EowynIvey

Copiladezăpadă

TraduceredinlimbaenglezădeVeronicaD.Niculescu

POLIROM2012

EOWYNIVEYs-anăscutînAlaska,undelocuieşteşiînprezent,alăturidesoţulşifiicelesale.AstudiatjurnalismullaWesternWashingtonUniversity şi aurmat cursuridecreativenon-fiction laUniversityofAlaskaAnchorage.A lucrat vremede zece ani ca jurnalist la ziarulFrontiersman.Şi-a făcutdebutulcascriitoarecupovestiripublicate înantologiaColdFlesh (2010)şi în jurnalul literarCirque. Înprezent,lucreazălalibrăriaindependentăFiresideBooks,fiindîntr-opermanentălegăturăcucărţileşicucititorii.Copiladezăpadă(2012),romanuleidedebut,îmbinăadmirabilatmosferadebasmaţinuturiloracoperitedezăpadădinAlaskaşirealitateadurăavieţiidefermierîntr-oregiunesălbatică,neprie tenoasă,carenu-şidezvăluieuşorsecretele.Ajunşidejalajumă tateavieţii,JackşiMabelseluptăsă-şiclădeascăoviaţănouăînAlaskaanilor’20,însădurereapricinuitădelipsacopiilorsapăoprăpastietotmaiadâncăîntreei.Într-oclipădeexaltare, lacădereaprimeizăpezidinan,ceidoiclădescocopilădezăpadăcuchipdelicat,buzetrandafiriişipărbălai.Numicăleeste însămirarea a doua zi, când descoperă că fetiţa de zăpadă a prins viaţă, ca şi cum povestea Snegurocikăi, ce încântase copilăria luiMabel,arfidevenitdintr-odatărealitate.Dinaceaclipă,Faina,copiladezăpadă,vadevenipartedinfamilieşiprezenţaeidelicată,candidă,zglobie leva schimbavieţilepentru totdeauna.Copilade zăpadă împleteşte cu subtilitate şi sensibilitate realismulmagic al scriitorilor sud-americanicuoprozădură,viguroasă,dramaticăînstilulluiJackLondon.

Fiicelormele,GraceşiAurora

Parteaîntâi

—Nevastă,haisămergemîncurteadinspateşisăfacemofetiţădezăpadă;şipoatec-osăprindăviaţăşiosăfiefiicanoastră.

—Bărbate,azisbătrâna,nuseştiecesepoateîntâmpla.Haisămergemîncurteşisăfacemofetiţădezăpadă.

„LittleDaughteroftheSnow“deArthurRansome

1

RâulWolverine,Alaska,1920

Mabelştiusecăvafilinişte.Pânălaurmă,astaeraşiideea.Fărăcopiigângurindsauplângând.Fărăcopiidinvecinichiuindajoacăde-alungulaleii.Fărălipăitdepicioruşepetrepteledelemntocitedegeneraţii sau ţăcănit şi păcănit de jucării pe podeaua bucătăriei. Toate aceste sunete ale eşecului şiregretuluisăuaveausărămânăînurmă,iarînloculloraveasăfielinişte.

Îşi imaginasecă în liniştea sălbăticieidinAlaskaavea să fieuncalmasemeneacual zăpezii carecadenoaptea, un aer încărcatdepromisiuni, dar lipsit de sunete, însănuasta agăsit. În schimb, cândmăturapodeauadescânduri,fireleasprealemăturiiscrâşneaudeparcăunchiţcancucolţiascuţiţii-arfironţăit inima. Când spăla vasele, farfuriile şi castroanele zăngăneau de parcă s-ar fi spart în fărâme.Uniculsunetcarenuerafăcutdeeaeraunsubit„cra-craaa“deafară.Mabelastorscârpadevaseşiaprivitpefereastrabucătăriei,latimpcâtsăvadăcumuncorbîşicroiafâlfâindcaleadintr-unmesteacănînaltul.Fărăcopii fugărindu-seprintre frunzelede toamnă, strigându-sepenume.Nicimăcaruncopilsingur-singurelîntr-unleagăn.

Existaseunul.Unlucruşormititel,născutţeapănşităcut.Cuzeceaniînurmă,darchiarşiacum,sepomeneapurtatăînapoi,laaceanaştere,atingândbraţulluiJack,oprindu-l,întinzându-se.Arfitrebuitsăofacă.Arfitrebuitsăcuprindăcapulbebeluşuluiînpalmăşisătaiecâtevadintrefirişoareledepăr,casălepăstrezeîntr-unmedalion,lagât.Arfitrebuitsă-ipriveascăfaţamicuţăşisăafledacăerabăiatsaufată, iar apoi să stea lângă Jack când îl îngropa iarna, în pământul Pennsylvaniei. Ar fi trebuit să-imarchezemor mântul.Arfitrebuitsă-şideavoiesăjelească.

Erauncopilpânălaurmă,deşiarătamaidegrabăapruncschimbatdespiriduşi.Cufaţatrasă,fălcimititele,urechiascuţite;atâtaapucasesăvadăşipentruatâtaplânsese,fiindcăştiacăşiaşal-arfipututiubi.

Mabel stătea demult la fereastră.Corbul zburase, dispă rând peste vârfurile copacilor. Soarele sestrecurase pe după unmunte şi lumina scăzuse.Ramurile erau golaşe, iarba de-un gri gălbui.Nici un

singurfulgdezăpadă.Deparcătotceerabunşistrălucitorfuseseştersdepefaţapământului,măturatprecumcolbul.

Venisenoiembrie,iarastaoînspăimânta,fiindcăştiaceaducea–frigpogorândînvalecaomoarte,vântîngheţatstrecurându-seprincrăpăturiledintrebuşteniicolibei.Şi,maiales,întuneric.Unîntunericatâtdedeplin,încâtpânăşiorelevagluminateaveausăfieînghiţite.

Aintratîniarnatrecutăoarbă,neştiindlacesăseaşteptedelaacesttărâmnouşiaspru.Acumştia.Pânăîndecembrie,soareleaveasărăsarăchiarînaintedeprânzşisădeaocolculmilorvremedecâtevaoredecrepuscul,înaintede-asecufundalaloc.Mabelaveasăpicoteascăstândîntr-unscaunlângăsobaculemne.N-aveasăseatingădeniciunadintrecărţileeipreferate;paginilevorfilipsitedeviaţă.N-aveasădeseneze;ceeradesurprinsîncaietulcuschiţe?Cerurisumbre,cotloaneîntunecate.Aveasă-ifiedinceîncemaigreusă-şipărăseascăpatulcaldînfiecaredimineaţă.Aveasăbâjbâiepe-acolocuunmerssomnoros,săîncropeascămeseşisăîntindărufeleudeprincolibă.Jackaveasăsechinuiesăţinăanimaleleînviaţă.Zileleaveausăsescurgă,strânsoareaierniisăcrească.

Toatăviaţacrezuseîncevamaimult,înmisterulceprindeaconturlalimitasimţurilorei.Erafâlfâitularipilor de molie pe geam şi era promisiunea nimfelor apei pe fundurile pestriţe ale pârâurilor. Eramirosulstejarilordinseriledevarăcândseîndrăgosteaşierafelulîncarezoriiseavântaupesteiazşiluminauapele.

Mabelnu-şiputeaaminticândsurprinseseultimaoarăunastfeldelicăr.AstrânscămăşiledelucrualeluiJackşis-aaşezatsălecârpească.Încercasănuseuitepefereastră.

Măcarde-arfinins.Poatecăalbulaveasăîndulceascăliniilesumbre.Poatereuşeasăcaptezeunpicdeluminăşiapois-ooglindeascăînochiiei.

Dartoatădupă-amiazanoriiaurămasîntr-unstratînaltşisubţire,vântulasmulsfrunzemoartedeperamurilecopacilor,iarluminazileiapicuratcadintr-olumânare.Mabels-agânditlafrigulcumplitcareaveasăoîntemniţezedeunasingurăîncolibă,iarrespiraţiais-aaccelerat,totmaisacadată.Aînceputsămăsoarepodeauacupasul.Îşirepetaîncetişor:„Nupotsăfacasta.Nupotsăfacasta“.

În casă existau arme, iar ea semaigândise la ele înainte.Puşcadevânătoarede lângăbibliotecă,cealaltăpuşcădedeasuprauşii,plusunrevolverpecareJackîlţineaînser ta ruldesusalbiroului.Nutrăsese niciodată cu vreuna din ele, dar nu asta o reţinea. Ci violenţa şi sângele dizgraţios al unuiasemenea act, şi condamnarea ce urma să vină ine vi tabil după ce se afla.Oamenii aveau să spună căfuseseslabă,cafiresaucasuflet,saucăJackeraunsoţjalnic.ŞicumrămâneacuJack?Elcâtăruşinesaufurieaveasăsimtă?

Râulînsă–eracutotulaltceva.Niciunsufletdecondamnat,nicimăcaralei.Arfidoarunnefericitpasgreşit.Oameniiarzice:Săraca,de-arfiştiutcănuos-oţinăgheaţa.De-arficunoscutpericolele.

După-amiazaascăzutîntr-unasfinţit,iarMabelapărăsitfereastrapentruaaprindeolampăcugazpemasă,deparcăarfiintenţionatsăpregăteascăcinaşisăaştepteîntoarcerealuiJack,deparcăaceastăziaveasăseterminecaoricarealta,însăîngânddejaurmapotecaprinpădurecătrerâulWolverine.Lampaardeaîntimpceîşilegaşireturileghetelordepiele,îşipuneahainadeiarnăpesterochiadecasăşiieşeaafară.Mâinileşicapulîieraudescoperiteînbătaiavântului.

Înaintând cu paşi mari printre copacii pleşuvi, se simţea în acelaşi timp înviorată şi amorţită,înfioratădelimpezimeaţeluluiei.Nusegândealacelăsaînurmă,cidoarlaacestmoment,cuunsoideclaritateînalb-negru.Bocănitulrăsunătoraltălpilorghetelorpepământulîngheţat.Adiereadegheaţăînpăr.Răsuflărileadânci.Eraneobişnuitdeputer nicăşidesigură.

Aieşitdinpădureşiarămaspemalulrâuluiîngheţat.Eraoatmosferăcalmă,înafaravreuneirafalerăzleţedevântce-iînvălmăşeafustapeciorapiidelânăşifăceaaluviunilesăseroteascăînvârtejuripegheaţă.Multînsusulalbiei,valeaîncaresetopeagheţarulseîntindeapeolăţimede800demetri,cubarajedepietriş,lemneplutiteşicanaleîntreţesute,cuapaabiatrecânddegenunchi,însăaicirâuleraîngust şi adânc. Mabel putea vedea stânca şistoasă din partea înde părtată, ce se pierdea sub gheaţaîntunecată.Dedesubt,apaartrebuisă-iajungămultdeasupracapului.

Stâncaadevenitdestinaţiaei,deşiseaşteptasăseîneceînaintesăajungăacolo.Gheaţaerasubţirededoardoi-treicentimetrişi,chiarşiîntoiuliernii,nimenin-arfiîndrăznitsătraversezeprinacestpunctpericulos.

La început, ghetele i s-au poticnit printre bolovanii înghe ţaţi de pe ţărmul nisipos, dar apoi acontinuatsămeargăclătinându-sede-alungulmaluluiabruptşiatraversatunmicpârâiaşundegheaţaerasubţire şi fragilă. Pas după pas aceasta se sfărâma, dând la iveală nisipul uscat de dede subt.Apoi atraversat o porţiune pustie, de pietriş, şi şi-a ridicat fusta pentru a sări peste un buştean adus de ape,decoloratdeintemperii.

Cândaajunslacursulprincipalalrâului,undeapaîncămaicurgealavale,gheaţanumaierafragilăşialbă,cinea grăşisuplă,deparcăabias-arfi întărit înnoapteatrecută.Şi-a trecut talpagheteipesteaceastăsuprafaţăşiaproapec-aizbucnitînrâslapropria-iabsurditate–săfiiatentsănualunecitocmaicândterogisăteprăbuşeşti.

Seaflalacâţivametrideterenulsigur,cândşi-apermissăseopreascăşisăpriveascăînjos,printreghete.Eradeparcăarfimerspesticlă.Puteavedearociledegranitpesubapacurgătoare,deunturcoazîntunecat.O frunzăgal benă a trecutplutind, iar ea s-a imaginatmăturatăodată cu aceasta şi privindoclipă în sus,pringheaţadeosebitdeclară. Înaintecaapa să-i inundeplămânii, avea săapuceoare săvadăcerul?

Icişicolo,bulemaricâtpalmaerauîngheţateîncercurialbe,iaraltelocurieraubrăzdatedefisurimari.S-aîntrebatdacăgheaţaeraslăbităînacelepuncteşidacăartrebuisălecautesausăleevite.Şi-aîndreptatumerii,aîntorsfaţaînainteşiapornitmaideparte,fărăsăseuiteînjos.

Când a traversatmijlocul canalului, peretele stâncii era aproape la o lungime de braţ, apa era un

ropotînăbuşit,iargheaţacedauşurelsubea.Fărăsăvrea,aprivitînjos,iarce-avăzutaîngrozit-o.Niciobulă.Niciofisură.Doarunîntunericfărăfund,deparcăcerulnopţiis-arfiaflatsubgheteleei.Şi-amutat greutatea ca să facă încă un pas spre stâncă şi deodată s-a auzit o fisură, o pocnitură profundă,răsunătoare, ca atunci când sare dopul unei sticle uriaşe de şampanie.Mabel şi-a depărtat picioarele,genunchii îi tremurau. A aşteptat ca gheaţa să cedeze, ca trupul să-i plonjeze în râu. A urmat o altăbufnitură,apoiuntrosnet,iareaafostsigurăcăgheaţaîiplesneasubghete,însăaproapeimperceptibilcuexcepţiasunetuluicumplit.

Aaşteptatşiarăsuflat,darapanus-aivit.Gheaţaoţinea.Apatinatîncetpetălpi,întâicuuna,apoicucealaltă,iarşiiar,untârşâitlentpânăcândaajunsînloculundegheaţaseîntâlneacustânca.Nu-şiimaginaseniciodatăcăosăsteaacolo, înpartea îndepărtatăarâului.Şi-a lipitmâinilegoaledeşistulrece,apoiîntreagalungimeatrupului,pânăcândfrunteaîieraapăsatădeacestaşiputeamirosistânca,străvecheşiumedă.

Răcealaacesteiaîncepusesă-ipătrundăîntrup,aşacăşi-acoborâtbraţele,s-aîntorscuspatelelapereteledestâncăşişi-aînceputcălătoriaînapoitotpeundevenise.Inimaîizvâcneaîngât.Picioareleîieraunesigure.Seîntrebadacăacum,cândîşicroiadrumcătrecasă,aveasăplonjezespremoarte.

Pe când se apropia de terenul sigur, ar fi vrut să o ia la fugă într-acolo, dar simţea gheaţa preaalunecoasăsubghete,aşacăşi-atârşâitpicioareledeparcăarfipatinat,iarapois-apoticnitdemal.Agâfâit,atuşitşiaproapec-aînceputsărâdă,deparcătotularfifostoglumă,onebunie.Apois-aaplecat,cumâinilepecoapse,şi-aîncercatsăseliniştească.

Dupăces-aîndreptatuşurel,avăzutpământulîntinzându-sevastînainteaei.Soareleapuneaînjosulrâului,aruncândonuanţărecederozpestemunţiicucuşmealbeceîmprejmuiauambelepărţialevăii.Însusul râului, tufele de salcie şi barierele de pietriş, pădurile demolid şi pâlcurile joase de plopi seîngrămădeaulapoalelemunţilorîntr-unalbastrudeoţel.Nutucâmpurisaugarduri,casesauşosele;nicimăcarunsingursufletviucâtvedeaicuochiiîntoatedirecţiile.Doarsălbăticie.

Erafrumos,Mabelştia,dareraofrumuseţecaretesfâşiadeviuşiteseca,lăsându-teneajutoratşidescoperit,dacămaiapucaisă-isupravieţuieşti.Aîntorsspatelerâuluişiapornitcătrecasă.

Lampa încămaiardeacândaajuns înapoi ; fereastrabucătăriei strălucea în timpceseapropiadecolibă, iar cândadeschisuşa şi apăşit înăuntru,o luminăcaldă şipâl pâitoarea învăluit-o.Totul eranefamiliarşiauriu.Nuseaşteptasesăseîntoarcăaici.

Isepăreacălipsisecuorele,însănueranicişaseseara,iarJacknuseîntorsese.Şi-ascoshainaşis-aduslasobaculemne,lăsânddogoareasă-ipătrundădurerosînmâinişipicioare.Îndatăce-areuşitsădesfacăşisăstrângădege tele,ascosoaleşitigăi,minunându-secăîndeplineaosarcinăatâtdeanostă.Amai băgat lemne în sobă, a gătit cina, iar apoi s-a aşezat, cu spatele drept, lamasa din scânduri, cu

mâinileîmpreunateînpoală.Pestecâtevaminute,Jackaintratpeuşă,tropăindcasă-şicureţecizmeleşiscuturându-şipaieledepehainadelână.

Convinsăcăaveasă-şideaseamadincescăpase,s-auitatlaelşiaaşteptat.Jackşi-aclătitmâinileînlighean,s-aaşezatlângăeaşişi-aplecatcapul.

—Doamne,binecuvânteazăaceastămâncare,amurmurat.Amin.Eaapuscâteuncartofînfiecarefarfurie,lângămorcoviifierţişifasolearoşie.Niciunuldintreeinu

vorbea.Seauzeadoarscrâşnetulcuţitelorşi-alfurculiţelorînfarfurii.Aîncer catsămănânce,darîieraimposibilsăseforţeze.Cuvinteleîizăceaucaniştebolovanidegranitînpoală,iarcândînceledinurmăavorbit,fiecareeragreuşiapăsătorşiabiaizbuteasă-lrostească.

—Azim-amduslarâu,azis.Elnuaridicatcapul.Aaşteptats-oîntrebedecearfifăcutunacaasta.Poatecăatuncii-arfiputut

spune.Jackaînţepatmorcoviicufurculiţa,apoiastrânsfasoleacuofeliedepâine.Nudădeavreunsemncă

arfiauzit-o.—Eîngheţattot,pânălastâncă,aziseaaproapeşoptit.Cuochiiplecaţi,curăsuflarea tăiată,aaşteptat,darnuseauzeadecâtmestecatul luiJack, iarapoi

zdrăngănitulfurculiţeiluiînfarfurie.Mabela ridicatprivireaşi i-avăzutmâinilearsedevânt şimanşetele roase,zbârciturilecare i se

întindeau pe la colţurile ochilor plecaţi. Nu-şi putea aminti când atinsese ultima oară acea piele, iargândul a durut-o ca singurătatea, drept în piept. Apoi i-a zărit câteva fire argintii în barba cu nuanţeroşcate.Cândapăruseră?Decişielalbea.Fiecaredintreeipălindfărăcacelălaltsăbagedeseamă.

Eaîşiplimbamâncareaprinfarfuriecufurculiţa.Aaruncatopriviresprelampaceatârnadetavanşiavăzutcio burideluminăizvorânddinea.Plângea.Pentruoclipăastatşialăsatlacrimilesă-icurgăde-oparteşidealtaanasului,pânăcândi-auajuns lacolţurilegurii.Jackcontinuasămănânce,cucapulplecat.Eas-aridicatşişi-adusfarfuriapetejgheauamicuţădinbucătărie.Întorcându-se,şi-aştersfaţacuşorţul.

—Gheaţanu-igroasăîncă,azisJackdelamasă.Maibineţine-tedepartedeea.Mabelaînghiţit,şi-adresglasul.—Da.Sigur,azis.Şi-a făcut de lucru la tejgheapână i s-a limpezit privirea, apoi s-a întors lamasă şi amaipus cu

poloniculniştemor coviînfarfurialuiJack.—Cumeterenulcelnou?l-aîntrebat.—Merge.Abăgatobucatădecartofîngură,apois-aşterscudosulpalmei.—Osătaişi-osăscotrestuldecopacizileleviitoare,azis.Apoiosămaiardcevacioturi.—Vreisăvinşieusăteajut?Aşputeasăamgrijădefocuriledelacioturiînlocultău.

—Nu.Mădescurc.

Înaceanoapte,înpat,afostmaiprofundconştientădeel,demirosuldepaieşideaceledemoliddinpărul şi barba lui, degreutatea lui în patul care trosnea, de sunetul răsuflării lui lente, obosite.Stăteaculcatpe-oparte, cu spatele laea.S-a întins,vrândsă îl atingăpeumăr, însă şi-acoborâtbraţul şi arămasîntinsăînbeznă,privindu-ispatele.

—Crezicăosăreuşimsăieşimdiniarnă?l-aîntrebat.Nui-arăspuns.Poatecăadormise.Atuncis-aîntorscufaţalapereteledinbuşteni.Cândelavorbit,Mabels-aîntrebatdacăameţealasauemoţiaîifăceauvoceasăsunegrav.—Nupreaavemdeales,nu?

2

Dimineaţaeraatâtderece,încâtatuncicândJackaieşitprimaoarăafarăşiaînhămatcalul,gheteledepiele îi stăteau ţepeneşimâinilenu-lascultau.Unvântdinnordsufla fără încetaredinspre râu. I-ar fiplăcut să rămânăacasă,darapucasedeja să stivuiască într-o lădiţăplăcintele luiMabel, înfăşurate înşervete,casăleducălaoraş.S-aplesnitpestebraţeşiatropăitcasă-şipunăsângeleînmişcare.Eraalnaibii de frig, până şi izmenele lungi de sub jeanşi păreau doar o foicică de bumbac care-i înfăşurapicioa rele.Nu-ierauşorsălaseconfortuldelagurasobeipentruaînfruntaastadeunulsingur.Soareleameninţasăseridicedecealaltăpartearâului,însăluminasaeraslabăşiargintieşinuaduceacineştiecealinare.

Jacks-a suit încăruţadeschisă şi a scuturathăţurile.Nus-auitat înapoi,pesteumăr, însăa simţitcolibamicşorându-seprintremoliziidinspatelesău.

Pecânddrumultraversauncâmp,calulapărutsăseîmpleticeascăşiapoiascuturatdincap.Jackaopritcăruţaşiascrutatcâmpulşicopaciidindepărtare,darn-avăzutnimic.

Alnaibiical.Elşi-arfidoritunuldetracţiune,frumuşelşipotolit,încetşiputernic.Darpe-aicicaiieraucevamai rardecâtdinţiidegăinăşinupreaaveadincealege–o iapăbătrânăşideşelată,carepăreasăfiedejacuunpiciorîngroapă,şiacesta,tânărşiabiadatpebrazdă,maipotrivitsăsecabrezeîntr-unringdecâtsă-şicâştigetraiulmuncind.Jacksetemeasănu-lbageînmormânt.

Chiaracumcâtevaziletrăgeabuşteniidepeterenulcelnou,cândcaluls-asperiatdeocreangăşil-adoborâtpeJacklapământ.Abiaseferisesănufiestrivitdebuşteancândcalulsenăpustiseînainte.Îşisimţeaîncăantebraţeleşifluierelepicioareledeparcăi-arfifostfrânte, iarspateleîldureaînfiecare

dimineaţă.Astaeradefaptadevărataproblemă.Nucalulagitat,ciomulobositşibătrân.Adevărulis-arăsucit

îngolulstoma culuicaunlucrufăcutanapoda.Erapreamultămuncăpentruunbărbatdevârstalui.Nuprogresa,nicimăcarmuncindzidezicâtdemultşidesârguinciosputea.Dupăovarălungăşiotoamnăfărăzăpadă,nudesţelenisenicimăcarpe-aproapecâtpământarfitrebuitpentruasigurareatraiului.Anulăstascoseseorecoltăprăpădităşislăbuţădepeunpeticdeteren,şiabialeajunsesesăcumperefăinăpentruiarnăşisălemairămânăcâteceva.Socoteacămaiaveadestuibanirămaşidinvânzareapărţiiluidinfermadeacasă,dinest,casă-imai ţină încăunan, însăastanumaidacăMabelcontinuasăvândăplăcintelaoraş.

Darniciastanueraînregulă,adicăMabelsăfrecepode leledescândurăşisăvândăplăcintecoaptedeea.Cediferităarfipututsăfieviaţaei.Fiicaunuiprofesordeliteratură,defamiliebună,arfipututsăstudiezecărţileşiartaşisă-şipetreacădupă-amiezileîncompaniaaltorfemeirafi nate.Cuservitori,ceştideceaidinporţelanşiprăjiturelefăcutedealtcineva.

Pecândseîndreptacătremargineaunuiterenpejumă tatedesţelenit,caluls-asmucitiarăşi,ascuturatdincapşiafornăit.Jackatrasdehăţuri.Şi-amijitochiişiacer cetatcopaciicăzuţidimprejurşi,dincolodeei,mestecenii,moliziişiplopiiîncăînpicioare.Pădureaeraliniştită,nuseauzeanicimăcarciripitulvreuneipăsări.Calula lovitcucopita înpământul tareşiapoia rămasnemişcat. Jacka încercatsă-şidomoleascărespiraţia,casăpoatăvedeaşiasculta.

Cevaîlurmărea.Eraungândprostesc.Cine-arfipututsăfieacolo?S-aîntrebat,nupentruprimaoară,dacăanimalele

sălbaticeîţiputeaudaaceasenzaţie.Dobitoacele,precumvacilesaugăinile,seputeauholbalaspinareaunuiomcâteziuadelungă,fărăcaacestasăsimtăvreopişcăturăînceafă.Darpoatecreaturilepăduriieraudiferite.Aîncercatsă-şiimagi nezeunurstârşâindu-şilabeleprinpădure,plimbându-seîncoloşi-ncoaceşiprivindu-i,peelşipecal.Nupăreaprobabil,iarnafiindatâtdeaproape.Lavremeaastaurşiiartrebuisă-şicautebârlog.

Ochiiîisurprindeaucândşicândcâte-unciotsauunpunctumbrosprintrecopaci.Vezi-ţidetreabă,omule,şi-azis.Osăînnebuneşticăutândcevacarenuexistă.

A dat să scuture hăţurile, dar apoi a mai privit o dată lung peste umăr şi a văzut-o – o mişcarefulgerătoare,opatămaro-roşcată.Calulafornăit.Jacks-arăsucitîncetpecapracăruţei.

Ovulperoşcatăaţâşnitprintrecopaciicăzuţi.Adispărutoclipă,dars-aiţitiarăşi,maiaproapedepădure,alergândcucoada roşie şi înfoiată laopalmădepământ.S-aoprit şia întorscapul.Pentruoclipă, privirea i s-a pironit într-a lui Jack şi acolo, în ochii ei aurii şi îngustaţi, a văzut el sălbăticialocului.Deparcăarfiprivitsălbăticiaînsăşidreptînochi.

S-aîndreptatpecapră,ascuturathăţurileşialăsatcalulsăoialatrap,amândoifiindnerăbdătorisălasevul pea înurmă.Timpdeooră,amerscucăruţa,cocoşat şi înfrigurat, înaintândprintrehârtoape,străbătândkilometridepădureneatinsă.Cânds-auapropiatdeoraş,calul şi-a înteţitpasul, iar Jacka

trebuitsă-ldomoleascăpentrucaladasănuserăstoarnedincăruţă.

Pe-acasă,Alpinenicinus-arfinumitoraş.Nueranimicmaimultdecâtomânădeclădiriprăfuite,cufaţade false, cocoţate între liniile de tren şi râul Wolverine. Prin preajmă, câţiva împroprietăriţidesţeleniserăpământuldecopaci,înaintedea-labandona.Uniiplecaserăsăcearnăaursausălucrezelaşineledetren,darceimaimulţiîşipuseserăcoadapespinareşi-otuliserăacasă,fărăniciointenţiede-asemaiîntoarcevreodatăînAlaska.

Jack a urcat lada cu plăcinte pe scări, spre restaurantul hotelului, unde i-a deschis uşa nevastaproprietarului.La şaizeci şi ceva de ani,Betty avea părul tuns scurt, bărbăteşte, şi conducea locul deparcăarfisusţinutunone-womanshow.Soţulei,Roy,lucrapentruadministraţialocalăşirareoriseaflape-acolo.

—Bunădimineaţa,Betty,azisJack.—Eurâtă,dincâtepoteusă-midauseama.Atrântituşadupăei.—Rececanaibaşiniciurmădezăpadă.N-ammaipome nitaşaceva.Aiaduscevaplăcintede-ale

luiMabel?—Da,doamnă.Le-aaşezatpetejgheaşiadatşerveteledeoparte.—Da’binemaigăteştefemeiaasta,azisBetty.Toatălumea-ntreabădeplăcinteleei.—Măbucursăaud.Eaanumăratcâtevabancnotedincasăşile-apuspetejghea,lângăladă.—Ştiucăriscsăpierdcevaclienţi,Jack,darmătemcăn-osămaiavemnevoiedeeledeaziînainte.

Soră-meavinesălocuiascăcunoi,iarRoyzicecătrebuiesă-şicâştigechiriafăcândprăjituri.Elaluatbancnoteleşile-abăgatînbuzunarulhainei,deparcăn-arfiauzitcespunea.Darapoişi-a

datseama.—Gatacuplăcintele?Eştisigură?—Îmiparerău,Jack.Ştiucănu-imomentulpotrivit,tocmaiînpragdeiarnă,dar…Voceais-astins,păreadeosebitdejenată.—Amputeascădeapreţul,dacăarajutalaceva,azisel.Avemnevoiedefiecarebănuţ.—Îmiparerău.Potsăteservesccuocafeaşicevademâncare?—Ocafeaede-ajuns.Şi-aalesomasădelângăofereastrămică,cedădeaînsprerâu.—Edinparteacasei,i-aziseaaşezându-iceaşcaînfaţă.Nu rămânea niciodată aici când aducea plăcintele la oraş, dar în dimineaţa asta nu era prea

nerăbdătorsăoporneascăînapoi.Ce-aveasă-ispunăluiMabel?Cătrebuiausă-şifacăbagajeleşisăseducă acasă cu coada între picioare ?Să renunţe la gospodărie ca toţi cei dinaintea lui ?A amestecatzahărulîncafeaşiaprivitpefereastră.Unbărbatcughetedepieleroaseşicuatitudineadegajatăacuivaaflatîntr-otabărălamunteseplimbapemarginearâului.Purtaunsacdedormitrulatperaniţă,duceaunhuskymiţosdeofunie,iarîncealaltămânăcăraopuşcădevânătoare.Dincolodeel,Jackputeavedeaunaburalbînvăluindvârfurile.Înmunţiningea.Curândaveasăfiezăpadăşiaici,învale.

—Ştii,secautăajutoarepentrumină.Bettyi-astrecuratofarfuriecuouăşişuncăînfaţă.—Poatecănu-ţidoreştisăfacidinastaomeserie,darte-arputeaajutasătrecihopul.—Minadecărbunedinnord?—Mda.Nuseplăteşterău,şiosăsetotlucrezeacolocâtăvremereuşesccăcureţeşineledetren.Îţi

daumâncareşiadăpostşitetrimitacasăcucevabaniînbuzunar.Merităsătegândeşti.—Mersi.Şimersipentruasta.Aarătatsprefarfurie.—Lucrusigur.OtreabăuitatădeDumnezeu,lucrulînminadecărbune.Fermieriieraunăscuţicasălucrezelalumină

şilaaer,nuîntunele,prinstâncă.Iaracasăvăzusebărbaţiîntorcându-sedinminăcufeţelenegredeprafdecărbuneşi tuşindsângemurdar.Chiardacăar fivrut şiar fiputut, astaar fi însemnat săo lasepeMabelsingurăacasăzile,poatesăptămâniînşir.

Letrebuiauînsăbanigheaţă.Doarolunăsaudouăputeaufide-ajunscasărăzbeascăpânălarecoltaviitoare.Timpdeolunăsaudouăputeaînduraaproapeorice.AmâncatultimabucăţicădeşuncăşieragatasăplececândpeuşarestaurantuluiaintratgălăgiosGeorgeBenson.

—Betty,Betty,Betty.Ceaipentrumineazi?Nişteplă cintedinalea?—Proaspete,abiaaduse,George.Iaunlocşi-ţiaducofelie.Georges-aîntorscătremeseşil-azăritpeJack.—Hei,salut,vecine!Ştiiceva–nevastă-tafaceoplăcintăcumeregrozavă.Şi-aaruncathainapespătarulunuiscaunşis-aplesnitpesteburtarotundă.—Potsăstaucutine?—Sigur.Georgelocuiacamlaşaisprezecekilometri,departeacealaltăaoraşului,cusoţiaşiceitreibăieţi.

Jack îl întâlnise de câteva ori la magazinul universal şi aici, la restaurant. Părea un tip de treabă şiîntotdeaunavorbeacueldeparcăs-arfiştiutdecândlumea.ElşiGeorgeeraucamde-ovârstă.

—Cummaimergepelatine?l-aîntrebatGeorgeaşe zându-seînfaţalui.—Merge.—Aicevaajutor?—N-am.Lucrezaşa,deunulsingur.Amdesţelenitunu-douăterenuribunicele.Darmereumaieceva

defăcut.Ştiicummergetreaba.—Amputeasăneunimforţelepentrucâtevaziledincândîncând–euşibăieţiimeisăvenimlatine

cucaiinoştridetracţiune,iarapoisătuviisănedaiomânădeajutor.—Eoofertăgeneroasă.—Te-amputeaajutasămaiterminidintreburi,aconti nuatGeorge,iarsoţiataarputeavenilanoisă

petreacăcevatimpaşa,ca-ntrefete,cuEsther,săvorbeascădespregătitsaucusutsaudesprece-ormaivorbiele.Easemaisaturădenoi,băieţii.Arfiîncântatăsăvăprimeascăpetoţi.

Jackn-aspusnicida,nicinu.—Copiiităiaucrescutşi-auplecatcutoţii?aîntrebatGeorge.Jacknuseaşteptase laasta.El şiMabeleraudestulde înaintaţi învârstă,nu-iaşa, încâtcopiii le

puteau fi dejamari, având propriile lor familii. S-a întrebat dacă arăta aşa cum se simţea, de parcăcinevaîntinseseunpiciorşi-ipusesepiedică.

—Nu.N-avem.—Cum?N-aveţiniciunul,zici?—Nu.L-aprivitpeGeorge.Dacăspuneaicăn-aifăcutcopii,sunacaoopţiune,şicefeldenebuniemaiera

şi asta ? Dacă spuneai că n-ai putut să faci, discuţia devenea stânje nitoare, iar ceilalţi judecau fiebărbăţiata,fiesănătateanevestei.Jackaaşteptatşiaînghiţitînsec.

—Bănuiesc că se poate trăi şi aşa.George a scuturat din cap, chicotind.Punpariu că-imultmaimultăliniştepelavoipe-acasă.Uneori,băieţilormeileplacesămăscoatădinminţi.Scandaldinuna,dinalta, tre’să-i tragidinpatdimineaţadeparcă-s loviţidevărsat.Săscoţide laălmaimicozidelucrubunăelafeldeuşorcaşicumte-ailualatrântăcuunporc.

Jackarâsuşurat,asorbitdincafea.—Amavutşieuunfrateaşa.Aproapecăeramaiuşorsă-llaşisădoarmă.—Mda,aşa-sunii,celpuţinpânăsestrânglacasalorşiseprindcare-itreaba.BettyavenitlamasalorcuoceaşcăşiofeliedeplăcintăpentruGeorge.—Tocmai îi spuneam lui Jack că se caută ajutoarepentrumină, a zis ea în timpce turna cafeaua

fierbinte.Ştii,casăpoatăieşidiniarnă.George a ridicat din sprâncene, apoi s-a încruntat, dar n-a vorbit până cândBetty nu s-a întors în

bucătărie.—Doarn-aidegând,nu?—Meritămăcarsătegândeşti.—Doamne.Ţi-aipierdutcumvaminţile?Tuşicumine–noinumaisuntempuişoriprimăvăratici,

iargăurilealeaafurisitesuntpentruoamenitineri,dacăesăfiepentrucineva.Jackaîncuviinţat,stânjenitdediscuţie.—Ştiucănu-iabsolutdeloctreabamea,darparisăfiiuntipcumsecade,acontinuatGeorge.Ştiide

cecautăajutoare?—Nu.—Numaireuşescsă-şi ţinăoamenii,de la incendiiledeacumcâţivaani.Paisprezece,morţide-a

binelea.Uniiarşiaşadetarecănicinumaiştiaicare-icare.Peşasedintreeinicinui-aumaigăsit.Euîţizic,Jack,numerităbaniipecareţii-arda.

—Înţeleg.Doarcă…hm,suntîncolţit.Nupreaştiucumsămămaidescurc.—Trebuies-oscoţilacapătpânălarecoltă?Aibanideseminţepentrulaprimăvară?Jackazâmbitamar.—Dacăneabţinemsămâncămpânăatunci.—Aimorcovişicartofipuşideoparte,nu?—Sigur.—Ţi-aifăcutrostdejaşide-unelan?Jackaclătinatdincap.—N-amfostniciodatăcineştiecevânător.—Ei,ascultălamine–atâtatrebuiesăfaci.Atârniniştecarneînhambar,şi-atuncituşinevastă-ta

sunteţiaranjaţipânălaprimăvară.N-osăfieprăjitureleşicaviar,darnicin-osămuriţidefoame.Jackseuitaînceaşcadecafeagoală.—Aşafacemceimaimulţidintrenoi,acontinuatGeorge.Aşa-sprimiiani,slabi.Euîţizic,poatec-

osăţiseaplecedeatâtaelanşicartofi,daraşaoscoţilacapăt.—Asta-idrept.Deparcăde-acumtotularfifostaranjat,Georgeşi-aterminatfeliadeplăcintădincâtevamuşcături

uriaşe,şi-aştersguracuşervetulşis-aridicat.I-aîntinsmânaluiJack.—Arcamtrebuisămăduc.Estherosăzicăsigurc-amfăcutcevapeziuaastadacănumăducacasă.Strânsoareamâiniiîieraputernicăşiprietenoasă.—Darnuuitaceţi-amzis.Şicândofisădesţeleneştiterenurilealea,cubucurievenimşite-ajutăm.

Treceşiziuamairepedecândaitovărăşie.Jackaîncuviinţat.—Apreciez.

Stăteasingurlamasă.Poateeraogreşealăcăseizolaserăaşa,Mabelnuaveanicimăcarosingurăprietenăcucaresămaivorbească.NevastaluiGeorgeputeafiundarceresc,maialesdacăelplecaînnordsămunceascălamină,iarMabelrămâneasingurăîngospodărie.

Ea ar fi zis altceva.Oare nu lăsaseră totul în urmă ca să înceapă o viaţă nouă, doar ei doi ?Amnevoiedelinişteşipace, îiziseseea,nuodată.Seofiliseşiseînchiseseînea,şi totul începusecând

pierduserăcopilulăla.Eai-aziscănumaipoateîndurasăiapartelaîncăoîntruniredefamilie,cutoatăsporovăialaşibârfaaiastupidă.DarJackîşiaminteamaimulte.Îşiaminteafemeilegravidezâmbindîntimpce-şimângâiauburţileşibebeluşiiabianăs cuţiplângândîntimpceerautrecuţidelaorudălaalta.ÎşiaminteafetiţacareseagăţasedefustaluiMabelşiîizisese„Mami“,confundând-ocualtăfemeie,şipe Mabel arătând de parcă ar fi fost pălmuită. Îşi mai amintea şi că el o neglijase, continuând săvorbeascăcuungrupdebărbaţişiprefă cându-secănuvăzuse.

FiulcelmarealBensonilorerapecalesăsecăsătoreascăşiîncurânduncopilaşaveasăînveţesămeargăprincasă.S-agânditlaMabel,lazâmbetulacelamicşitristşilazvâcnetuldincolţulinterioralochilorei,care-arfitrebuitsăstârneascălacrimi,darn-ofăcuseniciodată.

Asalutat-odincappeBettycândşi-aluatladagoalăşiaieşit,îndreptându-sesprecăruţă.

3

Cerulplumburiupăreasă-şiţinărăsuflarea.Seapropialunadecembrieşitotnuerazăpadăînvale.Timpdecâtevazile,termometreleaurămasla–25°.CândMabelaieşitsăhrăneascăgăinile,afostuimitădefrig.Îistrăpungeapielea,făcându-ioaselebazinuluişiîncheieturiledegetelors-odoară.Aprivitcâţivafulgidezăpadăuscaţicăzând,însănueraudecâtopulbere,iarvântuldinsprerâuomăturacătrerocileşicioturiledezgoliteînnămeţimicişimurdari.Eragreusădiscernipuţinazăpadădealuviuniledelicate,suflateînrafaledinalbiarâului,ceacopereautotul.

Jackziceacălaoraşoameniierauuşuraţicănuvenisezăpada–şineletrenuluieraucurateşiminamergea.Daralţiiîşifăceaugrijicăgerulnăprasnicînsemnaoprimăvarătârzieşioînsămânţareînceputămaitârziu.

Ziuascădea.Luminaţineanumaişaseoreşierafoarteslabă.Mabelîşiorganizaoreledupăunşablon–spălat,cârpit,gătit,spălat,cârpit,gătit–şiîncercasănusemaiimaginezeplutindpesubgheaţăcaofrunzăgalbenă.

Ziuadecoptplăcinteeraunmicdar,unmotivdenerăbdare.Cândaceastaasosit,s-atrezitdevremeşitocmaiscoteacutiacufăinăşiborcanulcuunturăcândasimţitmânaluiJackpeumăr.

—Nuenevoie,azisel.—Decenu?—Bettymi-azissăneoprimcuplăcintele.—Săptămânaasta?—Detot.Opunepesoraeisăilefacă.—Ah,azisMabel.A pus făina la loc pe raft şi a fost surprinsă de intensitatea dezamăgirii sale. Plăcintele fuseseră

singuraeicontribuţierealăîngospodărie,osarcinădecareeradestuldemândră.Şimaierauşibanii.—Darfărăasta,Jack,osăavemdestuibani?—Mădescurceu.Nu-ţifacegriji.Mabel şi-a amintit acum că se trezise într-un pat gol. El stătea la masa din bucătărie, în lumina

licărindă a lumânării, cu nişte ziare întinse înaintea lui. Ea se dusese înapoi la culcare, fără să segândească la lucrul acela atunci.Dar în dimineaţa asta el părea atât de bătrân şi obosit.Mergea uşorîncovoiat,gemusecândsedăduse josdinpatşise ţinusedeşale.CândMabel l-a întrebatdacăera înregulă, elmormăise cevadespre cal, dar i-a zis că erabine. Începuse să se agitedin cauza lui, dar aoprit-ocuungest.Las-obaltă,i-azis.Las-o.

Mabeli-aadusniştebiscuiţirămaşişiunoufierttare,pentrumiculdejun.—GeorgeBensonşifiiiluiosăvinăazi,cevamaiîncolo,casămăajutelatrasulbuştenilor,azisel

întimpcedes cojeaoul.Nupăreasăbagedeseamăcăeaîlprivealung.—GeorgeBenson?l-aîntrebat.ŞicineeGeorgeBenson?—Ce?Cum?—Nul-amîntâlnitniciodată.—L-ammaipomenitşiînainte.Aluatomuşcăturădinouşi,cugurapejumătateplină,azis:—Ştii,elşiEstherlocuiescchiarperâu,maijosdeoraş.—Nu.N-amştiut.—Osăajungăaiciîncâtevaore.Nu-ţifacegrijiînlegă turăcuprânzul–osălucrămfărăoprire.Dar

săpuitreifarfuriiînpluslacină.—Credeamcă…Darn-amvorbitnoică…Şidecevinaici?Jackatăcut,apois-aridicatdelamasăşişi-aluatgheteledepieledelângăuşă.S-aaşezatlalocpe

scaun,şile-atrasînpicioareşile-alegatcumişcăriiuţi,apăsate.—Cesăzic,Mabel?Amnevoiedeajutorullor.Ţineacapulplecatşistrângeatareşireturile.—Astae,purşisimplu.Şi-aluathainadincui,încheindu-selanasturidinmers,deparcăabiaaşteptasăiasăpeuşă.

George Benson şi doi dintre fiii săi au ajuns cam după vreo oră. Băiatul celmare părea să aibăoptsprezecesaudouăzecideani,iarcelmicnumaimultdetreispre zece-paisprezeceani.Mabeli-aprivitpefereastră,cândseîntâl neaucuJacklahambar.Şi-austrânsmâinile,Jackdânddincapşizâmbindlarg.Bărbaţiişi-auluatunelteleşis-auîndreptatspreteren,conducândcaiidetracţiuneaduşideBensoni.N-

autrecutdelocpelacolibă.AaşteptatcaJacksăseuitedupăealafereastră,să-ifacăcumâna,aşacumobişnuiauneoridimineaţa,darn-afăcut-o.

S-a lăsat seara, iarMabel a aprins lămpile şi a pregătit cinapentru ei.Cândaveau să se întoarcăbărbaţii de lamuncă, avea să încerce să fie amabilă, dar nupestemăsurădeprietenoasă.Nuvoia săîncurajeze asta. Poate că Jack avea nevoie de ajutor în această zi anume, dar ei n-aveau nevoie deprietenisaudevecini.Altfel,dece-armaifivenitaici?Arfipututstaacasă,undeeradestulălume.Nu,ideeaerasăgăseascăalinaredeuniisinguri.OareJacknupri cepuseasta?

Cânds-auîntors,bărbaţiinui-auaruncatluiMabelnicioprivire.Nuerauneciopliţi.GeorgeBensonşifiiiluiausalutat-odândpoliticosdincapşiauzis„săru’mâna,doamnă“şi„îmidaişimiecartofii,terog“, dar fără să seuite la ea cu adevărat, şi îngeneral auvorbit tare între ei, despre caii demuncă,desprevremeşidesprerecolte.Auglumitpeseamauneltelorrupteşiablestemateiideide-a„întemeiaogospodărie“ în acest loc uitat deDumnezeu, iarGeorge s-a plesnit peste genunchi şi şi-a cerut scuzepentruînjurături,pecândJackrâdeatareşiceidoibăieţiîşiumpleaugurilepânălarefuz.Mabelastattottimpullatejgheauadinbucătă rie,dincolodeluminalămpiicugaz.

Arfitrebuitsăfieparteneri,eaşiJack.Astaarfitrebuitsăfienoualorviaţăîmpreună.Şi-acumelstăteaşirâdeacustrăinii,cândeinu-izâmbisecuanii.

Maitârziu,dupăcină,Georgeatrasdebăieţiiluiobosiţipânăi-asculatînpicioareşile-aziscăeravremeasăseducăacasă.

—Mamavoastrăosăsemireundenaibaamdispărut,azis.AînclinatdincapcătreMabel.—Mulţumimmultpentrumasagrozavă.Ştiţi,i-amzisluiJackcăartrebuisăveniţiodatăîmpreună

pelanoi.LuiEsthersiguri-arplăceasăvăcunoască.Ceimaimulţidintreoameniistabiliţipe-aicisuntniştecelibataribătrânişisoioşi.I-arplăceasăaibăcevacompaniefeminină.

Ea ar fi trebuit să lemulţumească fiindcă au venit să ajute şi să spună că va trece într-o zi să-icunoascănevasta,darnuazisnimic.Seputeavedeapeeaînsăşiprinochiilor–ofemeieseverădinest.Nu-iplăceacevedea.

DupăceGeorgeşi fiii luiauplecat,a încălzitapăpeplităşiaspălat farfuriile,găsindooarecaresatis facţie în zăngănit, dar furia i s-a domolit când a văzut că Jack ador mise de mult în scaunul lui.Rămăsesesingurăcuzarvaşicuzgomotuleifărăfolos.

Acoperindu-şimâinilecuşorţul,aapucatligheanulcuapămurdarăîncarespălasevasele,aapăsatzăvorul uşii cu cotul, a deschis-o şi a ieşit.A traversat curtea bătătorită şi a aruncat apa într-omicăviroagădin spatelecolibei.Unvaldeabura învăluit-o şi s-a risipit încet.Deasupra, stelele sclipeau,metalice şi îndepărtate, iar cerul nopţii i s-a părut crud. A lăsat aerul rece să-i umple nările şi să-i

răcoreascăpielea.Aici,lângăcolibă,totuleraliniştit,darputeaauzivântulmugindperâulWolverine.

AutrecutcâtevazileînaintecaJacksă-imenţionezeiarăşipeBensoni,şiiarăşiaadussubiectulîndiscuţiecadinîntâmplare.

—Georgezicesămergemlaeicampe laprânzdeZiuaRecunoştinţei. I-amspuscăosăfaciunadintreplăcinteletale.Lesimtelipsacândseducelahotel.

Mabeln-azisnicida,nicinu,nicin-apusîntrebări.S-amiratcumdeJackputeafisigurcăl-aauzit.Pe când răsfoia reţetele din cutia ei, încercând să se decidă ce să coacă, s-a gândit la Ziua

Recunoştinţei de acasă, din valea râului Allegheny, unde mătuşile, unchii, verii, bunicii şi nepoţii,prieteniişiveciniiluiJackseadunaulafermafamilieicasăsărbătorească.ZileleaceleafuseserăcelemaicumplitepentruMabel.Chiarşipecânderacopilsesimţeastânjenităînmulţime,iarpemăsurăce-acrescut,tachinărileşivorbăriais-aupăruttotmaiinfernale.Întimpcebărbaţiiseplimbauprinlivezicasădiscuteafaceri,eaeracaptivăînregatulfemeilor,undesediscutadesprenaşterişimorţi,niciuneledintreacesteanefiindunsubiectpotrivitdeflecă realăpentruea.Şichiarsubsuprafaţaacesteiflecăreliplutea insinuarea eşecului ei, şoptită şi amuţită de îndată ce ea intra şi ieşea din încăperi. Poate că,continuau şoaptele, poate că Jack ar fi trebuit să-şi aleagă o femeiemai robustă, o femeie care nu setemeademuncagrea şicareaveaşol duribunepentrunaştere. Intelectualelealeaor fi elecapabile sădiscute despre politică şi marea literatură, dar – pentru numele lui Dumnezeu – sunt în stare să deanaştereunuicopil?N-ovezicumsefâţâiedecolo-colo,deparcănicinuşi-arputearidicanasulmaisusde-atât?Cuspateledreptbăţ.Şicuodispoziţie,vai,aşadedelicată.Preamândrăcasăadopteuncopilorfan.

Mabelsescuzacândieşeasăiaunpicdeaer,darastanufăceadecâtsăatragăatenţiavreuneimătuşibătrâne băgă cioase sau a vreunei cumnate bine intenţionate, care o sfătuia să fie şi ea un pic maiabordabilă,maiprietenoasă,fiindcăatuncis-arînţelegeprobabilmaibinecufamilialuiJack.

PoatecălafelosăfieşicuBensonii.PoatecăeiovorcredenepotrivităcasărezistelaofermădinAlaskasauovorsocotistearpăşirece,opovarăpentruJack.Dejaunsâmburedeciudăîncolţeaînea.S-agânditsăîispunăluiJackcăerapreabolnavăcasămeargă.DarîndimineaţaZileiRecunoştinţeis-atrezitdevreme,multînaintealuiJack,amaibăgatlemneînsobăşiaînceputsăfrământealuatul.Aveasăfacăoplăcintăcunuci,dupăreţetamameisale,şioplăcintăcumereuscate.Oareajungeaudouăplăcinte?Doarîivăzusepebăieţimâncând,înghiţeaupenemestecateşigoleaufarfuriilecâtaiclipi.Poatec-artrebuisăfacătrei.Dacălisepăreacrustapreataresaudacănuleplăceaunucilesaumerele?Darn-artrebuisă-ipesececredeauBensonii.Şitotuşi,plăcinteleaveaus-oreprezinte.Poatelisepăreaeadurăşinerecunoscătoare,dar–Doamne–cebinegătea.

Punândplăcinteleîncuptorulculemne,Mabelşi-aalesorochiedinbumbacdes,desprecarespera

săfiepotrivită.Aîncinsfierulpeplită.Voiasăarateprezentabil,darnucaostrăinăpreabineîmbrăcată.Cândafostgata,iarplă cintelefăcute,apregătitniştepăturidelânăşibroboadepentrufaţăpentrueaşiJack.Aveasăfieundrumlungşifriguros,încăruţadeschisă.

După ce Jack a hrănit şi adăpat animalele şi a înhămat calul,Mabel s-a aşezat lângă el pe capracăruţei,cuplăcintelecaldeîncăînpoală,înfăşurateînprosoape.Simţeaunfiordeentuziasmneaşteptat.Orices-arîntâmplalaBensoni,erabinesăiasădincolibă.Numaipărăsisegospodăriadesăptămâni.ŞiJackpăreamaivioi.Aplescăit din limbăcătre cal şi, în timpce înaintaupedrumspre ieşireadepeproprietatealor,i-aarătatluiMabelundedesţeleniseşii-apovestitdespreplanurileluideprimăvară.I-adescriscumaproapecă-lomorâsecalulînziuaaceeaşicumsesperiasedevulpearoşcată.

Mabelşi-astrecuratbraţulpesuballui.—Aireuşitsăfacifoartemulte.—N-aşfireuşitfărăBensoni.Caiiăiadepovarăailorsuntcutotulaltătreabă.Îlfacderâspeăsta.Ascuturatuşorhăţurile.—Pesoţialuiaiîntâlnit-odeja?—Nu.DoarpeGeorgeşipe fiii lui.Georgea lucrat într-ominădeaurcânderamai tânăr,dara

întâlnit-opeEstherşiaudecissăseaşezelacasalorşisă-şiîntemeiezeofamilie.Jackaezitat,şi-adresglasul.—Întotcazul,pareunomdetreabă.Cusiguranţă,ne-afostdeajutor.—Da.Ne-afost.CândauajunslaBensoni,cinevaaieşitdinhambarţinândridicatuncurcanfărăcapcesezvârcolea.

EGeorge,s-agânditea,darpersoanaerapreascundăşiaveaocoadăgroasăşicenuşieceseiveadesubocăciulădelână.

—TrebuiesăfieEsther,azisJack.—Crezi?Femeiaşi-aînălţatbărbiaasalut,apois-aluptatcuuriaşapasăremuribundăpecareoţineaînbraţe.

Sângeleîiîmproşcapicioarele.—Intraţiîncasă,astrigatcătreei.Osăvăajutebăieţiicucalul.Încolibă,Mabelarămassingurălamasadinbucătărie,careeravraişte,întimpceJackadispărut

afarăcuGeorgeşifiulcelmic.Cumâinileînpoală,cuspateledrept,s-aîntrebatundevormânca.Masaera plină demaldăre de registre, şiruri de borcanegoale şi spălate şi suluri de stofă.Colibamiroseaputernicavarzăşiamerişoaresălbatice,acrişoare.NueracumultmaimaredecâtaluiJackşiMabel,doarcăaveaunpodundebănuiacăseaflaupaturile.Colibaeracumvastrâmbă,într-unfelce-ţidădeaameţeli,cupodeaua lăsată într-oparte, iarcolţurilenuchiardrepte.Pietre,craniialbitedeanimaleşiflori sălbatice uscate gar niseau pervazurile.Mabel nu se clintea, şi totuşi se simţea ca o băgăcioasănumailăsându-şiprivireasărătăcească.

Atresăritcânduşas-adatdeperete.

—Anaibiipasăre.Aizicecăartrebuisăştiecare-itreabacudatulduhului.Darnu,eatrebuiesăfacătărăboicândnicinumaiarecapullângărestulcorpului.

—Vai.Vaidemine.Potsăajutcumva?Femeiaatropăitpelângămasăfărăsă-şiscoatăghetelemurdareşiaaruncatcurcanulpetejgheaua

ticsită.Ocutiecuunturăacăzutzăngănindpepodea.Estheri-atrasunşutşis-aîntorscătreMabel,carestăteauluităşiuşorînspăi mântată.Estherazâmbitlarg,aîntinsomânăpătatădesânge.

—Mabel?Nu-iaşa?Mabel?Mabeladatdincapşişi-aîncredinţatmânastrânsoriiviguroasealuiEsther.—Esther.Darbănuiesccăţi-aidatseamadeja.Binec-aivenit,însfârşit.Pesubhainadelână,Estherpurtaocămaşăînfloratăşiosalopetădejeansbărbătească.Faţaîiera

stropităcusânge.Şi-ascoscăciuladelânăşifirişoarepufoasedepări-aurămasridicate.Şi-alegănatcoada,dându-şi-opespate,şiaînceputsăumpleooalămarecuapă.

—Aizicecă,cuatâţiabărbaţipe-aici,aşputeagăsipecarevasă-miomoareşisă-mijumuleascăuncurcan.Darn-ameubaftaasta.

—Sigurnupotsăajutcumva?PoatecăEstheraveasăsescuzepentrufelulîncarearătasaupentrudezordineadincasă.Poatecă

existavreoexplicaţie,vreunmotiv.—Nu.Nu.Stailiniştităşisimte-tecaacasă.Poţisăfacinişteceai,dacăvrei,câtbageublestemata

astadepasăreîncuptor.—Ah.Da.Mulţumesc.—Ştiice-afăcutălamaimic?Noicreştemaicicâţivacurcani,pentrunimicaltcevadecâtcasă-i

gătimlaasemeneaocazii,iarelseduceierişiîmpuşcăoduzinădecocoşipolari.Zice:Haisă-imâncămpeăştiadeZiuaRecunoştinţei.Ce-mitrebuiemieoduzinădecocoşipolarimorţideZiuaRecunoştinţei?Decesămaiîndopicurcaniidacăaidegândsămănâncicocoşi?

S-auitatlaMabeldeparcăarfiaşteptatunrăspuns.—N-am…N-amniciceamaimicăidee.N-ammaimâncatniciodatăcocoşipolari.—Păi,suntdestuldebuni.DarZiuaRecunoştinţei,dupămine,seţinecucurcan.—Amadusplăcinte.Pentrudesert.Le-ampuspescaunulacela.Nueramsigurăundesălepun.—Perfect !Nicimăcar n-ammai apucat sămă gândesc la ceva dulce.George zice căBetty e o

fraierăsărenunţelaplăcinteletale.Îţiridicăînslăviprăjiturile.Nucăaraveaelnevoiedeaşaceva.Aivăzutceburdihanare?

Dinnous-auitatlaMabelaşteptând.—Ah,darn-aş…RâsulluiEsthereraunhohotputernic,subit.—Euîitotziccăelsusţine,deunulsingur,restaurantulăladelahotel,iarastaîncepesăsevadă,a

spusea.

Înurmătoareleore,afostdeparcăMabelcăzuseprintr-ogaurăîntr-oaltălume.Eracevatotaldiferitde lumeaei liniştită,bineordonată,de întuneric, lumină şi tristeţe.Acestaeraun locdezordonat, însăprimitorşiplinderâsete.Georgele-atachinatpeceledouăfemei,cumcăturuie„camorilestricate“înlocsăpregăteascămâncarea,şiseînserasebini şorînaintecaprânzulsăfiegata,darnimeninupăreasăsesupere.Curcanulerauscatpedinafarăşicamnefăcutînăuntru.Şi-aluatfiecarecumânaluicebucatăavrut.Piureuldecartofieracremosşiperfect.Sosuleraplindecocoloaşe.Esthernus-ascuzatdeloc.Aumâncat cu farfuriile legănându-li-se în poală.Nimeni n-a rostit nici o rugăciune, darGeorge a ridicatpaharulşiazis:

—Pentruvecini.Şicasămaitrecemoiarnă.Auînălţattoţipaharele.—Şicasămâncămcocoşipolarilaanu’,azisEsther,iartoatălumeaarâs.Dupămasă şi plăcinte,Bensonii au început să povesteascădespre traiul lor în gospodărie, despre

cumodată zăpada făcuse nişte nămeţi atât demari, încât caii puteau trece peste gard oricândpofteau,desprevremeatâtderece,încâtapamurdarădelavaseseprefăceaîngheaţăînaer,cândoaruncaiafară.

—Şitotuşi,n-aştrăiînniciunaltlocdinlume,azisEsther.Darvoi?Veniţiamândoidelafermedinsud?

