ochii-mi plini de vise,Pluteau în lacrimi ochii-mi plini de vise,

Cu fruntea ei într-o maramă deasă,Cu fruntea ei într-o maramă deasă,

Cu ochii mari, cu gura-abia închisă;Cu ochii mari, cu gura-abia închisă;

Ca-n somn încet-încet pe frunze pasă,Ca-n somn încet-încet pe frunze pasă,

Călcând pe vârful micului picior,Călcând pe vârful micului picior,

Veni alături, mă privi cu dor.Veni alături, mă privi cu dor.

Şi ah, era atâta de frumoasă,Şi ah, era atâta de frumoasă,Cum numa-n vis o dată-n viaţa taCum numa-n vis o dată-n viaţa taUn înger blând cu faţa radioasă,Un înger blând cu faţa radioasă,Venind din cer se poate arăta;Venind din cer se poate arăta;Iar păru-i blond şi moale ca mătasaIar păru-i blond şi moale ca mătasaGrumazul alb şi umerii-i vădea.Grumazul alb şi umerii-i vădea.Prin hainele de tort subţire, fin,Prin hainele de tort subţire, fin,Se vede trupul ei cel alb deplin.Se vede trupul ei cel alb deplin.

Copilăria – “tânără crăiasă”Copilăria – “tânără crăiasă” Poezia este structurată în două părţi. Prima parte este reprezentată de vorbele autorului Poezia este structurată în două părţi. Prima parte este reprezentată de vorbele autorului

care descrie locurile unde şi-a petrecut copilăria. În a doua parte este reprezentată descrierea care descrie locurile unde şi-a petrecut copilăria. În a doua parte este reprezentată descrierea unei fete care pentru autor numai în visele lui apărea.unei fete care pentru autor numai în visele lui apărea.

Imaginile artistice prezente în prima parte a poeziei sunt: imaginile auditive(,, s-aud cum Imaginile artistice prezente în prima parte a poeziei sunt: imaginile auditive(,, s-aud cum apa sună-ncetişor”/,, al valurilor glas”/ ,, un bucium cânta tainic cu dulceaţă”), vizuale(,, apa sună-ncetişor”/,, al valurilor glas”/ ,, un bucium cânta tainic cu dulceaţă”), vizuale(,, răsare luna”/,, un rai din basme văd printre pleoape”/ ,,pe frunze-uscate sau prin naltul răsare luna”/,, un rai din basme văd printre pleoape”/ ,,pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii”), dinamice(,, iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam”/,, răsare luna….”/,,părea c-aud ierbii”), dinamice(,, iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam”/,, răsare luna….”/,,părea c-aud venind în cete cerbi”) şi olfactive(,, şi un miros venea adormitor”).venind în cete cerbi”) şi olfactive(,, şi un miros venea adormitor”). Tabloul vizual și auditiv Tabloul vizual și auditiv are are rolul de a rolul de a crea atmosfera fermecată a lumii copilăriei.crea atmosfera fermecată a lumii copilăriei.

Procedeele prezente în text sunt: epitetele (Procedeele prezente în text sunt: epitetele („ochii mari“„ochii mari“// „micul picior“ „micul picior“/,,un freamăt lin”/ /,,un freamăt lin”/ ,, naltul ierbii”/ ,, tânără crăiasa”/ ,, păru-i blond”), comparaţiile (,, iar păru-i blond şi moale ,, naltul ierbii”/ ,, tânără crăiasa”/ ,, păru-i blond”), comparaţiile (,, iar păru-i blond şi moale ca mătasea”) şi personificările unde autorul personifică lumea de basm care există doar în ca mătasea”) şi personificările unde autorul personifică lumea de basm care există doar în visele lui. Rolul acestor procedee artistice este de a trezi sentimente de melancolie, dragoste, visele lui. Rolul acestor procedee artistice este de a trezi sentimente de melancolie, dragoste, tristeţe astfel creând o lume de basm a fantasticului.tristeţe astfel creând o lume de basm a fantasticului.

Tânăra crăiasă reprezintă copilăria autorului, el încercând să-şi amintească de Tânăra crăiasă reprezintă copilăria autorului, el încercând să-şi amintească de vremurile petrecute în pădure. El o caracterizează ca fiind cea mai frumoasă, existând numai vremurile petrecute în pădure. El o caracterizează ca fiind cea mai frumoasă, existând numai în visele lui.în visele lui.

În prima parte a poeziei sentimentele transmise sunt cele de dragoste, melancolie şi de În prima parte a poeziei sentimentele transmise sunt cele de dragoste, melancolie şi de dor.dor. În ultima strofă, cititorul atent poate sesiza că eul poetic insistă asupra unicității În ultima strofă, cititorul atent poate sesiza că eul poetic insistă asupra unicității experienței și asupra timpului evenimentului: experienței și asupra timpului evenimentului: „si, ah, era atâta de frumoas㔄si, ah, era atâta de frumoasă”. Interjecția . Interjecția „ah”„ah” marchează regretul marchează regretul pentru pentru o ao asstfel de lume, dar mai ales este conștientizat momentul de tfel de lume, dar mai ales este conștientizat momentul de rupturăruptură,, deoarece pădurea, vârsta adolescenței, toate aparținând unui trecut unic, fascinant deoarece pădurea, vârsta adolescenței, toate aparținând unui trecut unic, fascinant potpot reînvia numai prin poezie. reînvia numai prin poezie.

Concluzia

În urma căutărilor noastre, am descoperit şi alte moduri de a înţelege şi de a exprima bucuria vârstei copilăriei. Am înţeles că prin poezie copilăria capătă diverse semnificaţii şi gândindu-ne la propria copilărie am învăţat sa o apreciem mai mult.