—Nu.Defapt,familialuiJackareofermăperâulAlle gheny,înPennsylvania.—Cesefacepe-acolo?aîntrebatGeorge.—Mereşifân,îngeneral,azisJack.—Şitu?s-aîntorsEsthercătreMabel.—Bănuiesccăeusuntoaiaceaneagră.Nimenialtcinevadinfamiliameanus-argândisălocuiască

laofermăsausăsemuteînAlaska.TataafostprofesordeliteraturălaUniversitateadinPennsylvania.—Şituailăsattotulbaltăcasăviiaici?Undenaibaţi-afostmintea?Estheraîmpuns-ojucăuşînbraţ.—El te-a convins,nu?Aşaedeobicei.Bărbaţii ăştia îşi târăscbietele femeidupăei, leduc în

nordulîndepărtatchipurilepentruaventură,cânddefapttotcevoreobaiefierbinteşiomenajeră.—Nu.Nu.Nu-iaşa.Toţiochiierauaţintiţiasupraei,chiarşiailuiJack.Aezitat,darapoiacontinuat.—Euamvrutsăvinaici.ŞiJackavrut,daratuncicândamfăcut-oîntr-adevărafostlainsistenţa

mea.Nuştiuexactdece.Credcăaveamnevoiede-oschimbare.Simţeamnevoiasăfacemcevapentrunoi.Arevreonoimă?Să-ţidesţe leneştisingurpământulşisăştiică-ialtău,purşisimplu.Sănuprimeştinimicde-agata.Alaskapărealoculpotrivitpentruunnouînceput.

Estherazâmbitlarg.—Nutepreapuicudânsa,nu-iaşa,Jack?Lezicebine.Nu-smultecaea.

Deşin-aridicatprivirea,MabelştiacăJackseuitalaeaşicăobrajiieierauîmbujoraţi.Vorbeaaşaderarîntr-ocompanieatâtdediversă.Poatecăspusesepreamulte.

Apoi,cândconversaţiaaînceputsăsedesfăşoareînjurulei,s-aîntrebatdacăspuseseadevărul.Oaredeastaveniserăînnord–casă-şiclădeascăoviaţă?Sauteamaomânase?Teamadegri,nudoarînşuviţelepăruluişiînobrajiieiveştezi,cidegriulcepătrundeamaiadânc,înoase,făcând-osăcreadăcăs-arputeapreschimbaîntr-unpraffinşirisipipurşisimpluînvânt.

Mabel îşiaminteadupă-amiazadeacummaipuţindedoiani. Însorităşi senină.Mirosul livezii înaer.Jackstăteaînleagănuldepeverandacaseipărinţilorlui,ferindu-şiochiidesoare.Eraunpicnicdefamilie,darpemomentstăteausinguri.Eaabăgatmâna înbuzunarul rochiei, scoţândunbiletscrisdemânăşiîmpăturit–„Iunie1918.Alaska,nouanoastrăpatrie“.

„Artrebuisăplecăm“,azisea.„Acasă?“,aîntrebatel.„Nu“,azisea,ridicândanunţul.„Înnord.“Guvernul federalcăuta fermiericaresă-şi întemeiezegos podării înzonaaflatăde-a lungulnoiicăi

ferate.Căile ferate dinAlaska şi companiade transport naval ofereau reduceri pentru cei suficient decurajoşiîncâtsăîntreprindăcălătoria.

S-a străduit săpăstrezeun tonneutru, sănu lasedispe rarea să-i răzbatădinglas. Jack se fereadeentuziasmulei.Amândoiseapropiaudevârstadecincizecideani.Eraadevăratcăîntinereţeelvisasesăplece înAlaska, să sepună la încercare într-un locatâtdesălbatic şimăreţ,darnueraprea târziuacumpentruaşaceva?

Jackaveacusiguranţăasemeneaîndoieli,darnuvorbeadespreele.Le-avândutfraţilorsăipartealuidinterenşiafacere.Eaaumplutcuferelecuvaseşitigăişicâtdemultecărţis-aputut.Aucălătoritcutrenulcătrecoastavestică,apoicuvaporulcuaburidelaSeattlelaSeward,înAlaska,şiiarăşicutrenullaAlpine.Fărăvreunavertis mentşifărăsăsevadăvreunsemndecivilizaţie,trenulseopreaşiunsinguromcobora,îşiluabagajelepeumărşidispăreaprintremolizişivăidepârâu.Seîntinseseşi-şiaşezasemânapebraţulluiJack,însăelpriveapefereastratrenului,cuoexpresiedenepătruns.

Îşiimaginasecăîmpreunăvorlucrapecâmpuriînverzite,înconjuraţidemunţiînalţişiînzăpeziţicaAlpiiElveţieni.Aerulaveasăfiereceşicurat,cerulnesfârşitşialbastru.Unullângăcelălalt,asudaţişiobosiţi,aveausă-şizâmbeascăaşacumofăcuserăcânderau tinerişi îndrăgostiţi.Aveasă fieoviaţăgrea,darnumaialor.Aici,lacapătullumii,departedetotceerafamiliarşisigur,aveausă-şiclădeascăo casă nouă în sălbăticie şi să se descurce ca parteneri, departe de umbra livezilor cultivate şi ageneraţiilorviitoare.

Şiiată-iacum.Niciodatăîmpreunăpecâmp.Vorbindu-şidinceîncemaipuţin.Înprimavarăelo

pusese să stea în oraş, la hotelulmizer, în timp ce construia coliba şi hambarul. Şezând pemargineasaltelei înguste, care cu siguranţă găzduisemaimulţimineri şi vânători decât femei dinPennsyl vania,Mabels-agânditsăîiscriesuroriisale.Erasingură.Soareleneîncetatnu-ilăsanicioclipădeodihnă.Totul înaintea ei – perdelele de dantelă de la fereastră, placajul de şindrilă, propriile ei mâini ceîmbătrâneau – era stors de culoare. Când ieşea din camera de hotel, nu era decât o singură uliţă,noroioasă,cuurmeadâncideroţi, înafarădecaleaferată.Începeaprintrecopacişiseterminaprintrecopaci.Fărătrotuare.Fărăcafenelesaulibrării.DoarBetty,purtândcămăşileeibărbăteştişipantaloniidelucruşidebitândnesfârşitesfaturidesprecumsăpuivarzămuratăsausăconservicarnedeelan,cumsăscapidemâncărimeadelamuşcăturiledeţânţarcuoţet,cumsăsperiiurşiicuogoarnă.

Mabelvoiasă-iscriesuroriiei,darnuputearecunoaştecăgreşise.ToţioavertizaserăcăteritoriulAlaskăierapentrubărbaţirătăciţişifemeifărăsareşipiper,căn-aveasă-şigăseascăloculînsălbăticie.Eastrângeaînpumnanunţulcepromiteaopatrienouăşinuscrianicioscrisoare.

CândJackadus-oînsfârşitlagospodărie,îşidoreasăcreadă.DeciastaeraAlaska–aspră,austeră.Ocolibădinbuşteniproaspătcojiţi,tăiaţichiardepeacelteren,unpeticdeglodşicioturipepostdecurte,munţicezimţaucerul.Înfiecareziîntreba:Potsăvincutinelacâmp?darelzicea:Nu,rămâiaici.Jackseîntorceasearaîncovoiatdespateşiplinderăni,vânătăişimuşcăturideinsecte.Eagăteaşideretica, şi iar gătea şi deretica, şi sepomenea consumatădegri, până şi vederea îi era estompată şilumeadimprejuruleisecatădeculoare.

Mabelşi-anetezitpoalacupalmele,alungândcuteledin ţesătură iarşi iar,pânăcândurecheaeiaprinscâtevadintrecuvinteledinjur.Cevadespreminadelanorddeoraş.

—Euîţizic,Jack.Nutemaigândi,spuneaGeorge.Eceamairapidăcalede-apărăsilumeaasta.Mabelşi-apăstratcalmul,arămasaşezată.—Minădecărbuneaizis?aîntrebat.—Ştiu că-s vremuri grele,Mabel, dar nu enimic ruşinos, a zisGeorge şi i-a făcut cuochiul.Nu

trebuiedecâtsă-ţiţiibărbatulacasăşisărezistaţi.Osăfiebine.CândGeorge şi fiii lui au început să vorbească despremultelemoduri îngrozitoare în care un om

puteafimutilatşiucisînsubteran,Mabels-aîntorscătreJackşiaşoptitferoce:—Aveaidegândsămălaşişisăteducisălucreziînmină?—Vorbimmaitârziu,i-azisel.—Totcevătrebuievouă,oamenibuni,esăvăfaceţirostde-unelanînhambarşisăvăpăstraţibanii

pentrulaprimăvară,azisGeorge.Mabels-aîncruntat,neînţelegând.—Unelan,aîntrebatea,înhambarulnostru?

Estherarâs.—Nuunulviu,dragă,azisea.Carnea.Doarcâtsăvă ţinădefoame.Amfăcut-oşinoi,cuani în

urmă.S-arputeasăviseaplecedecartofifierţi,cartofiprăjiţi,carnefiartă,carneprăjită,darosăvăajutesătreceţipesteperioadaasta.

—Ecamtârzioracumpentruelan,abombănitfiulcelmicdeacolodeundeseafla,înbucătărie,cumâinileîndesateînbuzunare.Arfitrebuitsă-şifacărostdeunulînaintederut.

—Încămaisunt,Garrett,azisGeorge.Doarcătrebuiesămunceascăunpicmaimultcasăgăseascăunul.

Băiatularidicatneîncrezătordinumeri.—Nu-lluaţiînseamă,azisEsther,arătândcudegetulmareîndirecţiabăiatului.Secredeurmătorul

DanielBoone.Unuldintrefiiimaimariarâsşil-apocnitcupumnulînbraţ.Băiatulcelmicşi-aîncleştatpumniişi

apoişi-apocnitfratelemaimaresuficientdetareîncâtsă-lfacăsăseciocneascădemasadinbucătărie.Aurmatoîncăierarezgomotoasă,iarMabels-aalarmat,pânăcândaobservatcăGeorgeşiEsthernicinu-ibăgauînseamă.Înceledinurmă,cândtărăboiuladevenitpreamarechiarşipentruBensoni,Estherazbierat:„Ajunge,băieţi!“,iareis-auliniştit.

—Garrettoficampreacocoş,darîţizic,Jack,areomânăgrozavălatrascupuşca.Georgeaarătatmândrucubărbiasprecelmaitânărbăiat.—Aîmpuşcatprimulelancândaveazeceani.Aduceacasămaimultvânatdecâtnoitoţilaunloc.Esthers-aaplecatcătreMabelşiazis:—Printrecareşitoţiaceiminunaţicocoşipolari.Mabel a încercat să zâmbească, dar alte gânduri i se derulau în minte. Jack avea de gând să o

abandoneze.Săolasesingurăîncolibaaiamicăşiîntunecoasă.Acumbărbaţiivorbeaucutoţiidesprevânatulelanului,şiiarăşiaavutsenzaţiasupărătoarecămai

discutaserăşiînaintedespreastaşică,dinnou,eaerastrăinaignorantă.—Trebuiesă-ţiieipuşcacutinepestetot,chiarşicândteducidoarsămunceştilacâmp,l-aauzitea

pefiulcelmiczicându-iluiJack.Sămergilapoaleledealurilor.Decelemaimulteori,zăpadaîialungăînjos,cătrerâu.Darcumanulăstaîntârzie,probabilcăîncă-ssus,mâncândmesteacănşiplop.

Băiatulabiareuşeasă-şiascundădispreţulpentruJack.—Marepăcatcăn-aiîmpuşcatunuldecutoamnă,azis.Osătecamchinuilavânătoare.Elaniise

adunăînturmănumaiîntimpulrutului.Atuncisuntdiferiţi.Masculiioiauraznaprinpădure.Îşilovesccoarneledecopaci.Setăvălescprinpropriulpişat.Mugescdupăfemele.

—Amauziteuceva,acumvreolunăsaucamaşa,azisJack.Eramafară,despicândlemne,şicevaaînceputsămârâielaminedinpădure.Apoi„Poc.Poc“.Deparcămaităiacinevalemne.

—Elanulmascul.Testriga,îşiciocneacoarneledeuncopac.Voiasăseialaluptăcutine.Acrezutcăeştiunaltmascul.

BăiatulazâmbitaproapecaşicumJackeradepartede-afidestaturaunuielan.EstheraobservatstânjenealaluiMabel,darainterpretat-ogreşit.—Nu-ţi face griji, dragă. O să vă obişnuiţi cu carnea de elan. Se poate să fie mai greu şi mai

periculosînperioadaastaaanului,darosăvăţinădefoame.Mabelazâmbitvag.

Cândavenitvremeasăplece,BensoniiauinsistatcaJackşiMabelsărămânăpestenoapte,darJacka zis că tre buiau să ajungă acasă ca să se îngrijească de animale, iarMabel le-amulţumit, zicând cădoarmemaibineînpatulei.

—Efrigastă-seară,azisEstherîntimpce-oajutapeMabelsă-şipunăhaina.—Osănedescurcăm.Mulţumescoricum.Estheravârâtunborcan înhaina luiMabel, i-a încheiatnasturiideparcăar fi fostuncopil şi i-a

strânsgulerul.—Păstreazălacaldaluatulălafermentatpedrumsprecasăsausealegeprafuldeel.Şiţinemintece

ţi-amzis,săadaugidincândîncândniştefăină.Mabelastrânsînbraţeborcanulrăcorosşii-amulţumitiarăşiluiEsther.Eraseninşibăteavântul.Lunaluminafăgaşeledepedrumşialbăstreapământulşicopacii.Întimpce

se înde părtau,Mabel a privit în urmă, la ferestrele luminate ale caseiBensonilor, şi apoi şi-a ascunsiarăşifaţaînbroboadă.Jackşi-adresglasul.Mabelseaşteptasăspunăcevadespreplanulde-aplecalamină.Erapregătităsăfienepărtinitoare,cutoatăfuria.

—Ofamiliepecinste,nu-iaşa?azisel.Ean-avorbitimediat.—Da,azisînceledinurmă.Aşae.—LuiEstheri-aplăcutdetine.Ce-aţitotvorbitacolo?—O…detoate,cred.Mabelatăcut,apoiazis:—M-aîntrebatdecen-amfăcutcopii.—Şi?—Aziscăputemsă-iluămpebăieţiilororidecâteoripoftim.Jackachicotit,iarMabelazâmbitînbroboadă,înciudaacesimţea.

4

Însearaurmătoare,a începutsăningăpe laasfinţit.Ceidintâi fulgiseadunau înpâlcuri în timpceseroteau şi fluturau spre pământ. Mai întâi doar câţiva, ici şi colo, iar apoi văzduhul s-a umplut deninsoareacecădea,sur prinsăînluminaferestreiînvârtejuridevis.LuiMabeli-areamintitdevremurilecânderamică,ofetiţăîngenuncheatăpeocanapealângăfereastră,pentruapriviprimiifulgidezăpadăaiierniicernându-seprinluminafelinarelordinstradă.

Maitârziu,cânds-aîntorslafereastradinbucătărie,l-avăzutpeJackieşinddinpădureşiînaintândprinzăpadă.Nuavusese succes lavânătoare ; îşidădea seamadupăcum ţineacapulplecat şi îşi târapicioarele.

Mabelareluatpregătireacinei.Adatdeoparteperdeleledestambădinfaţarafturilordinbucătărieşiascosdouăfarfurii.Aîntinsfaţademasă.S-agândit laharababuradincolibaBensonilorşiazâmbit.Esther în salopetă bărbă tească – cât de încrezătoare păşise în bucătărie şi trântise curcanul mort petejghea.Mabelnumaiîntâlniseofemeiecaea.Nuîşiluarămas-bunîntăcere,numimaneajutorareaşinuîşicamuflaopiniileîndrăgălăşenii.

Searatrecută,GeorgelepovestisecumEstherîmpuşcaseunursgrizzlymarededoimetrişicevaîncurte,cucâtevaveri înurmă.Erasingurăacasă,cândaauzitobufniturăputernică.S-auitatafarăşi-avăzutursul încercândsă intre îngrajd.Stătea ridicat şi izbeacu labele luiuriaşe, iar şi iar, înuşadelemn.Apois-alăsatiarîntoatecelepatrulabe,s-aplimbatîncoloşi-ncoace,şi-alipitbotuldebuştenişiaînceputsăadulmece.Mabelarfifostîngrozită,darnuşiEsther.Eaerafurioasălaculme.N-aveasălaseunurs să-i iaeivacile.Calmă, s-adus înăuntru şi a luatopuşcă,apoia ieşit iarăşi încurte şi aîmpuşcatimediatursul.Mabelîşiputeaimaginaperfectscena–Estherstândînţărână,cupicioareleuşordepărtate,ţintindhotărâtă.Nueraeadintrecelecaresăşovăiesausăsesinchiseascădeetichetă.

Mabel stătea iar la fereastră.Zăpadacădeamai repedeşimaideasă.Pecândpriveaafară, Jackaieşitdinhambarcuolampăînmână,iarninsoareaseînvârtejeaîmprejurullui,încerculdelumină.Şi-aîntors capul, de parcă ar fi simţit ochii ei aţintiţi asupră-i, şi s-au privit de la distanţă, fiecare înbuzunarulsăuluminos,cuzăpadacăzândcaunvălîntreei.Mabelnu-şiaminteaultimaoarăcândsemaipriviserăatâtdepeîndelete,iarmomentulacestaeraprecumneaua,lentşitroienit.

Când se îndrăgostise de Jack, visase că poate zbura, că într-o noapte caldă şi albastră precumcerneala îşidesprinde tălpilegoaledin iarbăpentruaplutiprintrevârfurile înfrunzitealecopacilor şistele,încămaşadenoapte.Senzaţiarevenise.

Văzutprin fereastră,aerulnopţiipăreadens,prelungacădereprinbeznăa fiecărui fulgdeneaeralentă.Eraacelfeldeninsoarecarefăceacopiiisăiasăînfugădincase,să-şiînalţefeţelesprecerşisăseroteascăcubraţeledes chise.

Eastăteavrăjită,înşorţulei,cuocârpădevaseînmână.Poatecăeraamintireaaceluivis,saunatura

hipnoticăazăpeziicăzândînvârtejuri.PoatecăeraEsther,cusalopetaşibluzaeiînflorată,împuşcândurşişirâzândtare.

Mabel şi-adezlegat şorţul şi a pus cârpadeoparte.Şi-a strecurat picioarele înghete, şi-apusunadintrehaineledelânăaleluiJackşialuatopălărieşiniştemănuşicuundeget.

Afară, a simţit pe faţă aerul curat şi rece, puteamirosi fumul de lemne ce ieşea pe coş. A lăsatninsoareasăpluteascăîmprejurulei,iarapoiafăcutceeacefăceacânderamică–şi-aridicatfaţacătrecerşiascoslimba.Vâltoareadinînal turieraameţitoare,iarMabelaînceputsăseroteascăîncetpeloc.Fulgiidezăpadăiselipeaudeobrajişidepleoape,îiumezeaupielea.Apois-aopritşiaprivitzăpadaaşezându-i-sepemânecilehainei.Pentruoclipăastudiatmodelulunuisingurfulgcaosteluţă,înaintecaacestasăsetopeascăînlână.Era,şi-acumnumaiera.

Împrejurul tălpilor ei, stratul de zăpadă creştea. A lovit uşurel cu piciorul, iar zăpada s-a strâns,umedă şi grea. Zăpadă de bulgări. A strâns un pumn, cu palma goală. Era compactă şi păstra formadegetelorei.Şi-apusmănuşileşiafăcutunbulgăre,bătătorindu-l,modelându-l.

AauzitpaşiiluiJackapropiindu-seşi,ridicândprivirea,l-avăzutvenindsprecolibă.Şi-amijitochiispre ea.Mabel ieşea atât de rar pe-afară, şi niciodată noaptea. Reacţia lui a stârnit în ea o dorinţăneaşteptată, copilărească.Amai bătătorit un pic bulgărele de zăpadă, l-a privit pe Jack şi a aşteptat.Cânds-aapropiat,l-aaruncatînelşi,chiarcândbulgăreleîiporneadinmână,şi-adatseamacăeraunlucrubizarşis-aîntrebatcevaurma.Bulgăreles-aizbitdepiciorullui,chiardeasupraghetei.

Els-aoprit,s-auitatlacerculdezăpadădepecraculpantalonilorşiapoilaMabel,cuunamestecdeenervareşiconfuziepechip,iarapoi,deşifrunteaîieraîncăîncruntată,unzâmbetmicis-aivitîncolţulgurii.S-aaplecatşiapusatentlampaalături,înzăpadă,apoişi-aplesnitcumânaînmănuşatăpantalonii,scuturândzăpada.Mabelşi-aţinutrăsuflarea.Elarămasaplecat,cumânalaghete,iarapoi,mairepededecâtputeareacţionaMabel,aluatunpumndezăpadăşiaaruncatunbulgăreperfectmodelatcătreea.Animerit-oînfrunte.Eaarămasneclintită,cubraţelepelângăcorp.Niciunuldintreeinuvorbea.Ningeaîmprejurullor,pecreşteteleşipeumeriilor.Mabelşi-aşterszăpadatopitădepefrunteşil-avăzutpeJackprivind-ocuguradeschisă.

—Eu…nu…n-amvrutsă…Iareaarâs.Zăpadătopită îipicura în josul tâmplelor, fulgi îipoposeauîngene.Arâsşia totrâs

pânăcânds-aîndoit,apoialuataltpumndezăpadăşil-aaruncatînspreJack,iareli-arăspunsaruncândîncăunul,bulgăriizburauprinaer.Majoritateacădeaulapicioareleceluilalt,daruneoriliseizbeauuşordeumerisaudepiept.Râzând,s-aufugărit înjurulcolibei,pitindu-sedupăcolţuriledinbuştenişi tră -gândcuochiultocmailatimpcâtsăvadăbulgăreleceluilaltvenind.TivulfusteilungialuiMabelsetâraprinzăpadă.Jackofugărea,cuunbulgăreînfiecaremână.Eas-aîmpie dicatşiacăzut, însăcândelaalergatîntr-acolo,aaruncatcuzăpadăafânatăînspreel,râzândmereu,iarJackaazvârlituşorbulgăriiînea.Apoişi-aproptitpalmelepegenunchi,îndoindu-sedespateşirespirândzgomotos.

—Suntempreabătrânipentruasta,azis.

—Chiarsuntem?Eli-aîntinsmânaşiaajutat-osăseridiceînpicioare,pânăcândauajunspieptînpiept,gâfâindşi

zâmbind, aco periţi de zăpadă.Mabel şi-a lipit faţa de gulerul umed al hainei lui, iar el şi-a petrecutbraţele,îngroşatedehainadelână,pedupăumeriiei.Austatovremeaşa,lăsândninsoareasăcadăpeei.

ApoiJacks-adesprins,şi-ascuturatzăpadadinpăruludşiadatsăialampa.—Stai,azisea.Haisăfacemunomdezăpadă.—Ce?—Unomdezăpadă.Eperfectă.Perfectăpentruunomdezăpadă.Elaezitat.Eraobosit.Eratârziu.Eraupreabătrânipentruprostiidinastea.Erauomiedemotiveca

săn-ofacă,ştiaşiMabel,şitotuşielapuslampalalocînzăpadă.—Bine,azis.Nehotărâreaiseciteaînfelulîncareîşiţineacapulplecat,darcutoateasteaşi-ascosmănuşilede

lucrudinpiele.I-acuprinsobrajiiînpalmelegoaleşicudegetulmarei-aşterszăpadatopitădesubochi.—Bine.

Zăpadaeraperfectă.Seprindeaînstraturidenseîntimpceorostogoleaupepământ,făcândbulgări.Mabell-afăcutpeultimul,maimic,pentrucap,iarJackle-aaşezatpetoateunulpestealtul.Siluetaabiaîiajungealatalie.

—Ecammicuţ,azisel.Eas-adatunpasînapoişil-acercetatdeladistanţă.—Enumaibun,i-arăspuns.Auîndesatniştezăpadăîncrăpăturiledintrebulgări,aunetezitmarginile.Els-aîndepărtatdelumina

lămpiişiaferestreicolibei,intrândîntr-unpâlcdecopaci.S-aîntorscudouăcrengidemesteacănşiaînfiptcâteunadefiecareparteacreaţieilor.Acumaveabraţe.

—Ofată.Haisăfacemofetiţă,azisea.—Bine.Eaaîngenuncheatînzăpadăşiaînceputsămodelezeparteadejoscaofustăceseevazadinfetiţade

zăpadă.Şi-a trecutpalmelepedeasupra, înlăturânddinstraturiledeneaşisubţiindconturul,pânăceasemănatcuocopilă.Cânds-aridicat,l-avăzutpeJacklucrândcuunbriceag.

—Gata,azisel.S-adatunpasînapoi.Înzăpadaalbăerausculptaţinişteochiperfecţi,minunaţi,unnasşibuzemici,

albe.Eiisepăreacăputeadistingechiarşipomeţiişiobărbiemititică.—Ah.

—Nu-ţiplace?Păreadezamăgit.—Nu.Ah,nu.Eatâtdefrumoasă.Doarcăn-amştiut…Cumarfipututsă-şiexprimeîncuvintesurprinderea?Niştetrăsăturiatâtdedelicate,modelatede

mâinileluiaspre,eradeparcăi-arfiîntrezăritdorinţele.Cusiguranţăcăşielîşidorisecopii.Vorbiserădespreastaadesealaînceput,cândsecăsătoriseră,glumindcăvorfaceoechipădefotbal,darplănuinddefaptsăaibădoartreisaupatru.CeamuzantarfifostCrăciunulcuocasăplinădemicuţi,îşispuseserăînprima lor iarnă tăcutăpetrecută împreună.Eraoatmosferă solemnăpecând îşideschideaudarurileprimiteunuldelacelălalt,darsperaucălaunmomentdatdimineţiledeCrăciunvorrăsunadecopiicarealeargă şi ţipă de încântare. Ea cususe o şoseţică pentru primul lor născut, iar el desenase planurilepentruuncăluţdelemnpecareurmasă-lconstruiască.Oareaveasăfieofatăsauunbăiat?Cumarfipututşticădupădouăzecideanitotfărăcopiivorfi,doarunbărbatînvârstăşiofemeieînvârstăsinguriînsălbăticie?

Pecândstăteauacoloîmpreună,ningeamaiputernicşimaiiuteşide-abiasemaivedealadistanţămaimaredeunmetruşiceva.

—Îitrebuieniştepăr,azisel.—Ah.M-amgânditşieulaceva.Jacks-adussprehambar,Mabelcătrecolibă.—Uite,a strigateadincealaltăparteacurţiicânda ieşitdinnou.Mănuşicuundeget şiun fular

pentrufetiţă.El s-a întors cu o legătură de iarbă sălbatică şi galbenă de lângă hambar. A înfipt-o fir cu fir în

zăpadă, alcătuindunpăr rebel şigalben, iar eaa înfăşurat fularul în jurulgâtului şi apusmănuşile învârfulcrengilordemesteacăn,cufirulroşucareleuneatrecândprinspatelecopileidezăpadă.SoraluiMabelleîmpletisedinlânăroşie,iarfularulaveaunmodelpecareMabelnu-lmaivăzuseînainte–stropderouă,îizisesesoraei.Prinmodelullarg,Mabelputeavedeazăpadaalbă.

Afugitîntr-uncolţalcolibei,undecreşteaotufădemerişor.Aculesomânădefructeîngheţate,s-aîntors la fata făcutădinzăpadăşia stors suculacestorapebuzeleei.Zăpadas-acolorat într-onuanţădelicatăderoşu.

EaşiJackaurămasunullângăaltul,privindfatadezăpadă.—Efrumoasă,azisea.Nucrezi?Efrumoasă.—Ne-acamieşit,nu-iaşa?Stândnemişcată,Mabelaînceputsăsimtăumezealadinhaineleîmbibateşisătremure.—Ţi-efrig?Ascuturatdincap.—Haiînăuntrusăneîncălzim.Mabeln-arfivrutsăsetermine.Zăpadaliniştită,apropie rea.Dardinţiiauînceputsă-iclănţăne.A

încuviinţatdincap.Înăuntru,Jackamaipuscâţivabuştenidemesteacănînsobă,iarfoculatrosnit.Mabels-aapropiat

câtdemultaîndrăznitşişi-atrasjosmănuşileude,pălăria,haina.El,lafel.Bulgăridezăpadăcădeaupeplităşisfârâiau.Rochiaeiatârnagreaşiudă,lipindu-i-sedepiele,iareaşi-ades cheiat-oşişi-ascos-o.El şi-a dezlegat ghetele şi şi-a scos cămaşa umedă peste cap.Curând erau goi şi tremurau unul lângăcelălalt.Eanuşi-adatseamacăeraucompletdezbră caţidecâtcândels-aapropiatşi i-asimţitmânaasprăpeşale.

—Emaibine?aîntrebat-o.—Da.Eaşi-aîntinsbraţelepesteumeriilui,undepieleaîieraîncărecelaatingere,iarcândşi-alipitnasul

decurburagâtuluilui,avăzutcumzăpadătopităîiatârnaînpicuriprinbarbă.—Haisănebăgămînpat,azisJack.Chiar după atâţia ani, ceva înăuntrul ei încămai palpita la atingerea lui, iar vocea lui, răguşită şi

şoptită în urechea ei, îi înfiora şira spinării. Dezbrăcaţi, s-au dus în dormitor. Sub pături, au bâjbâitfiecaredupătrupul,braţeleşipicioa rele,şiraspinăriişişoldurileceluilalt,pânăcândauregăsitliniilefamiliareşidelicate,asemeneapliurilordintr-ovechehartăceafostîndoităiarşiiarde-alungulanilor.

Apoiaurămasîntinşiîmpreună,Mabelcuobrazulpepieptullui.—N-osăplecilamină,nu-iaşa?Elşi-aapăsatbuzelepecreştetulei.—Nuştiu,Mabel,i-aşoptitînpăr.Facşieutotcepot.

5

Jack s-a trezit pe frig. Înpuţineleore în caredormise,vremea se schimbase. Îşiputeada seamadupămiros,osimţea înmâinilecuprinsedeartrită.S-aridicat într-uncotşis-a întinssprenoptieră,pânăagăsit chibriturile şi-a aprins lumânarea. Spatele şi umerii îi erau înţepenite în timp ce îşi coborapicioareledinpat.Arămasaşezatpemar gineapatuluipânăcândfriguladevenitinsuportabil.Nudepartede perna pe care dormeaMabel, gheaţa se strecurase printre buşteni, cu cristalele sale franjurate. Aînjuratîncetşii-atraspăturapesteumeri.Ocasăcaldă,sigură–nicimăcaratâtnu-iputeaoferi.Adussfeşnicul în camera principală.Uşametalică şi grea de la sobă a zăngănit puternic când a deschis-o.Câţivacărbuniardeaumocnitîncenuşă.

Cânds-aîntinsdupăghete,azăritpefereastrăofluturareprintrecopaci.Arămaslângăgeamultivitcufloridegheaţă,privindcuatenţieafară.

Zăpadaproaspătăseaşternusecaoplapumăpestepământ, sclipindşi strălucindargintie în lumina

lunii.Hambarul şi copacii din depărtare erau doar nişte contururi vagi.Acolo, lamarginea pădurii, avăzut-odinnou.Oscânteierealb-albăstrie.Eraîncănăucdesomn.Aînchisîncetochii,i-adeschisiarăşişiaîncercatsăseconcentreze.

Iat-o.Osiluetămicăceseiţeaprintrecopaci.Ceeraaceea,ofustă?Unfularroşulagâtşipăralbatârnându-ipespate.Micuţă.Iute.Ofetiţă.Alergândlamargineapădurii.Apoidispărândîntrecopaci.

Jacks-a frecatcupalmele laochi.Nudormisedestul.Asta trebuiasă fie.Preamultezile lungi.Apărăsitfereastraşişi-avârâtpicioareleînghete,lăsândşireturilenelegate.Adeschisuşa,iaraerulrecei-a tăiat răsuflarea.Zăpada îi trosnea subghete în timp cemergea către stivade lemne.Abia când seîntorceacuunbraţdelemnedemesteacănaobservatfetiţalordezăpadă.Apuslemnelejosşis-aduscubraţelegoaleacoloundeseaflaseaceasta.Înloculeieraunmormanmicdezăpadărăscolită.Mănuşilecuundegetşifularuldispăruseră.

Aîmpinszăpadacuvârfulghetei.Unanimal.Poateunelanodărâmase.Darfularulşimănuşile?Uncorbsauogaiţăcanadiană,poate.

Seştiecăpăsărilesălbaticefurălucruri.Cândadatsăseîntoarcă,aobservaturmele.Luminaluniicădeaîn adâncituri. Urmele treceau prin zăpadă, se îndepărtau de colibă şi se pierdeau printre copaci. S-aaplecat ca să le vadă mai bine. Lumina argintiu-albăstrie era slabă, aşa că la început nu şi-a crezutochilor.Coiotsaupoaterâs.Altceva.S-aaplecatmaibineşiaatinsurmacuvârfuriledegetelorgoale.Urmedeom.Mici.Demărimeaunuicopil.

Jacktremura.Pieleaisefăcusedegăină,iardegetelegoaledelapicioareîldureaudefrigînghete.A lăsat urmele şi mormanul de zăpadă, şi-a stivuit lemnele în curbura braţului şi s-a dus înăuntru,închizândiuteuşaînurmalui.Întimpcevârafiecarebucatădelemnînsobă,seîntrebadacăn-ovatrezigălăgiapeMabel.Eraudoarochiilui,care-ijucaufeste.Osă-şirevinăînzori.Astatlângăsobăpânăcândfoculaînceputiarăşisăduduie,apoiaînchisuşiţa.

S-acuibăritsubpătură,lipitdetrupulcaldalluiMabel,iareaagemutuşorînsomn,darnus-atrezit.Jack a stat întins lângă ea, cuochii largdeschişi şiminteavâjâindu-i, până când în celedinurmă s-acufundatîntr-unfeldesomncarenueracumultdiferitdestareadeveghe,unsomnderutantşiagitat,undevisele cădeau şi se topeau ca fulgii de zăpadă, unde copiii alergau cu paşi uşori printre copaci, iarfularelefâlfâiauînciocurilecorbilornegri.

CândJacks-atrezitdinnou,soarelerăsărise,iarMabeleraînbucătărie.Îşisimţeatrupulobositşiînţepenit,deparcăn-arfidormitdeloc,cişi-arfipetrecutnoapteadespicândlemnesaulegândbaloţidefân.S-aîmbrăcatşi,înşosete,s-aîndreptatspremasă.Miroseaacafeaşiaclătite.

—Credcăamers,Jack.—Ce?

—Aluatulacelafermentatpecaremil-adatEsther.Uite,gustă-le.Mabelapusofarfuriecuclătitepemasă.—Aidormitbine?l-aîntrebat.Arăţiabsolutdistrus.Cu o mână pe umărul lui, s-a întins peste el, ca să îi toarne cafea în cană, din ibricul de email

albastru.Elaridicatcana,aţinut-ocaldăîntrepalme.—Nuştiu.Credcănu.—Etarefrigafară,nu?Darfrumos.Toatăzăpadaastaalbă.Atâtdeluminoasă.—Aiieşitpe-afară?—Nu.Nudecândamdatofugălatoaletăîntoiulnopţii.Els-aridicatdelamasă.—Numănâncimiculdejun?l-aîntrebat.—Măducdoarsăiauniştelemne.Eracâtpecesăsestingăfocul.Dedataastaşi-apushainaşiniştemănuşiînaintesădeschidăuşa.Neauareflectaluminasoareluiatât

deputer nic,încâtşi-amijitochii.S-aduslastivadelemne,apois-aîntorssprecolibăşiavăzutcopiladezăpadă,sauceeacemairămăsesedinea.Totdoarunmormannedefinitdeomăt.Niciurmădefular.Niciurmădemănuşi.Exactaşacumfuseseastă-noapte,însăacumeraorealitatelimpedecaluminazilei.Şiurmeledepaşiîncătreceauprinzăpadă,traversaucurteaşidispăreauîntrecopaci.Apoiavăzutiepu-relemort.Uniepuredezăpadăalb,lângătrepteledelaintrare.Atrecutpe-alăturifărăsăseoprească.Înăuntru,alăsatlemnelesăcadăcuzgomotpepodea,lângăsobă,apoiarămasprivindîngol.

—Tuaiobservatceva?aziselînceledinurmă.—Tereferilager?—Nu.Lacevaieşitdincomun.—Adică?—Mis-apărutcăaudcevaazi-noapte.Probabiln-afostnimic.

Dupămiculdejun,Jacks-adussăhrăneascăanimalele.Îndrumsprehambar,aînşfăcatiepurelemortşil-aţinutpelângăcorp,aşaîncâtMabelsănu-lobservepefereastră.Odatăajunsînhambar,l-aprivitatent.Puteavedeaundefusesestrânsdegât,celmaiprobabilcuunlaţsubţire,careîitrecuseprinblanaalbăşiprinpufulfindededesubt.Eraîngheţatbocnă.Maitârziu,dupăces-aîngrijitdeani male,s-adusînspatelehambaruluişiaaruncatiepurelemortcâtdedeparteaputut,întrecopaci.

Cânds-aîntorslacolibă,Mabelîncălzeaapăpentruspălat.—Aivăzuturmele?l-aîntrebatpesteumăr.—Ceurme?Eaafăcutsemncătrefereastră.

—A,alea.Trebuiesăfifostovulpe.—Puiisuntînregulă?—Da,suntbine.Suntbinetoţi.

Jackadatjospuşcadedeasuprauşiişii-aziscăseducedupăvulpe.Acumştiaceîlneliniştiseînprivinţaurme lor.Începeaudelamormanuldezăpadăşiduceauîntr-osingurădirecţie–sepierdeauînpădure.Nuexistauurmecaresăvinăsprecurte.

Şerpuiauprintremesteceni,pestebuştenicăzuţişiîmpre jurultufeloruscatedetrandafirsălbatic.Jacka urmat coti turile şi buclele. Nu păreau a fi urmele unui copil rătăcit. Mai degrabă ale unui animalsălbatic, o vulpe sau o hermină. Ţâşnind ici şi colo, gonind pe deasupra zăpezii, făcândmici ocoluriînapoi şi iar înainte, pânăcând Jackn-amai fost sigurdacăerauaceleaşi.Dacă se rătăcise,de cenuveniselauşă?Decenuceruseajutor?Şiurmelenumergeaucătredrumulcăruţei,cătresud,cătreoraşşialtegospodării.Ciseplimbauprintrecopacifărăodirecţieanume,iarcândaprivitînapoipesteumăr,n-amaipututvedeacolibaşia înţelescăurmeleşerpuiaucătrenord,cătremunţi.Urmeledeghete seintersectau ici şi colo cu altele, de astă dată deosebite.De vulpe, încrucişându-se cu cele ale paşilorcopi lei,apoidispărând.Acontinuatsămeargăpeurmelecopilei.Deces-arţineovulpedupăofetiţăprintrecopaci?Seuitaînjosdincândîncând,apoipuneatotullaîndoială.Poatecăfetiţaseţineadupăvulpe.Poatecădeaceeaurmelelăsatedeeaerauatîtdehaotice.

Jack s-a oprit lângă un plop căzut, s-a sprijinit de trunchiul lui gros. Pesemne că se depărtase deurmeleiniţiale.Şi-aşterssudoareadepefrunte.Erafrig,daraerulerauscatşinubăteavântul,iarelseîncinsese.S-aîntrebatdacănuseîncurcase.Probabilcăîntottimpulăstamersesepeurmelevulpii.S-aîntorsşis-aaplecatsălecerceteze,aproapeaşteptându-sesăvadăurmaperniţeişiaghearelor.Darnu,erautoturmeplate,demărimeatălpiiunuicopil.

S-amai ţinutovremedupăele,pânăcânds-aupierdutunduindu-se într-oviroagămicăşiprintr-opăduredeasădemoliziîntunecaţi.Nuseputeastrecuracuuşurinţăprintrecopaciiaceia.Dejaplecasedecevavreme.S-aîntorsşil-atrecutunfiordeteamă–atâtdeabsorbitpriviseînjos,laurmelepaşilor,cândvenise, încâtnupreadăduseatenţiepeisajuluidimprejur.Copacii şizăpadaarătau la fel în toatedirecţiile.Apoişi-aamintitdeurmeleghetelorluiînzăpadă.Aveasăfiecalelungăşiîntortocheatăpânăacasă,daraşaosăajungă.

Mabelaşteptaneliniştită lauşăcânds-aîntors.Şi-aştersmâiniledeşorţşi l-aajutatsă-şideajoshaina.

—Începusemsă-mifacgriji.Jackşi-aîncălzitmâinilelângăsobă.—Ei?Aigăsitvulpea?

—Nu,doaralteurme,pestetot.Nui-azisdecopilăsaudeiepurelemortdepetreptelecasei.Cumva,segândeacăartulbura-o.

6

Mabelaprivitagitatăurmelecaretraversauzăpadacândseîntorceadelatoaletadincurte.Niciodatănusemaiapropiaseaşademultovulpedecolibalor.Ştiacăsuntnişteanimalemici,darcutoateasteaosperiau.Păşeapesteurme,cânddeodatăformalorplatăşialungităi-aatrasatenţia.Nueraunicidecumurmedeanimal.Fiecareeraamprentaperfectăatălpiiuneighetemicuţe.Şi-aînălţatcapulşile-aurmăritcu privirea, ducând înapoi către copila de zăpadă pe care o făcuse împreună cu Jack seara tre cută.Dispăruse.

S-agrăbitînapoiîncolibă,curăsuflareatăiată.—Jack?Ne-astricatcinevacopiladezăpadă.Afostcinevaîncurteanoastră.Elstătealatejghea,ascuţindu-şibriceagul.—Ştiu.—Darparcăaiziscăafostovulpe.—Suntşiurmedevulpeînpădure.—Darasteade-aici?—Aleunuicopil.—Dupăce-ţipoţidaseama?—Dupămărimeaurmelor.Şi sunt aproape sigur că amvăzut-o.Noaptea trecută.Alergândprintre

copaci.—Aivăzut-o?Pecine?—Ofetiţă.Purtafularultăuroşu.—Cum?Şidecenumi-aizis?Te-aidusdupăea?—Azi-dimineaţă.Cândţi-amziscămăducsăcautvulpea.Amîncercatsăafluundes-adus,însăam

pierduturma.—Darnoapteatrecută…eraofetiţăsingurăafară,pegerulăla,şitunute-aidussăvezidacăavea

nevoiedeajutor?Trebuiesăsefirătăcitdincolibacuiva.—Nuştiu,Mabel.Ea a ieşit iarăşi afară şi s-a tot uitat la urmele micuţe. Doar un singur şir, traversând zăpada,

îndepărtându-sedecolibă,printrecopaci.

Înurmătoarelecâtevazile,ceruls-a înseninat,unfrignăprasnicapusstăpânirepevale, iarurmelecopileis-auconturatîngheaţă.ŞerpuiauscânteinddelicatpringândurileluiMabel,făcând-osăsesimtădeparcăarfiuitatceva.

Într-oseară,s-aduslaraftulunde,întresuporturidemahon,seaflaoduzinădintrecărţileeipreferate

–PoemeleluiEmilyDickinson,Plimbarea1luiHenryDavidThoreau,ReginaClopoţica2aluiFrancesHodgsonBurnett.Trecându-şi distrată degetele peste cotoarele cărţilor, s-a gândit la unbasmpe caretatăleii-lciteaadesea.Şi-aamintitpieleauzatăşialbastrăacoperteişitentaaurieailustraţiilor.Într-oimagine, îşi amintea, o copilă îşi întindea mâinile înmănuşate către un bărbat şi o femeie în vârstă,îngenuncheaţidinainteaei,careofăcuserădinzăpadă.

În ziua următoare, când s-a dus să dea de mâncare găi nilor din hambar,Mabel a trecut pe lângăurmelemititeledeghete.

Cânds-a trezit,colibaeracufundată în tăcere, iareaasimţitschimbareaînaintesăseuitepevreofereastrăsausădeschidăuşa.Eraolinişteînăbuşită,unfrigdensapăsândasuprapereţilorcolibei,deşiînăuntrueracald.Jackîilăsaseunfocduduindînaintesăplecedinnoulavânatdeelani.Ceeacesimţisei s-a confirmat când a privit pe fereastră şi a văzut un peisaj cu totul nou, sclipitor. Ninsese, iar deaceastădatăeraozăpadăzdravănă,careseadunasecurepeziciunepestenoapteşi îngropasecolibaşianexelegospodăriei.Prefă cusebolovaniişicioturileîndâmburimoişialbe.Seadunaseînpernepufoaseperamurilemolizilor,atârnagreoaiepestestreaşinacolibeişişterseseurmeledincurte.

Adusuncoşcufirimituridepâineşibucăţeledemereuscate, rămasedintr-oplăcintă, înhambar,pentru pui.Găi nile au liniştit-o, aşa cum stăteau înşirate pe stinghiile demolid din hambar, cu penelezburlitede frig.Cânda intrat, au ţopăitpepământulplindepaie şi aucloncănit caniştebătrânecareîntâmpinăunvecin.S-aufoitşişi-auîntinsaripile.Unadintregăinilecunegruşialbaciugulitobucăţicădintre degetele luiMabel, iar ea amângâiat-o pe spate când s-a îndepărtat legănându-se.A căutat înfiecarecuibşi,înceledinurmă,subburtamoaleauneigăiniroşcate,agăsitdouăouăcalde.

Mabelle-apusîncoş,întimpceieşeadinhambar.Cânds-aîntorscasăînchidăuşa,aobservatostrăfulgerarealbas trăîntremolizii încărcaţidezăpadădedincolodecurte.Şi-amijitochiişinuamaivăzutalbastru,ciblanăroşcată.Ţesăturăalbastră.Blanăroşcată.Ocopilă,subţiricăşiageră, înhainăalbastră, trecând printre copaci.După ce a clipit o dată, hainamicuţă a dispărut şi amai rămas doarblanafurişându-se,şieracaînimaginileaceleaalb-negrupecarelevăzuseînNewYork,cândseuitaseîntr-ocutieluminoasă,dinaceeacufise.Mişcareapărândşidispărând,copilăşisălbăticiune,fiecarecaunlicărtrecător.

Mabelamerssprepădure,laînceputîncet,apoicevamairepede.Seuitadupăfetiţă,daropierduse.Cânds-aapropiatdemargineapădurii şia scrutatcuprivireaprintre ramurileplinedenea,a fost

uimită să vadă copila atât de aproape, doar la vreo sută demetri distanţă. Fetiţa stătea ghemuită, cuspatelelaMabel,cupărulde-unblondalburiurăsfiratînevantaipestehainadelânăalbastră.Întrebându-sedacăartrebuisăostrige,Mabelşi-adresglasul,şitocmaisunetulacestaasperiat-opecopilă.Fetiţas-aridicat,aînhăţatunsacdepezăpadăşialuat-olafugă.Chiarcânddispăreapedupăunuldintreceimaigroşimolizi,aprivitînapoipesteumăr,iarMabeli-avăzutochiialbaştrişistrălucitorişichipulmic,cadedrăcuşor.Nuaveamaimultdeopt-nouăani.

Mabels-aluatdupăea,înotândprinzăpadacare-iajungeapânălagenunchişiaplecându-secasăsestrecoarepesubramuri.Zăpadaîicădeapecăciulaîmpletităşipicuraînjosulguleruluihainei,dareatotînaintaprintrecrengi.Cândaajunsşişi-aşterszăpadadepefaţă,adescoperitvulpearoşcatăacoloundefusesecopila.Aveabotulcufundatînzăpadăşispatelecocoşat,caaluneipisicicarelingelaptedintr-uncastron.Îşiscuturacapul într-oparteşismul geacevacudinţii.Mabelarămasînlemnită.Niciodatănumaifuseseaşadeaproapedeunanimalsălbatic.Doarcâţivapaşişiarfipututatingeblanaarămiecupicăţelenegre.

Animalulaprivitînsus,cătreea,cucapulîncăplecatsprepământ,cumustăţilelungişinegrelipitedebotulalungit.ApoiMabelavăzutsângeleşi s-a luptatcusenzaţiadevomă.Vulpeamâncacevaceomorâse,iarsângeleîmproş casezăpadaşiîimânjisebotul.

—Nu!Fugi!Fugide-aici!Mabel şi-a fluturat braţele însprevulpe, iar apoi, simţindu-sedeodată furioasă şi vitează, apornit

cătreea.Animalulaezitat,probabilnedorindsă-şiabandonezemasa,darapois-aîntorsşialuat-opeurmelefetiţei,printrecopaci.

Mabels-aduslaacellocdinzăpadăşiavăzutceeacesperasănuvadă.Oprivelişteîngrozitoare–intestineargintii,oasemititele,sângeşipene.

Îndimineaţaaceeanunumărasepuii.S-auitatmaiatentşiavăzutcănueradefaptunadintregăinileei,ciopasăresălbatică,cupenemaropestriţeşicucapulmic,sucit.

Alăsatlucruşorulacelamâncatpejumătateşialuat-opeurmeleîntortocheatealecopileişivulpii,printrecopaci. În timpcemergea, rafaledevânt scuturauzăpadadepe ramurilecopacilor şi îi suflaurece în faţă. Îi îngreunau respiraţia, aşa că şi-a întors capul într-o parte şi a continuat sămeargă prinpădure.Vântularăbufnitiarăşi,răscolindzăpadadepepământşidincopacişiridicând-oînaer.Apois-apornitsăsufleneîntrerupt,iarMabels-aavântatînainte,cuprivireaînjos,daracumnumaiputeavedeapeundemerge.Unviscolpornitdinsenin.Mabels-aîntorscuspatelelavântşizăpadăşiapornit-osprecasă.Nueraîmbrăcatăpotrivitpentruoasemeneaexpediţie,şifataseaflacusiguranţăpreadeparte.Pecândseapropiadehambar,zăpadaviscolităi-aacoperiturmele,şipealecopileişialevulpii.N-amaivăzutpasăreamoartăsaupeteledesângecândatrecutpeacolo–dispăruserăşiele.

—Amvăzutcopila, i-azisMabel luiJackcândasosit lacină.Fetiţapecaremi-aidescris-o,dinnoapteatrecută…Amvăzut-oînspatelehambarului.

—Eştisigură?—Da.Da.Era urmată de o vulpe şi am crezut că ne-a omorât unul dintre pui, dar era altceva, o

pasăresălbatică.Jackamijitochii,deparcăs-arfiîndoit.—Chiaramvăzut-o,Jack.Eladatdincapşişi-aagăţathainaîncuieruldelângăuşă.—Aiauzitdecinevacaresăfipierdutuncopil?l-aîntre bat.Cândaifostieriînoraş,aiauzitvreun

zvon?—Nu.Absolutnimic.—Aiîntrebat?Aispuscuivadeea?—Nu,Mabel. Nu prea am văzut rostul.M-am gândit că ori s-a dus ea acasă, ori au pornit ei o

căutare,laolaltă.—Daruitecăs-aîntorsşiastăzi.Chiarlângăhambarulnostru.Dece-arveniaici?Dacăs-arătăcit

sauarenevoiedeajutor,decenuvinepurşisimplulauşă?Eladatdincap,înţelegător,însăapoiaschimbatsubiec tul.Aziscănuzărisedecâtunelan,ofemelă,

cupuiul. I-a spus căvor fi nevoiţi să taiepuii de îndată ce sacul cumerinde seva termina ; n-aveaudestui bani ca să cumpere altele. Veştile bune, a continuat el, erau că se întâlnise ieri cu George larestaurantulhoteluluişiîiinvitasepeBensonilacinăduminicaviitoare.

Abiade-aici,delaaceastăultimăparte,Mabelaascultatatent.ErabucuroasăcăvorveniBensonii.CusiguranţăcăEstherputeasă-ispunăcevadesprecopilă ;eacunoşteafamiliiledinvaleşipoatecăaveasăştiedecehoinăreafetiţasingurăprinpădure.

7

Noaptea, când Jack seducea la culcare şi închideaochii, pedosulpleoapelor aveagravate ramuridecopaci, urme de vânat şi stânci înzăpezite, aşa încât somnul i se contopea cu lungile zile petrecute lavânătoare.Dezileînşir,setre ziseîncelemaimultedimineţiînaintede-aseluminaşiplecasecupuşcaşirucsaculîncăutareaelanului,simţindu-secaunimpostordefiecaredată.Pierdusemarepartedintr-odupă-amiazăpeurmeleaceeacesedovediseafiunporc-mistreţcaremestecaoramurăjoasă.Hoinăriseînsusulşi-njosulrâuluiWolverine,înmunţi,înainteşiînapoi,pelapoaleledealurilor,şierasătuldeastapânăpestecap.

A rămas întins în patmaimult decât de obicei şi s-a gândit să nici nu semai scoale deloc. Dar

Georgeaveadreptate–dacăreuşeasăfacărostdeunelan,elşiMabelputeautrăidincarneaaceeaşicartofipânălarecoltă.Rămăseserăfărăcafea,zahăr,mereuscate,laptepraf,untură.Vorfinevoiţisătaiepuii şi să lasecalul să flămânzească.Fărăvaluride stofănouăsaugablonzuridinoraş.Aveasă fieoiarnămizerabilă,darmăcarnuvormuridefoame.

S-aridicat,s-aîmbrăcatşiahotărâtcamâinesăseducălaoraşşisăseinteresezedelucrullamină.O fi greu pentru trupul lui bătrân, darmăcar să aibă după ce să tragă linie la capătul zilei. În ciudazăpezii,îiziseseBetty,trenulmergeaşiminaeradeschisă.Marinaîşisporisecomandadecărbune,iarceidelacaleaferatăangajaserăoechipădeoamenicasăţinăşinelecurate.Nimeninuştiacâtvaduramunca,dardeocamdatăsefăceauangajări.

Oraşuleraînsăînchisînzilelededuminică,aşacăn-aveadecâtsămaiprăpădeascăoziprinpădure.Putea să cutreiere până după-amiază, când veneau Bensonii la cină. A părăsit coliba, cu puşca şirucsacul,şiamerspedrumulcăruţeicătreterenulîndepărtat.Zăpadaîitreceabinedemargineaghetelor.Nuaveaniciungândsărătăceascăînsus,cătremunţi,undeerachiarşimaiadâncă.Aveasăseţinăprinpreajmacasei,sperândcăzăpadaforţaseanimalelesărămânăjos,de-alungulrâului.

Ceruleramohorâtşiplumburiu,iarJackîisimţeaapăsa rea.Amersprincâmp,neauaîncetinindu-l,şiaintratînpădure,darfărăniciotrageredeinimă.

Niciodată nu se considerase un orăşean.Muncise din greu toată viaţa la ferma familiei din valearâuluiAllegheny.Ştiacumsămânuiascăuneltele, săse foloseascădeanimaleşi săarepământul. Însăacasăpământulfuseselucratdegene raţii,iarastasevedeaîncurbelesalemoişiîncopaciiimpunători.Pânăşicăprioareleeraupejumătatedomesticite,leneşeşibinehrănite,păscândprinpârloage.Cabăiat,hoi nărise de-a lungul pârâului, prin livada părintească. Cule sese fire de iarbă şi le ronţăise codiţelefragede.Pânăşiaerulînsineaveaoanumităprospeţimecrudă,nuprearece,nupreafierbinte,obrizăblândă.Secocoţaseperamurilepriete noasealestejarilorşirătăcisepespinăriledâmburilorînver zite.Aceleplimbărifărăţintăalecopilărieierauprintrecelemaidulciamintirialelui.

Daraicinimicnusemănacuceeraacasă.Nuîşisavurasingurătateaînacestepăduri,cieraagitatşivigilent,temându-semaialesdepropria-inepricepere.Cândlucrapământul,seîmpiedicaderădăcinilerăşchirate,tăiacutoporulcopacdupăcopaccasămaidesţeleneascăvreunmetruşidădeapestebolovaniatâtdemari, încât trebuia să se foloseascădecal ca să-i scoatădepe teren.Cumputea fi cultivatunasemeneapământ?

Oriundeseoprealucrul,seiveasălbăticia,maistrăveche,maiferoce,maiputernicădecâtîşiputeacineva imagina.Moliziinegri, subţiri şi înalţi,erauatâtdedeşipealocuri, încâtnuputeai strecuraunbraţprintreei, şi toate lucrurile însufleţitepăreauascuţite şiostile– spiniideciomagul-draculuicarelăsau răni supurânde, urzicile care înţepau şi inflamau şi uneori roiuri de ţânţari atât de dense, încâttrebuiasărezistepanicii.Înprimăvară,cândseapucasededoborâtcopaciişideîntorsbrazda,ţânţariiseînălţaserăînnoridinpământulrăscolit.Purtaoplasăpecap;eramaigreudevăzutaşa,darfărăeaarfifostinsuportabil.Cândştergeacumânapieleacalului,palmeleisemânjeaudesângedelainsectele

sătule.Iar acum, asta era o binecuvântare – că era prea frig pentru ţânţari.Duse erau şi luxurianţa verii,

desişulverdealramurilordeplop,frunzelelatedecrucea-pământului,răbufniriledepufuliţă.Lipsitedefrunziş,teraseleînzăpeziteşiviroageleseînălţauspremunţicaoşirăaspinăriialbitădevreme.Jackseuitaprintrecopaciidezgoliţişinuvedeaniciunsemndeviaţă.Niciunelan,nicioveveriţă,nicimăcarosingurăpasărecântătoare.Uncorbprăpăditi-atrecutpedeasupracapului,zburândliniştitmaideparte,deparcăarfifostîncăutareaunorpământurimaibogate.

Când Jack le spusese fraţilor săi că se mută în Alaska, ei îl invidiaseră. Ţinutul lui Dumnezeu,ziseseră.Patrialap teluişi-amierii.Elani,renişiurşi–vânataşadeabundent,den-osăştiicesăîmpuştimaiîntâi.Şipâraieaşadeplinedesomoni,încâtsălepoţitraversacălcândpespinărilepeştilor.

Ceadevărdiferitgăsiseaici.Alaskanucedanimiccuuşurinţă.Erasăracă,sălbaticăşinepăsătoarelastrădaniileomului,iarelvăzuseastaînochiiaceleivulpiroşcate.

Jackaajunslaunbuşteanşis-aapucat,camfărăchef,sădeadeopartezăpadaînaintesăseaşeze.Şi-a pus puşca pe genunchi, şi-a dat jos căciula de lână şi şi-a trecut degetele prin păr.A stat o vremeaplecat,cucoatelepepuşcă,cucapul înpalme.Îndoielile îlcocoşau,gatasă îlsugrume,şoptindu-i înureche:Eştibătrân.Foarte,foartebătrân.

Dacăerasăcrapeînpădurileastea,nimicnuaveasă-isarăînajutor.Vântuldenordaveasăsufledinspregheţar,pământulaveasărămânăbocnă,iarovulperoşcatălafelcuaceeapecareopriviseînochiputeasăfieprimacaresă-iadulmecetrupulfărăviaţăşisăiaoîmbucăturădeici,decolo.Corbiişicoţofeneleaveausăsepogoarecasă-isfâşiecarneaîngheţatăşipoateohaitădelupiaveasăseabatăînceledinurmăpelahoitullui,iarîncurânddineln-aveasămairămânădecâtogrămadădeoase.SinguraluisperanţăarfiMabel,darapois-agânditlacums-arluptaeacugreutatealuidemort.S-aridicatînpicioareşişi-apuspuşcapeumăr.

Plânsesenumaidecâtevaoridecânderaadult–cândîimurisemamaşicândelşiMabelpierduserăacelbebeluş.Nuerasăîşideadrumulacum.Aînceputsăpunăunpiciorînainteaceluilalt,mergândfărăsăvadăsausăsimtă.

Linişteaafostceacarei-aspulberatmohorârea.Olinişteplinădeprezenţă.Aridicatcapul.Eraea.Fetiţaeraînfaţalui,doarlacâţivametridistanţă.Stăteapezăpadă,cubraţelepelângăcorp,

cu o urmă de zâmbet pe buzele palide.Blană albă îi garnisea haina şi ghetele de piele.Chipul îi eraîncadrat de blanamaronie şi pufoasă a unei căciuli de zibelină, fata purta fularul roşu şimănuşile lui

Mabel.Copilaerapudratăcucristaledegheaţă,deparcătocmaiarfitraversatofurtunădezăpadăsauarfipetrecutonoaptefantasticdereceafară.

Jacki-arfivorbit,însăprivireaeiîlîncremenise–albas trulspartalgheţiideperâu,alcrevaselordingheţar,alrazelorlunii.Eaaclipit,cugeneleblondescânteindu-idechiciură,şiatulit-o.

—Stai!astrigat.S-aîmpiedicat,dândsăalergedupăea.—Stai!Nuteteme!Erastângaci,seîmpotmoleaînpropriile-igheteşirăscoleazăpada.Eagoneaînainte,daradesease

opreacasăseuiteînurmă,dupăel.—Terog,astrigatiarăşi.Stai!UnsunetarăzbătutpânălaurechileluiJack,caalvântuluicareagităfrunzeleuscatesaualzăpezii

viscolitepedeasupragheţiisaupoatecaoşoaptăîndepărtată.Şşşş.Nuamaistrigat.Sestrecurapesubcrengilecopacilorşiînaintaprinzăpadă,peurmelecopileicare

îl ducea totmai departe şimai departe în pădure. Era nevoit să se uite atent pe unde calcă, să nu seîmpiedice,dardefiecaredatăcândînălţaprivirea,eaîlaştepta.

Şiapoi,deodată,eanumaiera.S-aoprit,amijitochiişiascrutatzăpada,încăutareaurmelorei.Nuazăritniciunsemn.Şiiarăşişi-adatseamadecalmultăcutşistraniualpădurii.

Dinspateleluis-aauzitunfluieratascuţit,voios,aseme neacânteculuidepiţigoi,şiatuncis-aîntors,aşteptându-sesăvadăopasăresaupoatecopila.Cândcolo,unelanstătealamaipuţindecincizecidemetrideel.Şi-aridicatcapulîncet,caşicumcoarnelemasive,cumulteramificaţii,arfifostopovarăimensă.Nasullungşigulerulmaroîieraupă tatedezăpadă.Şi-alegănatîncetcoarneleîntr-oparteşi-ncealaltă.Jacknumaivăzuseniciodatăunasemeneaanimalmagnific.Aşacumstătea,proptitîncelepatrupicioareuscă ţive,trebuiesăfiavutpestedoimetrilagreabăn,iargâtulîierazdravăncatrunchiulunuicopac.

Înbuimăcealalui,Jackaproapec-ascăpatdinvedereunfaptevident–căaceastaerapradalui.Numaivânasedecâtdecâtevaori,cânderaunpuşti,maiales iepurişi fazani,deşiaveaşinişteamintirivagidelaovânătoaredecăprioare,într-odimineaţăreceşiumedă,cuveriilui.Însăastaeraaltceva.Numaieravorbadesportsaude-oaventurădeflăcăi.Eravorbadetrai,şitotuşieraaşadeslabpregătit.Nu-şimaiputeaamintimarelucrudelaaceavânătoaredecăprioare,darştiacăelnutrăsesedeloc.

S-aaşteptatcaanimalulsăsesperiecândabăgatuncartuşînpuşcă,daracestanus-aarătatdecâtvaginteresatşis-aîntorslaîndeletnicireasadeamâncavârfurilecrenguţelordesalcie.

Jack şi-a lipit obrazul de patul de lemn şi a încercat să-şi stabilizeze strânsoarea.Răsuflarea i seînălţacaunaburînaerulrece,înceţoşându-ivederea,aşacăşi-aţinutrespiraţia,aţintitinimaelanuluişiaapăsatpetrăgaci.Nuaauzitbubuituraşinicinuabăgatdeseamărecululpuştii.Afostdoarmomentulimpactului,animalulclătinându-sedeparcăogreutateuriaşăs-arfiprăbuşitasuprasa,şiapoicăderea.

Jack a coborât puşca şi a făcut câţiva paşi spre elan.Dădea din picioare şi îşi răsucea îngrozitor

gâtul. Jack a încărcat iarăşi. Elanul s-a zbătut în zăpadă şi, pentru o clipă, Jack a privit în ochii luisălbatici,daţipestecap.Aridicatpuşcaşiatrasunglonţîncapulanimalului.Nus-amaiclintit.

LuiJackîitremuraugenunchiicândşi-aproptitpuşcadeuncopacşis-aapropiatdeanimalulmort.Şi-apuspalmelepecorpulcaldîncăalanimaluluişiaînţelesînsfârşitcâtdemareera.Coarnelel-arfiputut ţine pe Jack ca într-un leagăn, iar braţele lui nu i-ar fi putut înconjura pieptul. Trebuia săcântăreascăpestecincisutedekilograme,iarastaînsemnasutedekilogramedecarnebună,proaspătă.

Ofăcuse.Aveaumâncarepentruiarnă.Nusemaiducealamină.Îiveneasăsarăînsusşisăchiuie.Îivenea să o sărute apăsat pe buze peMabel. Îşi dorea să-l plesnească cineva ca George puternic pespinareşisă-izică:Bravo.

Voiasăsărbătorească,darerasingur,pădureaaveaunaersolemn,iardincolodefioruldinpieptmaieraaltceva.Nuvinăsauregret.Cevamaisubtil.Aapucatambelecoarnedelabază,casămutecapul.Eragreu,darproptindu-seîntrecoarneareuşitsăîmpingăcapulşigâtul.Apoişi-ascoscuţituldinrucsacşil-aascuţitdeopilă.Întotacesttimp,aanalizatsimţământulcareîlmăcina,iarînceledinurmăl-apututpuneîncuvinte–aveasenzaţiacăeradator.

Luaseoviaţă,oviaţăînsemnată,judecânddupăanimalulîntinsdinaintealui.Eraobligatsăaibăgrijădecarneşisăoducăacasă,curecunoştinţă.

Darmaieraşicevalegatdecopilă.Fărăea,n-arfivăzutelanul.Eaîlconduseseaicişiîlpreveniseatuncicând,caunbleg,trecusepelângăanimal.Jackovăzusecumsemişcaprinpădure,cugraţiaunuianimalsălbatic.Eacunoş teazăpada,iaraceastaopurtacudelicateţe.Eacunoşteamolizii,ştiacumsăsestrecoareprintreramurilelor,şicunoşteaanimalele,vulpeaşihermina,elanulşipăsărilecântătoare.Ştiapederostţinutulacesta.

Stândîngenuncheatînzăpadaînsângerată,Jacks-agânditcăpoateaceastaeracaleaprincareomulîşi ţineapromisiunile, învăţând şi primind în suflet această stranie sălbăticie – ocrotită şi neajutorată,violentăşiumilă,fre mătândînmăreţiasa.

MuncaerapreagreapentruforţaşiexperienţaluiJack.Maitranşaseelpuişicâtevahălcidevită,darnueraace laşi lucru.Acestaeraunanimalsălbaticcolosal,absolut intact, lăţit înpropriulsângeînmijlocul pădurii.Trăsese bine, glonţul trecuse prin piept şi plămâni.Trebuia să des chidăburta, ca săscoată intestineleşisă lasesă iasăcălduraînaintesăsestricecarnea,darn-aveasăfie treabăuşoară.Picioarele elanului, fiecare cântărindpeste cincizeci dekilograme, îl stinghereau, îi stăteau în cale.Aîncercatsă-şipropteascăumărulpesubunuldintrepicioareledinspate,casăscoatălaivealăburta,darerapreagreu.Ascosobucatădesfoarădinrucsacşialegatcueagleznaelanului.Cutoatăputerea,atras însusşi într-oparte, iarapoia legatfrânghiadeuncopacdinspateleelanului.Astfelpânte celearămasdescoperit,deşiJacksetemeacă,dacăfrânghiaarceda,piciorull-artrosnizdravănînceafă.

Şi-aascuţitiarcuţitul,numaidincauzăcănuerasigurcumsăînceapă.Luminazileierapesfârşite,aşa că a împlântat cuţitul în burtă, amintindu-şi că trebuia să fie atent sănu înţepemaţele şi să stricecarnea,apoiatrasuşorcuţitulînafară,înaintedeatăiadejosînsus.

Eravârâtpânălacoateîntreintestineşipătatdesângecândaauzitcevaapropiindu-seprinpădure.S-agânditcăarputeaficopila,darapoişi-aamintitcâtdeuşorsemişcaea.Aauzitnechezatulunuical.S-aridicat,şi-aîndreptatspateleşişi-aşterscuţituldepantaloni.

EraGarrettBenson,călărindprintrecopaci.—Salutare,l-astrigatJack.—Amauzitîmpuşcături.Ainimeritvreunul?—Mda.—Unmascul?Jackaîncuviinţat.Băiatulapriponitcaluldeuncopacdinpreajmă.Pemăsurăceseapropia,sevedeacumfaceochii

totmaimari.—SfinteSisoe!Ditamaielanul.Garretts-aduslacoarne,aîncercatsă-şiîntindăbraţeledelaunullacelălaltşinuareuşit.—Sfin-teSisoe,azisiarăşi,maiîncet.—Emare?—Meserie.Unbăiatîncercândsăadoptelimbajulunuibărbat.—Meserie!—N-amştiut.Eprimulelanpecare-lvăddeaproape.Garrettşi-ascosmănuşaşiaîntinsmâna.—Felicitări!Ea-ntâia!Jacks-aştersunpicdesângepepantalonişiastrânsmânabăiatului.—Mersi,Garrett.Apreciez.Trebuiesămărturisesccănumăaşteptamlaasta.—Pebune.Zău,ea-ntâiade-a-ntâia.Asta era o latură a luiGarrett pe care n-omai văzuse. Zâmbetul ţâfnos şi superior dispăruse, iar

chipulbăiatuluistrălucea.—Călăreampelângărâu,uitându-mădupălocuriîncaresăpuncapcane,cândamauzitpuşca,azis

Garrett.Poc.Poc.Douăîmpuşcături.Ăsta-i întotdeaunasemnbun.Mi-amdatseamac-aidoborâtceva.Dar,maică-măiculiţă,numi-amimaginatc-osăfieaşaceva.

—Miemis-apărutdedimensiuninormale,azisJack.Băiatulatăcut,plinderespect,întimpce-şitreceaomânăde-alungulunuiadintrecoarne.—Emaimaredecâttoţipecarei-amvăzutpânăacum,azis.Cusiguranţămaimaredecâttotce-am

împuşcateuvreodată.

PărerealuidespreGarretts-aîmbunătăţit.Numulţibăieţidetreisprezeceaniputeauieşicâştigătoridintr-oluptăcorplacorpcuinvidia.

—Credcăm-amalescucevatreabăpecap,azisJack.—Eceva.Darîmpreunăosănedescurcăm.—Nutrebuiesătesimţiobligatînvreunfelsămăajuţi.Băiatulascosuncuţitdintr-oteacădelacurea.—Mi-arfaceplăcere.—Bine,aşapreciamult.Poatecămi-aiputeadacâtevasfaturi,sămăîndrumiunpic.Adevărulecă

mădepăşeşte.—Separecăaiînceputbine,scoţândmaţeleafară.Băiatuladatblanadeoparteşiaprivitîncoşulpieptului.—Mda,uite.Trebuiedoarsătaichestiaaiaşitotulosăiasăfoarteuşor.Dupăceautăiatinimaşificatul,fiecaremaimaredecâtofarfurieplată,Jackle-astrecurat,umede,

într-unsac.

În următoarele ore, Jack şi băiatul au muncit la elan. Era istovitor. Lui Jack îi îngheţaseră şiamorţiserămâinileşisetăiasedecâtevaoricucuţitul.Spateleşigenunchiiîldureau.Soarelecoborâseprintre copaci, aerul se răcise, ani malul mort înţepenise, dar ei munceaumai departe. Când şi când,Garrett îl sfătuia unde să taie sau cum să despice o articulaţie. Ţinea picioarele în loc sau trăgea deblană,aşaîncâtJacksăpoatălucramaiuşor.Maiglumeau,maivorbeau,darcelmaimultdoarmunceau,şierabine.

Dupăceautăiatcelepatrupicioareşiantricoatele,muş chiuleţul,cotletulşicarneadepegât,Garrettaadusunmicfierăstrăudindesagiiluişiautăiatcoarneledepecraniu.

—Pe astea trebuie să le iei din seara asta, a zisGarrett.Ca să le putem arăta tuturor.N-o să necreadădoarpevorbe.

Jackarfipreferatsălasecoarneleşisămaiîncarceniştecarnepentruacasă,darahotărâtcăhălcilevorfiînsiguranţăatârnateîncopacipestenoapte,pânăcândaveasărevină,cucalulşicăruţa,dimineaţă.Nuvoiasă-ldezamă geascăpebăiatdupăcâtîlajutase,aşacăaulegatcoarnele,organelevitaleşicâtevadintrecelemaibunebucăţidecarnedeşaualuiGarrett.

—Buncalmai ai, i-a zis Jack în timpcepriponeauzdravăn încărcătura.Nu se împotriveşte cândlegămcarneapeel.

—Eul-amcumpărat.Delaunminercareîlpunealacărat.Osă-lfolosesclapuscapcane.Plinidesângeşiobosiţi,şi-aucroitcaleaprintrecopaci,Garretttrăgândcaluldeofrânghie.Jacknici

nu-şidăduseseamacăeraufoarteaproapedeterenullui,iardeacoloauurmatdrumulcăruţei.Aproape

căseîntunecasecândauintratîncurte.—Îţisuntfoarterecunoscătorpentruajutor,azisJack.Altfelaşfiacoloşi-acum,tranşânddeunul

singur.—Bine.Bine,arăspunsGarrett.Staisăvadămamaşitata.CuJackmergândşontâc-şontâcdupăel,Garretts-agrăbitsprehambar.—Separecăaităiţi-auluat-oînainte,astrigatJackcândavăzutsaniaîncurte.Chiaratunci,Georgeşiceidoifiimaimariauieşitdinhambar.—N-osăcredeţiunacaasta!azbieratGarrett.Jackaîmpuşcatcelmaimareelanpecarel-avăzut

neamdeneamulvostruvreodată!

8

Înaceadimineaţă,cândsepregăteapentrusosireaBensonilor,Mabelşi-aamintitcumfusese laei,deZiuaRecunoş tinţei.N-aveasăseagitedincauzapetelordepefaţademasăsauafaptuluicăpodeauadinscândurinuputeafifrecatăaşaîncâtsădevinăabsolutcurată.Cinaaveasăfiegătităbine,darnuîntr-atâtîncâtsăparăcăs-arfidatpestecappentruei.Eanuaveasalopetebărbăteştişinicinu-şidoreasăaibă.Fustalungăşimanşeteleeielegantepăreauexagerate,darnumaipeastealeavea.

Pânăspresfârşituldimineţiicolibaeracuratăşimasaaranjată.Apetrecutcamoorătotmigălindu-şipărulşirearanjândveselapemasă.S-asimţituşuratăcândaasfinţitşiBensoniiausositîntr-osanietrasădeunuldintrecaiilordepovară.Georgeşiceidoifiimaimariauduscalulînhambar,întimpceEstheradescărcatcâteva lucruridinsanieşiavenit lauşă.N-aexistatniciunciocănit,nicioocaziede-aoinvitaîncasă.Estheraintratîntr-unsufletşi-atrecutpelângăMabel.

—SlavăDomnului,însfârşitamajuns.Atrântitunsacdecerealeprăfuitpemasă,aproapedoborândofarfuriepepodea.—M-amgânditcăv-arprindebinenişteceapă.Ne-ampomenitcumaimultădecâtnetrebuie.Şi-adescheiathainaşiascosnişteborcanecufiletdinbuzunareleenorme.—Ăsta-igemderubarbă.Grozavlaclătiteledinaluatfermentat.Ţi-aieşitcevadinălade-atunci?

Trebuiesă-lînmulţeşti.Nu-llăsanicisăseîncălzească,nicisăserăceascăpreatare.Ah,ăstaedemureşizmeură,aşacred.Posibilsăfieşiniştecoacăzepe-acolo.Greudezis.Darsigurosăfiebun.Ah,uiteşiniştemazăremuratăşicondimentată.PreferataluiGeorge.Nu-ispunec-amşterpelitunpicpentrutine.

Estherşi-adatjoshainaşiaaruncat-opespătarulunuiscaun.—M-amtemutc-osăîngheţepedrumîncoace.Atrebuitsăleţinlipitedemine,casăfiusigură.Arâsşis-auitatlaMabeldeparcăabiaatunciarfiobservat-o.Şi-aaruncatbraţeleînjurulumerilor

luiMabelşiastrâns-oputernic,apăsându-şiobrazulrecedealei.

—Ah,cebine-isătevăd.M-amtotţinutdecapulluiGeorge,delaZiuaRecunoştinţeiîncoace,săvenimpelavoi.Nuprea-ibinesăfiifemeieînţinutulăsta,nu-iaşa?Preamulţibărbaţi,dupăpărereamea.Şibineînţelescăşieum-ampuspefăcutnumaibăieţi,deparcănueraudejadestui.

Estherarâsşişi-ascuturatcoadalungă,împletită.Apois-auitatprincolibă,iarMabelasimţitunamestecdemândrieşijenă,convinsăcăEsthercercetaperdeleleşibucătăriacuratăşiîievaluacalităţiledegospodină.

— Drăguţă colibă aveţi, solidă. George zice că aveţi ceva probleme cu gheaţa care intră princrăpături,darastaniseîntâmplătuturorînzilelereci.Euzicsăfaciunfoczdra văn.Separecăaveţiosobăculemnesănătoasă.Astaconteazăenorm.

Estherstăteaînpicioarelângăsobă,camcaşiJack,cubraţelelargdeschise.Mabelşi-adatseamacănuseuitaseniciodatăatentălasobăşisegândeacăEsthervamaiobservaşimasaatentaranjatăsaucelecâtevafotografiiatârnatepepereţi.Eradeparcăvedeaşieaacumocolibăcompletdiferită.

—Jackn-aajunsacasăîncă.Artrebuisăaparădinclipăînclipă,şi-atunciosăluămcina.Vreinişteceai?Ampusdejaapa.

— Ah, ar fi grozav. Sunt îngheţată şi udă de la drumul încoace. Dar nu mă plâng. Mi-a plăcutîntotdeaunazăpada.

—Da,ştiucevreisăspui.Saucelpuţinpotzicecămăobişnuiescînsfârşitcuea.Cumultetrebuiesăteobişnuieştipe-aici.

Estherarâs.—Absolut.Nuştiudacăteşiobişnuieştivreodatăcuadevărat.Doarcă-ţiintrăînsânge,aşaîncâtnu

maisuporţisăteafliînaltăparte.Celedouăfemeişedeaulamasă,Mabelsorbindu-şiceaiulşiEsthervorbind.Mabelaşteptaocaziasă

întrebedecopilă,darEstherpăreasănu-şimaitragărăsuflarea.—Sigurosă-ţituruitoatăseara.Dareaşadebinesăviiînvizitălaofemeie.Băieţiiăia,na,facşi

eitotcepot,darsuntcumultmaifericiţidacăîmiţingura.Înjurulmesei,lacină,întotdeaunaemârâialăşibodogăneală,maidă-midinaiaşidinaialaltă.Darmie,mie-miplacesăşedşisăvorbesccalumea.Camasta-itotce-milipseşte,uneori,delaoraş.Doaroconversaţiebunădincândîncând.Nicinuprea-mipasădesprecevorbim.

Iarapois-apornitsăpovesteascădesprerecoltadeanultrecutşidespreplanuriledeextindereacăiiferate,desprecumveniserăştabiidelaWashingtonpânăaicicasăinspec tezeşineleşisăpozezepentrufotografii şi cum toate astea,mineritul şi extinderea, vor însemna o cereremaimare pentru produseleagricole.Apoiavorbitdesprelupiicarebântuiauprinpreajmarâuluişidesprecumfiullorcelmicvoiasăprindăcâţiva,pentrurecompensă.

—Băiatulălan-aapărutîncă,nu-iaşa?Trebuiasăneîntâlnimaicilacină,săvinăcălarepelângărâu.

ApoiEstheraîntrebatdevulpeapecareovăzuseJackpecâmp.

—Osăvăfuredinpuide-ndatăceprindeocazia,azisea.Artrebuisăoîmpuşcaţiprimaoarăcândomaivedeţi.

Nimeninu-isugeraseluiMabelsăîmpuştecevaîntoatăviaţaei.N-aziscănupuseseniciodatămânapeoarmă.ÎnfaţaluiEsther,arfipărutpenibil.

—Ah.Da,azis.Bănuiesccăaşaartrebui.Sepregăteasăspunăcă, într-adevăr,văzuseşieavulpea, însoţitădeofetiţă,chiar lângăhambarul

lor.Dartocmaiatunciuşas-adatdeperete.—Astae,norocul începătorului, azisGeorge. Jacka împuşcatcelmaimareelandin toatăvalea.

Fetelor,trebuiesăveniţisăvedeţi.

Mabelaîncercatsă-şiimaginezeceosăvadăînhambar,pecândmergeaînurmaluiGeorgeşialuiEstherprin zăpadă.Se aştepta la animalul întreg, încă cupiele şi blană, încăun elan.Cândapăşit înluminafelinaruluişiavăzutcoarneletăiate,cuciotullordeosînsângerat,arămascurăsuflareatăiată.

—SfinteSisoe!aexclamatEsther.—Exactastaamzisşieu,mamă.Nu-iaşa?s-aîntorsbăiatulspreJack.Sfin-teSisoe.Vocealuitânărăşientuziasmatăafăcut-opeMabelsăseînfioare,aproapelafeldetarecaşiscena

dinainteaei.—Coarnelealeatrebuiesăatingăvreunmetruşaptezecişicincidelauncapătlaaltul,azisGarrett,

pozândînspatelelorcaunvânătorafricancutrofeul.DeodatăJackacuprins-odetalie,delaspate,arotit-ocufaţaspreelşiaridicat-oînaerpentruo

clipă.—Amreuşit,iubire.Amfăcutrostde-unelan!Asărutat-oiuteşiapăsatpegât,deparcăarfifostunbărbatcumultmaitânăr,iareaofemeiemai

tânără.Miroseaaanimalsălbaticşiabăutură,iarochiiîisclipeaudelaalcool.Cândalăsat-olalocpepământulacoperitcupaie,eradezorientată.

—Ah,atâtapututzice.Hambarul a răsunat de vorbe şi urări, în timp ce Jack le-a povestit cuma auzit ceva în spate, s-a

întorsşi,iată,elanuleralanumaicâţivapaşideterenullui,iarell-aîmpuşcat,dupăcareavenitGarrett,şicumnus-arfipututdescurcafărăel.Osticlăafosttrecută,nutocmaidiscret,printrebărbaţişiceidoibăieţi mai mari, iar fiecare dintre ei a înălţat-o şi a strigat „Noroc !“, în timp ce mezinul s-a rugatzadarnicpentruoduşcă.

—Nuîncă,bobocel,i-azisEstherşiapoialuateaînsăşiungât,iarbărbaţiiaurâscutoţii.Mabelstăteatăcută,absentă.DarEsthers-aîntorscătreea,întinzându-isticla.—Of,hai,haide,i-azisjucăuşă.Untoastpentruvână torultău!

AşacăMabelaluatbăuturaşiapussticlarecelagură.Vaporiidealcoolaufostde-ajunscas-ofacăsătuşească,dareaadus-oiarăşilagurăşialăsatlichidulrece-încinssăîiscaldebuzele,iarapoiatuşitşi-atottuşit,dândsticlaînapoi,întimpcetoţirâdeauveseli.

—Deci,adiominădecărbunepeanulăsta,nu-iaşa,Jack?aîntrebatGeorge.—Separecăda.Separec-osăavempartede-o iarnădemodăveche înAlaska–elanşicartofi

pânăne-omsătura.Mabel i-a zâmbit lui Jack, ştiind că ar trebui să fie fericită, dar nu-şi putea alunga dinminte osul

craniuluităiatcufierăstrăul,delapicioareleei.Tocmaicândîiamorţeaumâiniledefrig,toatălumeaahotărâtsămeargăînapoiîncolibă,lamasă.

Jackaluatlampadincuiulsăudintr-obârnăşiaapucat-opeMabelpedupăumeri,întimpcemergeauprinzăpadă.Deodată,eracăsătorităcuunvânătordinnord,unomalpăduriicareevisceraelanişisecinsteacubăuturădecontrabandăîntr-unhambar.Totuleraanapodaşinefamiliar.

Petrecăreţiigălăgioşişi-aucroitdrumcătrecolibă,vor bindtoţiodatăşiscuturându-şizăpadadepeîmbrăcă minte.CândJackşi-adatjoshaina,braţeleîierauacoperitededâreuscatedesângeşieramânjitşipecămaşăşipanta loni.Nimenialtcinevan-aobservat,darels-auitatlaMabelşiînjos,lael.

—Presupuncăartrebuisămăspălînaintedecină.Garrettaadussaculşil-apuspetejgheauadinbucătărie.Dinacesta,Estherascosunmuşchibrăzdat

devene,oval,demărimeauneipâini,iarMabelşi-adatseamacăerainimaanimalului.Estheraînceputsătaiefeliisubţiricuuncuţit.

—Încălzeşteotigaie,dragă,i-azisluiMabelpesteumăr.Osăservimşi-unpicdinastalacină.Atâtdeproaspătă,nuexistăcevamaibundecâtinimadeelan.

ÎnaintecaMabelsăsepoatăgândisaumişca,Estherapusotigaiedefontălaîncălzitpesobă.—Dă-mioceapăde-acolo,terog.Osătaiunacas-oaruncîntigaie.UrmătoareaorăafostcaoceaţăpentruMabel,minteaplutindu-iînmirosulcărniiprăjiteşialcepei

şiînzgomotulconversaţieigălăgioase.Cinevatrebuiesăfifăcutpiureul.Cinevatrebuiesăfipuspâineaşi morcovii feliaţi şi să fi deschis un borcan cu dulceaţă de ceapă. Înainte ca ea să înţeleagă că sepetrecuserătoateacestea,stăteaucutoţiigrămadălamasă,mezinulcufarfuriaînpoală,iarMabeltăiacuuncuţitdefripturăobucatădininimaelanuluişiluaprimaîmbucătură.

—Gustos,nu-iaşa?aîntrebatEsther.Mabelaîncuviinţatşiamestecat,încercândsănusegândeascălamuşchiulcesecontractaşibăteaîn

pieptul elanului.Gusta carneaprăjită şi sângelede culoarea aramei, şi nu era aşadegroaznic cum setemuse.

Pecândconversaţiasedomoleaşitoatălumeaterminademâncat,Esthers-auitatpestemasăşiazis:

—Nutepregăteaisă-mispuiceva?CândadatGeorgebuznapeuşă?—Ah,nu-mimaiamintescacum.—Vorbeamcevadevulpe…Mabels-afâstâcit.—Da,amvrutsăteîntrebceva,darpoatesămaiaştepte,arăspuns.—Ah,nunebagănimeniînseamă.Zi-i,dă-idrumul.Esther a fluturatdinmână,nerăbdătoare.Mabel avăzut că aveadreptate, bărbaţii spuneaupoveşti

vânătoreştişiuitaserăcutotuldeele.—Păi,voiamsăteîntreb…ştiicumvadacălocuieştevreofetiţăpeundevape-aici,aproapedenoi?

Ofetiţăblondă?—O fetiţă ? Stai sămă gândesc.Acum în vale numai sunt decât câteva familii. Celemaimulte

gospodăriisuntţinutedebărbaţisinguri,careaudatdeaursauaşaceva.FamiliaWrightaredouăfete,dar sunt roşcate.Păr creţ şi roşcat şiobraji camerelemititele.Şinu suntdelocaproapede-aici.Maidegrabăsuntdincolo,însprenoi.Pelavoi,păi,arficâtevataberedeindieniperâu,dareistaudeobiceidoarpetimpulverii,cândesomon.Şi,bineînţeles,printreeinu-iniciunblond.

Esthers-aridicatşia începutsăstrângăvaseleşisă lestivuiascăpemasă.Bărbaţiis-auopritdinvorbitcasă-iîntindăargintăriaşicuţitele,darapois-auîntorsladiscuţii.

—Motivulpentrucareîntreb,azisMabelaplecându-secătreEstherşivorbindîncet,estefiindcăafostpelanoiofetiţă înnoapteatrecută.Jacks-atrezit întoiulnopţiişiavăzutofatăalergândprintrecopaci. Îndimineaţaurmă toare…ştii, făcuserămunomuleţdezăpadă,defapt,o fetiţădezăpadă…şiacumeradărâmată,iarfularulşimănuşiledispăruseră.Pareoprostie,darcredcămicuţaafăcut-o.Nucăm-arderanja, serios. I le-aş fi dat eu, dacă chiar aveanevoiede ele.Numai cămi-e frică sănu se firătăcitsauaşaceva.Închipuie-ţi,ofetiţăînpădure,peoiarnăcaasta.

Esthers-aopritdinstrânsulvaselorşiaţintuit-ocuprivireapeMabel.—Aici,lavoi,zici?Aivăzutofetiţăblondăgonindpeaici?—Da.Nu-iciudat?—Eştisigură?Sigurnueradoarunanimalsauceva?—Nu,suntsigură.I-amvăzutchiarşiurmele.Jackaîncercatsăleurmezeovreme,darsetotroteau

prinpădure.Apoi,înziuaurmătoare,amvăzut-oşieu,printrecopaciidedupăhambar.—Mare trăsnaie.Adică,ar fi feteleWright,darelestau lapepuţinşaisprezecekilometride-aici,

probabilmaimult…VocealuiEsthers-astinsîntimpceseaşezapescaun.Apois-auitatpestemasă,dreptînochiilui

Mabel,şiazâmbitcublândeţe.—Nuvreausăvorbescaiurea,Mabel,darăstanu-iunlocîncaresătedescurciuşor.Iernilesunt

lungi,iaruneorisecamadună.Pe-aiciisespunefebracolibei.Maiîntâinupreaeştiînapeletale,totu-ianapoda,şiuneoriminteaîncepesă-ţijoacefeste.

AiciEsthers-aîntinspestemasăşiapusomânăpestemânaluiMabel.—Începisăvezilucruridecaretetemi…saulucruripecareţile-aidoritîntotdeauna.Mabelalăsat-opeEsthersăîiţinămânaovreme,darapoişi-aretras-o.—Nu.Nuînţelegi.Amvăzut-oamândoi.Înplus,amândoiamvăzuturmele,iarmănuşileşifularulau

dispărut.—Ofifostunanimalsaupoatevântul.Suntfelşifeldeexplicaţii.Bărbaţiiseopriserădinvorbit.Toţiopriveau.—Eadevărat.Nu-iaşa,Jack?Amvăzut-o.Înhăinuţaeialbastră.Jacks-afoitînscaunşiaridicatdinumeri.—Puteafiorice,azisel.—Nu.Nu.Mabelerafurioasă.—Eraofetiţă.Aivăzut-oşitu.Şierauurmeletălpiloreiînzăpadă.—Păi,poatene-aiputeaarătaurmele,azisEsther.Garrettsepricepefoartebinelaurme.Arputea

să-şideacupărerea.LuiMabelîiveneasăţipesausăplângă,dararostitfiecarecuvântcugrijă.—Urmeleaudispărut.Viscoluldesăptămânatrecutăle-aacoperit.—Viscolul?Păin-amaininsde…Esthers-aopritşiastrânsdinbuze.Mabels-aridicatşiadusvaselepetejghea,bucuroasăsăscapedelamasă.Jacki-aevitatprivirea

cânds-aapropiatdesobăcasămaipunăunbuşteanpefoc.Eaşi-afăcutdelucrucudesertul–biscuiţidinaluatulfermentat,garnisiţicugemuldecasăfăcutdeEsther.ÎntimpceMabeltrebăluia,Estheravenitdinspateşi i-astrânsuşurelcotul.Eraoformădeexprimareaprietenieişisimpatiei,darpeMabelafăcut-osăsesimtăîngrozitor.

Curând, coliba s-aumplut iarăşideo sporovăialăvoioasă, care se învârtea în jurul anotimpurilor,munciipământuluişidepozităriihraneipentruiarnă.GeorgeşiEstheri-aufăcutpeJackşipebăieţisărâdă cu poveştile lor nebunatice despre urşi negri prost-crescuţi, farse în aer liber şi cai îndărătnici.Nimenin-amaivorbitdefetiţăsaudeurmelecaredispăruserăînzăpadă.

Întunericul se lăsa peste colibă, iar Mabel arunca din când în când câte o privire pe fereastră,gândindu-secăarputeavedeacopila,darnueradecâtpropriaeireflexieînluminalămpii.

9

Jackaînceputcuunbiscuit,unuldintrebiscuiţiidinaluatfermentatfăcuţideMabel.

S-a trezitdevreme,ca să încarcecarnea încăruţă şi s-oaducăacasă, iardupăceaatârnat-odeobârnăînhambarşiaadăpostitcalul,aintratpentrumasadeprânz.CândMabelnuseuita,astrecuratunbiscuitînbuzunarşii-aspuscăseducesălucrezeînhambar.S-adusînsălamar gineapădurii.

Păreanedreptsăademeneascăuncopilînfelulăsta.Cabăiat,momisecăprioareşiratonicubucăţeledemâncare, iar răbdarea îndelungată dăduse roade.Odată făcuse o căpri oară să-i ia unmorcov chiardintredegeteînaintesăozbugheascăprintrecopaci.Nuuitaseniciodatăclipacând,dupăceisepărusecăstătusecuorelepevinetotaşteptând,căprioaraîşiplecasegâtullungînspreelşiluasemorcovul.Îisimţiseatingereabotuluiumedpedegete.

Aşterszăpadadepeunciotşiaaşezatbiscuitul,între bându-sedacănucumvacuriozitateaeraceacareîlmâna.Copilanueraunraton,săfiemomitşicapturat.Îşifăceagrijipentruea.Sesimţisestânjenitsă o recunoască în faţa Bensonilor, dar fetiţa venise de mai multe ori la gospodăria lor, iar el nuînţelegeaceanumeoaducea.Poatecăeralaananghie,darîieraprearuşinesaufricăsălebatălauşă.Poate că era singură şi pur şi simplu căuta companie, dar poate că era ceva mai grav. Adăpost.Îmbrăcăminte.Hrană.Ajutordevreunfel.Gândulnu-idădeapace,aşacăîiîntindeaomânăînsingurulfelpecareîlştia.Înurmătoareleore,Jackalucratpe-afară,stivuindlemneşifăcândpoteciculopata.Întotacesttimp,seuitacucoadaochiului,darbiscuitulrămâneaneatins,iarpădureatăcută.

Îndimineaţaurmătoare, a văzut căurmele se apropiaude ciot, şerpuiau încolo şi-ncoace, peundefetiţatrebuiesăsefiascuns,dupăunmolid,dupăotufă.Biscuitularămaspeciot.

În acea seară a scotocit prin colibă, căutând o altă posibilămomeală.A tot ridicat conserve şi adeschiscutiipânăcând,înceledinurmă,Mabell-aîntrebatcepunealacale.

—Nimic,abâiguitel,vinovatdeminciună.Fiindcăeai-arfidezaprobateforturilesauarfivenitcusugestii,dareltrebuiasăprocedezeaşacum

ştia.Tânărfiind,niciodatănufăcuseocăprioarăsauopasăresălbaticăsăseapropieaşademultîncâtsăpoatăfiatinsă,dacăsefoiauprinpreajmăprieteniilui.

Maimult,discuţiiledesprecopilăpăreausăonecăjeascăpeMabel.Zileleastea,eradestuldevioaieşiaveaoanumităstrălucireînpriviricareîimergealainimăluiJack.TimpulpetrecutcuEstherîifăcusebine.Daroridecâteorivorbeaudesprefetiţă,deveneaagitată.Adeseaosurprindeaprivindpefereastră.

Aceleaşitrăsăturicareofăcuserăatâtdeatrăgătoarecânderatânărăofăceauacumsăparăbolnavă.Aveaoimaginaţiebogatăşiofireindependentăşităcută,darde-alungulaniloracesteasetransformaserăîntr-omelancoliegravă,carepeelîlîngrijora.Pânăcândnuaflamaimultedesprefetiţaastaşisituaţiaei,simţeacăcelmaibineerasă-şiţinăgura.

Dupăcebiscuituldinaluatfermentat,bombonelelementolatedelaoraşşichiarşi-obucatădintr-oplăcintăde-aluiMabel,pecareoşterpeliseJack,aueşuatrândperând,habarnuaveacesămaiîncerce.

Şi-a amintit de fularul şimănuşile pe care le luase fetiţa şi s-a întrebat dacănu îi era frig şi nu aveanevoiedemaimultehaine.Dupăcâtozărise,nupreacredea.Părealaeaacasăînzăpadă,îmbră catăînblănurişilână.

Apoi, la un drum în oraş, a văzut o păpuşă de porţelan în miniatură pe un raft al magazinuluiuniversal.Păpuşaaveapărlung,blondşidrept,nudiferitdealfetei,şipurtaunadintreacelerochiiviucolorate aleunei ţărăncuţe europene,poate suedeză sauolandeză.Costapreamult pentru ceva atât defrivol,darşi-aamuţitconştiinţa,acumpărat-opecreditşiaascuns-oînbuzunaruldelahaină.Cândaajuns acasă, a simţit că nu mai poate aştepta până în dimi neaţa următoare, aşa că, deşi se lăsaseîntunericul,aluat-ocuelcânds-adussăhrăneascăşisăadapeanimalele.

A înşfăcat lampadinhambar şi amers la ciotul unde celelalte daruri rămăseserăneatinse.A scospăpuşadinbuzunar.Poatecăel şiMabelchiar îşipierduserăminţile.Febracolibei–nuaşa îiziseseEsther?

Jackaglăsuitînnoaptearece,zicândcâtdeblândputea:—Astaepentrutine.Eştipe-aici?Voceaîieraslabăşirăguşită.Şi-adresglasulşiastrigatiarăşi:—Nuştiudacăeştiprinpreajmăsaudacămăpoţiauzi,daramvreasăoprimeşti.Edoarcevace-am

luatdelaoraş.Păi,camastaarfi,noaptebună.A sperat că o va vedea sau că va auzi cântecul unei păsări dintre copaci, dar nu era decât frig şi

întuneric.S-amutatdepeunpiciorpealtul,avârâtomânăînbuzunaruldelahainăşiînceledinurmăs-aîntorscuspatele,lăsândpăpuşadeporţelanproptitădezăpadă,peciot.

Cânds-aîntorslacolibă,Mabelîiîncălziseapăpesobă,casăsespele.Aburulseînălţaîntimpceturnaapaîntr-unlighean.Jackşi-adatjoscămaşa,şi-apusunprosoppeumeri,s-astropitcuapăpefaţăşişi-asăpunitbarba.Înspatelelui,oputeaauzipeMabelfoindu-seprinbucătărie.

—Ah,aziseaîncet.Jackşi-aînălţatcapuldinligheanşişi-aştersfaţacuprosopul.—Ce-i?—Fereastra.Aivăzut?Întimpceseuitau,ogheaţăgroasăsedesfăşuraînpeneşivârtejuripegeam,întinzându-seîncetdin

centrucătrecolţuri.Lujerialbişidantelaţicreşteau,formândbucleşicârlionţi,înfloreaufloridegheaţă.Încâtevasecunde,fereas tracarefusesedoarsticlălimpedeeraacoperităcumodeleîntreţesutedegheaţă,caogravurăfină.

—Ofidelaabur,azisMabelaproapeînşoaptă.Şi-aapăsatpalmapegeam,iarcăldurapieliiatopitgheaţa.Afăcutcupumnuluncercmicînmijlocul

ferestreişis-auitatprinel.—Ah.Ah,aicnitşis-aaplecatmaitare.—Ce-i,Mabel?Cee?—Eea.S-aîntors,ţinându-şimânalagât.—Feţişoaraei,chiaracolo,înfereastranoastră.Aveablanădejurîmprejurulcapului,caunanimal

sălbatic.—Ecăciulaei.Căciulaeidejder,cuurechilelegatesubbărbie.—Dareacolo,chiaracum.Mergişiuită-te.—Aleargăiute,chiarşipezăpadă,azisJack,darMabeli-adatgheteleşihainaşiadeschisuşa.Cândapăşitafară,barbaşipărul,umede,i-auînţepenitbocnă.Amerspeolaturăacolibei,darnua

văzutdecâtceeaceseaştepta–zăpadă,copacişinoapte.Copiladispăruse.

Îndimineaţaurmătoare,Jackaproapecăs-aîmpiedicatdeuncoşuleţlăsatlauşalor.—Jack?Ceaiacolo…—Nu-ssigur.L-aaşezatpemasă,iarelşiMabels-auaplecatasupralui.Erafăcutdinscoarţădemesteacăn,părea

cusutgrosolan,cuunfelderădăcinădeplantăuscată.Coşul încăpeaperfect îndouăpalmeşieraplinochi cu fructe de pădure mov. Jack a luat unul, l-a rostogolit între degetul arătător şi cel mare, l-aadulmecat,apoil-apuspelimbă.

—Ah,Jack,darnuştiice-ofi.—Eoafină.Aregustdeafină.Mabels-aîncruntat,darabăgatşieaunaîngurăşiagustat-o,neîncrezătoare.—Aidreptate.Suntafinesălbatice.Îngheţatecaniştebiluţedesticlă,azisea.S-aaşezatlamasăşiaatinscubăgaredeseamămarginiledescoarţă,caşicumcoşulis-arfiputut

sfărâmasubdegete.—Eaera?l-aîntrebat.Eanile-aadus?—Bănuiesccăştiac-avemclătitelamiculdejun,azisJack.Mabelnuazâmbit.—Măducsăiauniştelemnedefoc,azisel.Jackamerspevechileluiurme,pelângăstivadelemne,cătreciotuldelamargineapădurii.Păpuşa

dispăruse.Urmelemicialecopileiveneaucătreciot,îlocoleauodată,iarapoiseduceaudreptînapoiprintrecopaci.Fiecareurmăabiaseadânceaînzăpadă,deparcăfataarfifostuşoarăcaopană.

Când Jacka adusunbraţde lemne înăuntru,Mabelgătea clătitelepeplită.Presărase câtevaafine

sălbaticeînfiecaredintreacesteaşile-aumâncatstândlamasă,cucoşuleţulîntreei.Nuauvorbitdesprecopilă,nuînaintecamasasăfiestrânsă,iarJacksăsepregăteascăsăiasăafară.

—Mă duc să trag nişte lemne de pe terenul din est. Toată lumea zice că în curând o să vină operioadărece.

—Cumpoţi?VocealuiMabeleraşoptităşitremurătoare.—Cumpoţisăieimiculdejunşisă-ţiîncepiziuadeparcănus-arfiîntâmplatnimic?—Eiarnăşi-avemnevoiedelemnedefoc.—Euncopil, Jack.Poatecăn-opoţi recunoaştede faţăcuvecinii,daraivăzut-o şi tu.Ştii căe

acolo,peundeva.Jackaoftat.Şi-aterminatdelegatghetele,iarapois-aduslaMabelşii-apuspalmelepeumeri.—Ceputemface?—Trebuiesăfacemceva.—Darchiarnuştiuce…Credcăe-nregulă.Mabelşi-amijitochii.—Cumsăfieînregulă?Uncopil,rătăcindîntoiuliernii?— Eu cred că-i e cald. Şi probabil că ştie cum să facă rost de mâncare. Uită-te la fructe şi la

coşuleţulăla.Ştiesăsedescurcepe-aici,probabilmaibinecaoricaredintrenoi.—Daredoaruncopil.Ofetiţă.S-agânditcăMabelosăînceapăsăplângăşişi-adoritsăseafleoriundealtundeva.Nuerafiresc,

erao laşitate,şimaifăcuseastaşi înaltedăţi–cândMabelpierdusecopilulşisezguduiadedurere,cândrudeleşuşoteauvorbeaspre,cândBensoniiîntrebaserădecopiladinpădure.Darparcăaveanevoiesă-şi tragă răsuflarea.Nevoia eramultpreamare, astfel că, fără sămai spunăovorbă, Jackapărăsitcoliba.

10

Fulgidezăpadăşibebeluşidezbrăcaţiiseînvălmăşeauînvise.Avisatcăseaflaînmijloculuneifurtunidezăpadă.Ningeaşiviscolea în jurulei.A întinsmâinile, iar fulgiidezăpadă i seaşezau înpalmeledeschise. Când îi atingeau pielea, se topeau, prefăcându-se în nou-născuţi miti tei, dezbră caţi, fiecarecopilumednumaimaredecâtunghiaunuideget.Vântulîimătura,preschimbându-idinnouînsimplifulgidezăpadăîntorentenesfârşite.

Înunelenopţi,setrezeadepropriu-iplânset.Înaltele,Jackoscuturauşurel.„Trezeşte-te,Mabel.Aiuncoşmar.Trezeşte-te.“

Laluminazilei,viseloreilepăleanuanţadecoşmar,rămâneaustraniişiciudate,iargustulpierderiiîistăruiaîngură.Îieragreusăseconcentrezelatreburişiadesearătăceafărăţintăprinpropriaeiminte.Oamintirevagăseiţeaiarşiiar–tatălei,ocartedepoveştilegatăînpiele,ocopilădezăpadăvieînpaginileacesteia.Nuîşiputeaaminticlarpovesteasaumaimultdecâtevadintreilustraţii,şiîncepusesăsenelinişteascădinpricinaacesteia,lăsândgândurilesăocopleşeascăiarşiiar.Dacăexistaoastfeldecarte,atunciputeaexistaoastfeldecopilă?Dacăunbărbatşio femeie învârstăscoteau,caprintr-oscamatorie,dinzăpadăşisălbăticie,ofetiţă,atunciceleeraealor?Ofiică?Ofantomă?

Căutaseexplicaţiirezonabile.OîntrebasepeEstherdes precopiiicarelocuiauprinzonă.ÎlpusesepeJacksăseinte resezeînoraş.Darobservaseşiprimeleurmedeghetepenea–începeaudelacopiladezăpadădispărutăşideacoloseîndreptaucătrepădure.Niciunşirdeurmenuveneaîncurte.

Apoimaieraşigheaţacaresecristalizasepefereastrăsubochiieişi-ailuiJack,şifurtunadezăpadăcare o făcuse să se întoarcă spre casă când găsise pasăreamoartă. Şi,mai presus de toate, era fetiţaînsăşi, cuchipulaidomacelui sculptatde Jack înzăpadă,cuochii întocmaicagheaţa.Era fantastic şiimposibil,darMabelştiacăeadevărat–eaşiJackofăcuserădinzăpadă,ramuridemesteacănşiiarbăsălbaticăîngheţată.Adevărulouluia.Nudoarcăfetiţaeraunmiracol,dareracreaţialor.Şinucreezioviaţăpentruaoabandonaînsălbăticie.

Ladoarcâtevaziledupăcecoşulapărusepetreptelecolibei,Mabeladecissă-iscriesuroriiei,careîncălocuiaîncasafamilieidinPhiladelphia.Poatecarteamaieraîncăînpod,laolaltăcutoatecuferelecuhaineşilucruşoarecaresestrânseserăacolode-alungulanilor.S-aaşezatlamasă,întimpceopâinesecoceaîncuptor,şis-adelectatcuactuldeascrie.Îidădeaunscopprecis.Carteafiemaieraacolo,fienumaiera,dardacăsoraeiogăseaşi i-otrimitea,Mabelerasigurăcălucrulacestaaveasăconteze.Carteaaveasă-ispunăsoartabărbatuluişiafemeiiînvârstă,şiacopi luluizămislitdeeidinzăpadă.

„Scumpăsoră,spercăaceastăscrisoaretegăseştesănă toasă.Noiintrămîniarnăaici,lagospodărianoastră“,aînceput.

Acontinuatdescriindzăpadaşimunţiişipenoiilorprie teni,Bensonii.Aîntrebatdecopiiisurorii,acummari,şidecasafamiliei.Apoi,câtdedegajataputut,s-ainteresatdecarte.

„Ţi-omaiaminteşti,dragăAda?Afostunadintrepre feratelemelevremedecâţivaani,încopilărie.Cred că era legată în piele albastră, dar despre poveste îmi amintesc puţin – nici măcar titlul. Suntconvinsă că îţi dau o sarcină imposibilă, darmă enervează sămă tot chinui să-mi amintesc detaliilecărţii.Ecaatuncicândainumelecuivapelimbă,aproapecăţi-laminteşti,şitotuşinu-lştii.Sperca,dinîntâmplare,săştiititlulcărţiilacaremăgândescşi,maimult,săştiiundes-ogăseştiîntoatăharababuraaiadecufereşilucruridinpod.“

Mabel şi-amai întrebat sora şi dacă i-ar putea trimite nişte creioane noi, fiindcă intenţiona să se

reapucedevecheaeipasiuneşinumaiaveadecâtcâtevacioturiîncutiacuuneltededesenat.Alipitscrisoarea,apus-odeoparteşis-aduslasobă.Ascospâineadincuptor,apipăit-ouşurelca

săvadădacăerafăcută,apoiastrecurat-oînapoilacăldură.Aprivitcătrefereastrăşil-avăzutpeJacklastivadelemne.Apoiavăzutfetiţa.

Stăteachiarîntrecopaciidinpreajmă.Jackn-oobservase.Îşiscosesehainaşidespicabuşteandupăbuştean,înălţândtoporulgreudeasupracapuluişiabătându-lcuunpocnetasupralemnului.Fatas-auitat,apoi s-a furişatmaiaproape,pitindu-sedupăunmesteacănşi trăgândcucoadaochiului.Purtaaceeaşihainădelânăalbastrătivităcublanăalbă.Pesubhaină,Mabelputeavedeaacum,aveaorochiebleu,cuun imprimeu floral, care îi ajungeapână subgenunchi şi ghete înalte saumocasini făcuţi dinpielea şiblanavreunuianimal.

Mabelapăşitsprefereastră.OaresăiasăpeuşăşisăîlstrigepeJacksausăaşteptepânăcândvedeaşielfetiţa?N-arfivrutsăosperie,fiindcăeraatâtdeaproape.ApoiavăzutcumJackînalţăcapulşiseuitălafată.Copilaseaflalamaipuţindezecemetrideel.Mabelşi-aţinutrăsuflarea.ÎlputeavedeapeJackvorbind,darnuîiputeaauzivorbele.Copilastăteaneclintită.Jackafăcutunpascătreea,aîntinsmâna.Fataafăcutunpasînspate,apoiJackaînceputiarsăvorbească.Eragreudedesluşitdelafereas -tră,darluiMabelis-apărutcăavăzut-opefatăridicândomână,cumănuşăroşie,şifluturând-ouşor.RăsuflarealuiMabelaaburitgeamul.L-aşterscumâna,chiarlatimpcasăovadăpefetiţăîntorcându-seşifugindprintrecopaci.Jackarămascubraţelepelângăcorp,cutoporullapicioare,nemişcat.Mabels-anăpustitlauşăşiadeschis-o.

—Fugi,Jack!Fugi!Fugidupăea!Vocea ei eramai puternică şimai ascuţită decât intenţionase. Jack a tresărit, apoi s-a uitat de la

Mabelsprepădureşi iarăşi înapoi. Înceledinurmă,apornitdupă fată,mai întâidoarmergând încet,apoimărindpasul şimărşăluindprin zăpadă.Picioarele luipăreau foarte lungi şi stângace, cughetelemariscârţâindu-isubpaşi.N-aveaunimicdinfugasprintenăafetei.

Ea a aşteptat la fereastră.Din când în când se ducea la uşă, o deschidea şi se uita afară în toatedirecţiile,darcurteaşipădureadedincolodeearămâneaupustii.Autrecutcâtevaminute,oorăşiapoialta.S-agânditsăseîmbrace,să-şipunăgheteledeiarnăşihainaşisăseducădupăei,darştiacăn-arfifostînţelept.Noapteaselăsarepedeînacestezilescurtedeiarnă.

Cumîncolibăseîntuneca,Mabelaaprinslămpilecugaz,amaipuslemnepefocşi-aîncercatsăseopreascădinumblatul de colo-colo.S-agândit lamamaei, la cât dedes seplimbaaşa şi îşi frângeamâinilecând tatăl luiMabelnuveneaacasăde lavreo întâlnire târziede launiversitate.S-agândit lanevestelesoldaţilor,alelucrătorilordinmineledeaurşialevânătorilor,alebeţivilorşiafemeiaţilor,cutoateaşteptândînserilelungi.Deceerasoartadintotdeaunaafemeiisăsefrământe,sămăsoarecameracupasulşisăaştepte?

Pânălaurmă,Mabels-aforţatsăseaşezelângăsobă,culucruriledecârpit,şi-aîncercatsăuitedegrijicosând.Nuşi-adatseamacăadormiseînscaundecâtcândaintratJack.Barbaşimustaţaîierau

glazurate cu gheaţă, iar pantalonii îi erau bocnă, acoperiţi cu zăpadă. Nu s-a deranjat să îşi dea josghetelesausătropăiecasăcadăzăpadadepeele,cis-aîmpleticitcătresobăîntinzândpalmelegoale.Nuaveamănuşicândîltrimisesedupăfetiţă.I-aluatmâinileîntr-aleei.Jacks-achircitlaatingere.

—Aidegerat?—Nuştiu.Amîngheţat,asta-iclar.Bolboroseacuvintele,fiedelagheaţadinmustaţă,fiedeoboseală.Mabeli-afrecatmâinile,casă-i

facăsângelecaldsăcirculesprevârfuriledegetelor.—Aiajuns-odinurmă?Ce-aivăzut?Elşi-atrasmâiniledintr-aleeişişi-ascosniştegheaţădinmustaţăşibarbă.Şi-adatjosgheteleşi

apoihainaşipantalonii,pecarele-aatârnatîncuieledinspatelesobei,undeaveausăseusuce.Colibamiroseaalânăcaldăşiudă.

—Jack?M-aiauzit?Ce-aigăsit?El n-a ridicat privirea când a vorbit, ci s-a întors cu spa tele la ea şi a mers poticnindu-se către

dormitor.—Nimic.Suntobosit,Mabel.Preaobositcasăvorbesc.S-abăgatsubpăturişicurândsforăiaîncet,lăsând-oiarăşipeMabelsingurălângăsobă.

11

Jack se socotise întotdeaunadacănucurajos, atuncimăcarpriceput şi chibzuit.Se fereadepericoleleserioase, de caii năbă dăioşi care îţi puteau rupe spinarea şi de uneltele agri cole care îţi puteau tăiamembrele, dar întotdeauna râsese de superstiţioşi şi de mistici. Singur în adâncurile sălbăticimii, înluminatotmaislabăaiernii,descoperiseînsăînsineunsoideteamăanimalică.Ceeace-lfăceasăseruşinezemaipresusde toateerafaptulcănuoputeadefini.DacăMabel l-ar fi întrebatce l-a îngrozitcândaurmat-opefetiţăînmunţi,n-arfipututrăspundedecâtcunesiguranţasfioasăaunuicopilsperiatdeîntuneric.Cedegânduritulburătoareiserotiserăprinminte,poveştipecaretrebuiesălefiauzitcabăiat, despre vrăjitoare din pădure şi oameni care se preschimbă în urşi. Nu fetiţa fusese cea care-lînspăimântase,câtlumeaciudatădezăpadăşistâncăşicopacitainiciprincareeapluteacuuşurinţă.

Fetiţasăreacudibăciepestebuştenişizburdaprinpădurecaozână.Seapropiasesuficientcâtsă-iobserve blana maro a căciulii şi mocasinii de piele înalţi până la genunchi, care îi înfăşurau strânspicioarele.Lângăstivadelemne,cândîivorbise,apucasesă-ivadăchiarşigeneleblondeşiochiideunalbastruprofund,iarcândaîntrebat-odacăi-aplăcutpăpuşa,i-avăzutzâmbetul.Zâmbetultimidşidulcealuneifetiţe.

Dar apoi ea a devenit o fantomă, o umbră tăcută. În timp ce Jack încerca să o urmeze, o ceaţă

îngheţată cutreiera pădurea. Cristale mărunte de gheaţă umpleau aerul şi se adunau ca o chiciură peramurilecopacilorşiîngeneleluiJack.Maiputeavedeadoarladistanţădevreunmetruînceaţaasta.Seopreadincândîncând,încovoindu-seşipunându-şimâinilepegenunchi,întimpcesudoareaîiîngheţapefrunte.Încercasă-şidomoleascărespiraţiagreoaie,dartotceauzeaatuncierazăpadascârţâindu-isubghete.Copilanuscoteaniciunsunet.Auzearămureletrosnind,darnuvedeadecâtuniepuredezăpadăţopăindprintreanini, iarmaiapoi,cândseapropia înserarea,obufniţăa strigatdindepărtare,darpefetiţăn-aauzit-odeloc.Uneorinumaierasigurnicimăcardacămaierapeurmeleei,dacănucumvarătăceaorbeşteprintrecopacicaunomnebun,ferme cat.Darapoiovedea,chiarînainte,deparcăeaarfivrutsăfievăzută.

Numaiştiacâtdemultmersese,nicicâtdedeparteajunsese,darcontinuase,dincolodeaşezarealordeosutăşaizecideacri,pânăsus,lapoalelemunţilor,undevânaseelanul,şidincolo,undecopaciiserăreau, lăsând loc tufelor alpine demesteacăn şi rododendron.A urmat o coamă caremărginea valeaînzăpezităarâuluişiatoturcatpeaceastapânăcândaajunsîntr-unvârfşis-apomenitcăseaflăîntr-undefileumuntosîngust,custâncişistoaseabrupte.

Defileul era străbătut de o stranie rafală de vânt. Mai departe, putea vedea o cascadă îngheţată,revărsându-sedepemunteşiprintrestânci.Dedesubt,pârâulsusurafăcândbulepesubgheaţăşiîşicroiacaleaprintrepietreşisălcii.Darfetiţanueradevăzutnicăieri.

Precaut,mersese pe urmele ei până în defileu. Iar apoi acestea dispăreau în coasta înzăpezită.Nuaveanici o noimă, şi totuşi exact asta vedea– şirul urmelor ei nu continua în susul dealului saude-alungulpârâului;mergeacătreunversantalmuntelui.Apoiaobservatceeacepăreaafiouşiţătăiatăîncoastă,subocupolădezăpadă.Jacks-aaşezatpevinelângăunpietroi,simţindsudoarearecepeceafă.Puteasăseapropiedeuşiţăşisăostrigepefată,darn-afăcut-o.Ceseputeaaşteptasăgăsească?Ofiarădebasmcareţinecaptivefeteîntr-opeşteră?Ovrăjitoarecroncănitoare?Sauabsolutnimic,nicicopilă,niciurme,niciuşă,doarnebuniedatăînvileagdezăpadaneatinsă?Deastasetemeaprobabilcelmaitare,căaveasădescoperecănuurmărisenimicaltcevadecâtoiluzie.

Decâtsă înfrunteaceaposibilitate, Jacka întorsspateleuşiţei şiapornit-ocătrecasă.Ovreme,amerspeşiruldeurme.Uneorieraudouăşiruri–unelemicilăsatedecopilăşialelui,maimari.Alteorieraudoaralelui,iarJackştiacăprobabilelledistrusesepealecopileicugheteleluimari,atuncicândourmărea. Şi totuşi simţea o nelinişte la vederea urmelor lui solitare cotind printre copaci. Se lăsaîntunericul,iarelsetemeacăşirulşerpuitoraveasă-lreţinăînpădurepânălaceasurilecelemairecişimaiîntunecatealenopţii,aşacăl-apărăsitşis-aîndreptatdirectînjos,cătrealbiarâului.DeacoloputeaurmarâulWolverinepânălagospodărialorşi,sperael,puteaajungelacolibăîntr-ooră.

Însădrumuls-adoveditafimaidificil, fiindcăîlpurtaprinrâpeabrupte,undezăpadaîi treceacumultdegenunchi,şi îlfăceasăseafundeprintr-opăduredeasădemoliziîntunecaţicareameninţasă-ldezorienteze.Nuarecunoscutrâulcândaajunslael,nuînaintede-amergeobucatăpegheaţăşide-aauzihuruituldesubel.Aluat-ounpicînapoi,pânăcândafostsigurcăerapeterenstabil,iarapoiamers

înjosulrâului,cătregospodărialor,bazându-sepeconturulvagalalbieipentruaseghida.BănuiacăMabelosă-laştepteşiosă-icearărăspunsuri.Erafiresc,şitotuşiîlderanja.Eraobosit,îl

dureautoateşisigurdegerase,şinuaveanimicsă-iofere,înafarădeunbărbatînvârstăşiobositcaretremuraseînghetelauşauneicopile.

Îndimineaţaurmătoare,Jacks-atrezitînzgomotulfăcutdeMabelprincolibă.Vaselezăngăneau,omăturăfoşnea,bufneteşipocnete–acesteaerausunetele inconfundabileale irităriiei.Jacks-adat josdinpat.

Şi-auvăzutfiecaredetreburilelui,darenervarealuiMabelpăreasăcrească,iarpaşiiîideveneautotmaiapăsaţişioftaturiletotmaiputernice.Pânălaurmă,aveasăsepotolească,dardistanţadintreeiaveasă crească şi să se adâncească. Jack ştia asta, şi totuşi nu reuşea să găsească puterea de-a o face săînceteze.Aevadatmergândlahambarşilastivadelemne,lăsând-opeMabelcuoftaturileei.

Înurmătoarelecâtevazile,alucratînhambarsauîncurte,deşiştiacăarfitrebuitsăardămaldăreledecioturidepecâmp.Aprivitcopaciişiacăutaturmeprinzăpadă.Dacăseîntoarcefetiţa,îşizicea,n-osăalergdupăea.N-os-omaisperii.

Aşacă,atuncicândfetiţaaapărutchiarînpreajmaluiJack,dupăaproapeosăptămână,elnus-amaiapucat să o urmărească, ci a continuat să-şi vadă de treabă de parcă nici n-ar fi fost acolo.A stivuitlemneledespicateînspatelehambarului,bucatăcubucată.Pânălaurmă,fetiţas-aaşezatpeunbutucdemolid,privindu-l.Laasfinţit, Jacks-adus înhambarcasă lase toporulşisecurea.Fetiţa l-aurmat, ladoarcâţivapaşiînspatelelui,iarapois-aopritlauşahambarului.Cândelaieşit,stăteaacolo,privindu-lcuochiieimarişialbaştri.Atrecutpelângăeafărăsăobageînseamă.Pesteumări-astrigat:

—Evremeacinei.Haiînăuntru.Iarfetiţal-aurmat.Jacki-aţinutdeschisăuşacolibei.Eaaintratcubăgaredeseamă,deparcăis-ar

fipututprăbuşipodeauadesubpicioare,totuşiaintrat.Pecândtreceapragul,păşindîncălduracolibei,stratul subţire de chiciură de pe haină şi căciulă i s-a topit. Jack a privit bucăţelele de gheaţă de pemocasiniieidispărândfărăurmăşichiciuradingeneleeiprefăcându-seînpicături.Ochiicopileis-auumezitdeparcăarfiplâns.

Mabeltrebăluialatejgheauadinbucătărie,cuspatelelaei.Jackaînchisuşa.—Credcăs-arputeasămaiavemnevoiedeniştelemnepentrufoc…,azisea,întorcându-secuo

oalădecartofifierţiînmâini.AridicatprivireaşiavăzutfetiţalângăJack.Gurais-arotunjitdeparcăarfiurmatsăzicăceva,dar

n-amaiapucat,căciascăpatoalacucartofipejos.—Ah,ah.Mabelarămasprivindu-şipicioarele,udăfleaşcăşiplinădebucăţeledecartofi.—Vaidemine.Fetiţas-adatînapoi,speriatădezăngănituloaleicarealovitpodeaua,iarapoi,încolibaliniştită,a

scosunmicchicotitşişi-aacoperitguracumănuşileroşii.Mabelaînşfăcatrepedecartofiişii-apusînapoiînoală,dupăcareaştersapacuunprosop.Întot

acesttimp,nuscăpacopiladinpriviri.—Poţisă-midaimiehaina,azisJack.Fataşi-adatjosmănuşile,iarels-aîntinscasăileia.Însăeaascoscevadinbuzunarulhainei.Era

unanimalmic,cublanăalbăşinasnegru,iarJackseaşteptasă-lvadăzbătându-seşiţopăind.Darapoiaobservatcăeradoaroblanăneînsufleţită,maiscurtădetreizecidecenti metridelabotlacoadă.

—Ohermină?Copilaaîncuviinţatşii-adat-o.Pieleauscatătrosneacaunpergamentsubţirepesubblană.Mabela

venitlângăelşiaatinspleoapelemicişigoaleşimustăţileaspre.Şi-atrecutdegetelede-alungulblăniialbe,cătrecoadacuvârfnegru.

—Ceblăniţădrăguţă,aziselşiadats-oînapoiezefetiţei.Dareaascuturatdincap.—Pune-oînapoiînbuzunar,azisel.Nucumvas-ouiţi.Dinnousimplascuturaredincap,apoiunzâmbetfirav.—Vreas-oprimimnoi,aşoptitMabel.—Aşae?Epentrunoi?Unzâmbet.—Eştisigură?aîntrebatel.Oîncuviinţarehotărâtă.Jackaagăţatherminaîntr-uncuidelângăfereastradelabucătărie,anetezitblanaalbăaacesteiacu

dosulpalmei.Mabels-aaplecatsprecopilă.—Mulţumesc,azisea.—Poftim.Elatrasunscaundesubmasă.—Poţisăteaşeziaici.Fetiţas-aaşezat,cuhainaşimănuşilegrămadăînpoală,cucăciuladinblanădejderîncăpecap.—Sigurnuvreisăîţiiauastea?aîntrebatel.Fetiţan-arăspuns.—Bine.Cumdoreşti.Punândofarfuriecufripturideelanînmijloculmesei,Mabeli-aaruncatoprivireluiJack,şi-amărit

ochiiîntrebă torşişi-aînălţatsprâncenele.Elaridicatdinumeriaproapeimperceptibil.—Bănuiesccăn-osăservimşicartofi,nu?azisMabel.S-auitatlafetiţăşiazâmbit.—Darmaiavemniştebiscuiţidinaceiagroaznici,mari năreşti.Bănuiescc-osănemulţumimcuei.

Şiniştemorcovifierţi.

12

Mabelnu-şi imaginasevreodatăcăfetiţaaveasăsteaînfaţalor, lamasalordinbucătărie.Cumdeseajunseseaici?Momentulacestaaveaiuţealaşilentoareafantasticealeunuivis.Aaşezatofarfuriegoalăînfaţafetiţeişis-aluptatcuimbolduldea-istrângemâna,deaoatingeşiavedeadacăeadevărată.Eaşi Jack stăteauaşezaţipe scaunele lor.El îşi împreunasemâinile înpoală şi îşiplecasecapul.Mabelfăcuselafel,darnuseputeaopris-opriveascăpefată.

Erachiarmaimicădecâtpăreadeladistanţă,iarmasaşiscaunulpăreauimpozantepelângăea.Cuhaina groasă pe ea, copila îi păruse aproape dolofană când gonea printre copaci, dar acumMabel îivedeabraţelesubţirişiumeriimici.Fatapurtaaceeaşirochiedebumbaccufloricele,darMabelputeavedeaacumcăeradefaptorochiedevară,pentruofemeieadultă.Pesubaceasta,purtaobluzădecorplungă,careerapreamică;mânecilenuîiacopereauîncheie turilesubţiri.Părulfeteierablond-alburiu,dar cândMabel l-a cercetat, a văzut că între şuviţe avea împletite şi încâlcite fărâme de licheni gri-verzui,ierburisălbaticegălbuişibucăţeleondulatedecoajădemesteacăn.Eraatâtdestraniuşidrăguţ,precumcuibuluneipăsărisălbatice.

—Doamne,Dumnezeule…,aînceputJack.Fatanicin-aînchisochii,nicinuşi-aplecatcapul,cil-aprivit,fărăsăclipească,peJack.Buzefine,

pomeţiabiasugeraţipesubobrajiirotunzidecopil,nasmic–Mabels-apomenitamintindu-şichipulpecare îl sculptaseJack înzăpadă.Faţacopileierablândăşi tânără,daraveaşioanumită ferocitate, înscânteiereaalbastrăaochilorşiînascuţimeabărbieimicuţe.

—Îţimulţumimpentruaceastămasăşipentrupământulacesta…Jack s-aoprit.Mabel nu-şi amintea ca el să-şimai fi ales vreodată cu atâta grijă cuvintele pentru

rugăciune.—Terugămsăfiicunoicând…împărţimaceastămasă,întrenoişicu…cuacestcopilcarenis-a

alăturat.FetiţaafăcutochiişimaimarişiaaruncatopriviredelaJacklaMabel,cubuzelestrânse.—Amin.—Amin,arepetatMabel.

Fetiţas-auitat,cumâinileafundateînhainadinpoală,cumMabelpuneafripturădeelanînfiecarefarfurie.Apois-aîntinsuşorînainte,capentruacercetacarnea.

—Ah.Staisăaducbiscuiţiiăiagroaznici.Mabels-aridicatşiatrecutprinspatelefetei,oprindu-seoclipăcasă-iinspiremireasma–zăpadă

proaspătă, ierburi de munte şi ramuri de mesteacăn. Mabel şi-a lăsat mâna să alunece pe spătarulscaunului,vârfuriledegeteloreiabiaatingândpărulfetei.Poatecătotuşinueraunvis.

DeîndatăceJackşiMabelauînceputsămănânce,fetiţaafăcutlafel.Aluatunbiscuitmarinăresc,l-aadulmecatcuzgomotşiapoil-apuslaloc.Mabelarâs:

—Suntîntrutotuldeacord,azispunându-lşieadeopartepealei.Apoifetiţaaridicatfripturaapucând-ocumâinile,amirosit-oşiamuşcatdinea.Cândi-avăzutpe

JackşiMabelprivind-o,apus-olaloc.Jackfoloseacuţitulşifur culiţacasătaiefeliuţedinfripturaluişisălemănânce.

—E-nregulă,dragă,azisMabel.Mănâncăaşacumpofteşti.Fataaezitat,însăapoiaapucat-oiarăşicumâinile.Nuadevorat-o,aşacums-arfiaşteptatMabel,ca

unpuideanimallihnit,ciamâncat-ograţios,ciugulindbadecolo,badedincolo,însămâncândabsolutfiecarebucăţică,bachiarşiunzgârcicareobrăzda.Apoicopilaaapucatfiecarefeliuţădemorcovfiertşi a mâncat-o cu grijă. Farfuria ei era lună atunci când Jack şi Mabel încă mai continuau să-şi taiefriptura.

—Maivrei?Nu?Eştisigură?Maiedestulă.Mabels-asperiatobservândcetareseîmbujoraserăobra jiicopilei,iarochiiîisticleaucadefebră.—Îţiepreacald,copilă,azisMabel.Haisă-ţiiauhaina.Căciula.Fataa scuturatputernicdincap.De-a lungulnasului i se iviserăpicăturimititelede sudoare şi, în

timpceMabeloprivea,opicăturămaredeapăaalunecatpetâmplacopilei.—Deschideuşa,i-aşoptitMabelluiJack.—Cum?—Uşa.Deschide-oşipropteşte-oaşa.—Cum?Daremultsubzerograde.—Terog,aimploratea.Nuvezi?Emultpreacaldaicipentruea.Du-te…deschideuşa!Jacks-asupusşiafixatobucatădelemndefocînuşă,casăoţinădeschisă.—Gata,copilă.Osăterăcoreşti.Eştibine?Copilaseuitacuochimari,daraîncuviinţat.—Aiunnume?aîntrebatMabel.Jacks-aîncruntatspreMabel.Poatecăinsistacevaprearepede,darnuseputeaabţine.Eradisperată

săapucecopila,săostrângăînbraţeşisănu-imaideadrumul.—EusuntMabel.EleJack.Locuieştiprinpreajmă?Aiomamăşi-untată?Fetiţapăreasăînţeleagă,darnuscoteaunsunet.

—Cumtecheamă?aîntrebatMabel.Atuncicopilas-aridicat.Aveahainapusăpeeaîncăînaintesăajungălauşă.—Ah.Nupleca.Terog,azisMabel.Îmiparerăudacăampuspreamulteîntrebări.Terogsărămâi.Darfetiţaieşisedejapeuşă.Nupăreanicisupărată,nicisperiată.Cândapuspiciorulpezăpadă,s-a

întorscătreMabelşiJack.—Mulţumesc,azis.Voceaeiasunatcaunclopoţelblând înurechea luiMabel. Iarapoi fetiţaadispărut înnoapte,cu

păruleilungşiblondcurgându-ipespate.Mabelarămasînuşadeschisăpânăcândaerulrecei-apătrunspicioarele.

13

Fetiţa apărea şi dispărea pe neaşteptate, iar asta îl des cumpănea pe Jack. Era ceva nepământean înpurtareaşi înfăţişareaei, îngeneleîngheţateşiprivireaintensă,de-unalbastrurece, înfelul încareseînfiripadinpădure.Înanumiteprivinţeeraatâtdeclardoarofetiţă,cuosaturaeifragilăşichicotelilerare, înăbuşite,dar înaltelepăreaatâtdestăpânăpeeaşideînţeleaptă,deparcăarficunoscut lumeaprincaresemişcamaibinedecâtoricealtăfiinţăîntâlnităvreodatădeJack.

Copilanusemaiarătasedecâtevazile,cândavenitGarrettînvizită.Eraodupă-amiazăcuninsoare,aproapecăseîntunecaseîncădinmiezulzilei,cândbăiatulasositcălare,dinsprerâu.

—Salut!i-astrigatluiJack.Băiatuladescălecatşişi-ascuturatzăpadadepeborulpălăriei.Garrettmaitreceaaşauneori,îndrumsprecasă,dupăunturdepuscapcane.Dacăprindeaceva,îi

arăta lui Jack, iarapoi,vremedevreunceas, se ţineadupăel în timpce-şi făcea treburile. Îlajutasăstivuiască lemnesausămutepaleţi.Jack îl întrebadesprecapcaneşivânătoare,dar îngeneralbăiatulvorbeaşineîntrebat.Dinziuaîncareevis ceraserăîmpreunăelanul,băiatulseschimbase,caşicumarfifostdornicsăfieprieteni,bachiarcăutaaprobarealuiJack.

—Aziducicevaacasă?aîntrebatJack,arătândcucapulînsprecalulluiGarrett.—Nu.Nimica.Amratatuncoiotcare-afostpreaisteţsă-micadăînplasă.Dacălaşiînurmăşicel

maimicmiros,oriceleridicăbănuieli,ţiseduce-ncoloziua.Nicinuţise-apropiedecapcană.Uneorimiseparecă-smaigreudeprinsşidecât…

Dar Jack nu mai asculta. Dincolo de umărul lui Garrett, prin ninsoare, zărise fetiţa la margineapădurii.Seuitadedupătrunchiulgrosalunuiplop.

—Aivăzutceva?aîntrebatGarrett.S-aîntors,urmărindprivirealuiJack,darfetiţadis păruse.

—Aşamis-apărut,azisJack,darn-afostdecâtofestăaochilormeibătrâni.

Înziuaurmătoare,cândJackerasingurîncurte,copilas-aapropiatîntăcereşis-aaşezatpeunciot,întimpceelmuncea.Decâtevaoriadeschisguracaşicândarfidatsăvorbească,darapoiaînchis-olaloc.

Viziteleeieraudeterminatedecevamaimultdecâtsimplăcuriozitatesaufoame–Jackerasigur.Eracevacaovânătaieînpieleadesubochiei,cevaînruditcutristeţeasausfârşeala.

ÎntimpceMabelcontinuas-oiscodească,lacină,strecurândicişicoloîntrebăricarerămâneaufărărăspuns, Jack a ales să aştepte şi să privească. În cele din urmă avea să-şi dezvă luie ea intenţiile.Deocamdată se bucura de compania ei.Doar de câteva ori se aventurase în coliba lor şi întotdeaunarefuzasesărămânăpestenoapte.Darleadusesemicidaruri:blanadeherminăalbă,coşulcufructedepădure,unlipanarcticcurăţatşigatadearuncatîntigaie.Jackaînţelespânălaurmăcăşiiepureledezăpadă mort, strangulat şi lăsat la uşa lor – şi acela fusese tot un dar de la copilă. A regretat că îlaruncaseînpădure.

Apoi a venit ziua când copila a sosit fără daruri, însă cu întrebările pe care Jack i le ghicise înprivire.Asositdevreme,imediatdupăceelterminasemiculdejunşiieşiseafarăîndimineaţaînceţoşată,şil-aurmatprinhambarşiprincurte,caoumbră.

Pecândînchideauşahambarului,i-asimţitmânuţelemicişirecistrângându-ldeîncheieturamâinii.L-atras,făcându-lsăseaplecespreea.

Promiţi?Voceaîieraşoptităşisperiată.Şiînaintesă-şideaseamadeimplicaţiileuneiasemeneapromisiuni,dejaourmaprinzăpadă.Copila

alerga de parcă ar fi fost panicată, de parcă ar fi fost urmărită, dar când Jack cădea în urma ei, eaîncetineaşiîlconduceacătremunţişicătrepantelealpine.

A urmat-o, atât de bine cât putea. Era un tontălău cu pas greoi şi răsuflarea tăiată pe lângă ea.Picioarele eimiti tele păşeau atât de lin şi sigur.Drumul păreamultmai lung ca data trecută, când ourmărisenoapteaprinpădure.Simţeanerăbdareafetiţei.Seopreanumaicâtsăoajungădinurmă,apoiseavântaiarăşi,înaintecaelsăapucesă-şitragărăsuflarea.Numaieraatentîncotromergeau,ştiadoarcăurcau.Urcuşullungşilentîidădeacârceiînpulpeşidureriînpiept.Cerulgreu,plumburiuîlapăsa.Eraslă bitşigreoi.Defiecaredatăcândajungeaupeocreastă,îşizicea:Gata,astae.Însfârşitamajuns.Darapoiporneaumaideparte,şimaisus,cătrecreastaurmătoare,şitotaşaiarşiiar.Zăpadaeramaiadâncă

decâtdatatrecută,iarelsetrudeasăostrăbată,întimpcefatapăreasăpluteascăpedeasupraei.Eştibine?Stăteaînfaţalui.Aproapec-amajuns,i-azis.Bine,arăspunsel.Suntbine.Deschidecalea.Aîncercatsăzâmbească,darştiacăîiieşeamaidegrabăostrâmbătură.Numaisuntaşadetânărcumeramodată,darosămădescurc.Fatapăreasăfacăunefortcasămeargămaiîncet,săîiarateundeputeapunepiciorulşiundesăse

apucedevreoramurăcasăseridicepestevreocornişă.Apoi el a văzut stâncile în faţa lor şi a auzit susurul pârâului sub gheaţă. A urmat fata în susul

defileului.Curândauajunsîntr-unpâlcdemoliziînalţicepăreaunelalocullorlaoînălţimeatâtdemarepemunte,iarramurileuriaşeşitrunchiurileimensedădeausenzaţiaunuiadăpostînvaleastrâmtă.Aicieaa încetinit, fărăsăseuite înurmălaJack,şipăreasăezitesămai înainteze.Apois-aopritşiaarătatcătreomovilăacoperităcuzăpadădesubunuldintrecopaci.

Ce-iacolo?Fatanua răspuns.Doaraarătat,aşacăJacka trecutpe lângăeaşi s-aapropiatdemovilă.Adat

deopartenişte zăpadă şi adescoperitoprelată.S-auitat iarăşi la fată, întrebător,dar ea s-a întorscuspatele.

Cândatraspânza,oduzinădeşoareci-de-câmpaufugitroindînzăpadă,iarelavăzutgâtulunuiom,zonaîncareniştepărblondatingeahainadelânăaunuipădurar.Jackîşisimţeainimabătându-iputernicînurechi.Şi-apuspalmapeumărullatşieradeparcăarfiatinsunbuşteandeplop,receşiîngheţat,lapământ.Jackamersîmprejurulmovilei.Aobservatpeundeîşicroiserăşoarecii-de-câmptuneleleprinzăpadă,răspândindu-secaîntr-unlabirint,întoatedirecţiile,dinsprebărbatulmort.Nuvoia,însăadatdeopartezăpadadepefaţăşicap,apoidepeorânăşidepepiept.Cadavrulzăceapeoparte,ghemuitcauncopil,darnueradecopil.Eraunadult,multmaiînaltşimailatînumeridecâtJack,şinueranicioîndoialăcăpărăsiseaceastă lume.Ochii lui lăptoşi,afundaţi încraniu,priveauîngol înainte.Pieleaîieradeunalbastruoribil.Cristaledegheaţăîicrescuserăpefaţăşipehaine,de-alungulpăruluiblondşia bărbii lungi şi stufoase. Rozătoarele începuseră să-i mănânce obrajii îngheţaţi, nasul şi vârfuriledegetelor,iarmurdărialorerapestetot.

Isuse.Doamne,Dumnezeule.ApoiJackşi-aamintitdefetiţă.S-aîntors,iareastăteachiaracolo,lângăel,privindlaomulîngheţat.Cinee?aîntrebatJack.Tatialmeu,aşoptitea.Ces-aîntâmplat?Amîncercat.Amîncercatşi-amtotîncercat.Jackaprivit-oînochi–eradeparcăarfiprivitapaîngheţândpeunlac.Fărăscurgerilacrimogene,

fărăoftaturi.Doaroîntinderetăcută,albastră.L-amtrasdebraţşii-amzis:Hai,tati.Hai,terog.Dareln-avrutsăvină.Purşisimplustăteaîn

zăpadă.Decenuvoiasăsemişte?Bărbiafetiţeitremuraîntimpceeavorbea.Mi-aziscăapaluiPeterîiţinedecald,dareuştiamcăn-osă-iţină.Voiamsă-lîncălzesc.I-amţinut

mâinileşiapoii-amţinutfaţa,uiteaşa.Iar fetiţa s-a întins în jos şi a cuprins obrajii bărbatului mort în palmele ei mici făcute căuş, cu

tandreţeauneifiiceiubitoare.Amîncercat,dareleratotmairece,totmairece.Jacks-a lăsat într-ungenunchi lângăcadavruşiasimţitmirosulputernicalbăuturii.Osticlăverde

eraprinsăînîncleştareaîngheţatăauneiadintremâini.LuiJackis-aîntorsstomaculpedos.Cumputeasăfacăunbărbatunacaasta,săbeapânălamoarteînfaţacopiluluisău?

Decenul-ampututîncălzi?aîntrebatcopila.Stândîncăîntr-ungenunchi,Jacks-aîntinsşiaapucat-odeumeriimicuţi.Nueştitudevină.Tatăltăueraunomîntoatăfirea,nimeninul-arfipututsalva,decâtelînsuşi.Nue

vinata.Atrasprelatapestebărbatulmort.Cânds-apetrecutasta?Înziuacândadatprimazăpadă,aziscopila.Elştiacând.EraînnoapteaîncareelşiMabelfăcuserămiculomdezăpadăîncurte.Cuaproapetrei

săptămâniînurmă.Decen-aicerutajutor?Am ţinut vulpea la distanţă.Am aruncat cu pietre şi am strigat. Şi l-am învelit pe tati, ca să nu-l

ciuguleascăpăsările.Daracum…îlmănâncăşoarecii.Ceputeafaceel?S-aridicatşişi-ascuturatzăpadadepegenunchi.Aşputeaaranjasăaducemnişteajutoaredelaoraş,azisel.Ochiifetiţeiausclipitafurie.Aipromis.Aipromis.Şi într-adevăr, aşa făcuse. Jack a oftat puternic şi şi-a lovit ghetele una de cealaltă.Asta depăşea

graniţeletoc meliilor.N-osăseîntâmpleastăzi,azisel.Trebuiesămăgândesclaasta,lacumsăavemgrijăde…tatăltău.Bine.Fetiţaeraobosităşicalmă,numaiaveachefdeluptă.Osăstaicunoipânăosăvedemcefacem.Jackîivorbeacaînaceaprimăzi,cândîispusesecăetimpulsăintrepentrucină,caşicândacestea

aveausăfieultimelecuvinte.

Fetiţaarămaspepoziţii,cuochiiscânteinddinnou.Nu,azisea.Nupotsătelasaici,înpădure.Nu-iunlocpotrivitpentruuncopil.Astaecasamea,azisea.Arămaspeloc,cucapulînălţat.Vântuldemuntebăteaprintremolizişiîiciufuleapărulblond.Astaeracasaei.Jackocredea.

Înoraş,aîntrebatîntr-oparteşi-nalta,zicândcăavăzutcâţivacopaciînsemnaţicutoporul,semndetraseemarcate.Vânasecinevaprinpreajmagospodărieiluiînulti miiani?Locuiacinevacătremunţi?

—Mda.Mda.Ciudatcăîntrebi,num-ammaigânditlatipulălade-uncardeani,azisGeorge.NoiîiziceamSue dezu’,şielnus-aîmpotrivitniciodată.N-apomenitniciunnume,acumcămăgândesc.Maidegrabăerarus,bănuiesc,judecânddupăfelulîncarerosteacuvintele.

—Cumarăta?aîntrebatJack.Suntcurios,doaraşa,încazcă-lîntâlnescpe-acolo.—Unbărbatsolid,vânjos.Destaturaunuităietordelemne.Cupăruldeschislaculoare.Barbă.Un

picretras,dacămă-ntrebipemine.Delocgenulprietenos,vorbăreţ.Estherecunoscutăcăinvităburlaciilacinadeduminicădincândîncând,darpeelnul-ainvitatniciodată.Măîntrebces-ofiîntâmplatcuel.Crezicăîncămaipunecapcaneprinzonata?

ŞiBettyşil-aamintit.—Ah,ălaeraungagiuciudat, i-aspusealuiJackîntimpce-i turnaoceaşcădecafea.Caăimai

mulţidintreei,varastrecurapământulcăutândaur,iarnapuneacapcane.Ofidatlovituraşi-ofiplecatdeunde-ofivenit.Nupricepeammarepartedincespunea,mereuamestecavorbedinaltălimbăcuengleza.

—L-aivăzutînultimavreme?aîntrebatJack.Nuvreaudecâtsăştiucucineamde-aface,dacă-miiesîncalecapcanelelui.

—Nu.Nu-miamintesccândafostaiciultimaoară.Darnicinuvenealaoraşdecâtdecâtevaoripean.Îşicheltuiatottimpulliberbândcuindieniidinsusulrâului,dincâte-amauzit.

—Mă-ntrebces-ofialesdeel.Jackşi-aamestecatcafeaua,aparentnepăsător.—Cineştie.Poatecăs-aîntorsdeunde-ofivenit.Saupoatecăs-ofiînecatînrâusaul-ofimâncat

vreunurs.Seîntâmplămereu.Oameniivinşipleacă.Uneoripurşisimpludispardepefaţapământului.—Îţiaminteştisăfiavutcopii?...Saunevastă?MăgândeamcăpoateMabelarvreas-ocunoască.—N-aşputeazice.Misepăreauntipdestuldesinguratic.

O tristeţe ca o sfârşeală pusese stăpânire pe Jack pe când se întorcea călare acasă.Calul tropăiaputernic şi îşi scutura capul, ca înviorat de aerul proaspăt. Lui Jack îi înţepeniserămâinile tot ţinândhăţurile.S-agânditlafetiţă,suspeversantulmuntelui,cutăticuleimortşiîngheţat,şis-aîntrebatdacăprocedabine.Îlfăcusesăpromităcănuvaspunenimănui,maialesluiMabel,iarJackînţelesese.Niciofemeien-arfilăsatuncopilsărămânăsingurînsălbăticie,alăturidecadavrultatălui.Fetiţasetemeasănufiesmulsădin lumeacare îierafamiliară.Jackvăzusecum,odatăsaudedouăori,cândMabelseîntinsesecasă-ideadeopartepăruldinochisausăoajutesă-şiîncheiehainaalbastrădelână,fetiţasecrispaseşisetrăseseînapoi.Îşiîncleştasefălcuţeleşiîşiţuguiasebuzeledeparcăarfizis:Potsă-miportdegrijăşisingură.

Jackeraabsolutconvinscăaşaşiera.Fatacunoşteapădureaşicărările.Găsisehranăşiadăpost.Daroareastaera totceeace îi trebuiaunuicopil?Mabelar fiziscănu.Arfiziscă fataaveanevoiedecăldurăşiafecţiuneşidecinevacaresăaibăgrijădeea,darJackseîntrebadacăastanuaveade-afacemaimultcudorinţeleuneifemeidecâtcunevoileunuicopil.

Înplus,îipromisesefetei.Făcusepuţinepromisiuniînviaţă,daratâteacâtefăcuse,leţinusecumsepricepusemaibine.

SecretulseţineadeJackprecummireasmafumuluinegrudelemnşiazăpeziitopite.Seara,Mabelşi-alipitfaţadebarbaluişii-aatinspărulcudegetele.

—Ce-aiars?—Doarnişterânduridecioturidevaratrecută.Eovremepotrivităpentruars.Nicipreavântoasă,

nicipreauscată.—Da.Presupuncăeste.Nupăreapreaconvinsă.Dezgheţarea pământului luamaimult decât prevăzuse el. A târât bărbatulmort de sub copac şi a

doborâtmolidul.Apoia tăiat lemnulşia făcutunfocdinramurilesaleuscateca iasca.Fetiţaaprivitcopacularzând.Stăteadeoparte,iarflăcărileîijucauînochi.Jackaîntrebat-odacăputeasăaibăgrijădefoccâtlipseael,dareaascuturatdincap.Aşacă,atuncicândziuascurtăs-aîncheiatşis-alăsatseara,astivuitcâtdemultelemneaîndrăznitşiapoiacoborâtmuntele.Înspatelelui,focultrosneaşipocneaşiîmpurpuranoaptea.

Înziuaurmătoare,arâcâitpământulîngheţatdesublemnulcareardeamocnit,săpândcâtdeadâncaputut, cu o lopată. În locul ăsta se trudea mult pentru un mormânt în luna decembrie. Dar avea săreuşească.Alăsatbărbatulsuboprelată,departedefoc.Eraungândmacabru,darnuvoiacatrupulsăsedezgheţe.Aşarămâneaîngheţatbocnă.

Înatreiazi,Jacks-atârâtsprecasăplindefuningineşiruptdeoboseală.Mabelaştepta.—AtrecutGeorge,i-azisea.I-amziscăeştipeterenulcelnou,arzicioturi.—Da?—Mi-aziscănueraiacolo.N-adatdetine.—Hm…N-aprivit-oînfaţă.Eal-aapucatdemânăşil-astrânsuşurel.—Cee?Unde-aifost?—Nimic.Nicăieri,amlucrat.Cineştiecumdenum-avăzutGeorge.

Îndimineaţaurmătoare,Jackacontinuatsăsapeînpământulmaimoaleşiafăcutdinnoufocul.Erascăldatînsudoareşiacoperitdenoroişicărbunedelabuşteniipejumătatearşi.Fatanuseputeazăripenicăieri,daruneorisimţeacevaurmărindu-ldedupăcopacişiseîntrebadacăofifatasauvulpearoşcatăpecareovăzusestrecurându-secândşicândprintrebolovaniiacoperiţidenea.

Pânălaamiază,groapapăreadestuldemarepentruafiîngropatunom.Jackamaitrasnişteultimicărbunidingroapăşiapois-asprijinitînlopată,odihnindu-şiobrazulpemână.Nueraprimulmormântpecareîlsăpasingur.Şi-aamintitdeunmormântmic,deuncorpmititelşilipsitdeviaţă,nucumultmaimaredecâtinimaunuibărbat.

Jackastrigatcopila.Evremea,azis.Evremeasă-laşezămpetatialtăuînloculdeodihnă.Eaaapărutdedupăunmolid.S-astins?aîntrebatea.Focul?Da,s-astins.Coşciug nu aveau. Jack nu avea scânduri ca să facă unul şi nu voise să atragă preamultă atenţie

întrebândprinsat.Prelatatrebuiasăfiede-ajuns.Jackaîmpinsşiatrasdepânzăpânăs-adesprinsdingheaţă,iarapoiatârâtcorpulprinzăpadăpânălamormânt.

Ţi-ailuatrămas-bun?Fetiţaaîncuviinţat.Jacksesimţearău.Poatesăfifostdoarziuaastaatâtdelungă,cutranspiratşicu

îngheţatşifărăniciopoftădemasadeprânz.DarnuisepăreaînregulăsăîngroapeunomfărăsăanunţeautorităţilesausăsemnezevreunfeldeactsaumăcarsăfiedefaţăvreunomalbisericiicaresăciteascăcevadinBiblie.Nuvedeanicioieşire.Celmairăulucrucareseiputeaîntâmplaacesteicopile,înafarădefaptulcăîimurisetatălsubochi,arfifostsăfieimplicateautorităţile.Arfifostexpediatăînvreunorfelinat, departe demunţii aceştia. Lui îi părea a fi şi puternică şi delicată, ca un lucru sălbatic ce

prosperăînlocurilesale,darseveştejeştedacăeluatşidusînaltăparte.Fărăunaltomcaresă-lajutesăîlcoboareîncet,Jackaîmpinstrupulînfăşuratînprelatăîngroapă,

undeacăzutcuobufniturăcumplită.Să-lacopăracum?aîntrebat.Fetiţaaîncuviinţat.Jackaînceputsăarunceculopatapământşicărbuninegri,stinşi.S-aîntrebatdacăaveaputereasă

termine,daracontinuat,lopatădupălopată,cufatatăcutăstândalăturideel.Dincândîncândbătătoreacupicioarelepământul,casăseaşezemaibine, iar fata isealătura, ţopăindpemormânt,cufeţişoaraîncruntată,cucăciuladinblanădejderatârnându-ipespatedeşnururilelegatedegât.

Deciegata,azisJack.Amainivelatnişteridicăturidepământdepemormânt.Fetiţas-aapropiat.Arămasînpicioare,alăturideJack,cuochiiînchişi.Iarapoişi-afluturatbraţele

prin aer.Fulgi de zăpadămaiuşori decâtpenele s-au risipit pemormânt.Eramaimultă zăpadădecâtputeaţineînbraţeuncopilşisecerneadeparcăarficăzutdincerulsenindedeasupra.Jackatăcutpânăces-aaşezatşiultimulfulg.

Cândavorbit,glasulîierarăguşitdelafum.Laprimăvară,azis,putempuneniştepietrefrumoaseaici,poateplantămşinişteflori.Fetiţaaîncuviinţat,iarapoil-acuprinscubraţeledemijlocşişi-aîngropatfaţaînhainalui.Jacka

rămasneclintitoclipă,stândstânjenitcubraţelepelângăcorp,iarapoiaîmbrăţişat-oşielîncet,abătut-ouşurelpespateşii-anete zitpărulcumânaluiaspră.

Haide,haide.Bine.Osăfiebine.Acumegata.

1.Walking (1862)–eseual scriitoruluiamericanHenryDavidThoreau,publicatpostumînAtlanticMonthly(n.r.).

2.Queen Silver-Bell (1906) – carte pentru copii a celebrei scriitoare britanice Frances HodgsonBurnett(n.r.).

Parteaadoua

Iarapoi,într-odimineaţă,dupăces-autopitşiulti melezăpezi,eaavenitcătreperecheadebătrânişii-asărutatpeamândoi.

—Acumtrebuiesăvălas,le-azis.—Dece?austrigatei.—Suntocopilădezăpadă.Trebuiesămăducîntr-unlocundeefrig.—Nu!Nu!austrigatei.Nupoţisăpleci!Au strâns-oaproapede ei, iar câtevapicături din zăpadăau căzut pepodea. Iute, ea li s-a

strecuratdinbraţeşiafugitpeuşă.—Întoarce-te!austrigatei.—Întoarce-telanoi!

DinbasmulTheSnowChild,repovestitdeFreyaLittledale

14

Erasurprinzătorfelulîncareabiaaşteptafiecarenouăzi.Cândsetrezeadimineaţa,Mabeleracuprinsădeoînfri gurareveselă,iarpentruoclipănuînţelegeadece.Eracumvaozispecială,dinvreunmotivanume?Vreozidenaştere?Vreosărbătoare?Eracumvacevaplanificat?Apoiîşidădeaseama–eraposibilsăvinăînvizităcopila.

Mabelvegheaadesealafereastră,darnucusfârşealamelancolicăaierniitrecute.Acum,priveacuentuziasm şi speranţă, aşteptând ca fetiţa cu căciulă de blană şi mocasini de piele să se ivească dinpădure. Zilele de decembrie aveau o anumită luminozitate şi scânteiere, precum chiciura pe ramurilegolaşe,luminatăînzori,chiarînaintede-asetopi.

Mabelreuşeaînsăsăsestăpânească.Seînchipuiaaler gândcătrefatăatuncicândaceastaapărealalizierăşicuprinzând-oînbraţe,învârtind-oînaer.Darnuofăcea.Înschimb,aşteptarăbdătoareîncolibăşiseprefăceacănu-iobservasosirea.Cândcopilaintraîncasă,Mabelnuseapucasăocureţelună,să-iscuture frunzeleşi licheniidinpăr, să-i spelehaineleşi săo îmbrace iarăşi.Eraadevărat–uneori îşiimagina copila purtând o rochie plisată adorabilă şi funde drăguţe în păr. Uneori chiar visa cu ochiideschişicumoinvităpeEstherlaceai,casăsemândreascăcufata,deparcăarfifostaei.

Nu făcea nimic din toate aceste lucruri. Erau fantezii prosteşti, care aveau de-a facemaimult cupropriile ei idei romantice despre copilărie decât cu misterioasa fată. Singura dorinţă cu adevăratfierbinte,careîirămâneadupăcealunganimicurileşiprostiile,erasăoatingăpecopilă,să-imângâieobrazul,săostrângă lapieptşisă-i inspiremireasmadeaerdemunte.Darsemulţumeacuzâmbetelecopilei,iarînfiecaredimineaţăveghealafereastră,sperândcăînaceazimicuţavasosi.

Mabelnureuşisesăstabileascăvreoregulădupăcareseproduceauvizitele.Copilavenisedindouăîndouăserivremedevreosăptămână,darapoinuapărusetimpdedouăsautreizile,dupăcareavenitîntr-odimineaţăşiastatcuMabel înbucătărie, în locsăseţinădupăJackprinhambar.Aprivit-opeMabel frământând aluatul de pâine şi era de parcă pe pervazul unui dormitor ar fi poposit o pasărecântătoare.Mabelnuvoiasăosperiemişcându-sepreabrusc,aşacăaadoptatstiluldomolşităcutalluiJack.I-avorbit încetcopilei. I-adescriscumaluatul trebuiapresăratcufăinăşifrământat întrunapânăcândîlsimţeaibineînmână,uniformşielastic.I-aspuscopileicămătuşaluiJackoînvăţasecumsăfacăpâineşicăaceastafuseseuluităcăofemeieîntoatăfireaşicăsătoritănuştiacumseface.

Însearaaceeafetiţaarămaslacină.Jackavenitdinhambar,iarMabelşicopilais-aualăturatlamasă.Fataşi-aplecatcapulînaintecaelsăînceapămăcarsăspunărugăciunea,iarprivirileluiJackşiMabels-auîntâlnit.Micuţaseînvăţasecuobiceiurilelor.

Jackpăreaîntr-odispoziţieneobişnuitdebună,făcândglumeşipovestinddespremuncaluidinacea

zi,întimpce-şitreceaumâncareadelaunullaaltul.Launmomentdat,s-aîntorssprefatăcasăoroagesă-ideasarea.Eaeraconcentratăasuprafarfurieişinul-aobservat.Jackşi-adresglasul,iarapoiabătutuşurelînmasă.

Devinecamciudat,aspusel.Fetiţaatresărit.Elşi-adomolittonul.Trebuiesăîţispunemcumva.Osărămână„fata“pentrutotdeauna?Copilatăcea.Jacks-aîntinspesteeadupăsare,părândsărenunţelaideeade-ascoateunnumedela

ea.Mabelaaşteptat,darJacks-aapucatiardemâncat.Faina,aşoptitfata.Ce-aizis,copilă?aîntrebatMabel.Numelemeu.EsteFaina.Vreisă-lspuidinnou,mairar?Faa-ii-na.Fiecaresilabă,oşoaptăînceată.Laînceput,Mabeln-apututînţelegesunetelestrăine,atâteavocale

fărăconsoaneleobişnuite,darapoiminteai-agonitsprecuvinteca„fin“şi„nea“şilasfârşitorăsuflare,sunetecealcătuiauîntr-adevăraceastăfetiţăcareşedealamasalor.Faina.

Ceînseamnă?aîntrebatMabel.Fetiţaşi-amuşcatbuzadejosşis-aîncruntat.Trebuiesăvezicasăînţelegi.Apoichipulis-aluminat.Darosăvăarăt.Într-oziosăvăarătceînseamnă.Faina.Eunnumeadorabil.Foartebine,azisJack.Păi,astauşureazălucrurile,nu-iaşa?Înnoapteaaceea,dupăceaplecatcopila,i-aurostitnumeleiarşiiar.Acestaaînceputsălecurgălin

depebuze,iarluiMabelîiplăceafelulîncareîlsimţeaîngură,felulîncareîisusuraînureche–Aivăzutcumşi-aplecatFainacapullacină?Nu-iaşacăFainaeuncopilfrumos?Oarece-osăneaducăFainadataviitoarecândvine învizită ?Eraucanişte copii care se joacăde-amamaşide-a tata, iarMabelerafericită.

Zorii au argintat nămeţii şimolizii, iarMabel stătea lamasa din bucătărie, încercând să desenezecoşuldinscoarţădemesteacănpecareîladusesefata.Îlsprijinisedecutiadinlemncureţete,aşaîncâteraînclinatcătreea,şiîncercasă-şiaminteascăcumarătaplincufructedepădure.Numaidesenasedemultşi ţineacreionulstângaci înmână,umbreleşiunghiuriledesenuluinu-i ieşeaubine.Frustrată,şi-adusomânălaceafăşis-aîntins.

Lavedereafeteicarepriveapefereastră,Mabelatresărit,darapoiazâmbitşiaînălţatmânaasalut.Cândcopilai-arăspunsfluturândşieamâna,dragosteai-ainundattottrupul.

Faina,copilă.Hai,intră,intră.Copilaaaduscueaînăuntrumirosuldezăpadă,iaraeruldincolibăs-arăcoritşis-aluminat.Mabel

i-adesfăşuratfula ruldelagât,i-aluatmănuşile,căciuladeblanăşihainadelână.Copilaalăsat-o,iarMabelastrânshainele lapiept,simţindrăceala iernii, lânaasprăşiblanamaromătăsoasă.Şi-a trecutdosuluneipalmepestefular,minunându-secăstropulderouăalsuroriieiîmpodobeaaceastăfetiţă.

Ceeasta?Cefăceai?Copilastătealamasă,ţinândunuldintrecreioaneleeiînmână.Desenam,azisMabel.Vreisăvezi?Apushainelecopileipeunscaunşialăsatuşacrăpată,aşaîncâtuncurentsăpoatăstrăbatecolibaşi

s-orăcoreascăpemicuţă.Apoişi-atrasşieaunscaunşis-aaşezatalături.Acestaestebloculmeudedesen.Iaracesteasuntcreioa nelemele.Voiamsădesenezcoşulpecareni

l-aidattu.Vezi?Mabelaridicatdesenul.Ah,aziscopila.Nuepreareuşit,nu?Mătemcămi-ampierdutşicâtăîndemânareoifiavut.Miemiseparefoartedrăguţ.Copilaşi-atrecutdegetelepestecoaladehârtieşişi-arotunjitbuzele,gânditoare.Şicemaipoţidesena?aîntrebat.Mabelaridicatdinumeri.Oriceîmipropun,bănuiesc.Deşinuvaarătaneapărataşacumartrebui.M-aiputeadesenapemine?Da.Ah,da.Dartrebuiesăteavertizezcăniciodatăn-amfostfoartebunălaportrete.Mabel a aşezat scaunul copilei lângă fereastră, aşa încât soarele de iarnă să-i luminezeprofilul şi

părulblond.Timpdeooră,Mabelşi-atotmutatprivireadelacoaladedesenlacopilăşiînapoişis-aaşteptat ca fata să protesteze, dar ea nu s-a plâns absolut deloc şi nici nu s-amişcat. Era vitează, cubărbiauşorînălţatăşiprivireafixă.

Cufiecarelinieacreionului,Mabelsesimţeadeparcăis-arfiîndeplinitdorinţa,deparcăarfiţinutcopilaînbraţe,i-arfidezmierdatobrajii,arfimângâiat-opepăr.Adesenatcurbadelicatăapomeţilorcopilei,conturulbuzeloreimititele,arculcuriosalsprâncenelorblonde.Reţinută,prudentăşicurajoasă,inocentă şi cunoscătoare… ceva din rotirea capului, din înclinarea privirii aducea a sălbăticiune, iarMabelvoiasăsurprindăşiasta.Toateacestedetaliile-aobservatşile-areţinut.

Vreisăvezi?Egata?Mabelazâmbit.

Atâtpotfaceastăzi.Aîntorsbloculdedesencătrecopilă,neştiindlacereacţiesăseaştepte.Copilaatrasaerînpiept,iarapoişi-aîmpreunatmâinile,încântată.Îţiplace?Ah,da!Astasunteu?Aşaarăteu?Copilă,tunute-aivăzutniciodată?Fataascuturatdincap.Niciodată?Niciîntr-ooglindă?Eibine,ameucevafoartebun.Maibundecâtoricedesenpoteusă

fac.Mabels-adusîndormitorşiarevenitcuooglindădemână.Ştiiceeasta?Eosticlămică,încaretepoţivedea.Copilaaridicatdinumeriimititei.Uite,vezi?Astaeştitu.Fetiţa s-auitat lung înoglindă, cuochiimari şi cu faţaposomorâtă.S-a întins şi a atins suprafaţa

strălucitoarecuvârfulunuideget,apoişi-aatinspropriulpăr,faţa.Azâmbit,arotitcapulîntr-oparteşi-nalta,şi-adatpăruldeopartedepefrunte,întotacesttimpprivindînoglindă.

Vreisăieitudesenulpecareţil-amfăcut?Fainaazâmbitşi-aîncuviinţat.Mabel a împăturit portretul până când acesta a devenit un pătratmic, care să încapă în buzunarul

copilei.

Dupăcefetiţaaplecatşis-aîncheiatcina,Mabels-aaşezatlângăsobă,împletind.Afarăvântulvuiaprinvalearâului,iareas-agânditcăaproapemaiputeaauzişiunaltsunet.Unurletîndurerat.

—Vântulse-audeaşa,Jack?Elstătealafereastră,privindafară,înbeznă.—Nu.Credcăsuntlupiiaceiadelângărâu.I-amauziturlândşinoapteatrecută.—Maiînteţeştiunpicfocul?Credcăamrăcit.S-a uitat la el cum punea lemne demesteacăn pe foc, la flăcările cuprinzând scoarţa ca hârtia şi

aruncândluminijucăuşepepereţiicolibei.Apoiels-aduslafereastrăşis-amaiuitatovremeafară,înnoapte,cumfăceaîntotdeauna.

—E-nsiguranţăfata?aîntrebatMabel.Vântulălasuflăcaturbat.Şilupii.—Bănuiesccăe-nregulă.S-audus laculcareneobişnuitde târziu.Jacka ieşitafarădecâtevaoricasămaiaducă lemne, în

ciudastiveidesurceledincasă,iarMabelacontinuatsăîmpletească,deşimâinileîiobosiserăşiochiiîi

ardeau.Înceledinurmă,n-aumairezistatşis-audusamândoiagaleîndormitor.Auadormitînvuietulvântuluicaresuflaînvale.

15

EramijloculluniifebruariecândasositunpachetpentruMabel,ambalatînhârtiemaroşilivratcutrenullaAlpine.Jackl-aadusdelaoraş,laolaltăcucevaprodusecumpăratedelamagazinuluniversal,atâtcâtmaiputeauluapecredit.

Mabelaaşteptatpânăcândelaieşitdinnou,înaintesăseaşezelamasăşisă-ldeschidă.Oareera,însfârşit, ceea ce aştepta ? Parcă trecuseră secole de când îi scrisese surorii ei, întrebând-o de carte.Sperasevremedecâtevasăptămâni,darcândvăzusecănuvinenimic,presupusesecăfiesoraeinuogăsise,fienuîşidăduseinteresuls-ocaute.

Îi venea să deschidă pachetul sfâşiind ambalajul, dar simţea nevoia să fie calmă şi rezervată. Aîncălzitun ibriccuapă şi şi-a făcutoceaşcădeceai.Cânda fostgata, s-aaşezat lamasă, adesfăcutsfoaraşiadespachetatcugrijăhârtia.Înăuntrueraudouăpacheteambalateseparat.

Celmaimarearătaexactcaocarte,darMabelaalessă-ldeschidăîntâipecelmaimic.Înăuntrueraucâteva creioane de desenat de foarte bună calitate, precum şi mine de cărbune. S-a întors apoi cătrepachetulcelmareşiadespachetatîncethârtiamaro.

Carteaeraexactaşacumşi-oamintea–neobişnuitdemareşiperfectpătrată,oformădiferitădetoatecelelaltecărţipentrucopiipecarelemaivăzuse.Eralegatăînmarochinalbastru.Unmodelextraordinar,cu fulgi de zăpadă argintii, era reliefat pe copertă, şi acelaşi argintiu decora cotorul.Apus cartea pemasă,înfaţaei,şiadeschis-o.„Snegurocika,1857“erascrisdelicat,custiloul,încolţuldesusalprimeifoi de un albastrumarmorat.Fatade zăpadă. Era scrisul îngrijit al tatălui ei.Adunasemulte cărţi încălătoriile lui, iarpeunele leaduceaanumepentruea.Lepăstrapeun raftdinbiroul lui,daroricânddoreasăseuiteprinele,iledădeajosşioţineaînpoalăîntimpceelîntorceapaginile.

Cucarteaînfaţă,Mabelsesimţeaiarăşicaînbiroultatălui,cumireasmaacestuiadetutundepipăşicărţivechi.Adatprimapagină.Petoatăparteastângăeraoilustraţiecolor,acoperităcuofoiţăsubţiredehârtie transparentă, iarpecealaltăerapovestea,scrisăcu literepătrăţoase,neli zibile.Era în rusă!Cumdeuitase?Saupoatenubăgasedeseamăniciodată.Aceastafuseseunadintrecărţileeipreferatedincopilărie,şiabiaacumîşidădeaseamacădefaptnicin-ocitise, lapropriu,niciodată.Tatălei îispusese povestea, în timp ce ea privea ilustraţiile.Acum se întreba dacă tatăl ei ştiuse cuvintele sauinventasepovesteabazându-sepeimagini.

Trecuseră mulţi ani de când murise tatăl ei, dar acum îşi amintea vocea lui, melodioasă şitulburătoare.

„Aufostodatăunbărbatşiofemeieînvârstăcareseiubeaufoartemultşierautaremulţumiţideceeacelehărăzisesoarta,înafarădeunmarenecaz–nuaveauniciuncopil.“

Mabelşi-amutatprivireaînapoilailustraţie.Eraaseme neauneipicturiruseştilăcuite,cuculoriviişilimpezi,cudetaliidelicate.Înfăţişadoioameniînvârstă,unbărbatşiofemeie,îngenuncheaţiînomăt,lapicioareleuneifetecarepăreasăfiefăcutădinzăpadădelapământpânăîntalie,şicopilîncarneşioasedelatalieînsus.

Obrajiicopileidezăpadădogoreauînsufleţiţi,iarpărulblondîieraîmpodobitcunestemate.Zâmbeadulce în jos, către perechea în vârstă, întinzând spre cei doi mâinile vârâte în mănuşi cu un deget.Pelerinabrodată iserevărsade laumeri,strălucindalb-argintie, fărăsăsedistingăbine înzăpadă. Înspatele ei, peisajul înzăpezit eramărginit de un pâlc demesteceni în nuanţe de verde şi negru, iar îndepăr tare,demunţiicuculmiascuţite,acoperitedenea.Întredoicopacistăteaovulperoşcată,cuochiînguştişiauriicadepisică.

S-a întins după ceaşca de ceai şi a descoperit că se răcise. Cât timp se tot uitase doar la aceailustraţie ?A sorbit din ceaiul rece şi a dat pagina. Era noapte. Fetiţa fugea printre copaci. Pe cerulindigodedeasupraeiscânteiausteleargintii,iarperecheaseuitatristădinuşacăsuţei.

Cufiecarepaginăîntoarsă,Mabelsesimţeatotmaiîmbă tatăşimaitulburată.Aridicatcarteaşi-aapropiat-odeochi.Ilustraţiaurmă toarefusesemereupreferataei.Într-unluminiş

acoperit de nea, fata era înconjurată din toate părţile de animalele săl batice din pădure – urşi, lupi,iepuri,hermine,uncerb,ovulperoşcatăşichiarunşoarecemititel.Animalelestăteauaşezatelângăfată,într-oatitudineniciameninţătoare,nici iubitoare.Eradeparcăarfipozatpentruuntablou,arătându-şiblanaşicolţiişigheareleşiochiigalbeni, iarfetiţapriveaseninăcătrecititor,fărăteamăsauplăcere.Oareanimaleleoiubeaupefetiţăsauvoiaus-omănânce?Nicidupăatâţiaani,Mabelnuputeaaflaunrăspunsînprivirilelorsălbaticeşiscânteietoare.

A închis cartea şi a pipăit cu vârfurile degetelor fulgul de zăpadă în relief. A început să strângăambalajulmaro.Abiaatunciavăzutscrisoareadelasoraei,înghesuităîntrepliurilehârtieişicâtpecesăfiearuncată.ScumpăMabel,

Cebucuriesăcitescscrisoareadelatine,săîţivădiarăşiscrisuldemânăatâtdefrumosşisăştiucăeştibine,sănătoasă.Ţieastasigurîţivasunateribildebizar,darpentrunoi,acasă,ecaşicumaififostexilatălaPolulNord.Afostouşuraresăaflucăţi-ecald,căeştiînsiguranţă,bachiarcăaişiveciniprimitori.Trebuiesăfieobinecuvântarerarisimăînsălbăticiaaceea.Maisuntîncântatăşisăaflucăosăteatingiiarăşidebloculdedesen.Amştiutmereucăeştioartistătalentată.Nunetrimiţiniştemicidesenecunouatapatrie?Suntemnerăbdătorisăneîmpărtăşeştiaventuriletale.

Câtdesprecarteapecareaicerut-o,a fostunnorocchiorsă ţi-opot trimite.Unstudentde launiversitate,undomnArthurRansome,a făcutordineprincolecţiile tatei şi s-a îndrăgostit înmoddeosebitdeaceastăcarte.Dintretoatetemeleposibile,elstudiazăbasmeledinnordulîndepărtat.Eu

nueramataşatădecarte,aşacăi-ampermissăoia,pentrustudiilelui.Cândamprimitscrisoareata,amfostîncântatăsă-midauseamacăştiamcuexactitateundeeste.Bineînţeles,atrebuitsăosmulg,practic,dinmâiniletânărului.Elm-aavertizatcăesteoediţierarăşicătrebuietratatăcugrijă.Afostîngrozitsăaflecăurmasăţi-otrimitacolo,dincolodehotarelecivilizaţiei.

Cândmăpregăteamsă-ţi trimitcartea,amobservat întâmplătorcăescrisăînrusă.ÎnafarădecazulîncareaiînvăţatlimbaînAlaska,m-amtemutcăosătepomeneştipusăînîncurcăturăcândosădescopericăpovesteaesteimposibildecitit.Înaintedeaoîmpacheta,l-amrugatpetânărsăîmispunăcâtecevadespreSnegurocika,Fatadezăpadă.

DomnulRansomespunecăpovesteacopileidezăpadăesteînRusiadeoimportanţălafeldemarecum sunt la noi Scufiţa Roşie sau Albă-ca-zăpada. Ca în cazul multor basme, există numeroaseversiuni,darînceputulestemereuacelaşi.Unbărbatşiofemeieînvârstălocuiescfericiţiîncăsuţalordinpădure,însăauosingurăsupărare:nuaucopii.Într-ozideiarnă,facofatădezăpadă.

Îmi pare rău să spun că în toate versiunile povestea se termină rău. Fetiţa de zăpadă vine şipleacăodatăcuiarna,darînceledinurmăsetopeşteîntotdeauna.Fiesejoacăcucopiiidinsatpreaaproapedeunfoc,fienuoiadinlocsuficientderepedelasosireaprimăverii,fie,caînvariantadincarteatatei,întâlneşteunbăiatşialegedragostea,careofacemuritoare.

În povestea tradiţională, după spusele domnului Ransome, copila de zăpadă se rătăceşte înpădure.Seîntâlneştecuunurscareseoferăs-oajutesăgăseascădrumul.Dareaseuitălaghearelelungialeursuluişilacolţiiluiascuţiţişisetemecaacestasănuomănânce.Îirefuzăajutorul.Apoiapareunlup,caretotaşaîipromitesăoconducăînsiguranţăpânălacăsuţă,darşielaratăaproapelafeldeînspăimântătorcaşiursul.Copilarefuzăiarăşi.

Darapoi întâlneşteovulpe.„Teduceuacasă“, îipromiteaceasta.Copilei i separe că vulpeaaratămaiprietenoasădecâtcelelalteanimale.Oapucădeblanadepeceafă, iarvulpeaoconduceafarădinpădure.Cândajunglacăsuţabătrânilor,vulpeaîicereogăinăgrasă,caplatăpentrufaptulcăaajutat-osăseîntoarcăcubine.Bătrâniisuntsăracişihotărăscsăpăcăleascăvulpea,dându-iunsacîncareseaflăcâinelelordevânătoare.Vulpeatârăştesaculînpădureşiîldeschide.Câineleozbugheşte,urmăreştevulpeaşioomoară.

Copiladezăpadăesupăratăşitristă.Îşiiarămas-bundelabătrânizicându-lecă,devremecen-oiubescnicimăcarcâtpeunadintregăinilelor,sevaîntoarcesătrăiascăcuTatălIarnăşiMamaPrimăvară.

Cândbătrânaseuităafară,totce-amairămassuntghe teleroşiialecopilei,mănuşileroşiişiobăltoacădeapă.

Cepovestetragică!Nuînţelegdecepoveştileasteapentrucopiiseterminăîntotdeaunaatâtdeîngrozitor.Credcă,dac-ovoispunevreodatănepoţilormei,voischimbafinalulşiîivoifacepetoţisătrăiascăfericiţipânălaadâncibătrâneţi.Avemvoie,nu-iaşa,Mabel?Săinventămpropriilenoastrefinalurişisăalegembucuriaînlocultristeţii?

16

N—-amputeapăstramăcaruna?s-arugatMabel.Găinaroşie.Eaşadedrăguţă,i-amputeadaresturiledelamasă.

—Găinilenusuntfiinţesolitare,azisJack.Suntcaunstol.N-arfiînregulă.—NunemaiacordădomnulPalmerunpicdecredit,doarcâtsămaicumpărămcevahranăpentru

restuliernii?N-arcostaaşamult,nu?Pe Jack îl strângea gulerul cămăşii, iar coliba era prea încinsă şi prea mică. Hrană pentru pui,

Dumnezeule.Ce feldeoameninu-şipotpermitehranăpentrupui?Deja rămă seseră fărăcafeaşinicizahăruln-aveasămaiţinămult.

—Trebuies-ofacem.Aieşitpeuşăşiaproapecăoînchiseseînurmalui,cândaauzit-opeMabel.—Estherzicecăcelmaibineesălescufunziînapăclocotită,casăsejumulească.Săîncălzesco

oalăcuapă?—Arfibine.Şiaînchisuşa.

LuiJacknu-ifăceanicioplăceresătaiegăinile.Dacăarfifostdupăel,le-arfiţinutbinemersi,viişiîndopate,câtezileaveauele,înhambar.Petimpulverii,eraubuneouă toare,celemaimultedintreele,şiştiacăMabelseata şasecumva.Darnuputeaisălaşiunanimalsămoarădefoamecâtăvremeeraîngrijata.Maibineîlomoraişigata.

Aochituntoporlângăstivadelemne,cândmergeasprehambar.Acumîşidoreasă-ifidatprinmintesă-icearăunsfatşiluiGeorge.Bunicaluierarenumităfiindcăştiasăsuceascăgâtulunuipuidirectcumâna,dar îngeneral auzise că li se taie capul şi se lasă să li se scurgă sângele.O sar cinăneplăcută,oricumarfifostdusălabunsfârşit.

Oduzinădepuifărăcap,şiîncurândosăi-iducăînbucătăriebieteiMabel,careaţinutatâtalaei.Totuşi, ea o să facă ce trebuie.O să le scoatămăruntaiele păsărilor şi o să le jumulească, fără să seplângăvreoclipă,aşacumnus-aplânsnicideproviziilepeterminatesaudeşirulnesfârşitdemesecucarnedeelanşicartofi.Înultimelecâtevasăptămâni,strânseseafineşimăceşeîngheţateşipusesecevagemlaborcan,reuşindsăfacăoprăjiturăfărăoucarenueratocmairea.Sedescurcadestuldebinecuceavea,şiîntr-unfeloşiprindea.Eraîmbujoratăşirâdeamaimultdecâtrâseseîntoţiultimiiani,chiarşiatuncicândmaiserveaîncăofarfuriecufripturădeelan.

Înplus,seapropiasedinnoudecărţileşicreioaneleei.Jackobservase.Copilaîiaduceamereucevanoudedesenat–opanădebufniţă,unciorchinede fructede scoruş-de-munte,ocreangădemolidcu

conurileîncăpeea.Stăteauamândouălamasadinbucătărie,cuuşacolibeicrăpatăînaşafelîncât„sănu-ifiepreacaldcopilei“,cucapeteleapropiateîntimpceeadesena.Eraoprivelişteplăcută.

DartotodatăîlsperiacemultseataşaMabeldefată.Şiel.Îşidădeaseama.Poatecănupândeapefereastră, dar şi el o aştepta cu nerăbdare, sperând întruna. Sperând că nu era singură sau în pericol.Sperândcăsevaividintrecopacişivavenialergând,râzând,înspreel.

Uneorivoiasă-ispunăluiMabeladevărul.Eraopovarăşinupreaştiacums-oducă.Voiasă-ispunăluiMabeldesprebărbatulmortşidespreloculizolatdinmunţiundeîlîngropase.Voiasă-ispunădespreuşaciudatădinversantulmuntelui.Faptulcăelcunoşteasuferinţacopilei îl apăsa,caun lucru receşigreu,înstomac,iaruneorinicinuputeaprivichipuleimicşipaliddeteamăsănusesufocededurere.

Îipromisesefetei,darpoatecăastanueradecâtoscuză.Cruntuladevăral faptelor lacarefusesemartorăcopilai-arfifrântinimaluiMabel,iarultimullucrupecareşi-ldoreaerasă-iprovoaceşimaimultă tristeţe.Putereaeide-asuferi îl înspăimânta.Se întrebase,nudoarodată,dacănucumvaeaseaventurasepegheaţarâuluiînnoiembrie,cunoscândpreabinepericolul.

Jackaînhăţatdepicioareogăinăşiadus-o,întimpceaceastacârâiaşifluturadinaripi,labutuculdetăiatlemnedelângăstivă.Zarvanus-aopritimediat,nicimăcarlacevavremedupăcecapulafosttăiat.Doarîncăunspre zece,s-agânditJackposomorât,aşezândpasăreamoartăînzăpadă.

Nuplănuisesăajutelajumulit,darapoiavăzutcetreabăsolicitantăşineplăcutăarfifostpentruosingură persoană. Unul lângă celălalt la tejgheaua din bucătărie, acoperiţi de pene şi cu mânecilesuflecate, Jack şiMabel cufundau rândpe rând câte un pui în apă clocotită, apoi jumuleau pene dupăpene.Auîncercatsăstrângăpeneleroşii,negreşigalbeneînsaci,însăcurândmaimulteeraulipitedepodeasaupluteauprincolibădecâtînsaci.

—Poatec-arfitrebuitsăfacemastaafară,azisMabelîncercândsă-şidealaoparteopanăumedădepefruntecudosulpalmei.

Jackachicotit.—Ţi-aş lua-o eu, darmă temcădoar aş adăuga şi altele, a zis ridicându-şimâinile acoperite de

pene.—Şimirosulăstaîngrozitor,azisMabel.Aburulceseridicadinapaclocotitămiroseaapeneopăriteşiapieledepuifiartăpejumătate.— Mă gândeam… ce-ar fi să servim pui la cină, a zis Jack, încercând să-şi păstreze expresia

serioasă.—Nu,nu.N-aşputea…Ah,mătachinezi,aziseaşiadatunbobârnacuneipeneînspreel.Cândels-aapucatsăjumuleascăaltpui,Mabelaoftatalături.—Cee?

—Edraga,scumpadeNuşaGăinuşa,aziseaprivindtristăînjos,lagăinamoartădinmâinileei.—Ţi-amziscă-imaibinesănuledainume.—Darnuechestiedenume.Le-aşfirecunoscutoricum,indiferentcumle-aşfizis.NuşaGăinuşamă

urmapestetotcândadunamouăle,cloncăninddeparcăm-arfisfătuit.—Îmiparerău,Mabel.Nuştiucealtcevasăfacem.Şi-aîndoitmâna,asimţittendoanelefrecându-seîntreeleşis-aîntrebatcumputeas-odezamăgească

întrunapeMabel.—Crezicăteînvinovăţescpetine?azisea.—Doarnupealtcineva.Peminecade.—Cumdeajungimereulaconcluziaasta?Cătotuledinvinataşinumaiata?N-afostideeameasă

venimaici?Nueuamvrutsănestabilimînloculăsta,cutoatămuncagreaşicutoateeşecurilece-aveausădecurgăde-aici?Dacăecinevadeînvinovăţit,atuncieusuntaceea,fiindcăamajutatatâtdepuţin.

Jackîşipriveaîncontinuaremâinile.—Nu înţelegi ? Toate astea trebuiau să fie ale amândurora, succesele şi eşecurile, a zisMabel,

gesticulândlargîntimpcevorbea,capentruacuprindetotul,şipuiijumuliţi,şipeneleude.—Toateastea?azisel,neputândsă-şireţinăunzâmbet.—Da,toateastea.Atunciazâmbitşiea.—Fiecareblestematădepană.Alemeleşialetale.Jacks-aîntinsşiasărutat-opevârfulnasului,apoii-aprinsopanăpedupăureche.—Bine,atunci,i-azis.După ce au terminat cu ultimul pui, au încercat să măture penele din colibă, dar imposibilitatea

sarciniilori-afăcutsărâdă,pânăcândMabelarenunţatşis-aprăbuşitîntr-unscaundinbucătărie,cupicioareleîntinseînainte.Jackşi-aşterssudoareadepefruntecuantebraţul.

—Cines-arfigânditcăosăfieatâtamuncă,doarcasăpregătimpuiiăştia?Mabel îşi făceavânt cuomână. Jack a încuviinţat din cap, apoi a luat păsările ca să le atârne în

hambar, alăturidecarneadeelan.Aveau să sepăstreze îngheţatepânăcând sevorputea îndura să lemănânce.

Cânds-aîntors,avăzutcăMabelpuseseunpuideoparte.—Glumeam,nu?Înlegăturăcugătitulunuiadiseară?—Nuepentrunoi.—Dar?Mabelşi-apushainaşighetele.—Îlducîntr-unlocdinpădure.—Celoc?—Acoloundeailăsattudarurilepentrueaşipăpuşa.

Deciştiusetottimpul.—Păi,unpuimort?aîntrebatel.Pentrucopilă?—Nupentruea.Pentruvulpeaei.—Adicăaidegândsădaiunpuide-alnostruuneivulpi?—Trebuies-ofac.—Dece?Jackridicasevocea.—Ce rost are, pentru numele luiDumnezeu, cândnoi abia nemai descurcăm, să arunci o cină în

pădure?—Vreauca ea să ştie…,aiciMabel a înălţat bărbia, deparcă ce spunea cerea ceva curaj.Faina

trebuiesăştiecăoiubim.—Şiunpuiîivademonstraasta?—Ţi-amzis,epentruvulpeaei.PecândMabelduceapasăreamoartăşijumulităafară,înbeznanopţii,luiJacki-avenitsărâdăde

absurditateagestului.S-apomenitînsăgândindu-selacespuseseEstherdesprenebuniaierniiîntunecate.

17

Întimpceseapropiadecolibă,Jackaauzitvocidefemeistândlataclale,iarcândaintratpeuşăcuunbraţdelemnedefoc,adatpesteEsther,cupicioarelenecuviinciosproptitedeunscaundinfaţasobei.Purtaniştepantalonimarinăreştidelână,cumanşetelevârâteînşosetelungi,cudungiroşii.Unuldintredegetelemariiseiţeaprintr-ogaurădintr-oşosetă,iarpecândJackmaibăgalemneînsobă,eaîşimişcadegeteledelapicioare,casăseîncălzească.

—TocmaiîispuneamluiMabelcăspercăbăiatulălaalmeunuvăsâcâiepreatare.Ştiucătottrecepe-aiciîniarnaasta,sigurv-a-mpuiatcapul,azisea.

Mabeli-aîntinsoceaşcădeceai,iareaasorbit.—Nu.Nu.Jackaîncercatsănuseuiteladegetulgol.—Absolutdeloc.Casăfiusincer,credcă-mifaceplăcerecompanialui.Ammultedeînvăţatdela

el.—Nucare cumva să-i spui.O să i se urce la cap şi n-o să-imai ajungem la nas nici cuprăjina.

Băiatulălaştiemulte,darnicipejumătatedincâtecredeelcăştie.—Păi,bănuiesccăaşaeramcamtoţilavârstalui.—Dardetineîiplace.Mereuvorbeştedetine.Jackziceaia,Jackziceaialaltă.

Mabeli-aîntinsluiJackoceaşcădeceai.—Suntşiturtedemălai.Le-aadusEsther.Celedouăfemeiîşipetrecuserămarepartedinzischimbândreţeteşimodele,şichiarşidincurtele

auziserâsetele.ErabucuroscăMabelaveacompanie.Esthers-aridicat,s-aîntinsşialuatoturtădemălaidepefarfurie.—Ammaiadusşi-unmicsfat.I-amzisluiMabelcăartrebuisăiasămaimultdincolibaasta.Toată

vorbăriaastadesprefetiţecarealeargăpe-aici,printrecopaci.Mâine-poi mâineovezicăseapucăsădeaceaiuridansanteîncurteadinfaţacasei,purtânddoarchiloţeişiopălărieînflorată.

Estheraînghiontit-opeMabelcucotulşii-afăcutcuochiul,dareanuazâmbit.—Ah,uită-telatine,palidăcaofantomă.Nu-ţispunnoutăţi.Eoaiurealătoatăvorbăriaastadespre

ofetiţă.—Nusuntnebună,Esther.VocealuiMabeleraîncordată,privireaeiaîntâlnit-opealuiJack.—Deciaicevanerv,dragamea,azisEstherîmbrăţişând-o.Osăaimarenevoiedeaşacevacasă

supravieţuieştiaici.JackseaşteptacaEsthersăgăseascăatunciunmotivcasăplece,dareafien-aobservatcăMabel

tăcea,supărată, fieaveamaimultăputerecas-o înfruntedecâtel.S-a instalatpeunscaunde lamasă,plimbându-şiceaiulpringură.

—Bunceai.Foartebunceai,azisea.V-ampovestitvreodatădespreceaiuldegrizzly?—Nu.Nu-miamintescs-ofifăcut,arăspunsJack.Intenţionasesămailucrezepe-afarăvremede-unceassaudouă,darşi-atrasunscaunînfaţaeişi-a

luiMabelşiamailuatoturtădemălai.—Danny… Jeffers ? Jaspers ?Ah, la naiba, numai ştiu cum. În tot cazul,Danny tot căra un sac

puturosplincu…hm,haisăzicempărţilemaipuţindoritealeurşilorgrizzly.Juracăsepoatefacedineleunceaicarearîmbunătăţiviaţasexuală.

OchiiluiEstheraulicăritzburdalnici.—Aşaaa,şi-ţidădeaiîntotdeaunaseamacine-aveanecazuriînaşternut,dupăcinestăteadevorbăcu

bătrânulDanny.—Ah,atrebuitsăbeichestiaaia?Ceîngrozitor.Mabelastrâmbatdinnas.—Eumăgândeammaidegrabălabieţiiurşigrizzly,azisJack.Închipuiţi-văcumesătreciprinasta

!Estherarâsţinându-sedeburtă.—Cepriveliştearmaifişiasta,sătelupţicorplacorpcuunursgrizzly.—Păi,doarnuvreisăspui…Mabelaveaofigurăîngrozită.

Estherabiamaiputeavorbi,aşarâdeadetare.—Nu…nu…Urşiinumaierauvii.Îiomoramaiîntâi.—Oh,azisMabelîncet,iarJacknuşi-apututdaseamadacăerajenatăsausegândealaurşiigrizzly

omorâţi.—Bănuiesccămultefiguris-auperindatpe-aicide-alungulanilor,azisel.—Ah,bineînţeles.Loculăstaatragezărghiţiicapemuşte.Dacănoinesocotimprintreceisănătoşi,

astaîţispuneceva.Mabelazâmbitdedataasta.—Aţiauzit,probabil,detipulcareşi-avopsitcolibaînportocaliuţipător?aîntrebatEsther.—Nu,nu.Mabelarâsşiascuturatdincap.—Nutemaicred.Inventezi.Estherşi-aridicatsolemnmânadreaptă.— Jur că-i adevărat. Portocaliu ca portocala. Zicea că o să-l înveselească în timpul iernilor

întunecate.Loculluierachiardincolodecaleaferată.Miemis-apărutdestuldedrăguţ,dartoţioameniidelaoraşl-ausâcâitneîncetat.

—Şiamers?—N-aşzice.Şi-adat foccolibei înacea iarnă,aars totulpână în temelii.M-amîntrebatmereu–

fiindcăseplângeadefrigmaimultdecâtoriceompecarel-amîntâlnitvreo dată–ceUcigă-l-toacafăceaînAlaska,darn-ampriceput.Toatălumeaaziscăincendiulafostunaccidentşicătoatăvopseauaaiaaalimentatflăcările,darpoatecăelsesăturasepurşisimplusă-ifiefrig.Ofivrutsăpleceîntr-omarevâlvătaie,cabătrânulSamMcGee.

—CareSam?aîntrebatMabel.Cinevacarelocuieştepe-aici?—CareSam!Şizicicătaică-tăuafostprofesordelite ratură?Esther s-a pornit să recite un poem de un poet din Yukon, pe nume Robert Service, care vorbea

desprelucrurileciudatecaresepetrecsubunsoaredelamiezulnopţii1.Cum începea să se întunece,Mabel a invitat-o să rămână la cină, dar ea a refuzat, trebuia să se

întoarcăşisăgăteascăpentrucasaeiplinădebărbaţi.Dupăceşi-apushainaşigheteleşiafostgatadeplecare,aîmbrăţişat-oiarpeMabel.

—Zăudacănumi-aidevenitceamaibunăprietenă,azis.Aigrijădetine,da?—Sigur,azisMabel.Mi-afăcutplăceresănevedem.Jackaurmat-opeEstherîncurteşis-aoferitsăîiînhamecalullacăruţă.—Mădescurcşisingură,Jack,azisea.S-aapropiatdeelşi-aaruncatoprivireînapoisprecolibă.—Pentrueaîmifacgriji,azis.Are,aşa,otristeţe,cumaveaşimamamea.Fiicuochiipeea.

JackseaşteptacaMabelsăfieposomorâtăşi tăcutăcândarevenit încasă,dareafredonacevalaligheanuldinbucătărie.

—V-aţisimţitbineîmpreună?—Da.N-ammaiîntâlnitpenimenicaea.Eplinădesurprizeşiaşzicecă-miplace.Turnaapăîntr-ooalăşinuridicaprivireaîntimpcevorbea.—Tudecenu-miieiniciodatăapărarea,decenu-ispuicăşituaivăzutcopila?Deciel,şinuEsther,oînfuriase.—Nupricep,Jack.Eadevărată.Aivăzut-ocuochiităi,aistatcueachiarlamasaasta.Şitotuşinici

măcarodatănuairecunoscut-oînfaţaBensonilor.—Nuştiu,azisel.Poatecănu-saşadecurajoscatine.—Îţibaţijocdemine.—Nu. Tu eşti altfel. Eşti complet sinceră, chiar dacă asta înseamnă ca oamenii să spună că eşti

nebună.Dareu…credcăeu…—Numaiziovorbă,aspusMabel,maidegrabăuluitădecâtfurioasă.S-aapucatsăsortezecartofiidintr-unsac.—Oareartrebuisă-mifacşieurostdeoperechedepantalonidelânădinaceiacumpoartăEsther?

aîntrebatea.—Numaidacăporţişiciorapicugăuri.—Darnuţisepăreaucălduroşişipractici?—Ciorapii?atachinat-oel.—Nu.Nu.Cuciorapiiealtătreabă.Când a început să cureţe cartofii, el stătea în picioare în spatele ei şi i-a atins cârlionţii care

scăpaserădinagrafeşiiseondulaupeceafă.Apoiacuprins-odetalieşis-alipitdeea.Toţianiiăştia,şieltotmaieraatrasdemirosulpie liiei,desăpunaromatşiaerproaspăt.I-aşoptitînureche:

—Dansezi?—Cum?—Zicsădansăm.—Sădansăm?Aici,încolibă?Credcătueştiălanebun.—Terog.—Darnuavemmuzică.—Putemsăneamintimnoiomelodie,nu-iaşa?ElaînceputsăfredonezeLaumbramăruluibătrân.—Uite,i-azisşiarotit-ocufaţalael,cubraţulţinând-oîncădintalie,cumânaeifiravăînmânalui.Afredonatmaitareşiaînceputsăoconducăînpiruetepepodeauadescândură.

—Mmm,mmmm,cuinimadeschisă,eutevoiaştepta…—…laumbramăruluibătrân.Eal-asărutatpeobraz,iarelaaplecat-opespate,ţinând-ocubraţul.—Ah,mi-avenitşimieuna,azisea.Staisăvăd…Şiaînceputsăfredonezeneclar.Jackn-arecunoscutmelodiadelaînceput,darapoişi-adatseamaşi

is-aalăturatşiellacântat.—Cândpărulîmivafialbit–oaplecarepespateşiopiruetălângămasadinbucătărie–,îmiveida

osărutareşi-miveizicedeiubirecă-ndecembriee-nfloarecumeraînlunamai?IarapoiauajunslângăsobăşiMabell-asărutat,cuguraîntredeschisăşimoale.Jackatras-oşimai

aproapedeel,astrâns-oînbraţeşiasărutat-olângăurecheşiapoiînjosulgâtuluidezgolitşi,întimpceea îşi lăsadelicat capulpe spate,peclaviculă.Apoiel şi-a strecuratunbraţpe subgenunchii ei şi aridicat-o.

—Dar ce,Doamne…o să-ţi rupi spinarea, a bâiguit ea între hohote de râs. Suntem prea bătrânipentruasta.

—Chiarsuntem?aîntrebatel.Şi-a frecatbarbadeobrazulei.Eaa ţipat şia râsnebuneşte, iarelapurtat-o îndormitor,deşinu

luaserăîncăcina.

18

Afinelesevedeaucanişterubinemititeleşiroşiipeneauaalbă,iarprivirealuiMabelseuitadupăele.Crezusecănusuntcomestibile,însăEstherîispusesecădefaptdeveneaumaidulciodatăceîngheţauşierauperfectepentrusosurişijeleuri.Vremeadelasfârşitulluniifebruariesemaiîncălzise,exactpânăsub limita de îngheţ.Cerul era albastru, nu bătea vântul şi era surprinzător de plăcut să stai pe-afară.Mabelmergeaprinzăpadaadâncădinpreajmacolibei,pur tândcoşuldinscoarţădemesteacăndăruitdeFaina.Fructeleeraumicişirisipiteprintrecrenguţelegolaşeşifine,darpuţincâtepuţinMabelîncepeasăumplecoşul.Plănuiasăgăteascăunfeldelicioscuafinele,cepeledelaEstherşicondimente.Poatecăasta avea să dea cărnii de elan un alt gust decât cel de la fiecaremasă servită zi de zi, de nesfârşitesăptămâni.Zâmbeaabsorbită,gândindu-secenece sitaterealăesteinventivitatea,cândaînălţatprivireaşiavăzutcopilaşivulpea.

FainanuîncetasăosperiepeMabel.Nueradoarfelulîncareapăreapeneaşteptate,ciatitudineaei.Stăteacubraţelepe lângăcorp, toată înalbşialbastru,cuhainaeide lână,mănuşile, fularul, tivuldeblanăşipărulblond.Căciulamarodeblanăîierapresăratăcunea,lafelşigenele.Aveaofigurăatentăşicalmă,deparcăar fiaşteptatminute înşir, saupoateani, ştiindcăeradoarochestiunede timpca

Mabelsăvinăînacestlocdinpădure.Mabelnumai era sigurădevârsta copilei.Părea, totodată, şi abianăscută, şi la fel debătrână ca

munţii,cuochiiani maţidegândurinerostite,cuchipulimpasibil.Aici,cucopilaîntrecopaci,totulpăreaposibilşireal.

Lafeldeuimitoareeraşivulpea.StătealângăFainacucoadaeiroşieşimătăsoasăîncolăcităînjurullabelorşicuurechileciulite.Cevadinprivireaeivoraceşidinguraîngustăşineagrăpovesteadespreomiedemorţimărunte,iarMabelnu-iputeauitabotulmânjitdesânge.

Eprietenata?aîntrebat-opecopilă.Fainaaridicatdinumeriieimici.Vânămîmpreună,arăspuns.Şicineucide?aîntrebatMabel.Amândouă.Omângâivreodată?Fataascuturatdincap.Cândvaofăceam,azis.Cânderapui,îmiluadinmânăbucăţeledecarne,şinum-amuşcatniciodată.

Iarnoaptea,uneoridormealângămine.Însăacumepreasălbatică.Aler gămşivânămîmpreună,darasta-itot.

Capentruademonstracăazisadevărul,Fainaaîntinsmânaînmănuşatăînjos,cătrevulpe.Aceastas-aferitcuagerimeşiaţâşnitprintrepicioarelecopilei,întrecopaci.Fatas-auitat,iarluiMabelis-apărutcăavăzutpechipuleiuimireşidor.

Aiculesmultefructe?aîntrebatFainaîntorcându-seiarăşispreea.Câteva,azisMabel.Nucâteartrebui.Dareoziminunată.Număderanjeazăcămi-ampierdutaşa

camtoatădimineaţa.Fataaîncuviinţat,apoiaarătatdupăunpâlcdemolizi.Maisunt,uite-acolo,azis.Mulţumesc.Nuviicumine?Darfatadejaseîndepărta,alergândînsprecolibă.Alică ritprintrecopacişiafluturatpedeasupra

stratuluidenea,pânăcândMabelarămasiarăşisingurăînpădure.Luminasoareluistrăluceapezăpadăşiputeaauzivântulsuflânddinspregheţar, însăaicieralinişte,atâtdelinişte, încâtMabels-aîntrebatdacănufusesesingurăîntotacesttimp.Apornitprinzăpadă,printremolizi.

I-a luatceva timpca să îşidea seamaceauzea.Mabel îşiumplusepână la refuzcoşulcu fructelecătre careo îndrumaseFaina.Şi-apus la locmănuşile şi ţinea coşul cugrijă, ca sănu îi cadănici osingurăafinăînzăpadă.Întimpceseapropiadecolibă, is-apărutcăauzeastrigăte.Saupoateeraun

cântec.Apoi,cândaieşitdintrecopacişiaajunsîncurte,aauzitclar–râsete.Jack şi copila stăteau unul lângă altul, cu braţele deschise şimâinile aproape atingându-li-se. Iar

apoi,peneaşteptate,searuncaupespate,înzăpadaadâncă.Haisăvezi!Haisăvezi!i-astrigatcopilaluiMabel.Jack?Faina?Darcetot…Suntemîngeridezăpadă,astrigatJack,iarfataachicotit.Mabels-aapropiatdeei,cucoşulînmâini,şiaprivitînjos.Jackeracufundataproapetreizecide

centimetri înneaşi îşi fluturabraţeleşipicioarelecaunomcarese îneacă.Zâmbea larg, iarMabelavăzutcăaveabarbaşimustaţagarnisitecuzăpadă.

Lângăel,copilastăteaîntinsăpestratuldenea,zâmbind,cuprivireaalbastrăpierdutăpecer.Mabelavăzutacumcăamândoierauînconjuraţideîngeridezăpadă–siluetamaimare,maiadâncită,

aluiJackşiacopilei,maimicăşimaiuşoară.Oduzinăsauchiarmaimulţierauîmprăştiaţiprincurte,doicâtedoi, şi străluceau în luminasoarelui.Mabelnuvăzusevreodatăcevamai frumos.S-aplimbatprintreei.

Jacks-achinuitsăseridiceînpicioare.Apois-aîntinscătreFainaşiaapucat-odemâini.Uite,astrigatcopilacătreMabel.Jackatras-opeFainadinzăpadă,amândoirâzând.Ceea ce vedeaMabel în zăpadă, la picioarele ei, îi tăia răsuflarea. Îngerul era atât de delicat şi

aripile saleerauperfectalcătuite,caurma lăsatăpeneadeopasăresălbaticăatuncicândse înalţă înzbor.

Nu-ifrumos?aîntrebatJack.Nuînţeleg.Cum…Nuţiiminte,nufăceaiaşacânderaimică?aîntrebat-oJack.Nutrebuiedecâtsă-ţifluturibraţeleşi

picioarelepelângătine.Hai.Încearcăşitu.Mabelaezitat,cucoşuldefructeînbraţe.Ah,terugăm.Nuvrei?aimplorat-ocopila.Jackaluatcoşulşiil-adatFainei.Nuştiu.Cufustelemelelungişitoatecelelalte.Darelaapucat-odeumerişi,înaintecaeasă-şideaseamace-iface,atrântit-ouşurelpespate.Eas-

aaşteptatsăodoară,darcândcolozăpadapufoasăeracaopăturăgroasăcarei-aatenuatcădereaşiaînăbuşitoricesunet. I-avăzutpeJackşipecopilăzâmbindu-i largdesus, iardeasuprachipurilor lor,cerulde-unalbastrustrălucitor.Apoi,maiaproape,cristaleledezăpadăce-iîncadraufaţa.

Şi-acum,haide,i-astrigatJack.Trebuiesă-ţifluturibra ţelecasăfaciaripile.Mabel şi-amişcat braţele în sus şi a simţit rezistenţa zăpezii, apoi iarăşi, în jos.După aceea şi-a

depărtatşiapropiatpicioarele.Ebine?i-aîntrebat.

Jacks-aîntinsspreea,mâinilelis-auunit,mănuşilecuundegetşimănuşiledelucru,iarelaicnitcândaridi cat-oînpicioare.

Ah,uite!Uite!astrigatcopila.Nueperfect?Mabels-auitatînjos,laîngeruleidezăpadă.CaşialluiJack,eraadâncitînomătşiaripilenuerau

uşoarecapana.Dareradrăguţ,trebuiasărecunoască.Altăuecelmaifrumosdintoate,azisFaina,cuprinzând-opeMabeldetalieşistrângând-oputernic,

iarMabels-asimţitdeparcăarficăzutiarăşi,deparcăs-arfiprăbuşit,râzând,înapoiînzăpadapufoasă.Îngerii de zăpadă au rămas în curte, cu toate drumurile fetiţei înspre şi dinspre pădure, iarMabel

zâmbea când îi vedea.Nu era doar prezenţa lor stranie, dansând dinspre hambar spre colibă, dinsprecolibăsprestivadelemne.Maieraşiamintirea luiJacklăsându-sesăcadăpespatecaunbăieţel,cuFainachicotind lângăel.Şi apoi,braţelecopi lei în jurul ei, îmbrăţişând-oaşacum îşi îmbrăţişeazăofiicămama.Într-unfelplindebucurie.Spontan.Celmaifrumosdintretoate.Celmaifrumosdintretoate.

Mabelapărăsitfereastradelabucătărieşis-aîntorslasobă.SăvezicândosădeaEsthercuochiide asta, s-a gândit.Dacă înainte ne credea nebuni, după ce-o să vadă că ne-ampetrecut zilele făcândîngeridezăpadă încurte, sigurosănecreadăbunide legat.Aamestecat înafinelecarebolboroseau.Mirosulacrişor,cademosc, îmbibacoliba, iarMabelşi-adatseamacămiroseafoarteasemănătorcucolibaaglomeratăaBensonilor,înaceaprimăzicândovizitaseră.

Aaruncatiarăşioprivirepefereastră.Minunaţi,nebuniîngeridezăpadă!Şiatuncişi-adatseamadeodată – printre acei îngeri de zăpadă erau şi ai Fainei. Îngerii ei delicaţi, cu aripile ca de pene.Existenţalornuputeafinegată.

Cândosă-ivadăşiEsther,osăînţeleagăcăeadevărat,căfetiţaeadevărată.CumarfipututeaşiJacksăfacăoduzinădeîngerideformaşimărimeauneifetiţe?

Dacăla începutcopilafuseseo temăpecareEsthero tachinacublândeţe,cucât înaintau în iarnă,devenisemaiatentăşimaiprecautăînîndoielileei.OîntrebapeMabeldacăieşeasuficientlaaer,dacănudormeapreamultîntimpulzilei.Oîncurajasăvinăînvizită,iarcândMabeli-aziscănusebizuiasămânesingurăcalul,Estheraînceputsăaparăpelaeiînmodregulat.

Nu exista nici o garanţie că Esther avea să treacă pe-aici curând, dar venea în vizită la câtevasăptămâni, în funcţiedevremeşidecelemaimulteoriduminicadupă-amiaza.Trecuserămaibinededouăsăptămânidelaultimaeivizităşiacuşicasefăceaduminică.Câtăvremenuningea,aveasăvadădovadacăfetiţavenitădinpădureexista,iarMabelaveasăfiereabilitată.

NeîncrederealuiEstherîieranespusdefamiliară.LuiMabelîireaminteademulţiianidincopilăriepetrecuţicăutândzâneşivrăjitoareşisâcâitădefraţiimaimari.Arenumaitâmpeniiîncap,îlavertizaseunprofesorpetatălei.Olăsaţisăciteascăpreamultecărţi.

Odată,Mabelafostsigurăcăprinseseozână.Cândaveaoptani,construiseocapcană,ocutiedincrenguţe,şioatâr naseînstejaruldincurte,înspatelecasei.Întoiulnopţii,astatlapândădelafereastradormitoruluişiavăzut-o legă nându-se încoloşi-ncoacesub razele lunii, iarcândadeschis fereastraa

pututauziunciripitascuţit,exactaşacumîşiimaginaeacăartrebuisăsuneozânăcaptivă.Ada!Ada!astrigat-opesoraei.Amprinsozână.Haisăvezi.Acumosăvezică-sadevărate.IarAdaavenit,cuochiilipiţidesomnşibodogănind,şiaumersdesculţeşiîncămăşiledenoaptela

stejar,darcândMabeladatjoscutiadepecreangăşis-auitatînăuntru,nuavăzutozână,ciopasărecântătoare, prinsă acolo şi tremurând de frică.A deschis uşiţa, dar pasărea nu voia să zboare.Ada ascuturatcutiadinbeţigaşe,iarcândpasăreaacăzutîniarbă,Mabelavăzutcăerasuferindăşi,înaintecaeasă-ipoatăfacedincasăuncuib,eradejamoartă.

Amintirea îi făcea rău. În faldurile sale erau strâns înfă şurate ruşinea şi umilinţa, precum şi vinateribilăde-afiprovocatmoarteapăsării.Darînmiezulsăueraemoţiareală–odezamăgirefuribundă.Dacănureuşeasăconvingăpenimeni,atuncieacummaiputeacontinuasăcreadă?

Zileleurmătoareaufostsenineşiliniştite.Mabelapăzitîngeriidezăpadă,iaraceştianus-auşters.Scânteiauşistrăluceausubcerulalbastru,întimpceziuacreştea.Cândbăteasoarele,setemeacaîngeriisănusetopească,însăaerulsepăstrarăcoros,iarzăpadapufoasăşiuscată.

Abia duminică dimineaţă vântul a început să sufle dinspre gheţar.Mabel îl putea auzi vuind de-alungulalbieirâuluişiîlvedeaagitândvârfurilecopacilor,doborândzăpadalapământ.Terog,s-agânditMabel.Vinorepede.Vinosăvezi,şi-osăînţelegicăeadevărată.

Mabelnuaauzitcalulintrândlatrapîncurteînaceadupă-amiază.Vântulsuflapreaputernic.NuaştiutcăasositEstherînaintecauşasăsedeadepereteşieasănăvăleascăîncolibă.

—Iauiteceţi-asuflatvântulîncasă!azisEsther.Arâsînhohoteşiatrântituşa.—Vai,Esther!Aivenit.Şipevremeaasta!—Nuerachiaraşarăuînaintede-aajungelajumătateadrumului,şi-atuncimi-amziscă-itotuna,şi-

ncolo,şi-ncoace,aşacăiată-mă.—Cebine-mipare!Stai!Nu-ţiscoatehaina.Vreausăîţiarătceva.Şi-aînfăşuratunfularînjurulbărbieişişi-atrasocăciulăpeurechi.Fireaventuroasă,Esthern-arefuzatşinicin-aîntrebatdece.Afăcutstânga-mprejurşiaurmat-ope

Mabelîndupă-amiazafurtunoasă.Deşisoareleîncăstrăluceaşicerulerasenin,vântulviscoleazăpadafinădepejos,oînălţaînvârte juriprinaer.Autraversatcurteabâjbâind,pejumătateorbite.

—Uite,aici,i-astrigatMabelluiEsther.—Cee?Nuseputeauauzidincauzavântului,aşacăMabeli-afăcutsemncumânasăourmezeşiaumersspre

hambar.Poatecăpeparteaferităîngeriidezăpadăerauprotejaţi.Cândauajunsînsă,mairămăsesenumaiovagăimpresie,doarcâtevaadânciturifărăformăînzăpada

viscolită.—Vezi?astrigatMabelînvânt.Estherascuturatdincap,apoiaînălţatdinsprânceneşiaridicatmâinileîntrebător.Vântulaslăbitpentruoclipă,deşiîncăsemaiputeaauziîndepărtare.—Nuvezinimic?Mabeli-aindicatloculundefuseserăîngeriidezăpadă.—Nu,Mabel.Nuvăddecâtzăpadă.Ce-artrebuisăvăd?—Doar…Erauaici.—Ceeraaici?Esthervorbeaîncet,îngrijorată.Mabelazâmbitforţat.—Nimic.Nueranimic.Aluat-opeEstherdebraţ.—Haide.Haisăintrămîncasăînaintesă-nceapăiarsăbatăvântul.Vreausăguştidelicatesameadin

afine.

19

JackcroiseculopataopotecăprintrenămeţişidespicasurcelecândGarrettaintratcălareîncurte,cuovulpemoartăatârnândlaoblânc.Jackarămaslângăbutuculdespartlemneşil-aprivitcumseapropie.Băiatul călărea cu uşurinţă, cu capul plecat, cu umerii mişcându-i-se odată cu paşii calului, una cuanimalul şi cu pământul de sub el. Abia când a înălţat privirea şi l-a văzut pe Jack, a înflorit. S-aîndreptatînşacuunzâmbetlarg,şi-aridicatmânadea supracapuluiasalut,iarapoiaarătatsprevulpeamoartăpecareoaveaînpoală.

—Ce-aiadusazi?—Nu-iofrumuseţe?azisGarrettîntimpcesăreadepecal.S-aîntinsînsus,aapucatanimaluldeceafăşii-aridicatcapulmoale.—Vulpeargintie,azisbăiatulcuoarecaremândrie.Jackalăsatjossecureaşis-aapropiatdecal.Urechileşibotulvulpiieraunegrecatăciunele,darpe

spinareşipepărţiblanaerade-unargintiucadegheaţă.—Eîngheţată?—Nu,domnule,azisGarrett.Aşasefac–seargintesc.—Splendidă,ce-idrept,azisJack.Aiprinsmulte?—Asta-iprimadinviaţamea.Nusuntchiarmultedefelulăsta,azisGarrett.Majoritateasuntvulpi

roşcatesaucorcite.Aivăzutvreodatăunacorcită?Suntunamestecderoşuşinegruşiauodungăneagrăde-alungulspinării.

Jacks-aîntorslagrămadaluidesurceleşis-aaşezatpebutuculdetăiatlemne.—Şivreunadinaiaaiprinsînultimavreme?Vreunaroşcată?—Camacumvreo lună, amgăsitunacorcită într-ocap cană.Pealta ampierdut-o fiindcăacălcat

chiarpelângăcapcanamea.Sigurcăastahabarn-amceculoareavea,azisGarrettşiarâsdepoantalui.—Nu,bănuiesccănu.Cuastace-osăfaci?—Măgândeamlaungulerpentruparkamamei.Darnucumvasă-ispui.Aşvreasăîifacosurpriză.—Osăfieundarfrumos.—I-amluatoperechedemănuşicuundegetdinblanăderâsfăcuteanultrecut.Betty,delahotel,o

să-ţi coasăcevreidacă îidai cevablanăcaplatăpentru lucru.Căciuli,mănuşi.Sepricepedestuldebine,săştii.Euaşvreaungulerdegluton,dacăosăprindunulvreodată.

Jackeragatasăseapuceiardedespicatsurcele,însăbăiatulaveachefdevorbă,aşacăl-alăsatsăvorbească. Pe când el aşeza un alt lemn de molid pe butuc, băiatul s-a apucat de stivuit surcele,povestindu-iceurmevăzuseînziuarespectivă–ogrămadădeiepuri,unporc-spinos,câţivarâşişiunlupsinguraticmergândînsusulrâului.

—Nuecevaneobişnuit,unlupdeunulsingur?—Probabilcăeraunu’alungatdehaită şicăutându-şiun rost.Ampusniştecapcane în jurulunei

prăzi–unelanbătrân.Spersă-lprind.Jackalovitbucatademolidcusecureaşisurceleleaucăzutfrumoslapământ.—Îţiplacestilulăstadeviaţă,nu?azisluândunaltlemn.Săprinzianimalesălbatice.Băiatularidicatdinumeri.—Emultmaifaindecâtsălucrezipământul,arăspunsGarrett.Şi,dupăoprivirerapidă,aadăugat:—Fărăsăvreausăjignesc.—Eibine,nicieunumăpreadauînvântdupăasta.Dareunmodde-atrăi.Vânatulînsă–trebuiesă

fietreabăgrea.Şicamsinguratică.—Mie-miplace.Măplimbperâu.Doareu,vântulşizăpada. Îmiplacesămăuit laurme,săvăd

animalelemer gândîncoloşi-ncoace.Cândosămaicresc,osă-mifacocolibăînsusulrâului.Şiosă-miiauniştecâini.Mi-aşluaşiacumopereche,dacăm-arlăsamama,darnusuportălătratulşiurlatul,zicecăosănehaleascăcutotcucasă.Dardupăce-osăplecdeacasă,osă-miiauoperecheşios-otaispregheţar.

—Nuosărămâilafermă?—Nu.Suntfraţiimei–lerămânelordacăovor.Jackîlînţelegea.Nueuşorsă-ţicroieşticaleacufraţicaredejaţi-oiauînainte.Văzusecumbăieţii

maimariîlsâcâiaupeGarrett,îlluaudesusşiîlnecăjeau.Nuerademirarecăapucasecaleapădurii.

—Separecătedescurci.Tatăltăusemândreştecutine.Băiatularidicatdinumerişialovitcuvârfulgheteiînzăpadă,darJackvedeacăîifăceaplăceresă

audăasta.—Bănuiesccă-ivremeasămăcamduc,sefacetârziu,azisGarrett.Crezicăsoţiataarvreasăvadă

vulpeaînaintesăplec?—Poatealtădată,i-arăspuns.Garrettadatdincap,s-asăltatînşaşiapornitcătrecasă.

—Ceţi-aarătataziGarrett?aîntrebatMabelcândJackaintratsearaîncasă.Tocmaiaşezacinapemasă.—Ovulpe.Eas-aopritdincefăcea.—Ovulpe?—Ştiulacetegândeşti,darnueraaFainei.Eraunaargintie.Nusemănadeloccucearoşcatăcucare

aleargăea.Lucruriles-arfipututopriaici,darn-afostaşa.De-alungulcinei,eaatotrevenitlaacestsubiect.—Chiartrebuiesăprindăvulpi?Darîncearcăsăprindăşidinceleroşcate?—Cuastaseocupă,Mabel.Şinupoatealegedecareculoaresăfie.Oclipădetăcere,iarapoi:—DaraşaarputeasăoprindăşipeaFainei,nu?Arputeasă-iomoarevulpea?—Numi-aş facegriji înprivinţaasta.Vulpeaeipare foartevigilentă.N-osăpiceea într-unadin

capcaneleluiGarrett.—Şidacăpică?Nuputemsă-izicemsăînceteze?—Sămaipunăcapcane?Nucredcăsuntemnoiînmăsurăs-ofacem.ŞiGarrettnicinuesingurulde

pe-aici.Oameniipuncapcanepestetotînsusulşi-njosulrâului,.DarMabelpăreazdruncinatădespuselelui.Abiadacăs-aatinsdemâncareşiapois-atotplimbat

prinfaţabiblio tecii,înaintesăsedecidăsăscoatăoscrisoaredintr-ocarte.Jackafostuşuratcândeas-aaşezatînsfârşitînscaunuldelângăfoccasăcitească.

20

Eraunsoidevigilenţăcomplicată,obositoare.Mabelstă teacuochiipebăiat,darvulpeaşifetiţaerau

celecareopreocupau.OricesunetcaresemănacuuntropotdecopitepezăpadăoaduceapeMabelînfaţaferestrei, îi îndreptaprivireacătrecopaci.Uneorichiarseducealarâu,casăseuite însusulşi-njosulalbieiîngheţate.

Dacăs-arfi întâmplatcaGarrettsăintrecălareîngos podărialorcuovulperoşiemoartăînbraţe,Fainaeracaşipierdutăpentruei.Aşastăteaulucrurile.Mabelrecitisescrisoareasuroriieipânăcândserupsesepelaîndoituri,iaracolosespuneaclar,cuscrisuldemânăminunatşieducatalAdei–vulpea,ceacareaducecopilaînsiguranţădinsălbăticie,eomorâtălauşacolibeilor.Dragosteapusălaîndoială.Gheteleşimănuşileabandonate.Zăpadatopindu-seîngrămăjoare.Altcopilplecânddinvieţilelor.

Era o posibilitate pe care n-o putea îndura. Se strângea puternic, de parcă dincolo de coasteleîncorsetate ar fi putut cuprinde toateposibilităţile, toatevariantele deviitor şi toatemorţile.Poate cădacăsestrângeatare.Poatecădacăarşticevafisaucearputeafi.Saudacăşi-ardori îndeajunsdeputernic.Dacăarputeacrede.

Înaintenuputuse,atuncicândoviaţămişcasechiarînpânteceleei.Într-uncotlonalsufletului,ştiacăeravinaei.Câtfusesegravidă,seîntrebase–oaresuntfăcutăsăfiumamă?Oaresuntînstaredeatâtaiubire?Şiastfel,aceafiinţămuriseînăuntrulei.Denus-arfiîndoit,arfipututaducecopilullaviaţă,scâncind,gatadeafialăptatlapieptulei.

Aşacădedataastanuaveasă-şi lase iubireasăslăbească,nicimăcarpentruoclipă.Aveasăfievigilentăşisă-şidoreascăşiiarsă-şidorească.Terog,copilă.Terog,copilă.Terogsănunepărăseşti.

DarapoisegândealaFainaalergândprintrecopacicuvulpeasălbaticăpeurmeleeişilaGarrettculaţurileşicapcaneleluideoţelşisepomeneaîntrebându-sedacăîntr-adevărputeafiopritinevitabilul.EraoareadevăratcesugeraAda,căneputemalegesingurifinalurile,fericiteînlocdetriste?Saulumeaceacrudănedăşineia,purşisimplunedăşineia,întimpcenoinezbatemprinsălbăticie?

Oricumarfifost,Mabelnuseputeaopri.Seplimbaîncoloşi-ncoace,stătealapândăşieramereupefază.ÎlbombardapeJackcuîntrebări.Câttimpaveasămaipunăbăiatulcapcane?Undeseducea?Ceprinsesededataasta?CândGarretttreceacucalulprinfaţaferestreicolibeişifluturaveseldinmână,cuun lupmort legat la şa,Mabel îşi ţinea răsuflarea. IarcândFainaapărea lauşa lor înziuaurmătoare,respiradinnou,întrebând:Cemaifacevulpea?Iarcopilazicea:Bine.

Înceledinurmă,cândavenitlunamartieşiJackaziscăîncurândbăiatulosă-şistrângăcapcanele,Mabelaînceputsărespiremaiuşurată.Primelesemnedeprimăvarăapăreauicişicolo–zăpadăcesetopea şi apoi ploaie şi iarăşi zăpadă.Nămeţii din curte scăzuseră, devenind niştemici petice, dar înpădurezăpadaeraîncăadâncă.Înfiecaredimineaţă,gheaţaseprefăceaînbăltoace,iarapacarepicuradinstreşiniîngheţapânăadouaziînţurţurilungişisticloşi.

CândGarrettatrecutpe-acoloîndrumsprecasă,Mabell-ainvitatîncolibăcasăbeacevacaldşisă

gusteunpicdepâine.—Deci,câtevulpiaiprins?l-aîntrebatcaîmpinsădesimplacuriozitate,nudedisperare.Aaşezatcâtevafeliidepâineproaspătăpemasă,înfaţalui.—Niciuna,azisel,dupăaceeaargintie.Amprinsînsăunlup.Şicâţivarâşişicoioţi.Băiatulstăteastânjenitlamasă,maiîntâicumâinilepelângăcorp,apoipunându-şicoatelepetăblie.

Şi-amişcatpicioareleagitat,apoialuatofeliedepâine.—Şicâtosămaivânezi?l-aîntrebatMabel,întimpceîiaşezaocanăcuceaidinainteşistăteaîn

spatelescaunuluisău.—Gheaţarâuluisetotînmoaie,aziselmestecândpâinea.Câtevazileşigata,îmistrângcapcaneleşi

încheianul.Mabelaîntinsunbraţşil-acuprinspedupăumeri.—Nefacemgrijipentrutine,azisea.S-aîndreptat,jenatădeieşireaei,şişi-aaranjatrochia.—Jackşicuminen-amvreasăteştimperâudacănumaiesigur.Şite-aidescurcatbinişorpână

acum,nu-iaşa?Elapărutsurprinsdetandreţeaei,cutoateasteaazâmbit.—Osăscotcevabanidepeblănurianulăsta.—Bravoţie,azisea,întorcându-selatejgheauadinbucătărie.

Mabelapicotitlângăsobăpânăînaintedeamiază,cuocartedeschisăînpoală.Marepartediniarnănu-şidădusevoiesădoarmăînmiezulzilei,fieşinumaifiindcăvoiasădemonstrezecănuareniciurmădefebrăacolibei.Darnudormisebineînnoapteadinainte,chinuităfiinddecoşmaruri.Acum,amorţitădeluminazileişidecăldurafocului,selăsaseînvoiasomnului.

S-atrezitsimţindomânămicăşirăcoroasăpeaei.Adeschisochiişiavăzut-opeFaina.Amceva,azisfetiţatrăgând-odemânăpeMabel.Ah,fetiţo,m-aisperiat.Grăbeşte-te,terog,azisea.Cevadedesenat?Copilaaîncuviinţatşiatrasdeea.Unde?Fainaaarătatpefereastră.Afară?Bine.Bine.Staisă-miiaugheteleşihaina.Şicreioanele?Da,da.Şibloculdedesen.

CândMabeladeschisuşa,ninsoareaauluit-o.Eraprimasăptămânădeaprilieşiningea.Faina a luat-o iarăşi demână peMabel şi aumers împreună în curte. În ciuda zăpezii,mirosea a

primăvară, amaluri de pârâu dezgheţându-se şi a pământ reavăn, a frunzemoarte şi frunze fragede, arădăcinişiscoarţă.Mabelşi-adatseamacăeaşicopilaseţineauîncădemână,iaraFaineieraatâtdefiravă şi răcoroasă, în timp ce inima luiMabel era ca o gaură în piept umplându-se, asemenea uneifântâni,cuapădulceşirececagheaţa.

Desenezi?aîntrebatFainaîncetişor.Zăpada?Nupreaştiucumsăfac.Fainai-adatdrumulluiMabelşişi-aridicatpalmacătrecer,cumănuşaatârnându-ideunşnurroşu,

de la încheie tură.Un singur fulgdenea i s-a aşezat înpalmagoală.Faina s-a întors şi i l-a arătat luiMabel.

Acumpoţisădesenezi?Fulgulnueramaimaredecâtcelmaimicnasturedefustă.Aveaşasevârfuri,cucapetefranjurateşi

uncentruhexagonal,şistăteaînpalmacopileicaopanămititică,fărăasetopi.Eradeparcătimpulîncetinise,aşaîncâtMabelnumaiputearespiraşinu-şimaiputeasimţipropriul

puls.Ceea ce vedea era peste poate, şi totuşi aşa era.Acolo, înmâna copilei.Un singur fulg de nea,luminosşitranslucid.Unmiracolcumarginiascuţite.

Terog,îldesenezi?Ochiialbaştriaicopileieraulargdeschişişitiviţicuchiciură.Cealtcevaeradefăcut?Mabelabâjbâitşiadeschisblo culdedesen.Aapucatcreionulcudegetele

moişiaînceputsădeseneze.Fainastăteaneclintită,cufulguldeneaînmână.Poatecăartrebuisăintrămîncasăşisăneaşezămcasăfacemasta,azisMabel,darapoişi-aînţeles

greşeala.Copilaazâmbitşiascuturatdincap.Nu,nu.Bănuiesccănuputemintraîncolibaîncălzităcasădesenămzăpadă,nu?Schiţaerapreamică,iarMabelşi-adatseamacăîivafiimposibilsăcaptezefiecarestriaţieşilinie.

Îşidoreasăfiavutolupă.Atrecutlaopaginănouădinbloculdedesen.N-am fost niciodată prea bună la desenele geometrice, a zis ea,maimult pentru sine decât pentru

copilă.Nupreaamrăbdare.Nusuntdestuldeprecisă.Aluat-oiardelacapăt,desenândculiniimailargişiumplândîntreagapaginăcuaceaunicăformă

geometrică.Şi-asprijinitbloculdedesendeomână,desenândcucealaltă,uşoraplecatăpentruavedeamaideaproape.Darrăsuflareaei,fienumaieasingură,puteaprefacefulgulîntr-opicătură.Şi-aîntorsfaţaîntr-oparte,casănurăsufleasupraacestuia.

Zăpadaîncepusesăseaşezeînpeteumedepefoaie.Mabellucratotmairepedeşiscoteaoftaturidefrustrare.De-arfifostoartistămaipricepută…

Eperfect,aşoptitFaina.Ştiameuc-osăfie.Mabels-auitatdeladesenuleilafulguldinmânacopilei.

Maipotlucraşimaitârziuladetalii.Săzicem,aşadar,cădeocamdatăamterminat?aîntrebat-o.Da,azisFaina.Copila şi-a apropiatpalmadebuze şi a suflat spre fulgul careaplutit în josprinaer, capufulde

păpădie.Ah,azisMabel.I-audatlacrimileşinuînţelegeadece.Faina a luat-o iarăşi demână, s-a sprijinit deMabel şi s-a lipit strânsde ea.Fulgii umezi cădeau

împrejurullor.Lumeaîntreagătăcea.Ningeatotmaiputernicşimaiumed,iarhainaluiMabelseîmbiba.Fainaatras-odemânecă.Mabels-aaplecatcătreea,aşteptându-sesăîişopteascăcevalaureche,

însăFainaşi-alipitbuzelerecişiuscatedeobrajiiluiMabelşiasărutat-o.Larevedere,aziscopila.CândFainai-adatdrumullamânăşiafugitprinninsoa reacareacumeraploaie,Mabelaînţeles.A

vârâtbloculdedesensubhainăşiarămasînploaiepânăcândpărulîişiroiaşihainaîieraleoarcă,iarghetele i se înnămoliseră. A rămas uitându-se lung prin ploaie şi-a încercat să vadă până departe, înpădure,dardejaînţelesese.

21

Iarnafuseseomarepierderedevreme.Meşteriseprinhambar,sortaseunelte,jumulisegăini,sejucaseînzăpadă.Arfitrebuitsăfacămaimulteînluniledeiarnăcasăsepregătească,darcum?Eraadevăratcesespuneadespreţinutulacesta–toatămuncasefăceaîncâtevalunifrenetice.Singurulmotivpentrucareunomputeafaceagriculturăaicieraacelacăsoarelebăteatimpdedouăzecideorepeziîntoiulverii,iar legumele creşteau peste noapte până la dimensiuni fantastice. George zicea că văzuse o varză deaproapecincizecidekilogramecrescutăpeterenurileastea.

Daracumeralunamai,iarJacknuputeaaraobrazdăfărăcabietulcalaproapesăseîneceînnămol.Acasă,seminţelearfifostpuseînpământdejadeolună.Învremeceaşteptacasolulsăsedezgheţeşisăse usuce, auzea ticăitul unui ceas, nu doar acela ce indicaminutele fiecărei zile, dar şi un altul, cu obătaiemairăsunătoare,cemarcanumă rătoareainversăapropriilorluizile.

În acest anotimp, gospodăria trebuia să se susţină singură. Jack se baza pe faptul că unii fermierirenunţaseră,îşiabandonaserăgospodăriiletocmaicândpiaţapăreasăseînvioreze,odatăcuextindereacăii ferate.Elaveasădea totul înacestan.Plănuisesăpunănudoarcartofi,darşimorcovi,salatăşivarză,şisăvândălegumepetimpulveriiprintabereleminerilor.

El şiMabelvorbeaupuţin, iarcândo făceau, secertau. Jack i-aziscăaveanevoie săangajezeoechipădebăieţidelaoraşcasăîlajutelasemănat,darcănuaveaubanipentruasta.

—Trebuiesăgăsimaltăsoluţie,azisMabelabsentă,privindu-şimâinile.—Cesoluţie?Care,pentrunumeleluiDumnezeu?Voceaîieranervoasă,tonulmultprearidicat.—Numaisunttânăr,i-azismaiblând.Mădoarespateleşiabiapotstrângepumnuldimineaţa.Am

nevoiedeajutor.—Darcinezicecătrebuiesăfaciastasingur?Eucesunt?—Tunueştiagricultor,Mabel.Şinicin-amdegândsătelassădeviiaşaceva.—Decipreferi să te speteşti tumuncindpână lamoartepecâmp, iar eu să stauaici, ca săputem

suferifiecare,separat.—N-amvruteusăfieaşa.Daradevărulecăsuntemdoarnoidoi.Cinevatrebuiesăaibăgrijăde

casăşialtcinevatrebuiesăcâştigepentrutraiuldezicuzi.Aşadar,seînvârteaudinnouînjurulgoluluidintreei,undearfitrebuitsăseafleuncopil.Ofatăcare

s-oajutepeMabellatreburilecasnice.Unbăiatcaresămunceascălacâmp.—Darhotelul?Poatec-aşputeagătiiarăşipentruBetty.—Credeamc-amvenitaicicasăfacemagricultură,nucasăvindemplăcinteşiprăjituridecolo-colo

caţiganii.Astae.Dacăpământulăstaosănesusţinăvreodată,atunciăsta-ianulpotrivitcas-ofacem.Şichiarnuvădcumaşputeas-ofacdeunulsingur.

Aieşit,dars-aabţinutsătrânteascăuşa.

Încădepecânderabăiat,Jackiubisemirosulpământuluiînmuindu-seladezgheţşirevenindlaviaţă.Darnuşiînprimăvaraasta.Omohorâreumedăşimucegăită,aducândasingurătate,pusesestăpânirepegospodărie. La început Jack nu-i înţelesese cauza. Poate că nu era decât dispoziţia lui. Poate că eravremeadeprimăvară,cucerurilesaleînnorateşiploaiarececareîmbibapereţiicolibei.ŞiMabelpăreasăfiecuprinsădeonelinişteposacă.

Iar apoi Jackanumărat zilele– aproape trei săptămânide laultimavizită a fetiţei, ceamai lungăabsenţădecând intrase înviaţa lor.Sestrăduia să-şi îndreptegândurile spre sezonulde semănatcareurma,dareratulburat.

Numelefeteirămâneanerostit,scaunuleirămâneagol, iarMabelnumaiaşezaofarfurieîndreptulsău.Jackîşifăceagrijiatâtpentrusoţialui,câtşipentrufată.Mabelnusemaiuitapefereastrădupăea,înschimbogăseaadeseaprivindapamurdarădinligheanulpentruspălatvase,deparcăpierduseoricenoţiuneatimpului.Uneori,nupăreasă-şideaseamacăelintraseîncolibădecâtatuncicândoatingeacumânapebraţ.

În iarna care trecuse, totul fusese aşa de diferit. Jack abia aşteptamesele împreună, chiar şi cândFainanueraacolo.ElşiMabelvorbeauatuncidespreplanurilelorînlegăturăcugospodăriaşidespre

viitor. Jack nu adormea imediat după cină, ci o ajuta peMabel să strângămasa. Prima oară când seoferiseşiseapucasesăspeleelvasele,easeprefăcusecăleşină,ducânddosulpalmeilafrunte,privindprinpleoapeleîntredeschise,pânăcândasărutat-o,făcând-osăzâmbească.Aurâsşiaudansatşiaufăcutdragoste.

Bucuriaaceeadispăruseodatăcucopila.Atrecutdehambarşiamerscătreterenulcelnou.Ghe teleiseafundauînnoroi.Apărăsitdrumul,

vrând să meargă prin muşchiul şi iarba terenului neatins. Bobocei verzi înce peau să pocnească prinmesteceni.Cevas-amişcatprinpădure.

—Faina?Mişcaredinnou,întunecatăşi iute,darpreadeparteîntrecopacipentrucaelsăpoatădistingemai

mult.Ocărareplecadinspreteren,iarelaurmat-o.Cutreizileînurmăvăzuseurmedeursînnoroişimurdăriepepotecă.Nuaveapuşcalael,darnuvoiasăseîntoarcăacum.

Osăptămânăarfifostexplicabilă.Arfipututsăfieple catălavânătoare.Dartreisăptămânieraucutotulaltceva.Boală,oavalanşăcuzăpadătopitădeprimăvară,gheaţaşubredădeperâu.Jackaalungatsumbreleposibilităţi,înaintândprintrecopaci.

Pământul era golaş, lipsit de zăpadă saude verdeaţa primăverii.Lapicioarele lui, lujeri tineri deferigăîncepeausă-şidesfăşoarespiraleleşimlădiţeminusculestrăpungeaucovoruldefrunzemoartedeanultrecut.Urcaatâtdeiutecâtîipermiteabătrânainimă.Dupăovreme,aajunslapereţiidestâncăşişi-a dat seama că sigur cotise şi ratase pârâul. A urmat o potecă de vânătoare pe la baza stâncilor,strecurându-sepesubanini,pânăceaauzitapacurgând.Amersdupăsunetpânăce-aajuns lapârâulumflatdezăpadatopitădeprimăvară.Eraasurzitor.

Aluat-oînsusulrâuluipânăaajunslaocreastăşiavăzutpâlculcunoscutdemoliziînalţi.Acoloeraciotulcopa culuipecareîltăiaseşi-larsese.Pemormântulbărbatuluifusesearanjatăomovilădepietre.Fainatrebuiesălefiadusdinalbiapârâului.

—Faina?Faina!Eştiaici?Strigăteleluisepierdeauînhuruitulapei.—Faina?Sunteu,Jack.Măauzi?Şi-aamintitdeuşadinmunte,dincolodecarevăzusefatadispărând.Ascrutatversantuldecâtevaori

cuprivireaînaintesăovadă.Eracaouşăobişnuitădecolibă,făcutădinscânduribrute,doarcăeramaijoasă, aşa încât un adult ar fi trebuit să se aplece ca să poată intra, şi nu era prinsă în structura uneicolibe,cimaidegrabăîncoastauneicolineînverzite.Nuvedeaurme,nici intrând,nici ieşind.Cândaciocănitîneacuîncheieturiledegetelor,uşas-adeschisspreinterior,ţinându-seînbalamaledepiele.

—Faina?Copilăscumpă,eştiaici?Setemeasăn-ogăseascăcuibărităîntr-unpat,bolnavăsauînfometatăsaumairău.Înăuntrunueraatât

deîntune riccumseaşteptase.Deundevadesuscădealuminazilei.—Faina?

Nici un răspuns. Ochii i s-au obişnuit. Pereţii de jur împre jur erau făcuţi din buşteni ce fuseserănivelaţicuuntopor.Deasupra,deasemenea,erauntavandelemn,înafarauneideschideripătratecătrecer,numultmaimaredecâthornuluneisobe.Chiarsubaceastădeschidereeraogroapămareundefuseseunfoc,curesturilerecişicarbonizatealecâtorvabuştenimici.Vatraeradeasemeneapătrată,scobitădirectînpământ,darîncadratădebârnedelemncaaceleadelauşă.

Constructorulsăpaseîncoastadealuluişiînjghebaseîncă pereadinăuntru,apoiplantasedinnouiarbădeasupra. Prin urmare, această mică colibă arăta ca un dâmb înverzit, parte din versantul muntelui.Probabil că astfel oferea o izolare bună,mai cu seamă iarna, când dealul era acoperit de nea, dar nupărea doar o chestie practică. Structura asta spunea ceva.Oricine ar fi fost cel ce locuia între aceştipereţi,eracinevacareiubeaîntunericulşitaina.

Aerulerastătut,caîntr-unpodpărăsit,darmergândprinîncăpereamicădistingeadiferitearome–delemn,carneafumatăşipeşte,blănuriuscateşiierburisălbatice.Sus,planteuscateatârnauînbuchetedescheletulacoperişului.CândJackstăteaînpicioare,capulîiajungealamaipuţindedouăpalmedetavan.

Înurmalui,uşas-atrântitcuunbufnet.—Faina?Adeschis-olaloc,darnueranimeniacolo.Acum,căseaflaînacestlocumedşisinguratic,eraşimaiîngrijoratînprivinţacopilei.Amersprin

locuinţamiti tică.Dacăn-ar fivăzut-o intrândpeuşă,n-ar ficrezutcăo fată locuisevreodatăaici.Nueraujucării,nicirochiisauhainedemărimeaunuicopil.Poatecăplecaseundevaşiluasetoateasteacuea–era imposibildeştiutcefuseseaicicândvaşinumaieraacum.Aîmpinscupiciorulbucăţiledelemn carbonizat din vatră. Nu erau nici scântei, nici fum. Focul era stins de zile întregi, dacă nu desăptămâni.

Înăuntrueraşiunpatfăcutdinbuştenidemolidcurăţaţidescoarţă.Înlocdepăturişicearşafuri,înpat eraupieidekaribu şi alteblănuri. Într-uncolţ era improvizatăun feldebucătărie, cuo tejghea şirafturiplinecutemirice–bor canedefasoleşifăină,darnucineştiecehrană.Pepereteleopusseaflaoserie de cârligede lemn în care atâr nau rachete pentrumers pe zăpadă, topoare, fierăstraie, unelte deprelucratlemnul,lucruripecarele-arfolosiunadult,nuuncopil.Unelteleerauînnegrite,uneledintreelechiarîncepuserăsăruginească.Maierauşicâtevaobiectedeîmbrăcă minte–oparkacugulerdeblanăcarei-arfifostmarechiarşiluiJack.Adat-ojosdincuierşiaauzitunclinchet.Apipăitbuzunareleşiagăsitşasesticluţegoale.Le-aduspefiecarelanas.Unelemiroseauaurinădeanimalşiamomealădinsecreţiiglandulare,alteleabăuturădecontra bandăputernică.ApaluiPeter,aşaîizisesecopila.

Ascuturatdincapcasă-şicureţenărileşiaagăţatparkalalocîncuiulei.Înaltcolţ,Jackazăritostivădeblănuriuscate:castor,lup,jder,nurcă.

S-aîndreptatspreuşă,gatasăplece,daratuncişi-aamintitdepăpuşă.Arfipututsăfiepe-aicipeundeva.S-aîntorslapat,ascotocitpesubblănuri,darn-agăsitnimic.Apoiaobservatocutiedelemnsubpat.Aîngenuncheatşiatras-oafară.

Înăuntrueraopăturicărozdecopil,ponosităşimurdară,daratentîmpăturită.Subeaerauîmprăştiatecâtevafoto grafiialb-negru.Jackle-aridicat.Unadintreeleînfăţişauncuplufrumosîmbrăcatstândpeundoc,cuvalizeşicuferealături,deparcăs-arfiîmbarcatîntr-ocălătorie.Laînceputnul-arecunoscutpebărbat– în fotografieeramultmai tânăr, cuo tunsoare îngrijită şi faţaproaspătbărbierită.Femeiadelângăelpurtaorochiedebun-gust,iarpechipuleicutrăsăturifineşiînpărulblond,JackovedeapeFaina.Aceştiatrebuiausăfiepărinţiiei,probabilplecânddinSeattle,cuunvapor,spreAlaska.Maierauşialtefotografii,unacufemeiaţinânduncopilaşînfăşatîntr-opăturăcepăreanouăşicurată,iarJackeraabsolutsigurcăeraunaşiaceeaşicuceaîmpăturităîncutie.Altacubărbatulpozândîncălţatcurachetedemerspezăpadă,parkaşiunzâmbetpieziş.ArătafoartediferitdecadavrulcupărcăruntpecareJackîlîmpinseseîngroapă,darerael.

Jack şi-a încleştat fălcile. Cum putea un bărbat să-şi abandoneze fiica în sălbăticie ? A pusfotografiileşipăturalalocîncutieşiaîmpins-oînapoisubpat.Cânds-aridicatînpicioare,i-autrosnitgenunchiişis-asimţitbătrânşisperiat.Copiladispăruse.Loculacestaoînghiţise.

S-a gândit din nou la păpuşă. A mai aruncat o ultimă privire prin cameră, dar ştia că nu o s-ogăsească. Era o mică alinare. Faina era pierdută pentru ei, însă indiferent unde se afla şi ce i seîntâmplase,păpuşaeracuea.

Cânda ieşitafară,aclipitdes înde luminazilei şiabâjbâitcăutândsă închidăuşa.Amai rămasacoloovreme,ascultândpârâulşilăsându-şifaţamângâiatădeaeruldemunte.Chiarşicutoateacestenecazuri, aici eraminunat.Puteavedeadesfăşurându-se întreagavale a râului, aproapeputeadistinge,departeînjos,gospodărialor.

22

Înziuaurmătoare,cânds-afăcutoraprânzuluişiapoi,dupăceaceastaatrecut,iarJacktotnus-aîntorsdelacâmp,Mabelafostdoaruşornedumerită.Poatecălucrasefărăsăiapauză.Cânds-alăsatsearaşicina s-a răcit pemasă, şi-a dat seama că se întâmplase ceva. Se sufoca de panică, însă s-a îmbrăcatcalmă,şi-apushainaşighetele.Înultimaclipă,adatpuşcajosdepepereteşişi-aumplutbuzunarulcugloanţe.Jurasesăînveţesătragă.

Tivul rochiei i se târaprinnoroi în timpcemergeapepotecă, însprecâmpuri.Socruleimurise înlivadă,făcuseuninfarct,iarMabelşi-limaginapeJackcăzutpecâmp.Arfirămassingură,cunicioaltăopţiunedecâtaceeade-aseîntoarceîncasapărintească,undeacumlocuiasoraei.Saude-aseducesătrăiascăcufamilialuiJack.

Ascrutatprimulcâmplacareaajuns,darn-avăzutniciurmădeJacksaudecal.Umbreleînserăriiîntunecausiluetelecopacilorşiomânădesteleerauîmprăştiatepealbastruldeschisalcerului.Unstol

de cocori s-a înălţat de pe o pajişte, în strigăte fantomatice aidoma cenuşiului lor, fluturând încet dinaripi.Noroiulîncepeasăseîntăreascăînfrig.Mabelaurmatpoteca,tremurândnestăpânit.

Deprintrecopaciaauzitcalulnechezând.Aurmatpoteca,dejurîmprejurulterenuluinou,iaracoloapututvedeaconturulcalului,ridicândocopită,apoialta,încăînhămatlaplugulrăsturnat.

—Jack?Jack?astrigat.Nu putea distinge decât forme în penumbra înserării, dar a înaintat spre cal. S-a auzit un geamăt

înăbuşit.—Mabel?Voiasăfugăcătrevoce,însăpământulplindedâmburişihârtoapenu-ipermitea.Încănuvedeanici

urmădeJack.—Aici,Mabel.Aici.Aurmatsunetul,cucapulaplecatsprepământ.Nul-avăzutpânăînclipacânderacâtpecesăcalce

peel.Stăteaîntinspespate,cufaţacătrecerultotmaiîntunecat.—Ces-aîntâmplat?—Calul.M-atârât.Acumcâtevaore.Bolboroseacuvinteleprintr-opâclădeţărânăşisânge.Mabelaîngenuncheatlângăelpepământşia

încercatsă-işteargăcumânecamizeriadelagură.—Cums-aîntâmplat?—Ursul.—Aici?—Lamargineapădurii.Misestricaseunşurublables tematuldeplug,încercamsă-lrepar.Calula

văzutursulşiaînceputsăseagite.Mabels-auitatsprepădure.—S-a dus.Nu cred că voia să ne facă vreun rău.Mergea agale, de parcă nici nu ne văzuse.Am

încercatsămădeba rasezdeplug.Darcaluls-asperiatşiasăritpestemine,mi-aprinspiciorulînel.M-atârâtpepământ,pânăm-amdesprins.Speramsăajungăcublestematuldeplugpânăacasă,camăcarsă-ţidaiseama.Dars-aopritaici.

Jackaîncercatsăseridiceîncapuloaselor,dars-aschi monositdedurere.—Cetedoare?—Lanaiba,aproapetotul,azisJackîncercândsărâdă,însăi-aieşitdoarotusehârâită.Spatele.—Cepotsăfac?—Deshamăcalul.Nu,nu-ţifiefrică.Acumecompletepuizat.—Şiapoi?—Apoitrebuiesăfacemcumvasămăpuiînspinarealui,casăputemajungeacasă.—Poţisăstaiînpicioare?—Nuştiu.

Dupăce Jack i-azisce să facă,eaadeshămatcalul şi l-aadusundezăceael.Apoi şi-a strecuratbraţele pe sub subsuorile lui, încercând să-l ajute să se ridice. Eramultmai greu decât se aşteptase,simţeacumsecufundăînnămo lulrecesubgreutatealui.Els-aapucatcubraţeledeumeriieişi,gemând,s-aridicatîngenunchi.

—Doamne.Ochiiis-auumplutdelacrimi.—Artrebuisămergdupăajutoare.ÎladucpeGeorge.—Nu.Nedescurcămnoi.Haide.Aapucat-oiarăşideumeri,iarMabels-aridicatîmpreunăcuel,cufaţastrivitădecămaşaluiplină

denoroi.—Uşor.Uşurel.Apucă-ldefrâu.Mabel a încercat să ţină calul nemişcat cu omână, în timp ce acesta îşi tot ferea capul. Jack s-a

desprinsdeeaşis-aapucatdetrupulcalului.—Jack.Nupoţi.Nutepoţiurcapurşisimplupeel.—Trebuie.S-aprinszdravăncumâiniledecoamăşi,urlândîntimpcesesăltaînspinarealui,s-asuitpecal,

întinscuburtaînjos.—Prrr!Prrr!Mabel se străduia să ţină calul în loc. Jack şi-a mişcat un picior astfel încât să încalece calul

neînşeuat,cucapullipitdegâtulanimalului,undepărulîieraţeapăndesudoareîngheţată.RespiraţialuiJackeraînsoţităde-ungâlgâit.

—Doamne,aşoptit.Doamne.—Jack?Săîncepsămergacum?—Uşor.Mergiuşor.Drumulsprecasăafostlungşiderutant.Mabelnuputeadistingedistanţelesauadâncimileînlumina

crepusculară.Duceapuşcaîntr-omânăşicălăuzeacalulcucealaltă.Oridecâteoricalulseîmpiedicasausepoticnea,Jackţipa.Mabelîşidoreasăfiavutofrânghiesauunhăţ.Decâtevaori,animaluli-asmulscăpăstruldinmâini,iareas-atemutcăl-arputeatrântipeJacklapământ,gonindsprecasă.

—Ebineaşa,Mabel.Doarmergiîncet.Aajunscucalullauşacolibeişil-aajutatpeJacksăaluneceuşurelpepământ,sprijinitînmâinişi

genunchi.—Du-te,azisel.Ducalulînhambar.—Dar…—Ajungeusingurînăuntru.Du-te.Întimpceduceacalul,s-auitatînapoişil-avăzutpeJacktârându-sepesteprag.

AreuşitsăseaduneîntimpceîncălzeaapăşiîlajutapeJacksăscapedehaine.I-aaşternutopăturădelânăînfaţasobei,aşaîncâtsăpoatăstaîntinsacolocâtîispălasângeleşimurdăriadepecorpşidinpăr.Elmormăiadedureredincândîncând,maicuseamăatuncicândîitamponazonelezgâriatedepeomoplaţi.Ceoîngrijoracelmaimulteravânătaiacareîncepeasăiseumflelaşale.

—Artrebuisămăducdupăajutor.Elascuturatdincap.—Nu,doarbagă-măînpat.Ahotărâtsă-i lasenebandajaterănileuşoare,sperândcăaşasevorvindecamairepede,şi i-atras

pestecapocămaşăcuratăşilungă.Pejumătatedezbrăcat,Jackamersde-abuşileaîndormitor.Mabell-aajutatsăsebage înpat.Mai târziu, i-aadusuncastroncusupăşia încercatsă-ideasămănânceculingura,darelnuputeadecâtsă-şiscrâşneascădinţiidedurere.

Mabelastatpânătârziuînaceanoapte,cuolumânareaprinsăpemasăşioceaşcădeceaireceînfaţă.DincândîncândauzeapatulscârţâindşipeJackgemând.Îşimaifrânseseeloaseşiînainte–îşiprinsesemânaîntrepaleţilafermafamiliei,îşirupsesepiciorulcândseprăvăliseuncalpesteel–,darînhalulăstanu-lmaivăzuseniciodată.Ştiacădurereaaveasăseînrăutăţeascăpânămâine.S-agânditlacâmpurilegoaleşilaritmulnebunescîncarelucraseJack,adeseadouăsprezeceoreînşir,şitotziceacăn-osătermineniciodată.Chiarşidacăsevindecarepede,întâmplareaastai-arfipututruina.

Mabeln-adormit,defapt,delocînaceanoapte.Agitată,minteais-aînvârtitînnesfârşitecercurialezilelordesemă natşicalculelordecâştig,cercuriceseterminauîntotdeaunaîntr-unpunctfărărăspunsuri.Dincândîncândaţipeaînscaun,numaipentruatresărilaauzulţipetelorluiJack.

Predicţiaeiafostcorectă–durereas-adublatde-alungulnopţii,iardimineaţăJackabiamaiputeavorbi.L-aîntorscugrijăpeoparte,i-aridicatcămaşa.Vânătaiaiseînnegrise.

—Nu-misimtpicioarele,Mabel.Şoaptaîieradisperată.I-atrecutopalmăpestefrunteşil-asărutatpebuze.I-avorbitcuosiguranţăşiuncalmpecarenule

simţea.—Măîntorcimediat.I-aadusapăşipâinemoale,apoii-aspuscăieseunpic,casă-ideacaluluicevademâncare.Mabelnuînşeuaseuncaldecâtdecâtevaoriînviaţaei,darahotărâtcăastfelvamergemairepede

decâtcucăruţa.Nuvoiasă-llasepeJacksingur,dar–caşiîncazulproblemelorcareoîngrijoraserăpestenoapte–păreasănuexistealtăsoluţie.Aveasăseducădupăundoctor.

Înciudaveriipetrecuteînoraş,nureuşeasă-şiaminteascăundeputeafigăsitdoctorul.Probabilcăavea o cameră la pensiune sau undeva la hotel. După obositorul drum călare de două ore, Mabel adescălecatşiamerspelângăcalpeuliţadepământ,spremagazinuluniversal.Jackvorbiseîntotdeaunadebinedespreproprietarulacestuia,JosephPalmer.Eaşi-laminteacapeunomdetreabă,cuobarbăscurtăşialbăşiliniştitdinfire.

Bătrânuluii-apărutrăupentruMabelcândl-aîntrebatdedoctor.—Nu-iniciundoctorpe-aici.CelmaiapropiatarfiînAnchorage.Trebuiesăprindeţitrenul.—Cum?—Nuavemniciundoctor,dragamea.Nuamavutnici odată,arepetatcublândeţe.—Trebuiesăglumiţi!Niciundoctor?Darăstanu-ioraş,ceDumnezeue?Mabelatrasaerînpieptpeîndelete,încercândsă-şigăseascăosursăcâtdemicădeforţălăuntrică.

DomnulPalmera clătinatdincapcândea îi spuneade rănile lui Jack.Cunoştea şi elbărbaţi care îşirupseserăspateleşiîncazulcăroradoctoriinumaiputuserăoricumsăfacăvreodatămarelucru.

—Trebuie să lăsaţi timpul să treacă.Ori o să se vindece, ori nu, a zis el de parcă ar fi regretatadevărul,deparcăarfiştiutcălucrurileatârnăde-unfirdepăr.

ÎnafarădebiletedetrenpentruAnchorage,domnulPalmernu-imaiputeaoferidecâtosticlămaroplinăcuunlichid.

—Dă-icâte-unpiclafiecarecâtevaore.Osăîimaiiadurereaşiosă-lajutesădoarmă,i-azis.Şinu-ţifacegrijicăi-aiputeadapreamult.Ştiubărbaţicarebeauaşacevaînmodregulatşinuparsăfiepreaafectaţi.

Mabeli-aplătitşii-amulţumit.Cândseîndreptaspreuşă,eli-avorbitiarăşi.—Poate nu se cuvinte, dar te-ai putea gândi să-i duci şi ceva băuturică.TedSwanson, de partea

aialaltăaşinelor,joslângărâu.Elte-arputeaajuta.S-arputeasă-ifacăbineluiJack,amestecăunpicdinchestiaaiaînalcool.Nudaudeobiceiasemeneasfaturi,însădincâtesepareelarenevoie.

Laudanumşibăuturădecontrabandă–astaeratotce-iputeaoferiacestlocpentrusoţuleirănit.Aîncălecatşiapornitîngalopcătregospodărialor,multpreafurioasăcasămaifieşiînspăimântată.

23

Mugurideploplipicioşisedeschideaupocnindsubcerulalbastru,iarnoroiuldepecâmpuriseprefăceaîntr-unsoljilavşifertil,numaimâhnirealuiMabelpăreacevastors,prăfuitşidejamultpreaobişnuit.Osenzaţieînrudităcufoameasauseteaîistăteaîntotdeaunaîngât,iareasegândeasăbeadinlaudanumulluiJack,însănuofăcea.Avândînspatesoareleputernic,colibarămâneaîntunecatăşirăcoroasă.Mabelnu făcea focul, ci aprindea lumânări. În patul unde nu mai dormea şi ea, Jack zăcea fără cunoş tinţă,

strigând doar când nu-şimai făceau efectul analgezicele.Ea s-a gândit la ce îi spuseseEsther despreelani,lacumaceştiaadeseaflămânzescpânălamoartelasosireaprimă verii.Dupăce-aureuşitsătreacăde greul iernii, animalele cu picioare lungi se zvârcolesc prin zăpada grea şi apoasă, căzând pradăepuizăriişidisperării.

Erasingură.Soţuleicelputernic,careavusesegrijădeea,eraacumunbărbatdistrus,careplângeanoapteaşioimplorasă-lpărăsească,săseîntoarcăacasăşisă-şifacăoviaţănouăfărăel.Fetiţapecareea începuse s-o iubească dispăruse, alt copil pierdut. Stând aşezată în scaun, dormea pe apucate, înepisoadescurteşiintense,laoreciudateşivisaunbebeluşnăscutmort,însângerat,şibăltoacedezăpadătopită.Basmuldinscrisoareasuroriieiîibântuiavisele.„Oridecâteorivoişticăpuţinmăveţiiubi,eudinnoumăvoitopi.Dusă-nceruriiarvoifi–MicafiicăaZăpezii.“

Cândsetrezea,Mabelnuputeanicimăcarsăsteaşisă-şitrăiascămâhnireaviselor.Eraupreamultedefăcut.Deîngrijitcalul.Decăratapă.DeschimbatoaladenoaptealuiJack.Depregătitmesele,deşinumâncadecât ea.Oboseala îi deforma simţul timpului şi adeseanumai ştia dacă era zi saunoapte,răsăritsauasfinţit.

Într-odupă-amiază,cândnureuşeasăscapedecoşmaruri,aieşitafarăşiaclipitînsoareleputernic.Le-a aruncat nişte firimituri de pâine piţigoilor şi botgroşilor şi le-a vorbit de parcă ar fi putut s-oînţeleagă, dar păsările s-au risipit la sunetul vocii ei. S-a dus la păşune şi amângâiat botulmoale alcalului.Arătăcitprintrecopacişiaculesrămureledintufeledeafineşi,cufloricelelealbeţinutestrânsînmână,şi-a lăsatochiisăocaute învoiepefetiţă, însăpădureaeraneclintită.S-agândit laursşi lalupi.Nutrebuiadecâtsă-lpunăpeJackpepicioarecâtsăpoatăcălătorişiatunciputeausăplecede-aici.Nueraloculloraici.

—Hei!Hei!Ecinevaacasă?Cusoareleînochi,nuputeadistingesiluetadepecal.Bărbatuladescălecatşiadatjosunsacdela

oblânc.EraGeorge.Deuşurare,Mabelaproapecăacăzutdinpicioare,iarcândeli-aoferitbraţul,l-aapucatrecunoscătoare.

—Decibătrânulelapat,hă?Acondus-oînăuntru,ajutând-osăseaşezepeunscaun,şis-aapucatsăscoatăzdrăngăninddinsac

nişteborcanecufilet.Le-aaliniatpemasă–fiecareborcanstrălucea,plincuunlichidlimpede.—Nuteuitaaşalamine,Mabel.Nuexistăscuzămaibunădecâtospinareruptă.Deci,undee?MabelaarătatspreîncăpereaundedormeaJack.—Nupoateîncăsămeargăsingur,aşoptitMabel.Iarcândnuialaudanum,durereaeinsuportabilă.Georgeaclătinatdincapşiaplescăituşurel.—Fir-arsăfie.Nuprea-icumtrebe,nu?—Nu,George.Nuedeloc.Mabels-aridicatşiaînceputsăaşezeborcanelecubăuturădecontrabandăpeunraftdinbucătărie,

capecevaimportant.

—Deîndatăceseînsănătoşeştesuficient,osă-nceppre gătirilepentrucălătorie,azisea.ŞiştiucăJackosăvreacatusăprimeştioricaredintresculeşiunelte,şidesigurcalul.Mătemcăn-osăleputemluacunoi.

—Mabel?—Nuputemrămâne.Înţelegi,nu?—Părăsiţigospodăria?Detot?—Abianedescurcamşi-aşa,George.Şinusuntemdecâtnoidoi.Afostoaventurăgrozavăsăvenim

aici.Daracumevremeasăneacceptămsoartaşisăneîntoarcemacasă.—Darnuputeţiplecaaşa,purşisimplu.Aţimuncitatâtdemultaici.Trebuiesăexistealtăsoluţie.Georgeaaruncatoprivireînspredormitor.—Decândeaşa?—Demaimultde-osăptămână.—Şicâtapucasesălucrezepământurile,înaintesăserănească?—Abialepregătea.—Nuenimicsemănat?Mabelascuturatdincap.—Ladracu’…Scuzaţifranceza.Da-inasoldetot,nu-iaşa?—Da,George.Chiare.Neobişnuitdetăcut,bărbatulaîncălecatpecalşiaplecat.—Osăvăspunemlarevedereînaintesăplecăm,i-astrigatMabeldinuşacolibei.Zi-iluiEsthercă

îimulţumescpentrutot.Aţifostceimaigrozavivecinilacare-amfipututspera.Georgeaprivitînurmăcătreea,ascuturatdincapşiaplecatfărăovorbă.Mabelafostconvinsăcă

privirealuieraplinădereproş.

Mai târziu în acea după-amiază, Mabel golea ligheanul în spatele colibei când a auzit o căruţăapropiindu-sepedrumuldepământ.S-arepezitîncolibăşiaînceputsăascundădinrufăriaşilenjeriapecareospălase.

—Nuteobosisăfaciastapentrunoi,aauzit-opeEstherrâzândlauşă.—Of,Esther!astrigatsurprinsăşis-apomenitîmbră ţişând-oşiapoilipindu-şiobrazuldeumărul

prieteneisaleşilăcrimând.—Plângi.Plângi.Îţiprindebine,azisEstherşiabătut-ouşurelpespate.Aşa.Mabels-adesprins,azâmbitşişi-aştersfaţa.—Uită-telamine.Suntundezastru.Cemodminunatde-aîntâmpinaunoaspete.—Nicinumăaşteptamlaaltceva.Biatadetine,singurăaicidezileînşirîngrijindu-ţibărbatullovit.

Aşaputernici cum sunt ei, când îi doare ceva se poartă ca nişte copii.Că pe ei n-are ce naştere să-icălească.

Estheraprivit-opeMabelînochicândazisasta,fărăniciotremurareapleoapelorînsemnderegretsaudejenă.EradeparcăEstherarfiştiutexactceamintiriscotealaiveală,iarMabelaînţeles–trecuseşieaprintravaliu,chiarşinumaipentruanaşteuncopilmort.Supravieţuise,nu-iaşa?Eradeparcăs-arficăutatprinbuzunarşiarfidescoperitopietricică,tarecaundiamant,pecareuitasecăoavea.

—Undenaibasăpunastea?Garrett stătea în uşă, uitându-se încruntat pe deasupra unuimorman de pachete pe care le ţinea în

braţe.—Iavezicumvorbeşti.Pune-leundegăseştiloc.Apoidu-teşiadurestul.—Cesunttoateastea,Esther?—Provizii.—Darnoinu…nuţi-azisGeorge?—Deplanulvostrudescreieratde-ane lăsacubuzaumflată?A,da,mi-azis.Negăsimşinoi în

sfârşitnişteprieteniinteresanţişicrezicăvălăsămsăplecaţiaşa,cuuna,cudouă?—Darplecăm,aşacănuavemnevoiedetoateastea.Mabelacoborâtvoceaaproapepânălaşoaptă.—Şi,sincer,Esther,nuavembanisăleplătim.Garrett a intratpoticnindu-se şi amai trântitunbraţde lucruripemasă.Pecândbăiatul treceape

acolo,Esthers-aprefăcutcă-lplesneşteuşorpesteceafă.Mabelazâmbit,deşinu-ivenea.—Nu-ţi facegrijidebani.Toată lumeaaaflatdenecazulvostruşiamstrâns împreunăcâteceva.

Nimicdeosebit,darosăvăajungăovreme.—Nicinuştiucesăzic.Epreamult…eatâtdegeneros.—Păi,n-omaveanoidoctorpe-aici,daravemcâtevainimibuneprintrenoi,azisEstherfăcându-i

cuochiulpesteumăr,întimpceîncepeasădesfacăsaciişicutiile.—Of,suntîngrozitădecumm-ampurtat.N-amvrut.Eramatâtdefrustrată.—Nu-inimic.MoşPalmerafostpreaimpresionatdetalenteletaledecălăreaţăcasăsesimtăjignit.

Aziscăn-avăzutniciodatăodoamnăcălărindîntr-unstilatâtdebărbătesc.Garrett,punesaciiăiadedormitacolo,dupăsobă.Sănustea-ndrum.

—Sacidedormit?—A,nuţi-amzis?Nemutămaici.Băiatulşicumine.S-arputeasăfimoperechecamdespoticăşi

camiutedinfire,darnutepoţiplângedecevaajutor.—Ajutor?CuJack?—CuJack.Cusemănatul.Te-aipricopsitcunoipentrurestulsezonuluisaupânătesaturidenoi.—Esther…nu,nu.Nuputemprimi.—Nuputeţi?Credcănuînţelegicucineaide-aface,scumpamea.Osăsemănămterenurilealea,

Garrettşicumine.Tupoţifiesăajuţi,fiesănuneîncurci,darnoios-ofacemoricum.Vocea i-a fost acoperită de zarva făcută de Garrett, care trăgea o adăpătoare pentru cai pe uşa

colibei.—Văleu,măiculiţă.Da’astadecenaibaatrebuits-oaducem?—Dacăn-aidaatâtadinfleancă,aifacetreabamaiiute.Ad-ocolea,lângăsobă.—Da’nucrezicăpoateauşieioadăpătoaresaudouă?aziseldându-şiochiipestecapşiarătând

sarcasticsprehambar.—Nucaasta.Adăpătoareapentrucaieracuratălunăşi,aşezatălângăsobă,ocupamarepartedincameradezi,iar

Mabel şi-a dat seama amuzată că asista la transformarea casei ei în căminulBensonilor, cu certuri şitărăboişitoatecele.

—Garrett,iamergitucuMabelpecâmpcasăaruncioprivirelaplugulăla.Vezidacăarenevoiedereparaţii.Du-te,Mabel.Osă-ţifacăbinenişteaerproaspăt,iareuosămăocupdetreburipe-aici.

Pedrum,băiatulafostposomorâtşităcut,iarMabell-alăsatîncâmpcasălucrezelaplug.Înciudavinovăţieicareorodea,afăcutunocollaînapoiere.Arespiratmireasmaproaspătăafrunzelornoişiacercetatconturulclar,de-alungulvârfurilormunţilor,undezăpadaalbăseîntâlneacupădurileînfrunzite.Apoişi-adatseamacăuitasededozadelaudanumpentruJack.

—Te-aişiîntors?Trebuiasămaistai.Nu-igataapapentrutine.Estherşi-acufundatundegetînoalauriaşădepesobă.Proptiseuşacolibei,casăsteadeschisăşisă

iasă căldura.Mabel s-a repezit în dormitor. Părul lui Jack era umed şi pieptănat, iar el îi zâmbea cublândeţedepepernă.

—Mi-afăcutbaie,i-azis.—Esther?Elaîncuviinţat,aşacumputea.Înjurulluifuseserăaranjatecugrijăperneşipături,aşaîncâtstătea

proptitîntr-opoziţieciudată,cugenunchiiîndoiţişidepărtaţi.—Staibine?Elastrânsdinochicamforţat,apoiaîncuviinţat:—Chiardacănupare.—Îmiparerăucăn-amfostsă-ţidaudozademedicament.—Mi-adat-oEsther,cuunstropdetărie.—Hei,haiodată,astrigatEstherdincealaltăcameră.Înaintesăserăceascăapasausăse-ntoarcă

fiu-meu.Esthervărsaapaaburindădinoalăînadăpătoareapentrucai.—Înmodnormalarfitocmaiinvers,doamneleîntâi,însăamvrutsăcurăţrănilealeacâtdebinese

poate.Şi-nplus,uite,temaialegişicunişteapăfierbinte,faină.Mabel a vrut să refuze, să-i spună că deja făcuse preamulte, dar s-a dezbrăcat şi a intrat în apa

fierbinte,pânălagenunchi,întimpceEstherstăteadepazălauşă.—Nutegrăbi.Nu-nfiecarezifaciobaiecaasta.Estheraşezaseunscaunlângăcadaimprovizată,iarpeacestaMabelagăsitocârpădespălatcurată,

unsăpundecasăşiosticlădeşamponcuaromădelavandă.Apaeraaproapeinsuportabildefierbinte,darMabelşi-acufundatpânăşicapul,iarpăruldesfăcutîipluteadejurîmprejur.Defiecaredatăcânddădeasăiasădincadă,Estherîiordonasăintrelaloc,aşacăatotstatlaînmuiatpânăcândapaadevenitcălâie, iar pielea de pe degetele de lamâini şi picioare i s-a încreţit. Când în cele din urmă a ieşit,soareledispărusedupăcopacişilăsaseloculamurguluinesfârşitaluneinopţidevară.Estheraînfăşurat-oîntr-unprosopşii-aînfoiatpărul.

—Na.Aşamaimerge.Curândo să fiegata cina. Îmbra că-te cucevaconfortabil.Nimicdeosebit.Cevaîncaresădormi.BănuiesccăGarrettn-osăvinădecâttârziu,osătotstealacâmp.Nusedăelînvântsădoarmăcudouăfemeiînvârstă,da’pânălaurmătotosăobosească.

Amândouăîncămăşidenoapte,Estheraservit-opeMabelcufripturădeursfierbinte,abiascoasădincuptor,şibiscuiţiproaspeţi.Apoiaîntinstreisacidedormitunullângăaltul.

—Bănuiesc că ai dormit în scaun atâtea zile. Ştiu cum e când ai pe cineva bolnav, foindu-se şizvârcolindu-seînpatultău.Darsăştiicăsaciiăştianu-stocmairăi.Baţieţi-amaduschiarunulcurat.Haide,azisEstherstrecurându-seînsaculeişibătându-lcupalmapeceldealături.

Mabel a fost neaşteptat de uşurată – să îşi odihnească în sfârşit capul pe-o pernă, să fie curată şihrănităşisănumaifiesingură.

—Deci,chiarcrezicăneputemdescurca?aşoptitdesubaşternuturi.Tu,Garrettşicumine?Săsemănămtot?

—Dacăn-aşcredecăputemfaceceva,n-aşfiaici.—Darcumrămânecucasavoastră?—GeorgeîiarepeBillşipeMichaelsă-lajuteacolo,iarnoiplănuiserămsăangajămoperechede

tineridinoraşsăneajutelasemănat.Obucatăzdravănăedejagata.—Nuştiucumsă-ţimulţumesc,Esther.—Stai,căîncăn-amajunsacolo.Celedouăfemeiautăcutovreme,iarapoiEstheraîntre batcublândeţe:—Şicaremaietreabacufetiţata?—Aplecat,Esther.Eas-aîntins,agăsitmânaluiMabelşii-astrâns-o.—Scumpamea,azis.Bănuiesccăacum,cândaipartedecevasoareşiaercurat,numaivinepe-

aici.

Mabel nu i-a răspuns, ci a rămas privind lung în tavanul colibei. S-a gândit că poate Esther a şiadormit,aproapecăaţipiseşiea,cânddeodatăaînceputsărâdă,maiîntâiîncetişor,apoimaitare.

—Hei,cetegâdilă?—Chiari-aifăcutbaieluiJack?Nu-mivinesăcred,azisMabel.Mamalui.Eu.Darcredcănicio

altăfemeie,niciodată…—Suntmăritatădetreizecideanişiamtreifii.Cândl-aivăzutpeunul,i-aivăzutpetoţi.CeledouăfemeichicoteaucândaintratGarrettpeuşă.—Ce-i?Ce-iaşaamuzant?le-aîntrebat,darchipulseriosşiobrajiiluiîmbujoraţidoarle-aufăcut

sărâdăşimaitare.

Vocile ajungeau la Jack în valuri care îl năuceau şi îl nedumereau, aşa că s-a cufundat iar înamestecul gros de laudanum şi băutură. Era un loc cald şi întunecat, fără trecut, viitor sau sens.Maitârziu,cânds-atrezitîntreumbretăcute,minteaîieralimpedeşiamorţită.Nuînţelegearâse telepecareleauzise înainte.Apoişi-aamintitdeEsther,ajutându-lsă intredezbrăcat într-oadăpătoarepentrucaiplină cu apă fierbinte.Durerea îi sfredelea o gaurămijlocul spatelui şi iradia până în piept, iar el aînceputsăplângă.Şi-avârâtpumnul îngurăcasă înăbuşesuspineleşiaplâns îndelung.Miladesine.Astaera.Nunerviichinuiţişispas melemusculareeraucelecareîltorturau.Civiaţaluiredusălaafiopovară.

—Jack?Oşoaptădinuşadormitorului.—Ainevoiedeceva?Aînghiţitcuzgomotşişi-aştersguracudosulpalmei.—Evremeapentrualtădoză?NueraMabel.—Esther?Tueşti?—Şşş.Las-openevastă-tasăseodihnească.Beaasta.Amestecase nişte laudanum cu băutură într-o cană de tinichea, iar el a băut totul dintr-o sorbitură

gălăgioasă.Eaaluatcana,apoii-aşterscuobatistăumezealadepeochişiobraji.—Osătreacăşiasta,Jack.Ştiucăacumnupare,darosătreacă.EuşicuGarrettamvenitsăvă

ajutăm, iarMabel emai puternică decât arată. Numai duceţi totul singuri de-acum. Aveţi un pic deajutor.Pricepi?Osăfiebine.

ÎnsăJackera încăutareaacelui locadâncşiopacundesuneteleşidurereaşi luminasesting,undeomul nu are nevoie de cuvinte pentru a-şi exprima disperarea, fiindcă limba lui amorţită şi buzelenefolositoarenupotrostiabsolutnimic.

24

Estherainsistatsăfieasistenta-şefăaluiJack,reducândtreptatdozeledelaudanumşicrescândlungimeaplimbă rilor lui zilnice.Mai întâi, doar până lamasa din bucătărie. Apoi până la toaleta de-afară, camăcarsănumaifienevoitsăfoloseascăoaladenoapte.

—Tueştipreablândăcuel,Mabel.Trebuie să se scoale şi să semişte.E singuracaleprincaremuşchiiăiapotîncepeiarăşisăfuncţioneze.

—Darîldoareaşadetare.—Launmomentdat,existăodureremaiadâncădecâtceadespate.Ştiidesprecevorbesc?Există

unsoidedureremultmaicumplit,unsoipecareopiulşibăuturadoarîlînrăutăţesc.Trebuiesăseridicepepicioare.Trebuiesă-şivadăpământulşisăneajutesăluămniştedecizii,aşaîncâtsăştiecăeîncăallui,chiardacănupoatesăbagemâinileînţărânăşisă-llucreze.

Astfelcă,întimpceGarrettîiarătaluiMabelcumsătaiecartofiidesămânţăaşaîncâtfiecarebucatăsăaibăunmugur,EstherîşipetreceadimineţilemergândcuJackpecâmpuri.Mabelnuputeaîndurasă-ivadămersul târşâit. Era de parcă ar fi îmbătrânit cu un secol într-o lună.Chipul îi era tras, spinareaîndoită.Cândpicioruliseprindeaînvreorădăcinăsauînvreunşanţ,mârâiaşirămâneapeloc,cuochiiînchişişifălcile încleştându-seşidescleştându-se.I-arfifostruşinesăorecunoascăînfaţacuiva,darerabucuroasăsăsteaîncurtecuGarrett,casătaiecartofiidesămânţă,decâtsă-şiînsoţeascăbărbatulînplimbărileluidecalvar.

Iarbăiatulnueradelococompanieatâtdecumplită.Estherziceacăeraderanjatdeumilinţade-afinevoit să lucreze în gospodăria altui bărbat, cu două femei în vârstă. Vrea să se facă vânător, ziceaEsther,credecăagriculturaesubdemnitatealui.Darebăiatbun.Muncitor,cândîşipunemintea.

MabelvedeaciudaluiGarrett–păşeaapăsatcândintraşiieşeadincolibă,seîmbufnacândmamaluiîidădeaordine.Darcândrămâneasingurăcuel,băiatuleramaipuţinnăzuros.Defapt,erachiarrăbdătorşiinstructivşinuoluadesus.Nicimăcarosingurădatănu-izisese:„Atenţielacuţitulăla“sau„Vedeţisănuvătăiaţi“.PresupuneacăMabelputeafacetreaba,iareachiarputea.Curând,eraaproapelafelderapidăcaelcucuţituldecurăţat.

Soareleseînălţasesuspecerşi îi încingeacreştetulluiMabelîntimpcearuncafiecarebucatădecartof de sămânţă în sacul dintre ei. Era ora prânzului şi nu-şi dădea seama când trecuse dimineaţa.Băiatulaurmat-oînăuntruşiaajutat-osăpregăteascăomasă,cufeliidefripturărecedeelanşipâineadinziuatrecută.DupăceEstherl-aajutatpeJacksăsebageînpat,toţitreiaumâncatrepede,stândînpicioareînbucătărie,Mabelcumâinileîncămurdaredeţărânăşicumânecilerochieisuflecate.

Cândauieşitafarăcasăîncarceîncăruţăcartofiidesămânţătăiaţi,Mabeli-aurmat.Abiacândi-adatunsacgreuluiGarrett,prinspatelecăruţei,şi-adatseamacefăcea–agricultură.Băiatuln-abăgatdeseamă ezitarea ei, ci a apucat sacii şi a sărit jos. În timp ceEsthermâna căruţa spre teren,Mabel şiGarrettmergeauînurmă.

—Poatecănu-itreabamea,azisel,darrochiaaias-arputeasăvăîncurce.Nuaveţiniştepantalonisaucevadegenulăsta?Mamapoartămereusalopetecândlucrează.

—Nu.N-amaşaceva.Trebuiesămădescurcînrochie.Garrettpăreasceptic,daracontinuatsămeargă.Ajunşilateren,Estheraaruncatsaciicucartofidesămânţăicişicolopecâmp,iarapoiaînhămat

calul la un cultivator, ca să facă rândurile.Garrett şiMabelmergeau în urmă.Băiatul i-a arătat la cedistanţăsăsemeneşicâtdeadâncsăsapegroapaînaintesăpunăbucatadecartof,apoicumsăaruncepământdeasupraşisă-lbătuceascăuşor.Întimpcelucrau,trăgeauşisaculdupăei.

După o vreme, munca a devenit metodică şi ritmică, iar gândurile lui Mabel au început săhoinărească.Semănacumâinilegoaleşisegândealapământulcaldşifărâmiciosdintredegeteleei,laplanteleîncolţindşilafrunzeleputrede.S-aridicat,şi-ascuturatfustele,s-aaplecatiarăşisprepământ,amaisăpatogroapă,aaruncatuncartof,apoialtăgroapă,altcartof.Îşiapăsamânapemoviladepământcapeunmormântmic.

Aici,pecâmpulcucartofi,culorileeraufoarteviişiplinedesoareauriuşideceralbastru–iaraeruleradiferitdeceldeacasă,dinPennsylvania,undeeramaiuscatşimailimpede.Trecusecevavreme,maibinedeundeceniu.Şitotuşi,îngenuncheatăaici,Mabelsetrezeapurtatăîntr-acolo.Luminadecositoralunii.Cărărilelivezii.Pământulasprudesubgenunchiiei.Uncopilmort,îngropatladouăzile.

Şi-aamintitcumîl lăsasepeJackadormit înpatpentruaseplimbape-afară încămaşădenoapte.Slăbită şi bolnavă după travaliul lung, nu ştia ce omână.Amers pe aleea cu pietriş în livadă, undecopaciiseînălţau,maroniişidesfrunziţi,înluminaalbastrăalunii.

Aicitrebuiesăfisăpatelmormântul,înpământulpecare-lmuncisefamilialuidegeneraţii.S-atârâtprintrecopaci, zgâriindu-şigenunchii şipalmele.Dupăceavăzutcănugăseştenimic, s-a ridicat şi asimţitofurnicăturădureroasăînsânişideodatălapteleaînceputsăiseprelingă,să-iudecămaşa,să-icurgăpeburtă,săseverse,fărărost,pepământ.

Nupotsupravieţuiacesteidureri,segândise.

—Sunteţibine?UmbraluiGarrettîicădeapefaţă,iareanuştiadecândstăteaaşa,îngenuncheatăînţărână.—Da.Da.Suntbine,azisMabel,ştergându-şiderochiemâinilemurdare.Doarîmiaminteamceva.CândaprivitînsuslaGarrett,elafăcutochiimari.—Sigursunteţibine?Fiindcă…păi,fiindcănuarătaţipreabine.

Băiatulafăcutungestcătrefaţaei.Câtevalacrimiîicurseserăprobabilpeobrajiimânjiţidepraf,iardâreletre buiesăfiarătatcumplit.

—Terog,iartăplânsuluneifemeiînvârstă,aziseaşi-aînceputsăcautecevacucaresă-şişteargăfaţa.

Garrettstăteaînpicioare,holbându-selaea.—Siguraimaivăzutofemeieplângândşiînainte.Elaridicatdinumeri.—Nu?Poatecănu.Pemamata,bineînţeles,numi-opotimaginasmiorcăindu-se.—Săneîntoarcem?Vreţisăvăodihniţi?—Nu.Nu.Doarcevasă-miştergfaţa.Băiatuls-acăutatprinbuzunaredupăobatistă,darnuagăsitnimic,aşacăşi-atrasînjosmânecile

cămăşiidelucruşii-aîntinsmanşeta.—Edestuldemurdară,daroputeţifolosi.Mabelazâmbitşişi-aştersochiicumânecalui.—Mulţumesc,i-azis.Băiatuls-aîntorsşi-adatsăridicesaculdelapicioarelelui,darMabell-aprinsiarăşidemânecăşi

l-aapucatdebraţcuambelemâini.—Amtotvrutsăteîntrebceva,Garrett.—Da,doamnă?—Aimaiprinscumvaaltăvulpe,dupăceaargintie?—Nu,n-ammaiprinsniciuna,azisel.Aprivit-ogânditor.—Vreţiungulerdevulpe?Fiindcă,dacăvreţi,maiameucâtevablănurirămasedeanultrecut.Sunt

sigurcăBettyv-arputeacoaseceva.DarMabeldejaeraaplecată,gatasăsapealtăgroapăînpământ.

Supravieţuise,nu-iaşa?Tocmaicândîşidorisesăseîntindănoapteaînlivadăşisăsecufundeîntr-unmormântalei,seînapoiaseîmpleticindu-seacasăpeîntunericşisespălaseînlighean,iardimineaţăgătisemicul dejun pentru Jack.Dăduse vasele deoparte şi frecasemasa şi tejghelele. Copsese pâine.Munciseşiîncercasesă-şiignoresâniiumflaţidurerosşigolulcaocrampădinpântec.Iarapoiafăcutinimaginabi lul–aintratîncameracopiilorşiapusmâinilepepătuţuldestejar,celîncaredormiseşiJackcândfusesemic,iarînainteasa,mamalui.Aatinspăturicapastelatăpecareocususeea,iaratuncitristeţeaafăcut-osăseprăbuşeascăînbalansoar,undearămascubraţeleîncrucişatepeburtalăsatăşişi-aamintitcumfusesecândaveaoaltăfiinţăviecrescândînăuntrulei.

Cândaavutputerea,s-aapucatsă împătureascăhăinuţele,pătureleleşiscuteceledepânzăşisă lepună în cutiimaro simple.Nu se oprea din lucru, dar câte un suspin urca şi îi schimonosea chipul, îiînceţoşa privirea, îi făcea nasul să curgă.Nu l-a auzit pe Jack venind la uşă.Când a ridicat ochii, opriveatăcut,iarapois-aîntors,stânjenit,deranjatdemâhnireaeinecontrolată.Nui-apusmânapeumăr.Nuaîmbrăţişat-o.Nuazisovorbă.Chiarşidupăatâţiaani,eanu-iputeaiertaasta.

La capătul rândului,Mabel s-a ridicat, şi-a dus mâinile la şale şi s-a întins. Tivul rochiei îi eranăclăit depământ, iarmâinile,prăfuite şi obosite.S-auitat în lungul câmpului şi avăzut cât făcuseră.Garrettşi-aplesnitpalmeledecraciipantalonilor.

—Unrândgata,azisel.Şi-ncăomierămase.Şii-azâmbitcujumătatedegură,cusprânceneleridicatecaşicândarfiîntrebat:„Ei,acummaivrei

săcontinui?“.Mabelaîncuviinţat.—Totînainte?aîntrebatea.Garrettaridicatomână,caunexploratorpuspecuceriri.—Totînainte!Dupăcedăduseocolunuirândşiacumseîntorceasprecâmp,Estheradomolitcalulşile-afăcutcu

mâna.Mabeli-arăspunslafel.Oadiereîiciufuleaşuviţeleliberedinjurulchipuluişiîiuscasudoarea.Cerul înalt era senin şi strălucitor. În depărtare, dincolo de copaci, putea vedea vâr furile albe alemunţilor.Mabelşi-aridicatfusteleşiasăritpesterândulabiasemănat.Garrettatrassaculspreeaşiauluat-oiardelacapăt.

Aumuncitpânălaasfinţitşis-auîntorslacolibămultdupăoracinei.Jackaprinseselămpileşifrigeaniştefripturi.

—Ce-iasta?aîntrebatEsther.Aamuşinatînjurşiazâmbit.—Cevamiroasegrozav.—Marelucrunusuntînstaresăfac.Darm-amgânditcăaşputeamăcarsă-mihrănescajutoarele.Azâmbitcaunomvinovat.

Zilele următoare au fost un amestec înceţoşat de cartofi, pământ, soare şi muşchi care dureau cufiecarenourândsemănat.Jackfăceaceputea,darîngeneralstăteaîncolibăşipregăteamesele.Seara,toată lumea eramult prea obosită ca sămai vorbească.Băiatul picotea la cină cu bărbia spri jinită în

mâinilemurdare.Pânăselăsanoaptea,Mabelerafrântădeoboseală.NupricepuseniciodatăcumputeaJacksăadoarmăînscaunfărăsăsespele,fărăsă-ipovesteascădesprecumafostziuarespectivăşifărămăcarsă-şideajosghetelemizerabile.Acumştia.Şi totuşi, înciudafebreimusculareşiamonotoniei,zileledelucrulacâmpoumpleaudeunsoidemândriepecaren-omaicunoscuseînainte.Colibanuisemaipăreaunlocrece,cimaidegrabăerarecunoscătoarecălasfârşitulzileiaveamâncarecaldăşiunsac de dormit pe care să se prăbuşească. Nu mai băga de seamă dacă rămâneau vase nespălate saupodeauanemă turată.

— Cred că am reuşit, Jack, a anunţat într-o după-amiază Esther, cu mâinile-n şolduri. Ştiu căplănuiseşimaimultepentruanulăsta,săpuişiniştesalatăşialtele,pelângăcartofi.Daruiteceziceu,cartofiisuntpuşiînpământşi-omvedeacesemaiîntâmplă.

Jackaîncuviinţatdincap.Poatecălevafide-ajunscasăsedescurce.—N-ammaifiaici,dacăn-aţififostvoidoi.Vorbeaseriosşidininimă,darînprivirealuieracevaneclar,careîiamintealuiMabelderuşine.—Nuştiucumnevomrăscumpăravreodată.Estherl-aoprit,dândnerăbdătoaredinmână,şiaziscăplănuiasăpleceacasăînsearaaceea.—A fost o distracţie pe cinste, dar sunt gata sămăduc să dorm în patulmeu, cu soţulmeu care

sforăieşitoatecele.Eştitotmaiînformă,Jack,şicredcăGarrettsepoatedescurcacupământurile.Nu–fără dacă şi cuparcă.Amvorbit deja cuGeorge.Garrettmunceşte aicimultmai binedecât a făcut-ovreodatăacasă,iarlanois-aterminatînsă mânţatul.Poţisă-iaranjeziunlocalluiînhambar,sănu-ţimaistea-ncoaste.Şi-atunciputeţişivoisărămâneţicu-alevoastre.

Sosiseclipa,şitotuşiluiMabelîieragroazădeea.Jackeraacumunomdiferit,nesigurpeel.Nuputeauitacum,atuncicânderamairău,plânseseşioimplorasesă-lpără sească.Iarapoi,cândmergeaşontâc-şontâc,easedusese lacâmpşimuncisecuo forţă şi-osiguranţănecunoscute înainte.OdatăceEsther şiGarrett aveau săplecedincolibă, ea şi Jackaveausă împartădinnouacelaşipat, iar ea seîntreba dacă va fi ca şi cum ar dormi cu un străin. Jack o privea trist, de parcă i-ar fi putut ghicigândurile.

Dupăcină,Estheraplecat,iarMabell-aconduspeGarrettînpodulhambarului.Elşi-aadussaculdedormitşieaaîntorscufundulînsusocutiedelemn,casăopoatăfolosipepostdenoptieră.Peaceastai-apusolampă,precumşiunceasdeşteptătorşiocarte.

—ColţAlb,deJackLondon.Aicitit-ocumva?—Nu,doamnă.—Terog,spune-miMabel.Credcăosă-ţiplacă,dardacănu,maiammultealtecărţidintrecaresă

alegi.Erapecalesă-lprevinăsăaibăgrijăculampa,darapois-arăzgândit.Elotratasecapeegalalui,

aşacăaveaşieasăîncercesăsepoartelafel.—Săviiîncasădacăainevoiedeceva,deorice,chiarşinumaidecompanie.

—Da,doamnă…Adică,Mabel.—Garrett,maivoiamsăteîntrebceva.—Da?—Cândmergeai lavânătoare iarna trecută,aivăzutvreodatăcevaneobişnuit?Urmepezăpadă?

Cevacenu-ţiputeaiexplica?—Tereferilafetiţă,nu?Amauzitdeea.—Şi?Aivăzutvreodatăvreourmăde-aei?Băiatuladatdincapîncetşidezamăgit.—Absolutnimic?Niciodată?—Îmiparerău,azisel.

Eraosearărece, iarJackfăcusefocul.Vaselemurdarerămăseserăstivuite înbucătărie, iarMabelstătea într-un scaun în faţa sobei, cupicioarele întinse ca să se încălzească.Eramaiobositădecât îşiamintea să fi fost vreodată. O dureaumuşchii de-i zbârnâiau. Când închidea ochii, vedea brazde câtcuprindeacuprivirea.Pluteapedeasuprapământului.

—Mabel.Adormi.Hailaculcare.Jacki-amasatumerii.—Afostpreagreupentrutine.—Nu,nu.S-auitatînsus,lael.—Eminunat.Săiaupartelamuncă,săsimtcăfacşieuceva.Sepreapoatecaziuadeazisăfifost

unadintrecelemaibunedinviaţamea.Voceais-astinspemăsurăceînţelegeacespune.Jackaîncuviinţatfărăsăzicănimic.Mabelşi-apuscămaşadenoapteşis-abăgatînpat.Jack,numaiînizmene,stăteapemargine.—Jack?—Ce-i?—Osăfieînregulă,nu-iaşa?Adică,cunoidoi?Elagemutîntimpce-şiridicapicioarelepepat.S-arăsucitcufaţaspreMabel,s-aîntinscătreeaşi

i-atrecutmânaprinpăruldespletit,iarşiiar,fărăsăvorbească.Mabelavăzutcăavealacrimiîncolţulochilorşis-aridicatîntr-uncot.S-aaplecatspreelşil-asărutatpepleoapeleînchiseşiumede.

—Osăfie.Osăfiebine,azisşii-acuibăritcapulînîndoiturabraţuluiei,lăsându-lsăplângă.

25

Vara aceea a fost mană cerească pentru agricultură. Până şi Jack îşi dădea seama. Ploile şi soarelealternauregulat.Decapullui,Garrettaplantatcâtevastraturidelegumepentruaprovizionareacelordelacaleaferată,iarplanteleînfloriserăîncâmp.

PeJackîncăîlmaisupăraspateleşiînuneledimineţitrebuiasădeajosdinpatalunecândpepodeaşitârându-sepânălabirou,iaracolotrăgându-seînsuspânăseridica.Mâinileşipicioareleîiamorţeauuneori,iarînaltezileîncheie turileiseumflauşiîldureau.Bănuiacăvaveniodimineaţăîncarenuvamaifiînstarenicimăcarsăsedeajosdinpat.

Însă pe înserat, când munţii acoperiţi de nea deveneau liliachii în crepusculul soarelui nocturn,mergeasingurpecâmpuri şipasul îi eramaiuşor.Mergeade-a lungul stra turilorperfectede salată şivarză,cu imensele lor frunzeverzi şibogate.Pământul sesimţeamoalesubgheteşimiroseaahumus.Adesea îşi umplea căuşul palmei de pământ şi îşi trecea degetulmare peste acesta,minunându-se debogăţiasa,iaruneoritrăgeacâteoridicheafară,ocurăţafrecând-odepantalonişimuşcadineacuuncrănţănitsatis fă cut,apoiaruncafrunzeleprintrecopaci.Deacolo,mergealaterenulnou,undeplanteledecartof crescuseră până la genunchi şi tocmai începuseră să înflorească. Pământul nu mai părea aceaîntinderelipsitădeviaţăşiasprădesă-ţirupioaselepecareîltârâsecaluliarnatrecută.

ToateasteailedatoraluiEsther,ştia,şibăiatului.Garrettseocupaderecolteledesalatăşiridichi,aşaîncâtsăfiegataatuncicânderanevoiedeele,săptămânal,lacaleaferată.Elpliveaşiprăşeacartofii.Elştiacareîngrăşământmergeaşicarenu,aşaîncâtJacknutrebuiasăaibăîncredereînvânzătoruldinAnchorage,ciputeasăsebazezepeexpe rienţaadevărată.

Chiarşilanumaipaisprezeceani,băiatuleraunagri cultordenădejde,darnuastaerapasiunealui.Cerândvoie,Garrettplecauneoricuzilele,luându-şidoarcalul,opuşcăşiunrucsac.Uneoriseîntorceacutolbaplinădepăstrăv-curcubeusaucuuncocoş-de-muntelacină.Odatăi-aadusluiMabelogentuţădinpieledeelancumărgele,cusutădeoathabascanădinsusulrâului.Alteoriveneacupoveştidesprevreocascadăpecareodescoperiseînmunţisaudesprevreunursgrizzlypecareîlvăzusejucându-sepeunpeticdenea.

—Ursulălaeraexactcauncopilaş,căţărându-seînvârfşialunecândlavale,apoicăţărându-seiarînvârf.

Într-oseară,cândsoareledevarăcoboraaurindvalea,Garrett i-acerut luiJacksă-l însoţească înplimbarealuipecâmpuri.

—Iauşi-opuşcă.Poatedămpestevreuncocoş-de-munte.Jackeraconştientdemersulsăuîncetşinupreaeradornicsărenunţelasingurătate.Înplus,nuprea

seomoradupăjoculde-avânătoareaalbăiatuluipelafermă.Jackzărisevreocâţivacocoşiînplimbărileluişi-iplăcusestră fulgerareadeentuziasmpecarei-ostârnisefâlfâitulgreoialpăsăriiceseridicasedela picioarele lui şi apoi se aşezase, dolofană şi înfoiată, pe vreo creangă demolid. N-a spus nimic,sperândcăbăiatulvapricepealuzia,însăGarrettadatfugaînhambarcasă-şiiapuşca.

—Neîntoarcemrepede,azisJackpesteumărcândieşeapeuşă,darseîndoiacăMabelauzise.Stăteaaplecatăasupramesei, lucrând lacevace totcoseasearădeseară, iarelasimţitunvalde

afecţiunepentruea.Laînceputisepăruseumilitorcăealucraterenulînlocullui.Daracum,marepartedinvarăfiind

dusă,înţelegeacăpasulîieramaiuşorşidatorităei.Iareanumaieraunsufletrătăcit–eraacolo,chiaralăturideel, cuaceeaşi ţărânăpemâini, cuaceleaşigânduri înminte.Câte rânduridecartofi roşii săpunemlaanul?Trebuiesătratămcuvarterenuldinnord?Cândîncepesăseouăgăinaceanouă,olăsămsăcloceascăvreoduzină?Soartatuturorlucrurilor,afermei,afericiriilor,numaieradoarînseamalui.Iatăceamfăcutîmpreună,i-aspuseaîntr-odimineaţă,arătându-istraturilederidichi,varză,broccolişisalată.

Cupuşcalasubsuoară,Garrettaalergatpedrumuldepământşil-aajunsdinurmăpeJack.—Credcăn-osămaivedemnoiancaăsta,azisbăiatul.Apoiaclătinatdincapaneîncredereşiaprivitpestecâmpuri.—Îţidaiseama?Vreiploaie,plouă.Vreisoare,iesesoarele.—Afostbine.Jacks-aaplecatşiasmulsdouăplante.I-adatoridicheluiGarrett.Amândoile-auşterspepantaloni

şile-aumâncatîntăcere.—Nu-ţipotmulţumiîndeajunspentrutotce-aifăcutaici.Jackaaruncatfrunzeleprintrecopaci.—N-aipentruce.—Bachiaram.Auurmatcărareacareducealaterenulnou.Garrettdeschideacalea,cărândpuşcaşidândcâte-unşut

bulgărilordepământdepedrum.Ce-idaisămănânceluifiu-meu?între baseEstherînglumă,iarJackobservaseşielcăGarrettseînălţasecucâţivacentimetripestevară.Faţaluiîşimaipierdusecevadindulceaţacopilăriei,iarbărbiaşipomeţiiîieraumaiproeminente.Şipurtărileiseschimbaseră.ÎlpriveapeJackînochi,îşispuneapărerilerăspicatşilimpedeşirareoritrebuiasăfierugatsăfacăceva.Georgeseîndoia,ziceacăîllăudaueipemezindinamabilitate,darvenindînvizităaobservatşielschimbareapânălaurmă.Poatecăarfitrebuitsăvi-itrimitemşipeceilalţi,azisGeorgerâzând.ÎnsăJackbănuiacăbăiatul se putuse dezvolta şi fiindcă fraţii săi nu fuseseră prin preajmă. Garrett chiar părea că se

mândreştecumuncapecareofăcuseaici,îngospodărialor.Cărareamergeapelamargineaterenuluişipelângăunşirdemolizinegri.Luminaslabăazileinu

pătrundeamultprintrecopaciiînalţişideşi,iaraeruleraconsiderabilmairăcorosaici,laumbralor.Olinieextremdesubţire,câturmelelăsatedecăruţă,despărţeapădureadeverdeleîngri jitalcâmpului,iarJacksegândealamuncadepusăpeacestpământcândGarretts-aopritînmijloculdrumuluişiacoborâtpuşca,deparcăarfiurmatsăoîncarce.Jackaprivitdincolodeel.Ochiiluiauavutnevoiedeoclipăcasăsepoatăconcentra,iartocmaicândaureuşit,Garrettascosuncartuşdinbuzunarşil-avârâtpeţeavă.

—Nu!Stai.Jackşi-apuspalmapespatelebăiatului.—Nu.Garretts-auitatlaelcucoadaochiuluişiaţintit.—Amzissăn-oîmpuşti.—Vulpeaaia?Decenu?Garrettamijitochiineîncrezător,apoişi-aîntorsprivirealaţeavapuştii,deparcăn-arfiauzitbine.

Vulpeaafugitdinpădureademolizişis-aghemuitpecărare.Jacknuputeafisigur–cumsădeosebeştiovulpe roşcată de alta ? Dar petele păreau la fel, urechile negre, blana stacojie-portocalie, picioarelenegrejos.Animalulăstaeratotce-irămăsesedelaea.

—Las-o-npace.—Pevulpe?—Da,ceDumnezeu.Pevulpe.Las-o-npace.Jackaîmpinsînjosţeavapuştii.Animalulaprofitatdeocazieşiaţâşnitîncâmpulcucartofi.Jackamaizăritodatăcoadaroşieşi

stufoasăprintreplanteşi-apoidusăafost.—Aiînnebunit?Puteams-oprindem.Garrettaîndoitpuşca,ascoscartuşulşil-avârâtînbuzunar.Ochiilis-auîntâlnit,iarJackavăzuto

scânteiedeenervare,poatechiardedispreţ.—Uite,num-arfideranjat,dar…—Osăseîntoarcă,ştiidoar.TonulaspruşilipsitderespectalluiGarrettl-asurprinspeJack.—Omvedea.—Aşafacmereu.Dataviitoareosă-ţicotrobăiepringunoisauosăadulmecepelahambar.Garrett a luat-o înainte şi, în timpcedădeau roată tere nului, seuita peunde fugisevulpea, darnu

ziceanimic.Abiacândseapropiaudecasăavorbitdinnou.—Nupreaaavutnicionoimăs-olăsămsănescapeaşa.—Haisăzicemcăocunoscpevulpeaaia.Afostacuiva,azisJackgăsindu-şicugreutatecuvintele.—Acuiva?Ovulpe?

S-auapropiatdehambar,iarJackarfivrutsăîncheiediscuţiaşiGarrettsăseducălaculcare.Însăbăiatuls-aopritînfaţauşiihambarului.

—Acuiafost?—Auneicunoştinţe.—Darnumaienimeniaicipe-orazădecâţivakilometri…Voceais-astins,iarels-aîndreptatsprehambar,însăapois-aîntorsiarăşi.—Iastai.Nufetiţaaia,nu?Ceadesprecarei-amauzitvorbindpemamaşipetata.Ceadesprecare

ziceaMabelcăveneape-aiciiarnatrecută.—Bada.Eravulpeaeişinuvreaus-oîmpuştenimeni.Garrettascuturatdincapşiapufnitzgomotospenas.—Aioproblemăcuasta?—Nu.Nu,domnule.DemultnuisemaiadresaseluiJackcu„domnule“.Jackapornitcătrecasă.—Dar…n-afostcuadevăratofetiţăpe-aici,nu-iaşa?Jackacontinuatsămeargă.Nueraodiscuţiepecaresăşi-odorească.Eraobosit.Seara îi fusese

tulburatăşişi-arfidoritsăstealiniştitacasă,înfaţasobei.Darl-aînfruntatpeGarrett.—Bada.Afostofetiţă.Eaacrescutvulpeaaiadecânderapui.Şivulpeaîncăvinepe-aiciuneori,

darniciodatăn-afăcutniciunrău,aluatmereunumaicei-amoferitnoi.Dinnouunclătinatdincapşiunpufnetuşor.—Nusepoate.—Ce?Săcreştiovulpedepui?—Nu.Fetiţa.Sătrăiascădeunasingură,înpădure.Întoiuliernii?N-araveanicioşansă.—Crezicănimenin-arputeasăsupravieţuiascăaici?Sătrăiascăînpădure?—A,bada.Unbărbat.Cinevacarechiararehabarcare-itreaba.Nu-smulţiaşa,iarGarrettazis-o

deparcăelarfifostunuldintreaceipuţini.Cusiguranţănuofetiţă,aadăugat.ProbabilcăGarrettavăzutoanumităexpresiepefiguraluiJack,fiindcădeodatăaezitat.—Adică,nupunlaîndoialăcecrezicăaivăzut.Poatecăedoarunfelde-ainterpretalucrurile.—Poate.Jackapornitîncetînsprecasă.N-aaşteptatcaGarrettsămaizicăceva,darcânds-aapropiatdeuşă

l-aauzitstrigând:—Noaptebună.Şispune-işiluiMabelnoaptebunădinparteamea.Fărăsăseîntoarcă,Jackaridicatomânăşiafluturat-ounpic.

—Afostplăcutăplimbarea?Ochii lui Mabel erau aţintiţi asupra lucrului de mână. Aprinsese o lampă şi era aplecată foarte

aproapedematerial, în luminaslabă. Jackşi-adat josghetele şi s-adus la lighean,ca să se spelepemâini.Şi-aaruncatnişteapăreceşipefaţă,iarapoişi-aştersfaţaşiceafacuunprosop.

—Cummergecusutul?—Încet,darsigur.Atrebuitsădesfacopartedintiv,aşacăacumîmicamiesochii.Apuslucruldeoparte,s-alăsatpespateînscaunşişi-aîntinsgâtul.—Deci,afostplăcutăplimbarea?—Da,înregulă.Cândsuntsinguremailinişte.—Da.Adevenitmarevorbăreţ,nu-iaşa?Darmie-miplace.Şietaremuncitor.—Da.Este.Jack a înteţit focul şi a mai adăugat un buştean. Nopţile erau tot mai răcoroase pemăsură ce se

apropiatoamna.—Şicecoşituacolo?—Ah,aşa,cevamic.—Esecret?VreuncadoudeCrăciun,nu?—Nupentrutine.Nuăsta,azâmbitMabel.—Şi-atunci?—Ah,nimic,zău…,azisea,iarelaînţelescădefaptîşidoreasă-ispună.—Haide.Spune.Parcăeştiopisicăprinsăcupeştişoruldeaurînbot.— Bine, atunci. E pentru Faina. O haină nouă de iarnă. Cred că mi-am dat seama cum să o

împodobesc.Mabels-aridicatşişi-aţinutpărţilehăinuţeiînfaţă,întinzândbucăţiledepâslăalbastrăpepieptşi

de-alungulbraţelor,deparcăarfifostcusutelaolaltă.Apoialuatcâtevafâşiideblanăalbă.—PentruFaina?—Da.Nu-ifrumoasă?Eblanădeiepure.Deiepuredezăpadă,defapt.I-amcerut-oluiGarrett.I-am

ziscălucrezcevademână.Aziselcăasta-iceamaifină,şichiare.Punemâna.Decicuastaîşipierdusevremeaînultimelecâtevazile.Astaoţineatreazănoapteapânătârziu,tot

făcândschiţeîncarneţeluleişizâmbindbinedispusă.Îiveneasă-ismulgălucrulaceladinmâinişisă-lazvârlepepodea.Isefăcearău,maică-lluacuameţeală.

—Nu-ţiplace?Ştii,ultimaoarăcândamvăzut-onoi,amobservatcăhainaîierauzată,ponosită.Şiaproapecă-irămăsesemicăiarna trecută.Îi ieşeauîncheieturiledinmâneci.Nusuntsigurădemăsură,daramîncercatsă-miamintesccâtdeînaltăeraatuncicândstăteaaicipescaunşicâtdeînguştiîierauumerii.

Mabelaîntinshainapemasăşiaridicatniştepapiotedeaţă.Chipulîiradia.—Osăfieminunată.Ştiucăosăfie.Spernumais-oterminlatimp.

—Latimppentruce?—Pentrucândosăseîntoarcă,i-arăspunsMabel,cuoseninătatedeparcăerasimplucabunăziua.—Deundeştii?—Cesăştiu?—Doamne,Mabel,darnusemaiîntoarce.Tunu-ţidaiseama?Eas-atrasînapoi,cupalmelelipitedeobraji.Osperiase,darapoiochiii-auscânteiatdeodată.—Baseîntoarce.Aîmpăturithainaşi-aînceputsăînfigăboldurileînper nuţadeace,cumişcăriiuţişifurioase.Jack

stătea în scaunul de lângă sobă. Şi-a proptit coatele de genunchi şi şi-a prins capul între palme, cudegetelecufundateînpăr.NuseputeauitalaMabel.Oauzeaînbucătărie,zăngănindvaseşitrântindcăni,iarapoiîndreptându-sespreuşadormitorului.Acolos-aoprit.Eln-aridicatcapul.Curăsuflareatăiată,cuglasulstins,daraspru,Mabeli-azis:

—Baseîntoarce.Şi,lanaiba,Jack,n-osălaspenimenisă-mispunăaltceva.Apoiaintratcuultimalampăaprinsăîndormitor,lăsându-lpeJacksingurînîntuneric.

26

Copiladezăpadăis-aarătatînvisluiMabel,dându-isperanţă.Cuhainaeialbastrăaidomaochilor,cupăruleialbstră lucindîntimpcesăreaşialergaprinvăilemunţilor.Învis,Fainarâdeaşirâsuleirăsunaca un clinchet de clopoţei în aerul rece, ţopăia printre pietroaie şi, acolo unde picioa rele ei atingeaupiatra,apăreagheaţă.Cântaşifăceapirueteprintundraalpină,cubraţeleîntinsesprecer,iardincolodeeaningeaşieradeparcă,atuncicândalerga,trăgeadupăeaomantiealbă.

CândMabels-a trezit îndimineaţaurmătoareşis-auitatpefereastradormitorului,avăzutzăpadă.Eradoaropulberepevârfurileîndepărtate,dareaşi-adatseamacăfusesemaimultdecâtunvis.

Copilanumurise.Poatecănuplecasedelângăeipentrutotdeauna.Arfipututsăseducăînnord,înmunţi,undezăpadanusetopeşteniciodată,şiarputeasăseîntoarcăodatăcuiarnalabărbatulşifemeiaînvârstă,încăsuţalordelângăsat.

Mabel nu trebuia decât să-şi dorească şi să creadă. Iubirea ei avea să fie un far călăuzitor pentrucopilă.Terog,copilă.Terog,copilă.Terog,întoarce-telanoi.

Cumarfisucitpovesteaînminte,Mabelajungeamereu,peurmelecopilei,înapoilasearaîncareeaşiJackomode laserădinzăpadă.Jackîisculptasebuzeleşiochii.Mabelîipusesemănuşileşiîiînroşise

buzele.Înnoapteaaceea,copilasenăscusepentrueidingheaţăşineaşidor.Ceseîntâmplaseînbeznaaceearece,cândgerulaformatunhalouînpăruldepaiealfetiţei,iarfulgii

deneas-autransformatîncarneşioase?Seîntâmplaseoarelafelcaîncarteapentrucopii,oarecălduraserăspândise,cuprinzându-ifrunteareceşiapoiobrajii,gâtulşiapoiplămânii,carneacaldăseparându-sedestratuldeneaşidepământulîngheţat?Fenomenulexactaltransformăriiuneimoleculeînalta–peacestaMabelnu-lputeaexplica,darlafelnuputeaexplicanicicumseformeazăunfăt înpântec,cumdevin celulele o inimă palpitândă şi un suflet fremătând de speranţă. Nu putea pătrunde miracolulhexagonal al fulgilor de zăpadă născuţi din nori, ferigi şi pene cristalizate ce cad pentru a împodobimâneca unei haine, stele albe topindu-se chiar când se aşază. Cum putea exista atâta forţă şi atâtafrumuseţeîncevaatâtdemicşiefemerşiimposibildeînţeles?

Nu trebuie să înţelegi miracolele ca să crezi în ele, iar Mabel ajunsese de fapt să simtă chiarcontrariul.Casăcrezi,probabilcătrebuiesăîncetezisămaicauţiexplicaţiişi,maidegrabă,săţiilucrulacelamicînmâiniletaleatâtavremecâtîţistăînputeri,înaintesăţisescurgăprecumapaprintredegete.

Aşase facecă,pecând toamna întăreapământul şi iarnacobora furişându-se în josulmunţilor, eacoseaohainăpentruocopilădesprecareerasigurăcăsevaîntoarce.

Mabelcomandasecâţivametridepâslă,iarapoi,într-ooalăuriaşă,ovopsiseîntr-unalbastruintens,care-iaminteadevalearâuluiîntimpuliernii.Căptuşealaaveasăfiedemătasematlasată,iargarnituradinblanăalbă.Aveasăfierezistentăşipractică,însăpotrivităpentruofatăazăpezii.Nasturii–dintr-unargintdeceamaibunăcalitate,înfili gran.ÎiaveadelaunmagazindinBostonşiîipăstrasecuaniiînborcanuleicunasturi,neputândniciodatăsălegăseascăoîntrebuinţarepânăacum.Garnituradeblanăalbă avea să o coasă în jurul glugii şi de-a lungul hainei în partea din faţă, pe tiv şi în jurul fiecăreimâneci. Fulgii de zăpadă, brodaţi cu fir demătase albă, aveau să curgă în cascadă pe faţa şi spatelehainei.

Şi-a luat blocul de desen şi un exemplar din cartea luiRobertHooke :Micrografia : Sau câtevadescrierifiziologicealecorpurilorminusculefăcuteprinlupă.Eraunadintrepuţinelecărţideistorienaturală ale tatălui ei pe care le adusese cu ea şi la care se gândise într-o seară, când lucra la hainaFainei. Cartea aceea veche cuprindea ilustraţii cu imagini mărite, iar când era mică, Mabel fuseseîndrăgostităînmodspecialdegravuraîncupru,depeopaginăpliată,aunuipăduche,cutoatepicioarelesalefusiforme.Darîşiaminteacăacoloerauşidesenecufulgidezăpadă.

„Expunând o bucată de stofă neagră sau o pălărie neagră sub ninsoare, adesea am observat, cuneţărmurită plăcere, o asemenea varietate nesfârşită de forme ciudate pe care le ia neaua, încât ar fiabsolut imposibil dedesenat fiecaremodel şi formă…“ Iar alături de aceste cuvinte,Hooke incluseseschiţeleluidupăoduzinădefulgidenea–rotunzişifranjuraţi,steluţeşihexagoane.

Mabel a copiat câtevadintremodele.Apoi, din amintire, a încercat să-l recreezepe cel pe care-lvăzusepemânecaeiînsearaîncareeaşiJackaufăcutcopiladezăpadă.

Foloseauntiparsimpludehaină,pecareîlcomandasedintr-uncatalog.Seara,chiarşiatuncicând

afarăeraîncălumină,copaciişistreaşinaîmpiedicauluminasăpătrundăpeferestrelemicialecolibei,aşacăaprindeaolampăşidesfăşuramaterialulpemasă.Folosireatiparuluiîiofereaunfeldelinişte,unechilibru tainic dupămunca la câmp din timpul zilei. Agricultura era o treabă dură, istovitoare şi, înmare,ochestiedenoroc–fermierulpunetotceareînpământ,darînceledinurmănudeeldepindedacăplouă sau nu.Cusutul era diferit.Mabel ştia că, dacă era răbdătoare şimeticuloasă, dacă urma atentăliniile,dacăînaintapascupasşisesupunearegulilor,atuncilasfârşittotulaveasăiasăbine,exactaşacumtrebuia.Unmicmira colînsine,şiunulpecareviaţaîloferăatâtderar.

Daroricâtdemult i-arfifăcutplăceresăcoasă,broderiaeraceacareaveasă-iexprimesperanţa,fiecareîmpunsăturădeacfiindodovadădedevotament,fiecarefulgdenea–ocelebrareamiracolelor.

Primulpecareaalessă-lbrodezeafostalFainei,acelapecarecopilaîlţinusedirectînpalmă–osteacuşasevârfuriperfecte,toatecuacelaşimodelcadeferigă.Întreferigi,vârfurileunorsteluţemaimiciseintersectauîncentru,iarînmijloceraoinimăhexagonală.

Mabeleraaplecatăasupragherghefuluirotundpecare-lţineaînmâini,cunasullacâţivacentimetridepânză,cândJacks-aîntorsdeafară.Fusesesăhrăneascăşisăadapecalul.N-oderanjacăstăteaafarătotmaitârziuînfiecareseară,deşiseîntrebadeceoevită.Maidegrabăointrigairitabilitatealui.

—Etotulînregulă?l-aîntrebatridicândprivireadelaacşiaţă.Eladatdincapspreea.—Amvăzutc-aîngheţatastă-noapte,azisea.Osăscoa temtoţicartofiilatimp?Altăîncuviinţaregrăbită.—Garrett s-a dus la culcare ?Voiam să-imai dau o carte de citit.Mă gândeam la alta de Jack

LondonsaupoateComoaradininsulă.Dacăn-oterminălatimp,poates-oiacuel.Mabelaruptaţacudinţiişiadepărtatfulguldenealadistanţădeunbraţcasă-lcerceteze.I-lputea

arătaluiJack,darn-arfifăcutdecâtsă-lenerveze.Haina,schiţeledupăfulgidezăpadă,oricediscuţiedespreFainaîlfăceausăseînchidăînelşisănumaivorbească.L-arfipututîntrebadece,darsetemeaderăspuns.Las-obaltă,îiplăcealuisăzică,şi-atunciexactastaşifăcea.

Osăptămânămaitârziu,ultimiicartofieraupuşiînsacişis-aupomenitînzoricuoprimăninsoarefinăaşternutăpestetot,dareraunatimpurieşifiravă.Pânălaamiazăaveasăsetopească,iarMabeleraconvinsăcămaieraucâtevasăptămâniînaintecaiarnasăseinstalezede-abine lea.Şitotuşi,privelişteaoîncânta.ApregătitiutemiculdejunpentruJackşiGarrettşiapoişi-apushainaşighetele.

—Încotro?aîntrebat-oJackîntimpceluaultimafurculiţădeouşicartofdinfarfurie.—Măgândeamsămăduclaplimbare,casăvădzăpada.Jack a încuviinţat, însă i-a citit presimţirile rele în ridurile ostenite din jurul ochilor. Că va fi

dezamăgităîncurând.CăFainanusevaîntoarce.Căfetiţanueramiracolulpecareşi-ldorea.

Mabelşi-aîncheiathainapânăsuslagâtşişi-apusocăciulăşimănuşiledelucruînaintesăiasă.Eramaicalddecâtseaştepta.Noriiserisipiserădejaşisoareleseiveadintrecopaci.Plopiişimesteceniisescuturaseră şi noua zăpadă se aşternuse pe ramurile lor, în linii albe subţiri. Ghetele lăsau urme pezăpadă în timp cemergea, scoţând la iveală pământul, iarbamaronie şi frunzele galbene.Dincolo dehambarşideplopi,câmpurileeraude-unalb ima culat.S-agânditcăarputeasămeargă la râusausăurmeze drumul căruţei spre câmpurile îndepărtate, dar apoi şi-a amintit că aceasta era ultima zi a luiGarrett. Se întorcea la familia lui pe timpul iernii şi, deşi cu siguranţă aveau să-l vadă în lunileurmătoare,toteraunfelderămas-bun.Eavoiasă-llasesă-şialeagăocarteşisăoiacuel.

Cânds-aîntors,Garrettspălavasele.—Nu.Nutrebuie.Nuînultimatazi.Mabelşi-aatârnathainaîncuieruldelângăuşă.—Ce-osănefacemnoifărătine,Garrett?—Nuştiu.Darpoatec-aşputeasărămân.—Nu cred cămama ta ar fi de acord, a zis Jack, stivuind farfuriile lângă ligheanul de spălat. E

pregătităsă-şipri meascămezinulînapoiacasă.Garrett nu era prea sigur, dar părea să-şi muşte limba. Crescuse şi se schimbase în aceste luni.

Preluasemultedintreresponsabilităţilefermei,iarsearadiscutaudespresoiuridecerealeşitiparedupăcareseschimbavremea,desprecărţişiartă.Mabelnusemaiţineadeopartedediscuţii.Eralafeldenerăbdătoaresăvorbeascădespresoiuriledenapipecareaveausăleplanteze,caşisădescriemuzeelepecarelevizitaseînNewYork.

Cine-arficrezutcăunadolescentaraveaces-oînveţepeofemeieînvârstă?DarGarretteracelcareoîndrumaselamuncacâmpuluişioajutasesăseobişnuiascăcuviaţapecareşi-oimaginaseeaînAlaska.Nuputeagăsiocaleprincaresă-iexpliceluiasta.Având-odreptmamăpeEsther,cusiguranţăcănu-şiputea imaginao femeie făcândceva împotrivaproprieivoinţe, sau, şimai rău, fără săaibăovoinţăproprie.Eradeparcăeaarfitrăitîntr-ogaură,ori câtdeconfortabilăşisigurăarfifostaceasta,iarelnufăcusedecâtsă-iîntindăomânăşis-oajutesăiasăafară,lasoare.Deacolo,eraliberăsăseducăundepoftea.

—Garrett,mă gândeam că ai putea să împrumuţi o carte, să o iei cu tine acasă.Doar dacă vrei,desigur.

—Aşputea?Nutesuperi?Osăammaregrijădeea.—Suntsigură.Deastateşiinvit.Mabell-acondusîndormitorşiaîngenuncheatpepodeacasătragăcufărul.—Staică-lscoteu.Garrettl-atrascuuşurinţădesubpat.—Ăsta-iplincucărţi?Tot?—Ăsta,şiîncăaltecâteva.

ArâsdeuimirealuiGarrett.—Arfitrebuitsăvezibibliotecatatăluimeu.Ocamerăaproapelafeldemarecâttoatăcolibaasta,

plinăcurafturipesterafturidecărţi.Darn-ampututaducecuminedecâtcâteva.—Văedor?—Decărţi?—Şidefamilie?Şidetoatecelelalte?Trebuiesăfiefoartediferitde-aici.—Ah,uneori îmidorescsăamoanumităcartesausăpotmerge învizită launanumitprietensau

rudă,darîngeneralmăbucurcăsuntaici.Mabeladeschiscufărul,iarGarrettaînceputsăscoatăcărţidinteancuriledinăuntru.—Nutegrăbi.Mamatanuseaşteaptăsăviiînaintedecină.S-aridicatînpicioareşişi-ascuturatfustadepraf.Eradejalauşăcândl-aauzitpeGarrettzicând:—Mulţumesc,Mabel.S-agânditsă-şiexprimepropriarecunoştinţă,săîncercesă-iexplicecefăcuseelpentruea.—Cuplăcere,Garrett.

27

DragăAda,Felicităripentrunoultăunepot.Cebinecuvântare!Şisăîiaipetoţiatâtdeaproape.Trebuiesă

fieminunatsăauzilipăitulpicioruşelortuturorcopiilorpescărilevechidelemnatuncicândvinînvizită.Mi-apărutaşaderăusăaudcăs-aprăpăditmătuşaHarriet,darseparecăapărăsitlumeaasta în celmai bunmod posibil, în linişte şi la o vârstă înaintată, respectabilă. Toate veştile taledesprefamiliesuntundarnepreţuitpentrumine.

Noiaicisuntembine,săştii,chiaraşaeste.Ştiucăne-aiconsideratnebunisănemutămînAlaska,şipentruovremeaşaamcrezutşieu.Totuşi,acestultimanarecompensattotul.Amînceputsăajutmaimultlamuncacâmpului.Imaginează-ţi,eu–ceacăreiaisespunemereu„timidă“şi„fragilă“–săpânddupăcartofişidândcuhârleţul.Dareunsentimentminunatsăfaciomuncăpecareosimţiîntr-ade vărcafiindmuncă.Jackatransformataceastăîntinderesălbaticădepământpecareonumimcasăîntr-ofermărodnică,iaracumsimtşieucăamluatpartelaasta.Avemrafturilecămăriiplinedegemuridefructedepădureşibor canecucarnedelaelanulpecarel-aîmpuşcatJackastă-toamnă.Ah,da,uneorimi-edordelocurilede-acasă,din„EstulÎndepărtat“,cumsezicepe-aici,şisigurcăînadânculsufletuluimi-edorsăvărevăd,petineşipetoţiceilalţidinfamilie,darrecentamhotărâtcăamvenitcasărămânem.Astaadevenitcasanoastră,iarJackşicumineavemacumunnoustildeviaţă,carenisepotriveştefoartebine.

Îţitrimitcâtevadintrenoilemeledesene.Unuldintreeleestecuparcelacucăpşunidecaresuntatâtdemândrăşicareaumplutmulteplăcinteastă-vară.Celălaltestecupufu liţaînfloarepevalearâului.Înfundalpoţivedeamunţiicaremărginescaceastăvale.Ultimulestecuunfulgdeneapecareamavutplăcereasă-lcerceteziarnatrecută.Amdesenatiarşiiar,decâtevaori,acestsingurfulgdenea,numămaisăturamdeeleganţasainfinitezimală.

Strecuratprintreacestepaginimaiesteşiunbucheţeldeafinepresat.Floricelelealbesuntcamtrecuteacum,căsuntuscate,darsuntaşadedrăguţecândumplupădurile,primăvara.ŞiîţimaitrimitşioperechedeghetuţepentrunouafetiţăaluiSophie.Blanadelagarniturăestedeiepuredezăpadă,amprimit-odelaunbăiatdinvecini.Spersăajungălatineînaintesăîirămânăpreamici.

Neaşteptămlazăpadăîncurând.Munţiisuntalbi,iardimineţiles-aurăcit,abiaaşteptsăningă.

Cudrag,sorataiubitoare,

Mabel

28

Iarnaavenitbruscşiînforţă,chiarînultimeleziledeoctombrie.N-afostninsoareaaceealentăşiumedăcarepuneblândcapăttoamnei,ciofurtunădezăpadăcuboabeîngheţate,ivitădinsenin,adusădevântulrecedinsprerâu.Imediatdupăcinăs-aîntunecatcaîntoiulnopţii,iarJackşiMabelauauzitdeodatăcumfurtunaseizbeşteînuşacolibei.Jackşi-aînălţatprivireadinspreghetelepecareşiledădeacucremălângăsobă,iarMabels-aopritdincusutlamasadinbucătărie.Bătaias-aauzitiarşiiar,totmaitare.Înceledinurmă,Jacks-aduslauşăşiadeschis-o.

Aavut senzaţia, o fracţiunede secundă, că ceea ce se afla în faţa lui era o fantomă amunţilor, oapariţieînzăpezităşiînsângerată.Fainaeramaiînaltăşi,dacăeraposibilaşaceva,maisubţiredecâtşi-o amintea.Căciula de blană şi haina de lână îi erau acoperite de nea, iar părul lung îi atârna precumsfoaraudăşiroasă.Dâredesângeuscatîibrăzdaufruntea.Jackarămasmut,înlemnit.

Fataşi-ascoscăciula,ascuturatzăpadadepeeaşiaridicatprivirea.Sunteu.Faina.Răsuflarea îi erapuţin întretăiată,darvoceaei, egală şiveselă, a ruptvraja. Jacka luat copila în

braţeşi-astrâns-o,legănându-sedepeunpiciorpealtul.Faina?Faina.Doamne,Dumnezeule.Aivenit.Iauite,chiaraivenit.Nuerasigurdacărosteaîntr-adevărcuvinteleacesteasaudoarleauzeaînmintealui.Apoişi-alipit

barbadepăruleişiasimţitmirosulvântuluiglaciarcesuflapestevârfurilemolizilorşialsângeluicecurgeaprinvenesălbaticeşiaproapecăis-autăiatpicioarele.Cuunbraţîncăţinând-opedupăumeri,a

adusfetiţaîncolibăşiaînchisuşa.Doamne,Mabel, a zis eldându-şi seamacă i se citeşte înglas tulburarea.EFaina.Eaici.Lauşa

noastră.Ah,copilă.Măîntrebamcândveiveni.Mabeleracalmăşizâmbitoare.Cumdeputeasărămânăatâtdestăpânăpeea,cândel,omîntoată

firea,abiasemaiputeaţinepepicioarelavedereafetei?Decenuplângea,decenufugeaînsprecopilă,de ce nu îi cădea la picioare ?Mabel însă se dusese în spatele ei şi îi dădea deoparte zăpada de peumeri.

Uită-telatine.Iauită-telatine.Ochii luiMabelscânteiauşiobrajii îierau luminoşi,darnu ţipa,nuplângea.Fainaa începutsă-şi

descheiehaina,iarMabelaajutat-osăşi-oscoată,ascuturat-odezăpadă.Aşa.Iasăvăd.Aţinutfetiţaladepărtarede-unbraţ.Ştiameuc-aicrescut.Crescut?Cusiguranţă,Mabelîşipierduseminţile.Nimicdespresânge,despreînfăţişareajalnicăa

copilei,despredispariţiaeivremedeluniînşir.Jackaatinsbărbiacopileişii-aîntorsfaţaspreel.Ceţis-aîntâmplat,Faina?Eştibine?A,asta?Fataşi-aprivitmâinile.Amjupuitiepuri,azis.Ochiieieraulargi,întrebători.Suntaici,azis.M-amîntors.Darbineînţelescăte-aiîntors.Darbineînţeles,azisMabelatâtdefiresc,deparcăniciodatăn-arfi

existatvreoîndoială.Cum…,darcuvinteleluiJacks-austinscândMabelaaşezatfatalamasă.Ştiamcăosăseîntâmplecurând,azisea.Deastam-amşigrăbitaşa.Tocmaiamterminat-oaseară.

Darstai.Măiagurapedinainte.Vreisătespelişisătearanjezi,nu?Fainaazâmbitşişi-aarătatmâinile.Eraucrăpatedefrigşipătate,fiecareunghiefiindtivităcusânge,

darMabelabiade-acloncănitcaocloşcă,deparcăn-arfifostdecâtunpicdemurdăriepe-unbăieţelcaresejucase-nnoroi.Şi-aîndesatlucruldemânăîntr-unscaun.

Ei,iasăvedem,azis.Aveamdejaapăpesobă,pentruceai.Artrebuisăajungăcâtsătespeli.Fainaazâmbitsfioasă.Nupestemulttimp,Mabelstăteacuea,spălându-imâinileînapăcălduţăcu

săpun,ştergându-ifaţacuocârpădebaie.Jackarămaslângăsobă,uluitatâtdecalmulnevestei,câtşideînfăţişareacopilei.CândMabelaplecatcasăaducăcevadindormitor,Jacks-aapropiatiutedeFainaşiaîngenuncheatlângăscaunulei,luptându-secunevoiade-aoîmbrăţişaiarăşi.

Aarătatspreapaînsângeratădinligheanşiavorbitmaiseverdecâtavusesedegând.Ce-icutoateastea?Undeaifost?Ceţis-aîntâmplat?Jack,nuomaibatelacap,azisMabeldinspatelelui.Eobosităfrântă.Las-osăseodihnească.Fainaaînceputsăvorbească,darMabeli-afăcutsemncublândeţesătacăşiaridicatooglindăîn

faţaei,casăsevadă.Acumtotuleînregulă.Eştiaici,binemersi.Şiarăţiminunat.Era adevărat.Copila era vie şi sănătoasă, aici, în coliba lor.Garrett se îndoise că aşa ceva ar fi

posibil,iarJacks-asimţitdeodatămândrudeea.Supravieţuise,înciudatuturor.Cumţisepare?l-aîntrebatMabelpeJack,întorcând-opeFainacufaţalael.Copila şi-a întins braţele şi a privit în jos, la haina cea nouă. Jack numai văzuse vreodată ceva

asemănător. Era albastrul răcoros al unui cer de iarnă, cu nasturi de argint ce sclipeau ca gheaţa şigarniturădeblană albă laglugă, lamanşete şi de-a lungul tivului.Dar splendoareahainei eradatădefulgiidenea.Diferitelemărimişimodeleleconfereaumişcare,astfelcăpăreausăseroteascăpelânaalbastră.Frumuseţeastranieahaineiisepotriveacopilei.

Drăguţ, a zis, nevoit să-şi înăbuşe emoţiile la vederea fetiţei în haina cu fulgi de nea, întoarsă însfârşitacasă.

Darţie?aîntrebatel.Ţieîţiplacehainaastanouă?Copilanuarăspunsşiapărutcăseîncruntă.Faina?Ah,scumpamea,nu-inimic,azisMabel.Dacănu-ţiplace,nu-inimic.Edoarohaină.Fataascuturatdincap:Nu,nu.Serios.Nu-inimic.Dacă-ipreastrâmtă,potsăfacalta.Dacă-ipreamare,oputempăstrapentrula

anul.Nuteagita.Tuaifăcutasta?aşoptitFaina.Tuaifăcutastapentrumine?Păi,da.Darnu-idecâtniştematerialcucâtevacusături.Fetiţaşi-atrecutpalmelepesteparteadinfaţă,pestefulgiicarecădeauunulcâteunul.Îţiplace?Dreptrăspuns,fataasăritînbraţeleluiMabelşis-aîntorsîntr-oparte,casă-şicuibăreascăobrazul

peumărulei,iarînzâmbetulcopileiJackavăzutonemaipomenitătandreţe.Îmiplacemaimultdecâtorice,aşoptiteadinbraţeleluiMabel.Ah, mă faci nespus de fericită, a zis Mabel ridicându-se, luând mâinile copilei într-ale sale şi

privind-odincappână-npicioare.Ebunăcamărime,nu?Fetiţaadatdincap,apoiaaruncatoprivirespreloculundeatârnahainaceaveche.Ştii cemăgândeam,Faina ?Poate c-aş putea să iauhaina ta ceaveche şi să ţi-o transform într-o

pătură.Astfel,aiputeas-oaiîncontinuare.Cezici,ţi-arplăcea?Artrebuisăotaiînbucăţi,darapoiaşputeasălecoslaloc,într-opăturicăfrumoasă.

Chiaraiputea?Chiar?Şiaşavea-oîncontinuare?Ah,da.Sigurcăda.

Mabelafostdistratăşivorbăreaţătottimpulcâtapre gătitcina,nelăsându-ipeJacksaupecopilăsăvorbeascădesprenimicaltcevaînafarădebucurialorde-afiîmpreună.Poatecăastaarfitrebuitsăfiede-ajuns.Poatecăarfitrebuitsăfierecunoscător,fărăsăcearămaimult.

Însăcândcolibas-aîncinsfoartetare,delasobăşidelaaburulmâncăriigătite,cândfatapăreasăseofileascăstândpescaunulei,abiaatunciJackasimţitvaluriledesubsuprafaţă,unsoideîndoialăsauteamăînfericireadisperatăaluiMabel.Eas-arepezitspreuşăşiaadusunpumndezăpadă.Atamponatcuelobrajiişifrunteafetei.

Gata,gata.Emultpreacaldaici.Gata,gata.Jackapusopalmăpefrunteacopilei,darerarecelaatingere.Bănuiesccăedoarobosită,Mabel.Însăeaacontinuatcuzăpada,punându-iunpicşipebuze.Preacald,preacald,aşoptitMabel.Terog,maiaduniştezăpadă.Jackadeschisuşa,darafarăeraoadevăratăvâltoare,ofurtunăcuvârtejuriîntoatedirecţiile,adusă

devântdinspre râu.Erao seară cumplită.Fata s-ar fi făcut leoarcă imediat, iar vântul i-ar fi stors şiultimulstropdecăldură.N-aveasăolasesăplece,nucasăseîntoarcălabordeiulacelalipsitdeviaţădinmunţi.

Rămâiaicipestenoapte,aziselcânds-aîntorscuunaltpumndezăpadă.Mabels-aîncruntat.Da?Da.Elvorbeacumultmaimultăîncrederedecâtsimţea.Fatas-aîndreptatînscaun,îngustându-şiochiialbaştrişiîndârjindu-se.Baosăplec,azis.Nuînsearaasta,ainsistatel.Osărămâiaici,cunoi.Ah,da,neapărat,copilo.Nuauzicumsuflăvântul?Poţidormiînhambar.Jacks-auitatuimitlanevastalui.Înhambar?Decearsugeraaşaceva?Erageracolo,aproapela

feldefrigcaafară,dareastăruia.Osă-ţifiebine,azisea.Avemaranjatşiunmicdormitor,pentrubăiatulcarene-aajutatastă-vară.E

foartecomodşiferitdevânt.DarFainaseridicase.L-aprivitpeJackfărăsăspunănimic,dareradeparcăarfiţipat:Aipromis.

Număpoţiţineaici.

Els-aîntrebatce-arfipututface.Săreţinăcuforţacopila,săofacăsărămânăîmpotrivavoinţeiei?S-arluptacaundihorprinsîncuşcă.Arlovişi-arstriga,poatechiararmuşcaşiarzgâria,deastanuseîndoia,şielînsuşis-arsimţicaofiară.

Darnuputeanicis-olasesăseîntoarcăînsălbăticiedeunasingură,dupăcevenise,poticnindu-seînsângerată,laeiacasă.Dacăarfifostrănităsauarfimurit,cândeiarfipututsăoţinăaiciînsiguranţă,nuşi-arfiiertat-oniciodată.

DarFainaîşiîncheiasedejanasturiistrălucitorideargintdelahainaceanouă.Vărogsănuvăsupăraţi,azisea.Darnuauzivântul?astăruitJack.Însăcopilaeralauşă.S-aaşteptatcaMabelsăprotesteze,chiarsăimplore.Bine,azisea.Dacătrebuiesăpleci,trebuie.Darosăteîntorci,da?Promite-micăteveiîntoarce

mereu.Cuunaersolemn,deparcăarfidepusunjurământ,copilaazis:Promit.Jacks-auitatlaeacumpleacăşitotulpăreaunvissupărător,copilacufrunteamânjitădesânge,cu

părulblondîncâlcitşicuhăinuţaeicufulgidezăpadăşinevastaluiacceptândcalmă.Arămasovremelafereastră,privindînnoapte.Înspatelelui,Mabelseagitacuvaseleşicuniştepetice.

—Cumde-aiştiut?aîntrebat-o.—Hmm?—Cumde-aiştiutcăseîntoarce?Acum.Cândva.—Eprimazăpadă.Exactcaînsearaaceea.Jackaprivit-oşiaclătinatuşordincap,neînţelegând.— Nu-ţi aminteşti ? Seara când am făcut copila de zăpadă. Cu fulgi de nea mari cât farfuriile.

Aruncam cu bulgări unul în celălalt. Atunci am făcut-o. Tu i-ai cioplit chipul drăgălaş. Eu i-am pusmănuşile.

—Cetotspui,Mabel?Ea s-adus la rafturi şi a aduso carte foartemare, legată înpiele albastră şi garnisită cupoleială

argintie.—Uite,azisîmpingândcarteapemasăînspreel.Deşinuveiputeaciti.Eînrusă.Jackaridicatcartea.Eraneaşteptatdegrea,deparcăpaginileeraufăcutedinplumb,nudinhârtie.A

frunzărit-o,sărindnerăbdătordelaoilustraţielaalta.—Ce-iasta?—Ocartedepoveşti.—Astavădşieu.Darcearede-afacecu…—Edespreunbărbatşiofemeieînvârstă.Îşidorescmaimultdecâtoricepelumeuncopil,darnu-l

potavea.Apoi,într-osearădeiarnă,facofetiţădinzăpadă,iaraceastaprindeviaţă.Jackasimţitcumsescufundăşi stomacul i se întoarcepedos,deparcăar ficălcatpeunstratde

nisipmişcătornesfârşitşi,oricâts-arfistrăduit,nuputeapăşiînapoipepământsolid.—Opreşte-te,i-azis.—Pleacăînfiecarevarăşiseîntoarcecândninge.Nuînţelegi?Fiindcăaltfel…s-arputeatopi.Mabelpăreaunpicînspăimântatădepropriilevorbe,darnus-abâlbâit.—Doamne,Mabel.Cetotspuiacolo?Ea a deschis cartea la o ilustraţie cu bărbatul şi femeia în vârstă îngenuncheaţi lângă o fetiţă

frumoasă,cupicioareleşigambeleprinseînzăpadăşicapulîmpodobitcugiuvaieredeargint.—Vezi?azisea.Vorbeacaoinfirmierăaflatălângăpatuldesuferinţă,calmăşisigurăpeea.—Vezi?—Nu,Mabel.Nuvădnimic.Elaînchiscarteacuzgomotşis-aridicat.—Ţi-aipierdutminţile.Îmispuicătucrezicăaceacopilă,aceafetiţăeunfeldespirit,unfelde

crăiasăazăpezii.Doamne.Doamne.Amersapăsatpânăîncelălaltcapătalcolibei,dornicsăevadeze,însăincapabil.Mabel a tras din nou cu grijă cartea în faţa ei şi şi-a lăsat palmele să alunece în susul şi-n josul

coperteidepiele.Tremurauşor.—Ştiucănusunăplauzibil,darnuvezi?i-azis.Noine-amdorit-o,noiamfăcut-o,dindragosteşi

speranţă, iar ea avenit lanoi.Este fetiţanoastră şi, nu ştiu exact cum,dar e făcutădin acest loc,dinaceastăzăpadă,dinfrigulacesta.Chiarnupoţisăcreziasta?

—Nu.Nupot.ÎiveneasăoapucepeMabeldeumerişisăoscuture.—Decenu?—Fiindcă…fiindcăeuştiulucruripecaretunuleştii.Acumpăreasperiată.Strângeacartealapiept,cubuzeleîncleştate,tremurând.—Ceştii?—Doamne,Dumnezeule,Mabel,l-amîngropatpetatălei.Abăutpânăacrăpat,înfaţabieteicopile.

Eal-aimploratsăseoprească.Şi-apusmânuţelepefaţalui,încercândsă-lîncălzească,chiarîntimpceelmureadinainteaei.Propriuleitată.Toatezileleaceleaîncareamfostplecat?Undecrezicăamfost?Acolosus,înmunţi,încercânds-oajut.Săpândunblestematdemormântîntoiuliernii.

—Darmienumi-aizisnimic.Deparcăar fiminţit-o, inventândaceastăpovestecumplitădoarcasă-iarateeicăn-aredreptate.

Aşadestrânsseagăţadeiluziileei.Jackşi-aîncleştatfălcile,iarşiiar,simţeamuşchiitrudindîntimpce-şistăpâneafuria.

—Fatam-afăcutsă-ipromitcănu-ţispunniciţie,nicialtcuiva.Păreaoslăbiciunecumplită.Omîntoatăfireasăpromităaşacevauneifetiţe.Fuseseunprost.

—Şimama?—Moartăşiea.Cândeaeramicădetot.Erabătrânşiobositşinuputeasăflutureasemenealucruriîntr-oceartă.—Tuberculozăprobabil.Fainaaziscăamuritdeoboalădepiept,înspitaluldinAnchorage.Mabelpriveaîngol.Încuviinţaîncetdincapşipălisedetot.S-aapropiatdeea,aîngenuncheatlângă

scaun,i-acuprinsmâinileîntr-alesale.—Ar fi trebuit să-ţi spun. Îmi pare rău,Mabel.Chiar îmi pare.Aş vrea să fie adevărat, să fie a

noastră,săfieunspiriduşsălbatic.Mi-arfiplăcutşimie.Eaaşoptitprintredinţi:—Undelocuieşte?—Cum?—Undelocuieşte?—Într-unfeldecolibăsăpatăînversantulmuntelui.Nu-ichiarrău.Eunlocuscatşisigur,şiarece

mânca.Ştiesă-şipoartedegrijă.Jackîşidoreasăcreadăcăfataeraputernicăşistăpânăpepicioareleei,caocaprădemunte.—Deunasingură?Acolo?—Bineînţeles,Mabel,ainsistatel.Tuce-ţiînchipuiai,căatuncicândnu-iaici,cunoi,eunfelde

fulgdenea,uncopildezăpadă?Aşa-ţiînchipuiai?Eaşi-atrasmâiniledintr-aleluişis-aridicatatâtdebrusc,încâtadărâmatscaunuldinspate.—Fir-aisăfii!Fir-aisăfii!Cumaiputut?Furiaeil-asurprins.—Mabel?Şi-apusmâinilepeumeriiei,vrândsăostrângăînbraţe,darîiputeasimţifierbinţealafurieiprin

pânzarochiei.—Cumaiputut?S-olaşisătrăiascăacolo,caunanimalînfometat?Fărămamă.Fărătată.Flămândă

demâncareşiiubire.Cumaiputut?S-arepezitlacuierulcuhaine.—Mabel?Cefaci?Undeteduci?aîntrebat-o,darean-azisnimic.Aapucat-odebraţ,însăeal-arespins.Şi-aînfăşuratunfularînjurulgâtuluişişi-apusniştemănuşi

şiocăciulă,apoialuatlampacugazdincuiuldedeasupramesei.—Mabel?Cefaci?Arămasacolo,înşosete,cândeaatrântituşaînurmaei.Osăseîntoarcă.Eranoapte,ningea.Nuseputeaducedeparte.Nuştiadrumul,nupreapăşisedincolo

dehotarelegospodărieilor,decâtînsoţitădeel,cucăruţa.Însă liniştea colibei îl tulbura. A aprins altă lampă, s-a plimbat încolo şi-ncoace prin faţa uşii.

Clipelesescurgeauticăinddinvechiulceasdelemndeperaft.Înceledinurmă,şi-apushainaşighetele

şialuatlampa.Afarăningeaputernic.Atâtdedeasăeraninsoarea,încâtnuputeavedealaodistanţămaimaredejumătatedemetrusauunmetruînfaţă,iarurmeleluiMabeldispăruseră.

29

Mabel fugea fărăsăvadă,cu faţaudăde lacrimişinea, împiedicându-se înpropriilepicioare.Cerculmicallumi niilămpiiselegănanebuneşteprintrecopaciiplinidezăpadă.Ovreme,totce-afăcutafostsăalergedelacolibăspremunţi,şinicimăcardelucrulăstanuerasigură,dartotnus-aoprit.Fustaisetâraprinzăpadaadâncă,ramuriledemolidîizgâriaufaţa,şinuodatăaproapecăacăzutlapământ,darnusimţeanicifrig,nicidurere.Totcesimţeaerasângelezvâcnindu-iînurechişiofuriefierbintecare,cufiecepas,începeasăscadă,prefăcându-seîntr-unfeldestupoareîncărcatădemâhnire.

Aîncetinitatuncicândterenulaînceputsăcoboareînpantăcătreoviroagă,iarcopaciilăsauloculunortufesăl batice,curamuriledeseîmprăştiatepepământ,gatasăoprindăcaîntr-unlaţ.S-astrecuratpesubşipesteacestea,culampalegănându-i-seîntr-omână.Niciunadinelenucrescusedeînălţimeaunuicopac,darnueraunicica tufeledeafinedepeacasă.Uneleramurieraugroasecâtpicioruleişifrunzemaronii uscate atârnaudemulte dintre crengi.Mabel s-a apucat de una din ele şi, când i-a datdrumul, aveamâna plină de o grămadă de acemititele. Printre aceste tufe erau împrăştiate plante deciomagul-dracului, lipsitedefrunzeleverzişi late,darnuşidespini.Dinlocînloc,ramurileşi tufeleerauaşadeîncâlciteşirăsucite,încâtsesufocadespaimă–dacăn-osămaipoatăieşi?

În cele din urmă, terenul a început să urce uşor, iar Mabel s-a pomenit din nou printre molizi,mestecenişiplopirăzleţi.S-aopritşis-auitatînapoi,dincotrovenise.Nusevedeaniciurmădecolibăşi,dincolodecerculmicdeluminăpâlpâitoareallămpii,erabeznădejurîmprejur.Păruludiselipisedeceafă, iarhainele îi atârnaugrele şi reci.Darn-aveasă se întoarcă. Jackputeasă steas-aştepte încolibă,fărăsăştienimic,aşacumpetrecuseşieaatâtaore.Aveasăgăseascăfetiţa,aşacumsecuvenea.

Aridicatlampamultdeasupracapuluişiascrutatbeznaplinădenea.Acoloundeluminaserevărsaînainteaei,Mabelavăzutcăzăpadaerarăscolită.Afugitînspreurme.S-auitatînsusulşi-njosulşiruluideurme,încercândsăînţeleagăundeseduceauşideundeveneau.Oareputeaufialefetei?Darînceparte?Dupăcefugiseatâtdeorbeşte,nu-şimaidădeaseamadelocînceparteeraucasa,râul,munţii.Înplus,cevapăreaaiureacuurmele,zăpadaerapreaadâncăpentrualedistingeclar.Darle-aurmat,chiarşiaşa.

Urmeleduceaulaunmesteacăncăzutşis-achinuitsăsarăpesteacestacufustaeilungă.Dupăceatrecutdebuştean,erascăldatăînsudoareşizăpadă,iarpicioareleîitremuraudeepuizare.Aurmatşirulîn stânga sa, aproape alergând.Când îşi simţea gâtul arzând şi plămânii stând să explodeze, se opreanumai cât să tragă aer în piept de câteva ori. Şi-a imaginat cum găseşte fata cuibărită, ferindu-se de

furtună.Mabelarapuca-oşinui-armaidadrumulniciodată.S-aîntrebatcâtdedeparteajunsese.Oareseapropiadedealuriledelapoalelemunţilor?Pământuleraplat,darisepăreacăalergadeoreîntregi.

Abiacândaajunsiarăşilamesteacănulcăzutşiavăzutloculpeundetrecuseşi-aînţelesgreşeala.Eraobătrânănebună,fugindîncercuri,urmărindu-sepeeaînsăşi,noap tea,prinpădure.Îşidădeaseamacăoricecreaturăcuochidinpădureputeasăovadăfoartelimpedeînluminalămpii,întimpceeaeraoarbă,nuputeavedeanimic.Pedealtăparte,eradeparcăarfizburatpestevârfurilecopacilor,privindîn jos laproprianebunie.Mabel sevedeape sine, ciufulită şi disperată, întorcându-şi capul încolo şiîncoace, cu rămurele agăţate în părul ud, şi era o arătare cumplită, de parcă în acest act final sedezlănţuiaşiseprăbuşea.S-agândit laJack,undeva încolibadinspateleei, l-avăzutcape-o luminăstatornicăînmijloculsălbăticiei.Puteasăseîntoarcăşisămeargăpepropriileurmepânăacasă.Nuseîndepărtasechiaraşademult.Însăfurianuisedomolisedetot.

Cândaînceputsăalergeiarăşi,numaicăutaurmesaucontururialemunţilorpecerulîntunecat.Totuleraciudatşinecunoscutşinuvedeadecâtlacâţivapaşiînainte.Uneori,ciorchiniideafineîngheţatepecrengigolaşesaumoliziifusiformisautrunchiuriletărcatealemestecenilorerauscăl datepentruoclipăînlumină,înaintede-asecufundalalocînbeznalor.Launmomentdat,şi-adatseamacăcevaseizbeadecopaciidelângăeaşis-aoprit,cuinimabubuindu-i,curespiraţiatăiată.

—Faina?Tueşti?aşoptittare.Darştiacănueracopila.Eracevamultmaimare.Nus-aauzitniciunrăspuns,doarramuritrosnind.

Inima îi bătea înurechi.S-a străduit săvadămaidepartedecât ştia căpoate,dincolode aburul ce seînălţadinpropriulcorp.Laînceputnuafostsigură,darsunetuldinpădurepăreasăseîndepărteze.Voiasăseducăacasă,numaide-arfiştiutdrumul.

Nuaveadestulăputerecasăalerge,iarlaînceputn-afostsigurănicimăcarcămaipoatemerge.Eraîncinsăşiînsetată.Aluatniştezăpadăînmânaînmănuşatăşiadus-olagură,lăsând-osăisetopeascăpegâtlej.Eratentatăsă-şiscoatăcăciula,bachiarşihaina,darştiacăaşaarfipututmuri îngheţată.Şi-atamponatfrunteacuunbulgăredezăpadă,apoiacontinuatsămeargă.Sperasăgăseascăalteurme,oricefeldeurme,şiacesteasăopoarteoriunde,poatecătremunţi,poatecătrerâu,poateînapoiacasă.Obo-sită,îşitârapicioarele,iargheteleiseprindeauîntufeşirădăcini.

Cândacăzut,afostaşadeputernic,aşadebrusc,aproapedeparcăcinevaarfiîmpins-odinspate.N-a fost înstarenicimăcarsă-şi ridicebraţele,casăseapereatuncicânds-aprăbuşit lapământ, iarzdruncinătura i-a scos tot aerul din plămâni. În acelaşi timp, lampa i-a căzut în zăpadă zăngănind şisfârâind,iarcândareuşitsă-şiridicefaţadinomătacrezutcăpoateorbise.Darmâinileîieraugoale.Scăpaselampa.Mabelaclipit,iarşiiar,repedeşiapoimaiîncet.Întunericuleraatâtdeprofundîncât,den-arfifostatingereaaeruluirece,n-arfipututspunedacăochiiîieraudeschişisauînchişi.S-aridicatîn patru labe şi a pipăit în jur până când a găsit lampa, în locul unde aceasta se cufundase în zăpadapufoasă.Sticlaeraîncăfierbinte,darflacărasestinsese.Mabels-aridicatînpicioareşieraatâtdedez-orientată,înconjuratădeaceeaşiîntunecimecândînălţapri vireasprecersauocoborasprepământ,încât

erasăseprăbuşeascăiarăşi,darn-afăcutdecâtsăseclatine.Doamne, Dumnezeule, ce-am făcut ? M-am împiedicat în picioarele astea stângace. Am pierdut

singuralumină.N-amchibrituri.Niciunpeticdehainăuscată.Niciunadăpost.Niciunpicdeorientare.Poate,s-apomenitgândind,poatecăniciunpicdeminte.

S-aîntrebatdacăarputeasă-şigăseascăpropriileurme.S-alăsatpevine,apipăitzăpadadinjurşiis-apărutcăagăsitnişteurmedepicioare.S-aţinutdupăele,aplecată,mergândşipipăind,pânăcândcevaaapucat-odepăr.Aîncercatsăseridiceşis-alovitcucapuldeoramură.Cânds-aîntins,mâinileis-aufrecatdecevatare.Şi-ascosmănuşileşiapipăit,caunorbcarepipăieunchip.Erauntrunchidecopac.Nuîşigăsisepropriileurme,cisepoticnisepesubramurileunuimolidmare.Acercetatpământuldelapicioareşiafostsurprinsăsănugăseascăzăpadă,ciunpatdeaceuscate.Poatecăastaeratotce-şiputeadori.Şitotuşi,fărăniciosursădecăldurăsauhaineuscate,nuputearezistapânăînzori.S-aaşezatlapicioarelecopaculuişis-asprijinitdeacesta.

Frigul i-acuprins întâiconturul frunţii,uddesudoareşizăpadă topită. Is-a târâtpe laceafăşipepulpeleumede.Pecândfrigulîşicroiadrumpesubhaine,de-alungulpieliidepecoasteşiînjospeşiraspinării,eaştiaexactceînseamnăasta–unfrigdemoarte,unfrigcare,dacă-llăsasăpunăstăpânirepeeaaveasă-iîngheţechiarviaţa.Şi,capentrua-iadeveribănuielile,dinţiiauînceputsă-iclănţăne.S-apornitcauntremuruşordinfălci,atuncicândtrăgeaaerprintredinţiiîncleştaţi,darcurândîntregulcorpîitremuraşipânăşioaselepăreausăîiclănţăne.

—Jack.Numeles-adesprinscaoşoaptădepebuzeleeireci.—Jack?Doarunpicmaitare.Eln-aveacums-oaudăaşa.Şicineştiecâtdedeparteeradecolibă.—Jack!S-atârâtdesubtrunchiulcopaculuişi,cândasimţitcăieşisedesubcrengileacestuia,s-aridicatîn

picioareşiastrigatcâtdetareaputut.—Jack!Jack!Suntaici!Măauzi?Jack!Ajută-mă!Ajutor!Jack!Suntaici.Terog.Terog.S-aopritdinstrigatşis-astrăduitsăasculte,ţinându-şirespiraţiaoclipăsaudouă,darsingurulsunet

era ceva ce nici nu crezuse că-i posibil să fie auzit – neîncetatele bătăi infime ale fulgilor de zăpadăcăzândrândperândpehainaei,pepărşiîngene,peramurilecopacilor.

—Of,Jack!Terog!Amnevoiedetine.Terog.Atotstrigatşiaţipatpânăcândarăguşit,iarvoceai-adevenitunbietscrâşnetmut.Terog,Jack.Te

rog.S-atârâtînapoisubmolid,căutândpepipăitecrengileacestuia,trunchiulgros,patuldeace.Acolos-a ghemuit, cu hainele atâr nându-i ude şi reci, cu corpul cutremurat de frisoane, cu zăpada îngreunândcrengilededeasupracapului.

S-a trezit la trosnetul rămurelelor şi scânteierea focului, iarpentruoclipăacrezutcăeraacasăşiaţipise în faţa sobei.Şi totuşi nu era aşa.Eraprea întuneric, prea frig.Corpul o durea şi nu se puteamişca.Cevao ţinea.Eracevasufocant,miroseafamiliar.Aacasă.Cucoadaochiului,avăzutmişcareprinfaţafocului.Osiluetăaplecându-seşiaruncândcevaînflăcări.Apoirupândcevapeungenunchi,apoiiarăşiflăcări.Siluetas-aîntorsspreea,acoperindlumina.

—Mabel?Te-aitrezit?Nuputeavorbi.Fălcile îipăreau încleştate,muşchii rigizi.A încercatsădeadincap,darodurea.

Totulodurea.—Mabel?Eusunt.Jack.Măauzi?Avenitlângăea,îngenunchindşidându-ipărullaopartedepefaţă.—Ţi-emaicaldacum?Amînteţitbinefocul.Îlsimţi?Jack.Îiputeasimţimirosuldelemntăiatşidelână.S-a întinsspreea,apăsând-obinişordintoate

părţile,deparcăarfiînvelituncopillaculcare,şiatuncişi-adatşieaseamadecesesimţeacalegată.Eraînvelităînpături.Iarăşisesimţeaconfuză.Eraacasă,înpropriuleipat?Daraeruleraatâtdereceşifremătauşor,iardeasupracapuluiavearamurişidincolodeacesteaerauncernespusdenegruşiplindestele.Stele?Deundeapăruseră,caniştecrâmpeiedegheaţă ?

—Jack?Eradoaroşoaptă,darelaauzit-o.Serăsucisecuspatelelaea,casăseducălafoc,dars-aîntors.—Jack?Undesuntem?L-aauzitdregându-şiglasul,caşicândarfiînceputsătuşească,iarapoi:—Ebine.Totulosăfiebine.Staisămaiînteţescfoculşiosăteîncălzeşti.Cânds-aridicatînpicioare,cocoşatpesubramuri,şis-aîndepărtatdeea,trupulluiablocatlumina

şicăldurafocului.Mabelaînchisochii.Îşidădeaseamacăgreşise.Erasupăratpeea.Şi-aamintitîncet,aşacumseîntorcamintiriledureroase.Şi-aadusamintedecopilă,dezăpadă,denoapte.

—Cumm-aigăsit?Elpuneacrengipefoc,înălţându-ltotmaimultşimaimult,pânăcândi-apututzărifaţaşiasimţit

dogoareaflăcărilor.—Nuştiu.—Undesuntem?Suntemdepartedecasă?—Niciastanuştiupreabine.Probabilşi-adatseamacăastaovasperia,fiindcăaadăugat:—O să fie bine,Mabel. Doar că trebuie să mai rezistăm aici preţ de câteva ore. Apoi o să se

luminezeşiosăgăsimdrumul.Voceais-astins.Mabels-alăsatpurtată,s-acufundatîncăldură,şieracaofebrădincopilărie,ca

unvisşiaproapecaoalinare.

—Poţisăteridiciînfund?aîntrebatJack.Ţineaogamelă.Eas-aîntrebatcâtdemultdormise,dardincolodefocîncăeraîntuneric.—Credcăda.A cuprins-o pe după umeri şi a ajutat-o să se aşeze.Când s-a întins după gamelă, pătura a căzut,

dezvelindu-ibraţulgol.Eradezbrăcată.—Cugrijă.N-olăsasă-ţicadă,azisel.—Hainelemele!Darcenaiba…Elaarătatcătrefoc,underochiaatârnadecreangaunuicopac,alăturidelenjerie.Maiaproapede

foc,gheteleîierauproptite,desfăcute,lângăflăcări.—Altfelnuseputea,azisel,aproapecaşicums-arfiscuzat.Aîncercatsănubeaapapenerăsuflate,cidinînghiţiturimici.—Mulţumesc,i-azis.—Dincândîncândteauzeamstrigându-măpenume,azisel.Mis-apărutcăteaudîntufăriş,darnu

eradecâtofemelădeelancupuiulei.Apoim-amîmpiedicatdelampăşimi-amdatseamacătrebuiesăfiipe-aici.

Jacks-aduslafoc.Adatjosrochiaşiascuturat-o.—Numainingea,i-azisîntimpcesestrecurasubcopac,lângăea.Agemutîncetcânds-asprijinitdetrunchiulcopaculuişiacuprins-ocuunbraţ.S-agânditlaspatele

luiabiavindecat.—Seînseninaseşieraşimaifrig.Eraiudăleoarcă.Mabelşi-aproptitcapulpepieptullui.—Dareacumsedescurcă?Laînceputelnui-arăspuns,iarMabelseîntrebadacăîiînţeleseseîntrebarea.—Eaediferită,azisînceledinurmă.N-ofichiarocrăiasăazăpezii,darcunoaşteţinutulăsta.Îl

cunoaştemaibinedecâtoricefiinţăpecareamîntâlnit-ovreodată.Eaatresăritlacuvintele„crăiasăazăpezii“,darştiacănueraniciurmăderăutateînele.—Nupotsă-miimaginez,cumesă-ţipetrecifiecarenoapteafară.Cumaipututs-olaşi…Numai

suntsupărată.Nuevorbadeasta.Darcumdenu-ţifăceaigrijipentruea?Edoaruncopilmic.Elavorbitcuprivireaaţintitălafoc.—Înprimăvară,cândnus-amaiîntors,amurcatînmunţicas-ocaut.Eramgroaznicdeîngrijorat.M-

amgânditcăamfăcutogreşealăcumplităşicăampierdut-o.—Nupotîndurasăiseîntâmpleceva,azisMabel.Ofieaadorabilă,curajoasăşiputernică,darnue

decâtofetiţă.Şicutatăleimort…esingură-singuricăpe-aici.Dacăarfisăiseîntâmpleceva,noiamfidevină,nu-iaşa?

Jackaîncuviinţat.Acuprins-oiarăşiînbraţe.—Adevărat,azis.—Purşisimplu,nucredcăaşputeasuporta.Nuiarăşi.Nudupăce…S-aaşteptatcaJacksă-izicăsătacă,săseretragă,săseîntoarcălângăfoc,însăn-afăcut-o.—Mi-apărutîntotdeaunarăucăn-amfăcutmaimult,azisea.Nucăl-amfipututsalva.Cicăeun-

amfăcutmaimult.Căn-amavutdestulcurajcasăţinînbraţecopilulnostruşisămăuitlaelaşacumera.

S-aîntors,casăîlpriveascăînfaţă.—Jack.Ştiucăatrecutatâtavreme.Doamne,dejazeceani.Darspune-micătuţi-ailuatrămas-bun

aşacumsecuvine.Spune-micătuairostitorugăciunelamormântulei.Terogsă-mispuiasta.—Allui.—Cum?—Mormântullui.Eraunbăieţel.Iarînaintesă-laşezîngroapă,i-amdatnumeleJosephMaurice.Mabelarâszgomotos.—JosephMaurice,aşoptit.Eraunnumecarearfistârnitdiscuţiiaprinse,eraudouănumecarearfişocatambelelorfamilii–doi

stră-stră bunici,dinfiecareparte,fiecareooaieneagrăînfamiliasa.—JosephMaurice.—Ebine?Eaaîncuviinţat.—Airostitorugăciune?—Bineînţeles,arăspunsel,părândjignitcă-lîntreabă.—Ce-aispus?Îţimaiaminteşti?—M-amrugatcaDomnulsăiacopilaşulnostruînbraţeleluişisă-llegenecuml-amfilegănatnoi,

să-llegeneşisă-liubeascăşisă-laibăînpază.Mabelalăsatsă-iscapeunoftat,apoil-aîmbrăţişatpeJackcubraţeledezgolite.Eli-atraspăturala

loc.S-auţinutînbraţe.—Unbăiat?Eştisigur?—Suntdestuldesigur,Mabel.— Ciudat, nu ? Cât timp copilul a fost în mine, zvârcolindu-se şi răsucindu-se, hrănindu-se din

sângelemeu,amcrezutcăefată.Şinuera.Eraunbăieţel.Undel-aiîngropat?—Înlivadă,lapârâu.Ea ştia exact locul.Era acolounde se sărutaserăprimaoară, unde se îmbrăţişaserăprimaoară ca

iubiţi.

—Arfitrebuitsăştiu.L-amcăutatfiindcămi-amdatseamacănu-miluasemrămas-bun.—Ţi-aşfispus.—Ştiu.Suntemnişteproştiuneori,nu-iaşa?Jacks-aridicatsăînteţeascăfocul,iarcândacestaardeazdravăn,s-aaşezatiarăşilângăMabel,sub

copac.—Ţi-esuficientdecald?—Da,azisea.Darnuintrişituaici?—Nu,ţi-aşfuracăldura.Eaastăruit,ajutându-lsăscapedehaineleumedeşidând laopartepăturile,casăpoată intra.La

începutaşaafost,aerulrecechiaraintratodatăcuel,iarlânaasprăaizmenelorluisefrecadepieleaeigoală,dareas-acuibăritşimaistrânslângăel.Cutottrupulei,îisimţeauscăciunea,simţeacumvârstaîiîmpuţinase muşchii şi lăsase în urmă piele care atârnă şi oase netede, dar strânsoarea încă îi eraviguroasă.Şi-aodihnitcapulpepieptulluişiaprivitfoculpâlpâindşiaruncândscânteicătrecerulrecealnopţii.

30

De-acum,Mabelreduceafatalaniştehainejerpeliteşilatrupulfiravaluneiorfaneîncarneşioase,iarpentruJackastaeracevadurerosdevăzut.DuseeraunedumerireaşiuimirealuiMabel.Înochiiei,Fainanumaieraocrăiasăazăpezii,ciofetiţăabandonată,aicăreimamăşitatămuri seră.Uncopilsălbaticcareaveanevoiede-obaie.

—Artrebuisăneinteresămdeoşcoalăînoraş,azisealanumaicâtevaziledupăceJacki-aspusadevărul.Amînţelescăadministraţialocalăadesemnatunprofesornouînzonă.Eleviiseîntâlnesclasubsolul internatului.Artrebuisăoducemcucăruţaînfiecaredimineaţăsauarputeastaacolocâtevazilelarând.

—Mabel?—Nu te uita aşa lamine. O să reziste. Dacă poate petrece luni de zile singură în sălbăticie, cu

siguranţăpoatestaşicâtevanopţiînoraş.—Da,darnuştiudacă…—Şi hainele alea.O să iau nişte stofă şi o să-i cos nişte rochii noi. Şi-i trebuie şi nişte pantofi

adevăraţi.Numaiarenevoiedemocasiniiăiade-acum.

Darcopilanuerauşordeîmblânzit.Nuvreau,azisatuncicândMabeli-aarătatcadadebaieplinăcuapăfierbinte.Daruită-telatine,copilă.Părulţi-evraişte.Eştimurdară.Mabelatrasdeomânecăzdrenţuităarochieidebumbacafetei.Trebuiespălată,poatechiararuncată.Osă-ţifaceucâtevarochiinoi.Copilas-atrasînapoi,cătreuşă.Mabelaapucat-odeîncheietură,darFainas-aeliberat.—Mabel,azisJack.Lasăcopilaînpace.Fataaplecatşialipsitcuzilele,iarcânds-aîntorserasperioasă,însăMabeln-aluatastaînseamă.

Aciupit fatadehaineşidepărşia întrebat-odacăa fostvreodată laşcoală,dacăavăzutvreodatăocarte.Cufiecareîntrebareiscoditoare,fatamaidădeaunpasînapoi.Os-opierdemaşa,arfivrutJacksăîispunăluiMabel.

Nueraomulcaresăcreadăîncopiledebasmfăcutedinzăpadă.ŞitotuşiFainaeraieşitădincomun.Şiruriimensedemunţişisălbăticienesfârşită,cerşigheaţă.Nuputeaisăoînţeleginiciodatăperfectsausăîipătrunzimintea.Poatecăaşaeracutoţicopiii.CusiguranţăcănicielşiMabelnuluaserăformaşabloanelorpecarelepregătiserăpărinţiilorpentruei.

Totuşieracevadiferit.Nimicn-oputealegaseriospeFainadeei.Puteasădispară,sănuseîntoarcăniciodată,şiatuncicine-armaifiştiutvreodatăcăfusesecândvaiubitădeei?

Nu,aziscopila.PrivireaFaineiatrecutiutedelaMabellaJackşi,dinscânteiereaeialbastră,elaînţelescăîiera

frică.Nutevoimailăsasătrăieşticaunanimal,azisMabel.Semişcaagerăşihotărâtăpelamasadinbucătărie,stivuindvasele,strângândresturile.Fataoprivea

–opasăresălbaticăcuinimabătându-inebuneşteînpiept.Deacum,osăstaiaici,cunoi.Gatacufugitulprintrecopacişicudispariţiilezileînşir.Astaosăfie

casata.Cunoi.Nu,azisdinnoucopila,maiapăsat.Jackseaşteptasăovadăluându-şizborul.—Terog,Mabel.Nuputemsăvorbimdespreastamaitârziu?—Daruită-telaea.Uită-telaea.Amneglijat-o.Arenevoiedeuncămincurat,de-oeducaţie.—Nuînfaţacopilei.—Şis-olăsămiarăşisăseducăînsălbăticiediseară?Şiînsearaurmătoare,şi-nurmătoarea?Cum

osă-şifacăundrumînviaţă,dacătotceştieepădurea?DincâteputeavedeaJack,copilaîşigăsisedrumulpreabine,darn-avearostsăsecerte.

—Dece?insistaMabel.Decearvreasăsteaacolo,singurăînfrig?Nuştiecănoiamtrata-ocumsecuvinte?

Deciastaera.Dincolodeiritareaşidenevoiaeide-adeţinecontrolul,eradefaptdragosterănită.—Nueasta,azisJack.Eaaparţineacelorlocuri.Nuîţidaiseama?Acoloecasaei.S-aîntinscătreMabelşiaîmpiedicat-osăapuceofarfurie.I-aluatmâinileîntr-alelui.Degeteleîi

erausubţirişifrumoase,iarelile-amângâiatcudegeteleluimari.Cebinecunoşteaacestemâini.—Măstrăduiesc,Jack,chiarmăstrăduiesc.Darpurşisimpluecevadeneînţeles.Preferăsăstea

acolo,înpământşisângeşiîntr-unfrigde-ţicrapăoasele,jupuindanimalesălbaticecasăaibăcemânca.Aici,cunoi,arstalacăldurăşiarfiocrotităşiiubită.

—Ştiu,azisel.Oareelnu-şidoreacopiladreptfiică,săsemândreascăcueaşisăoacoperecudaruri?Oareelnu

voiasăostrângăînbraţeşisăspunăcă-ialui?Însădorinţaastafierbintenu-lorbea.Asemeneaunuipăstrăv-curcubeu într-un pârâu, fata îşi arăta uneori sclipirile adevăratului eu faţă de Jack. Un lucrusălbaticstrălucindîntr-oapăîntunecată.

Mabelşi-adesprinsmâinileşis-aîntorssprecopilă.Rămâiaicilanoapte,i-azis.Aapucat copiladeumeri, iarpentruoclipă Jack s-agândit căavea săo scuture. ÎnsăMabel şi-a

trecutpalmelede-alungulbraţelorfeteişii-avorbitmaiblând.Înţelegi?Iarmâineosămergemînoraşcasăneinteresămdeşcoală.Obrajiifeteis-auîmbujorat,iareaascuturatdincap:Nu,nu.Faina,nuestedecizia ta.E în interesul tău.Trebuie să încetezi săhoinăreşti caun spiriduş. Într-o

bunăziosăcreşti,şiatunci?Nu,azisea.Uşor,uşor,fatasepregăteasăplece,dejaîşipusesehainaşicăciula.Mabelafăcutunpasspreea.Esprebineletău,nuînţelegi?Darcopilaplecase.

Mabels-alăsatînscaun,cupalmeleîmpreunateînpoală.—Nuînţelegecăoiubim?Jack s-a dus să deschidă uşa. Era o noapte senină şi liniştită, luna strălucea printre ramurile

copacilor.Avăzutcopilalamargineapădurii.Seoprisedinalergatşiacumseuitaînurmă,sprecolibă.Apois-aîntorsşi,cândaînceputsăalerge,şi-ascuturatbraţelepelângăcorp,într-ungestdefrustrare.Zăpadas-aînălţatînvârtejuri.

Dracidezăpadă.Aşaleziceauîncopilărie.Niştevârtejuriînaltedezăpadă,aproapecaniştetornade

albestârnitedevânt,însăacesteadeacumţâşniserăchiardinmâinilecopilei.Fata a dispărut în pădure, însă dracii de zăpadă s-au rotit şi s-au tot rotit, crescând. Jack a privit

uimit, chiar speriat. Zăpada venea în vârtejuri spre colibă, tot crescând şi rotindu-se, înghiţind totul.Curteas-aîntunecat.Luminaluniiadispărut.VântulvuiaşizăpadaîlşfichiuiapeJackpepantaloni.

Noaptea, furtuna de zăpadă a tot izbit în colibă, iar Jack nu a putut închide un ochi.A stat întins,holbându-seîntavanuldinbuştenialdormitoruluişisimţindtrupulcaldalluiMabelalături.Arfipututsăotrezească,să-şistrecoaremâinilepesubcămaşaeidenoapteşisă-isăruteceafa,darerapreaabătutchiar şipentruasta.S-a silit să ţinăochii închişi şi a încercat să-şiopreascăvâltoareadinminte.S-arăsucitdepeopartepealta, apoi s-adat josdinpat.Abâjbâitpânăaajuns înbucătărie.Aaprinsolampă,amicşoratflacăracâtdemultaputut,apoiadatjoscarteadinraft.Lamasă,arăsfoitpaginilecuilustraţiişiliterestrăine.

Nuaobservat-opeMabeldecâtcândeas-aaşezatpescaunuldinfaţa lui.Părul îieradesfăcutşiciufulit,iarpechipaveaurmedelacutelefeţeidepernă.

—Cefaciaici,treaz?l-aîntrebat.Elaprivitînjos,cătrecarte.—Eciudat,nu-iaşa?—Ce?aîntrebateaînşoaptă,deparcăarmaifipututtrezipecineva.—Copilapecareamfăcut-onoidinzăpadă.Înnoapteaaceea.Mănuşileşifularul.ApoiFaina.Părul

eiblond.Şifeluleide-afi.—Cevreisăspui?Jackadatînapoi.—Credcăîncă-sadormitpejumătate,azis.Aînchiscarteaşii-azâmbitvag.—Ammintearăvăşită.Nuaconvins-o,cutoateasteaeas-aridicat,şi-anetezitcămaşadenoapteşis-aîntorsîndormitor.Jackaaşteptatpânăaauzit-obăgându-se înpat, înve lindu-seşimaiapoi,dupăovreme,respirând

încetşiadânc,adormind.Apoiadeschisiarăşicartea,dedataastalaoimaginecufatadezăpadăîntreanimalelepădurii,cufulgidezăpadăcăzânddincerulindigopesteei.

Spusesepreamulte,darnuatâtdemultecâte-arfiputut.NuîispuseseluiMabeldedraciidezăpadă,nicicumFainastârniseoninsoarepestemormântultatăluiei,deparcăarfiscuturatcenuşă.Nuîispusesecum,atunci cândcopila stăteapemormânt, zăpada seaşezapepieleaeideparcăar fi fost făcutădinsticlărece.Fulgiinu ise topeaupeobraji.Nuîiumezeaugenele.Seaşezauprecumzăpadapegheaţă,pânăceeraurisipiţideoadiere.

31

Ţ—i-aadusbăiatulceva,Mabel.Jackadeschismailarguşacolibei,aşaîncâtGarrettsă-lpoatăurma,cupachetulluiînfăşuratînpiele

şilegatcuofuniedepielenetăbăcită.Stătealejersubbraţulbăia tuluişinupăreasăaibărigiditateasaumărimeaunuiani malmort.Şitotuşi,poatec-arfitrebuitsă-lîntrebecee,înaintesă-llasepeGarrettsăîladucăînăuntru.

—Hei,bunădimineaţa.Intră.Intră.Mabelşi-aşterspalmeledeşorţşişi-adatcâtevaşuviţedepărdupăureche.—Vreisăbeicevafierbinte?—Da,mulţumesc,azisbăiatul.—Ei,cummergecucapcanele?aîntrebatJack.—Abiam-amapucatsălepun.DarMoşBoydzicecăpotsăpreiaueutraseulluipentrujderi.Else

retragelaSanFrancisco.—Chiaraşa?—Bănuiescc-adatdecevaaurîntr-unpârâumailanordşi-acumsepregăteştesăplece.Zicecăvrea

căldurăpentruoaseleluibătrâne.—Decipreieitraseullui?—Nuîncă.Darîncurând.Aretoţiţăruşiibătuţipepoziţii.Şiîmivindeşicurseleluicuarccelemai

bune.Zicecă-nCalifornian-osămaivânezenimicînafarădefemeifrumoase.Mabelscoteaceştiledecafeadindulapşinupăreasăasculte,darbăiatuls-aînroşitbrusc.—Adică…aşaziceelcă…—Şielungtraseulăstaallui?aîntrebatJack.—Osă-miiadouăzilesă-lverific.Amuncortpecareosămi-linstalez,aşaîncâtsăpotstapeste

noaptedacă-ivremerea.—Ţi-efrică?aîntrebatMabeldeundeseafla,lafereastră.Întrebareaapărutsă-lnedumereascăpebăiat.—Cândeştisinguracolo,înpădure,azisea,nuţi-efrică?—Nu.N-aşzicecă-mieste.Mabelatăcut.—Adică,poatecăm-amsperiatdecâtevaori,azisGarrett.Darnudegeaba.Toamnatrecutăm-am

pomenit cu un urs negru care parcămăvâna.M-a urmărit tot drumul spre casă, iar eu nu puteamnicimăcar să-l ţintesc bine.N-ammai pomenit aşa ceva. Zbieram la el, căutam să-l alung, credeam că aplecat.Şiapoiîivedeamiarcapulpedeasupratufelor.Totdrumulsprecasăaţinut-oaşa.

—Darurşiinuseiaudeoamenideobicei,azisJack,aruncândoprivirespreMabel.—Ah,uneori.AţiauzitdeminerulăladinspreAnchorage.Ursulgrizzlyi-asmulspurşisimplufaţa.

Jacks-aîncruntatsprebăiat.Mabelstăteaîncremenităşităcutălafereastră.—Ah,sigur.Adică,nuecevaobişnuit,abâiguitbăiatul.Celmaiadesea,ursulîşiiatălpăşiţacând

vedeunom.—Dartesimţisingur?Mabeltotnuseîntorceacufaţaspreeicândvorbea.—Poftim?—Singur.Cândeştiabsolutsingurînsălbăticie,trebuiesăfiecevacumplit.—Păi,nustauchiaraşademult înpăduredeunulsingur.Mi-arplăceamie.Celmaimultamfost

plecatvremede-osăptămână,cândammerslapescuitdesomoniperâu,varatrecută.Şimi-aplăcutlanebunie.Pescuiamtoatăziuaşiuneori toatănoaptea,căsoarelenuapuneaniciodată.Uscamşiafumampeştiipeţăruşideanini.Atunciamvăzutpentruprimaoarăonurcă.Avenitpepârâuşiaîncercatsă-mifureunsomonîntregchiardesubnas.Râdeammultpreatarecas-oîmpuşc.Trăgeaşitârasomonulălacâtderepedeputea.

—Dardacăaiocasă,uncăminsigurşicald,cufamiliata,deceaivreasăstaiînpădure?Băiatulaezitatşis-auitatlaJack.—Nuştiu, a răspuns ridicânddinumeri.Poatecănuvreau să fiu în siguranţă şi la căldură, cred.

Vreausătrăiesc.—Sătrăieşti?Păişiăstanuetrăit?Mabelaoftatadânc.N-amai vorbit nimeni până când a venit ea lamasă cu ibricul de cafea, şi atunci a fost de parcă

băiatulabiaarfisosit.—Deciaivenit.Şicezicicăne-aiadus?aîntrebatea.Garretts-aluminatlafaţăşis-afâstâcit.—Păi,ă,păi…,şiaîmpinspachetulpemasăînspreea.Epentrutine.—Deci,să-ldeschid?Băiatuladatdincap, iarMabeladezlegatşnurulşiadatdeopartepielea.Înăuntru,Jackavăzuto

blanădevulpe.Argintieşineagră.Mabelarămasimpasibilăîntimpceoatingeacuvârfuriledegetelor.—Eocăciulă.Vezi?Băiatuli-aluat-oşiaumflat-o,apăsând-ouşureldinăuntru,aşaîncâtcalotasăsteabombată.—Bettyţi-acusut-o.Areşiurechi,pecarelepoţilegasus,uiteaşa,saulepoţitrageînjosşilega

subbărbie.I-adat-oînapoiluiMabel,carearotit-ouşorînmâini.—Spercăebună.Amfolositcapulmameimeledreptmăsură.—Nupot…Nupotprimi.Băiatularămascuguracăscată.

—Bine,abâiguit.Dacănu-ţiplace.—Mabel,azisJackpunându-iomânăpebraţ.—Nudeasta,azisea.Epreamult.—Darnum-acostatniciunban.Amfăcuttroc,peblănuri.—Epreafrumoasă.Nicinuamundes-oport.—Dar nu-i ceva special, a zis băiatul. Şi vânătorii poartă aşa ceva.Nu trebuie să o ţii de bună,

pentrucălătoriilaoraşsauchestiidinastea.Ţinedecald.—Probeaz-o,Mabel,azisJackîncet.Nuerapregătitpentruefect.CândMabelşi-atras-opecapşişi-alegatşnurulsubbărbie,blanadeasă

şineagră,minunatpunctatăcuargintiu,i-aîncadratchipul,iarochiiîistrăluceaucenuşiişipieleaîieracafrişca.Erauluitoare.Niciel,nicibăiatuln-auzisovorbă,doarseholbau.

—Da.Dupăcumvăzgâiţi,bănuiesccănu-mivinebine,aziseaşişi-atras-odincapagitată.—Îţivinefoartebine,azisJack.—Aiputeaapăreaîntr-unadinrevisteleaceleademodădinEstulÎndepărtat,aîntăritbăiatul.Şin-o

zicdoaraşa.—Aredreptate.Îţistămaibinedecâtfoartebine.—Nuziceţidoaraşa?aîntrebateaatingându-şipărulcuomână.—Pune-olaloc,sătevedemiarăşi,aîndemnat-oJack.—Camărimeebună,azisea,deparcăarfifostcroităpentrumine.Şiţinedecald.Jacks-aridicatşii-aarătatcumsălegeurechiledeblanăînsus,casăsteacaobonetă.—Bănuiesccăosăfiuceamaibineîmbrăcatănevastădeagricultorcares-apomenitvreodată,azis

ea.

Mabela trimisbăiatulacasăcucâtevacărţidincufereleei.Dupăceelaplecat,eaa rămas lângăsobă,citind.Jackavenitdinspateşii-aatinsuşorceafa.

—Măgâdili,aziseaşii-adatîntr-odoarăpestemână.—Credcăs-aamorezatbăiatuldetine,cucăciulaaia.—Nuteprosti,azisea.Suntfemeiebătrână.—Eştiîncăfrumoasă.Şiparesănutesuperecăefăcutădinvulpe.Credeamc-osăobiectezi.—Epractică.Osă-mifiemaicaldcuea.

32

Unde-aifost,copilă?Acum?Amfostlarâu.Acoloamgăsitasta.Fainaţineaînmânăuncraniudesomonuscatdevânt.Mabelîncercasă-ldeseneze,dintr-oparteşi

dincealaltă.Nu.Nudoaracum.Mereu.Varatrecută.Atunciundete-aidus?Înmunţi.Dece?Cete-aşteaptăacolo?Totul.Zăpadaşivântul.Karibuul.Floricelele şi fructeledepădure.Crescchiar şipestânci, lângă

zăpadă,pânăsuslacer.Osănepărăseştidinnou,nu-iaşa?Laprimăvarăosăteîntorciînmunţi.Fataaîncuviinţat.Iardiseară,cândpleci,undeteduci?Acasă.Cefeldecasăpoţisăaituacolo?Osă-ţiarăt.

Înurmătoareazisenină,copilaavenitsăoiapeMabelşisăoducădeparte,prinpădure.Jackle-adatunrucsacdemâncareşii-azisluiMabelsănu-şifacăgriji.Fainaştiebineceface.Osăteaducăînapoiînsiguranţă.

Aurmat-opefetiţădepartedegospodărie,de-alungulunorurmepecareMabel,deunasingură,nule-arfivăzutsaudesluşitniciodată–urmedeiepuredezăpadăpesubramuridesalcie,urmedeluppenămeţibătătoriţi.Ziuaerareceşiliniştită.RăsuflarealuiMabelseînălţaînjurulfeţeişiseprefăceaînchiciurăpegeneşipemarginilecăciuliidevulpe.Se împiedica înpantaloniide lânăai lui Jackşi înracheteledezăpadăpecareeli leprinsesedepicioare;înfaţaei,Fainamergeacuuşurinţăşigraţie,păşindpeneacaunfulg.

Auurcat,ieşinddinvalearâului,apoimaisus,sprecerulalbastru,şitotmaisus,pânăcândauajunspever santulmuntelui.

Uite,azisfata.Aarătatcătreurmaînevantailăsatădearipileuneipăsărelepesuprafaţazăpezii,amprentafiecărei

penefiinddeosimetrieperfectă,neobişnuită.Ceeste?Azburatuncocoşpolar.Şiacolo?Mabelaarătatspreoseriedepunctemăruntepezăpadă.

Afugitohermină.Totulerasclipitorşiclar,deparcălumeaarfifostnouă,abiaieşităînaceadimineaţădintr-unoude

gheaţă. Ramurile de salcie erau învelite în straturi de chiciură, cascadele încas trate în gheaţă, iarpământul acoperit cu nea era împestriţat de urmele a sute de animale sălbatice : şoareci-de-câmp cuspinarearoşcată,coioţişivulpi,râşiculabeputernice,elanişicoţofenesăltăreţe.

Apoiauajuns într-un loc înfricoşător,unpâlcdemolizi înalţiundeaeruleraneclintit, iarumbrelereci.Oaripădepasăreeraprinsăde trunchiulunuicopacgros,unpeticdeblanăde iepurealbdeunaltul,erauprecumtotemurileuneivrăjitoare,undeanimalelemoarteprindînmrejespiri telecălătoare.

Fatas-aapropiatdeunaltreileacopac,iarofâşiedeblanămaronies-arăsucit.Eracevaviu.Mabelatrasaerînpiept.Jder,azisfata.Animalulseroteaînjuruluneiadintrelabeledinfaţă,suspendatîntr-ocursădeoţel, învârfulunui

ţăruş.Ochiisăimicişinegrierauumezişistrălucitoricaonixul.Nuclipeau.Priveau.Ce-aidegândsăfacicuel?Nedumerităsaunemulţumită–Mabelnuputeacitiexpre siaFainei.Să-lomor,aziscopila.Aapucatcorpulcesezvârcoleadirectcumâinileşii-aapăsatpieptulîngustdetrunchiulcopacului

pânăcândani malularămasmoale.Cumfaci?Îipresezinimapânănumaipoatesăbată.NuerarăspunsulaşteptatdeMabel,darnuştiacumaltfelsăpunăîntrebarea.Fainaadesprinslăbuţa

dincapcană.Îmidaivoie?Mabelşi-adat josmănuşileşia luat jderulmort.Eracaldşiuşor,aveablanamaifinădecâtpărul

unei femei. Şi-a apropiat nasul de creştetul capului, acesta mirosea ca un pisoi într-un hambar. I-acercetatpleoapeleîngusteşidinţişoriiferoce.

Fainaapregătitdinnoucapcanaşiavârâtjderulînsac.Mai târziu augăsit un iepuremort într-un laţ, iar după aceeaohermină albă, încremenită cuochii

deschişişiţeapănăîntr-ocapcană,cavrăjită.ToateauintratînsaculFainei.Potecatreceaprintr-omlaştinăîngheţată,undemoliziinegriierauaproapeuscaţişigolaşi, iarapoi

pesteunmalabruptşiiarăşiprintr-opăduredemolizialbimarişimes teceninoduroşi,încâlciţi.Auajunslaunaltţăruşcucapcană.Darînaceastaseaflanumailabaunuianimal,capătulzdrenţuitalosului,cutendoanelerupte,blanămaronieînghe ţatăbocnă.Fainaşi-aproptitcapcanadegenunchi,ades chis-oşiaaruncatlabaînpădure.

Ceera?Piciorulunuijder.

Şirestulundee?L-afuratungluton,aziscopila.Nuînţeleg.Fainaaarătatspreurmeledinzăpadă.Mabelseîntrebacumdenulevăzuseînainte,fiindcăamprenta

fiecărei labecugheareeracâtpalmaeidemare.Urmeledegluton înconjuraucopacul înpaşi totmaimari,pânăcedispăreauînpădure.

Amâncatjderuldincapcană,azisfata.Fainanupăreatulburatădeaceastăconstatare.Aconti nuatsămeargă,cupaşiilafeldeagerişiagili

caîntotdeauna.Mabelaurmat-ofărăsăvorbească,cuochiimaiatenţidupăurmeşipieptulplinderitmulpropriei inimişi-alpropriilorplămâni.Atuncişi-adatseamacăseîntorseserălarâuşiacummergeaucătregospodărialor.

Darstai.Nusepoatesăneîntoarcemdeja.Numi-aiarătatcasata.Astaeste.Ţi-amarătat-o.Aici?Mabeln-aveadegândsăocontrazică.Poatecăfeteiîieraruşineculocuinţaei.Poatecăloculunde

dormeaşimâncanuerademnde-afivizitat.Însă ştia şi ea adevărul. Pantele înzăpezite, cerul liber, locurile întunecate dintre copaci, unde un

glutonaroslabaunuianimăluţmort–acesteaeraucasacopilei.Putemsăneoprimaici,doaroclipă?aîntrebatMabel.Demultnumaisimţiseonevoieatâtdeputernicăsădeseneze.S-auaşezatpeundâmb,privindspre

vale.Şi-ascosbloculdedesenşicreionuldinsacşi,neţinândseamădedegeteleeiamorţiteşireci,aînceputsădeseneze.Fainaţineajderulînfaţaei,aşaîncâtsă-ipoatăcercetadinnoubotulmustăciosşiochiiînguşti.Apoiadesenatiuteblanaşighearelelăbuţelormaronii,cupernuţe.Adatpaginaşiaschiţatîngrabă ramuriledemolid încărcatedeneadedeasupra lor, apoimunţii iţindu-sedin râu. În timpcelumina scădea, a încercat să-şi amintească aripa de pasăre prinsă de copac şi urmele de hermină dinzăpadă.Aîncercatsă-şiaminteascătotulşisă-şiimaginezecăaceastaeocasă.Poatecăaici,pepagină,oputeareducelaliniişicurbeşiputea,însfârşit,săînţeleagă.

Puteaînţelege,acumcăisearătase.Soareledispăruseînspatelelor,iarfetiţai-aarătat,dincolodevale, versanţii munţilor luminaţi într-un roşu-violaceu răcoros. Profilate pe cer, vârtejuri de nea sedesfăceaudinsprevârfuri,suflatedeceeacetrebuiasăfieunvântviolent.Aici,pedâmbullor,aeruleraînsăliniştit.Culorileeraudepărtate,imposibile,deneatins.

Astaînseamnănumelemeu,azisFaina,încăarătândcudegetul.Munte?

Nu.Luminaaceea.Tatami-adatnumeledupăculoareazăpeziiatuncicândapunesoarele.Alpenglow,aşoptitMabel.Eracuprinsădesentimentuldeevlaviepecareîlaiatuncicândintriîntr-ocatedrală,simţeacăise

arătacevaesenţialşiintimşicăînaceastăprezenţătrebuiasăvorbeascăînşoaptăsaudeloc.S-atotuitatlaaceaculoare, încercândsă-şi imaginezeun tatăcare îşinumeştecopiladupăoase menea frumuseţe,pentrucaapoisăoabandoneze.

Artrebuisămergem,azisFaina.Încurândseînnoptează.Copilaacondus-opeMabel înapoiacasă, încolibacaldăundeJack leaşteptacuceai fierbinteşi

niştepâinepecareocopseseîntr-untuci.Aşa,azisel.Deci,ce-aivăzut?

33

DragăMabel,Scrisorile cu schiţele tale au devenit o adevărată atracţie la noi acasă.Ori de câte ori soseşte

vreuna,îiinvitămlacinăpemulţidintreapropiaţiinoştri,rudeşiprieteni.Cupermisiuneata,amcititscrisorile cu voce tare, iar schiţele tale au trecut din mână în mână, smulgând exclamaţii ca„Remarcabil!“,„Câtăfrumuseţe!“.Nuodatămis-aspuscăeşticolonistulechivalentcuunmaestruitaliancarestudiazăanatomiaumană.Schiţeletalecuzibelina,cucolţiirânjiţişilabelecugheare,aufostprintrepreferateledeaseară,lafelcaşistudiiletalecuconurideaninşiierburiarsedeiarnă.Şiscrisoriletalesurprindcrâmpeiealeaceluilocsălbaticcareţi-adevenitcămin.Aiavutîntotdeaunatalentladescrierişipoatecănicicândînviaţănuaiavutpriveliştiatâtdeextraordinareladispoziţie.Singuranoastrădorinţăarfisănescriimaides.Credcăvoipăstratotceeacetrimiţi,iarîntr-obunăzipoateveipublicaocartecudeseneleşiobser vaţiiletale.Aucevafantastic,şitotuşifunebru.

Interesultăupentrubasmulfeteidezăpadămi-aamintitdetimpulpecarel-aipetrecut,cânderaimică,urmărindzâneînpăduriceadelângăcasanoastră.Dincâteîmiamintesc,aidormitnuodatăînaceistejariuriaşi,iarcândmamategăseadimineaţa,juraicăvăzuseşizânecarezburaucafluturiişiluminaunoapteaca licuricii. Îmiamintesc cuoarecare ruşinecănoi, ceilalţi, râdeamde tinecândsusţineaicăveziasemeneaarătări,daracumşinepoţiimeiurmărescasemeneanăluciri,iareunu-idescurajez.Lavârstameaînaintată, înţelegcăviaţaînsineesteadeseachiarmai fan tasticăşimaiteribilădecâtpoveştilepecarelecredeamcânderamcopiişicăpoatenueniciunrăuînadescoperimagiculprintrecopaci.

Sorataiubitoare,

Ada

34

Esther a dat buzna în colibă ca o găină prietenoasă, agi tându-se şi turuind şi aproape doborând-o peMabel pe când încerca să-şi deschidă singură uşa. Într-omână ţinea o oală de fontă acoperită cu unşervet,iarcucealaltăaîmbrăţişat-opeMabel,pupând-opeobraz.

—Decideastaenevoiepentruocinăcuvoidoi?azisşis-astrecuratdincolodeMabel,casăpunăoalapeplită.Georgeaducedesertul.Adică,dacănu-lmănâncăpedrumîncoace.Artrebuisăfiedestulpuicugăluştepentru toţi.Ar trebuisăzic râscugăluşte,darnusună la feldebine.Bănuiesccă i-amputeaspune„pisicuţăcugăluşte“.

Estherachicotitşişi-aazvârlithainapespătarulunuiscaun.—Râs?Aigătitunrâs?—Haide,nufacemutraasta.Aigustatvreodată?Ceamaisuperextraminunatăcarnepecareais-o

mănânci vreodată.Garrett l-a prins viu într-un laţ, aşa că l-a omorât cum se cuvine şi a adus carneaacasă.Bănuiesccăl-amcrescutcalumea,pânălaurmă.

—Avenitşiel?—Nu.Ăsta-işimotivulpentrucares-arputeasăneajungămâncarea.Băiatulălapoatesăhalească

jumadevacăşiapois-ocearăşipeaialaltă.Dareplecatpentrucâtevanopţi,doarmesubcerulliberpetraseulpentrucapcane.

—Subcerulliber?—Caunindian.Fărăcort.Fărăcompanieumană.Saculuşorşidrumulgreu.—Ah.—Aiolingură,săamestecasta?Înaintesăapuceeasă-idea,găsisedejauna,iarMabels-auitatînduioşatăşiamuzatăcumEstherîi

luaiarăşicasaînstăpânire.ÎncâtevaclipeîşişilegaselabrâuunuldintreşorţurileluiMabel,gustasedinrâs,aşezasemasaşimaipuseseunbuşteanpefoc,deşiMabelabiaîlînteţise.

—Vreausă-mipovesteştitotuldesprece-aimaifăcut.Darmaiîntâitrebuiesăieioduşcădinasta.Estherascososticluţămicădinbuzunaruldelaspatealpantaloniloreibărbăteştişiapus-opemasă.—Tonicdeafine.Dumnezeiesc.Repede.Aduniştepaharesă-lputemdagataînaintesăvinăbărbaţii.Mabelnicinus-amişcatdepescaun,fiindcăEsthereradejaîndrumspredulap.S-aîntorscudouă

dintreborcaneledegemaleluiMabelşile-aumplutpefiecarepejumătateculichidulde-unroşuintens.Eradulceşiacrişor,groslaatingere,şii-aîncălzitgâtul.

—Edelicios.

—Ţi-amziseu.Uite,maiiapuţin.Asta-iultimasticlăşisăfiuanaibiidacă-llaspeGeorgesăgustevreunpic.Mi-adatgataultimasticlădetonicdecoacăzenegrefărăsăzicămăcar!

Mabell-abăutpetotdintr-oînghiţitură,apoiîncăunrând,dupăceEstheragolitsticlaînpaharelelor.

—Aşa.Acummaimerge.ChiaratunciauintratGeorgeşiJack,scuturându-şizăpadadepeghete.—Hei,unde-iprăjitura?Doarn-ailăsat-oîncăruţă?Georgeazâmbitjenat,ţinândomânălaspate.—Îmiparerău,dragă.Num-ampututabţine,azisellingându-sepebuze.Afostgrozavdebună.—Spercăglumeşti,cădacănuosăte…Georgeazâmbitlargşiascosprăjituradelaspate.—Nulipseştenicioîmbucătură.Jackpoatedepunemăr turie.Jackaîncuviinţat,dânddincapcuoseriozitateexagerată.Apois-auitatlaMabel.—Tesimţibine?—Decemăîntrebi?—Eştiîmbujorată.Mabelavăzut-opeEsthercucoadaochiului,ridicânddegetulmarelabuzedeparcămânai-arfifost

osticlă.—Amîncercats-odomolesc,daroştiişitucume.—Esther!aprotestatMabel.—Ei,râdşieudetine.Dararecevaefecttoniculăla,nu?—Efect?Adicăarealcool?—Dacăarealcool?Măieipestepicior?Păialtfelcare-arfichichirezul?—Vai,Jack.Habarn-amavut.Amcrezutcăedoarunfeldesirop.Dar,ce-idrept,îmicamardea

gâtul.Jackazâmbitlargşiasărutat-opeMabelpeobraz.—Maievreunpic,Esther?—Nu.Nevastă-taabăutşiultimulstrop.Încăperea era caldă şi înceţoşată, iarMabel a încercat să ţină pasul cu conversaţia şi cu trecutul

mâncăriidelaunullaaltul.Pentruoclipăis-apărutcăalunecădinpropriu-icorp,şieraunsentimentplăcutsăvezipatruprieteniîmpărţindmâncarea,râzândşivorbindîncolibamicuţădinsălbăticie.

—Ei?Nu-iaşareapisica,nu?—Nu-i,George.Jacks-alăsatpespateînscaunşis-aplesnitpesteburtă.—Trebuiesămărturisesccăaveamîndoieli,darafosttaregustoasă.Mulţumim,Esther.Şitransmite-

imulţumirilenoastreşiluiGarrett.

Dupăceaustrânsmasa,Estherinsistândsăajuteşibărbaţii,JackşiGeorges-audusînhambarcasăseuitelaplugulpecareîncercausă-lmaipunălapunctpentruîncăunsezon.Cândbărbaţiiaupărăsitcoliba,aerulproaspătalnopţiiamângâiat-opeMabelpefaţă,iareaarămasînuşadeschisă,trăgândaerînpiept.Înspate,aauzit-opeEstheragitându-secuvasele.

—Ah,terogsănulespeli.Măocupeumâine.—Minunatăidee.Esthers-atrântitpeunscaunlamasăşişi-apuspicioa relepeunaltul,dinfaţaei.—Mi-arfiplăcutsămaiavemoţârădetonic.Mabelarâs.—Credcămiemi-aajuns,mulţumescfrumos.Darosăfacnişteceai.—Bine,şi-apoihaişistaiaici.Avemcâtecevadepovestit.Suntpuţinîngrijoratădincauzata.—Îngrijorată?Decespuiasta?—Audiarfelşifeldelucruri.Despretineşifetiţaaia.Uite,sănucrezicănuvădcumîţiţiilacătla

gură,şichiarcrezicăn-osăspuiovorbă.Dartrebuiesăvorbimdespreasta.Decetotrevinepovesteaasta?

În colibă s-a făcut atât de linişte, încâtMabel putea auzi focul trosnind şi ceasul ticăind.Nua zisnimicşinicinus-amişcatovreme, iarEstheraaşteptat răbdătoare.ApoiMabels-adus la raftşi i-aaduscartealuiEsther.

—Ce-iasta?—O carte pentru copii. Una pe care obişnuia tata să mi-o citească. De fapt, nu tocmai să mi-o

citească.Uite,eînrusă,azisdeschizând-olaunadintreprimeleilustraţiicolorate.—Şi?—Epovesteaunorsoţiînvârstăcareîşidoresccudis perareuncopilşifacunuldinzăpadă.Şi…şi

eaprindeviaţă.Copiladezăpadă,adică.—Mătemcănupricep.—Sorameaziceamereucăsuntozăpăcită,căamcapulpreaplindefantezii.Oimaginaţienebună,

credcăaşazicea.—Şi?AşacăMabeli-aspustot,despreiarnaîncareaumodelatocopilădinzăpadăşicumapoiFainaa

apărut purtând mănuşile roşii şi fularul şi semănând atât de mult cu fetiţa pe care o făcuseră ei. I-apovestitcumJackl-aîngropatpetatăleiînmunţişiaaflatcămurise,lăsând-oorfanăpeFaina,chiarcucâtevaore înaintecaei să ridice figurinadezăpadă.Aceeaa fostnoaptea încarecopilaavenit laeipentruprimaoară.

—Amîncercatsăoconvingemsărămânăcunoi,darrefuză.Zicecăsălbăticiaecasaei,şi-amfostşi

euacolocuea,şiaşaeste.Ecasaei.Mergepedeasuprazăpezii.Şiştiucăpareincredibil,Esther,darpoate ţineun fulgdenea înpalmă fără să se topească.Nu înţelegi ?A renăscut înnoapteaaceea…arenăscutdinzăpadă,suferinţăşiiubire.

—Nuvreausă tecontrazic,darn-avăzutnimenialtci nevaniciurmădeea.EuşiGarrett, în toateaceleluni,lucrândaicicuvoi.Niciţipeniedecopilă.

—Aplecat.Afostplecatătoatăvara.Exactaşacumţi-amspus.—Şi-acum?—S-aîntors.Odatăcuzăpada.Estherarăsfoitînliniştepaginilecărţii,uitându-selafiecareilustraţie.—Măcrezinebună,nu-iaşa?Ecumaizistu–iernileşicolibamică.Ofebră,nuaşai-aizis?Febra

colibei?Estheraoftatprelung,apoiarevenitlaprimailustraţie,cuperecheaînvârstăşicopila,pejumătate

dinzăpadă,pejumătateom.—Astacrezitu?aîntrebatEsther.—Nu,azisMabel.Aşafantasticcumsună,euştiucăfataeadevăratăşicăadevenitfiicanoastră.

Darnupotsăarătniciceamaimicădovadă.Nuainiciunmotivsămăcrezişiîmidauseamadeasta.Estheraînchiscarteaşi,cumâinileîmpreunatedeasupraacesteia,aprivitţintălaMabel.—Trebuiesă-ţimărturisesccăm-amînşelatînpri vinţata.—Cevreisăspui?aîntrebatMabel.— Atunci, la început. Te-am crezut moale. O femeie ale cărei minţi pot fi sucite de-o iarnă

singuratică.Cinevamaipotrivitînaltfeldelocuri,cuoaltfeldeviaţă.Mabelsimţeacumîicreştepulsul.—Nuteşifona,acontinuatEsther.Staişiascultă-mă,fiindcăm-amtotgândit.Amgreşit.Aşzicecă

am ajuns să te cunosc destul de bine. Te consider unul dintre ceimai dragi prieteni. Şi nu eşti delocinfluenţabilă.Unpicînfumuratăla început.Preasensibilă,poate.Şi,Dumnezeuemartor,gândeştipreamult.Dar nu eşti vreo nătăfleaţă săracă cu duhul.Dacă tu zici că fata asta e adevărată, atunci precistrebuiesăfie.

—Mulţumesc,Esther,însăştiucăvreidoarsă-mifacipeplac.Caprietenă,suntîncântatăsăaflu.Şitotuşi,îmifacipeplac.

—M-aimaivăzuttupeminesămărăzgândescnumaicasăfacpeplaccuiva?azisEsther.Mabelazâmbituşor,rotindîncetceaşcadeceaiîntrepalme.—Decenuţopăidebucurie?S-arputeacaastasăfieopremieră.Eu,recunoscândcăs-arputeasă

figreşitîntr-oprivinţă.Darnu-ispuneluiGeorge.Şocull-arputeaucide.—Ştii,eaproapeprimăvară,azisMabel.Aivăzutcumsetopeştezăpada?Râulsevadezgheţaîn

curând.—Mda.Amvăzut.Darce-areastade-afacecu…

—Încurând,eavaplecadinnou.Eexactcaînbasm.Fainanevapărăsilaprimăvară,iareupurşisimplunupotînduraacestgând.Dacăopierdem?Dacănusemaiîntoarceniciodatălanoi?

—Hm…Esther a sorbit gânditoare din ceai. Apoi a pus jos ceaşca şi s-a uitat laMabel de parcă şi-ar fi

măsuratatentvorbele.—Dragă,scumpăMabel,azis.Nuştimniciodatăcearesăseîntâmple,nu?Viaţanearuncămereu

încolo şi-ncoace. În asta constă aventura.Nu ştii unde-o să ajungi şi cumo să te descurci.Totul e unmister,iardacăpretindemaltceva,nufacemdecâtsăneminţim.Spune-mi,cândte-aisimţitmaivie?

35

Zilele demartie erau totmai lungi. Jack privea soarele înălţându-se totmai sus deasupramunţilor înfiecarezi.Zăpadaeragreaşiapoasăşicurgeadepestreşini.Apăşiroiapedeasuprapojghiţeidegheaţăarâului.Iarapoi,într-onoapte,ceruriles-auînseninatşigeruls-alăsatcaoceaţăpestevale.Jacks-atrezitşiadescoperitcăfocularsesepânănumairămăseserădecâtniştecărbuninegri,iarferestreleerauîngheţatepedinafarăşipedinăuntru.Dupăce-aaprinsfoculşiamaipusopăturăpeMabelîntimpceeadormea,apornitspreoraş.Eramaifrigdecâtfusesetoatăiarnaşi,pânăaajunslamagazinuluniversal,seîntrebadacănu-idegerasenasul.S-aopritchiardincolodeuşăşil-amasatuşurel.

—Nu-ţi facegriji, i-azisGeorge ironicdeundestătea, lângăsobaburtoasă,nucredcăMabel tepărăseştedacă-ţicade.

Jackis-aalăturatlângăsobăşişi-afrecatpalmelelacăldură,încercândsă-şipunăiarăşisângeleînmişcare.

—Totvoiamsă-ţizic,Mabelîncămaipoartăcăciulaaia,aproapeînfiecarezi.Afostundarfoartegenerosdinparteafiuluitău.

—Ştiicăaia-isinguravulpeargintiepecare-aprins-ovreodată?Abiamaiavearăbdare,băiatul.Săptămâniînşirm-atotîntrebatdacăn-aterminat-oBetty.

—Da,şi-opuneşidacădădoarofugăpânălatoaletă.Maialespevremeaasta.Georgearâsşis-aplesnitpestefund,deparcăis-arfiîncinspantalonii.—Ce-osăsemaidistrezeEsther–Mabellatoaletăcuocăciulăelegantădevulpe.—Ei,nusuflaovorbă,cămăbagilanecaz.Georgearâsiarăşi.—Fiu-meudălovitura-niarnaasta–cucapcaneînsusulşi-njosulrâului,plecatcuzilele.Pevechiul

traseupentrujderialluiBoyd,iaracumseducedupălupiipecarei-avăzutEstherpelanoi.—Lupi?

—Ohaităadoborâtunelan,ofemelă,lângărâu.Numulteoimpresioneazăpenevastă-mea,darastaareuşit.S-auitatlatoatătreabaaiasângeroasă.Femelas-aluptatdingreu,prinzăpadaaşadeadâncă,iarlupiiomuşcauşi-ismulgeaumaţelechiarcândîncercasăfugă.EuşicuGarrettne-amdusdupăcâtevazileînloculunde-auomorât-oşinumairămăsesenimicînafarădeoase.Puteaisăleveziurmelecolţilorpecoaste.Linse,n-aulăsatnicimăcarofărâmădezgârci.N-ammaivăzutaşaceva.

—I-amauzitdecâtevaoriurlândcânderampedrum.Eunsunetpecarenupoţisă-luiţi.—Aşa-i.Aşa-i.Jack a hotărât să nu-i spună lui Mabel despre lupi. Mai făcuse odată greşeala asta, după ce-i

povestiseGeorgedespreunrâs.UnuldintreveciniiBensoniloravuseseunmiccârdderaţedomestice.Într-onoapte,fermierulîşibăgapăsărileînadăpost,cândunrâss-arepezitşiaînhăţatoraţăchiardesubnasul lui.Pisica sălbatică a revenit iar şi iar înurmă toarele săptămâni, tot furândpăsări şi distrugândinves tiţiafermierului.Râsulveneaîncâteonoapte,omoracâtevaraţe,sehrăneadineletimpdecâtevazile,apoiseîntorceaiar,casămaiomoare.Într-odimineaţă,omuladeschisadă postulraţelor,iarrâsulaţâşnitchiarspreel.Fermierulerasămoarădeinimă.GeorgeşiJackauchicotitimaginându-şicumbietulfermiers-aprăvălitpespatecândditamaipisicaazbughit-opelângăel.

ÎnsăMabeln-afostamuzată.Arefuzatsăsemaiducălatoaletădupăapusulsoarelui,ziceacăîiefricăsănusteapitulatpe-acolovreunanimalsălbatic.Jackaîncercatsăoliniştească,dars-apomenitfăcândpepaznicullauşatoaletei,noaptea,şinuodată.

Jacksepregăteasăplecede lamagazinuluniversalcuo ladădeprovizii,când i-aucăzutochiipeniştepatinealecărorlamesclipeauînvitrinaînsorită.Nusemaigândiselapatinedecând,copilfiind,obişnuiasăpatinezepeiaz.Erauncapriciu,daraplecatacasăcutreiperechi.

ÎnsearaurmătoareavenitFainaşişi-auvăzutcutoţiideobiceiurilelorlegatedepregătireacineişiservitulmeseiîmpreună.CândFainaacăscat,Jacks-aridicatînpicioareşiaanunţat:

Luaţi-văhainele.Mergemafară.Cum?Afarăunde?aîntrebatMabel.Larâu.Copilaasăritînpicioare,cuochiisclipind.Mergemcutoţii?aîntrebat.Jackaîncuviinţat.Daregerafară,azisMabel.Şidece,Doamne,iartă-mă,ne-amducelarâu?Nu-ivremeade-ntrebări.Îmbracă-te.Rareoridădeaordineaşadedirecte,iarMabels-asupus,surprinsă.Şi-aupushaineleşighetele,iar

Jackainsistatsăîşiiaizmeneşipantalonidelână.I-apusşiunfularlagât.

Aşa.Mabel,iatulampa.Aapucatogeantădepânzădedupăuşă.Ceieituacolo?l-aîntrebatMabel.Elabiade-aridicatcaraghiosdintr-osprânceanăşiarâs.Şidecemergemîntoiulnopţii?Dinnou,doarozvâcnireasprâncenei.Credcănupreaamîncredereîntine.Chiardeloc.Afarăera frig, seninşicalm, iaro lunăaproapeplinăstră luceachiardincolodemunţi.Cuzăpada

proaspătăşiluminalunii,nuaveaunevoiedelampă,însăaceastaîmprăştiaoaurăliniştitoare.AuurmatpotecasprerâulWolverine.

Pe-aici, a zis Jack, şi le-a condus printr-un pâlc de sălcii şi dincolo de acesta, către unmic braţlateral al râului.Vântul curăţase gheaţa de stratul de nea, iar aceasta stră lucea neagră şi lucioasă subrazelelunii.Jackagăsitunbuşteanadusdeapeşile-arugatpeFainaşipeMabelsăseaşezeunalângăalta.Aîngenuncheatlapicioarelelor.

Doamne,Jack.Darcefaci?Elascospatineledingeantă.Mabeladatsăseridice.A,nu,nu,nu!azis.Ţi-aipierdutminţile?Sănucrezică-mipuimiealeaînpicioare.Osăcadpe

spatecâtsuntdelată.Sauosăsparggheaţaşi-osămăînec.Jack a râs, i-a apucat ambele picioare şi i-a prins lamele patinelor de ghete. Mabel bolborosea

indignată.Repede,Faina,azisJack.Ştiice-sastea?Fataascuturatdincap,cubuzelestrânsedeteamăşientuziasm.Suntpatine.Lepuiînpicioareşialunecipegheaţă.I-aarătatcumsălepunăşisăîncheiecataramelecureluşelor.Apois-aîntorsspreMabelşii-aşoptit

laureche:Ştiicănute-aşlăsasăţiseîntâmplevreodatăceva.Ştii,nu-iaşa?OchiiluiMabelauscânteiatînluminalunii.Da.Ştiu,azisşis-aridicatnesigurăînpicioare.Râul e încă îngheţat zdravăndeastă-iarnă, a zis el.Tot ce-a făcutdezgheţul zilele trecuten-a fost

decâtsă lustruiascăfrumosgheaţa.Şichiardacăamcădea,ăstanu-icursulprincipal.Apan-aredecâtvreotreizecidecentimetri.Ne-amudaşine-arfifrig,atâtatot,darn-osăfiecazul.Promit.

Jackşi-apuspatineleşile-aconduspegheaţă.Mabelezita,darcurândi-aurevenitamintiriledincopi lărieşiaînceputsăalunececuîncrederepe

gheaţă.Copila,pedealtăparte,păreasă-şifipierdutacealaturăcurajoasă,numaierafatacareomoraanimale sălbatice şidormeasingură în sălbăticie,pe terenulei, şi l-a surprinspe Jackagăţându-sedebraţulluicaunţânc.

Efoartebine,i-azisel.Chiardacăseîntâmplăsăcazi,teloveştiunpiclapopouşigata.Nu-inimic.Caunfăcut,Mabelaalunecatşi-acăzut.Buf!azisea.ÎnaintecaJacksăsedesprindădeFainaşisădeafugalaea,Mabelseşiridicaseîngenunchişiapoi

înpicioare.Arfitrebuitsă-milegopernălaspate.Arâsşis-ascuturat.Jack a început să patinezemai iute, iar Faina abia se ţinea după el şi se lăsa trasă.Mabel li s-a

alăturat şi toţi trei, ţinându-se demâini, au patinat încet, în cerc. Albia râului răsuna de strigătele şirâsetelelorşidelamelepati nelorbrăzdândgheaţa.

Mabels-adesprinsşiapatinatmaideparte,cătrecursulprincipalalrâului.Câtdedeparteesigur?astrigateaînurmă.Pânăcolo,lacotulăla,i-arăspunselprivindcumMabelprindeaviteză.E-nsiguranţă?aşoptitFaina,ţinându-seîncontinuaredebraţullui.Da.Este.Până laurmă,Fainaadevenit totmai sigurăpepatine, iar Jackaaşezat lampaundeva înmijlocul

patinoarului.Mabels-aîntors,patinândîncet,dargraţiosînjurullămpii,dându-iocoliarşiiar,întimpceFainavenea înurmaeicaunpuidecăprioarăcupicioare lungicareabia învaţăsămeargă.Jackavenitpatinânddindirecţiaopusăşiaapucat-opeMabeldemână.

Aveamobiceiul săpatinămaşa împreunăcânderam tineri, a zis Jack în clipa în care au trecutpelângăFaina.Maiştii?

Cumaşfipututuita?Mereuîncercaisămăsăruţi,dareupatinammultmaibine,aşacăn-aveainicioşansă.

A râs, şi-a eliberatmâna dintr-a lui şi a patinat înspre râu. Jack a urmărit-o pe gheaţa neagră, cucopaciismoliţidenoapteşicerulvâjâindpelângăel.

Mairepede!Haimairepede!astrigatFaina,iarJacknuştiapecineîncurajafata,darapatinatcâtderepedes-aîncumetat,rugându-sesănudeapestevreofisurăsauvreunciotîngheaţă.Mabelareuşitsărămânăimposibildeprins,pânăcândaîncetinitşis-arotitcufaţaspreel.Împreună,mânăînmână,aupatinatînapoispreloculundestăteaFaina,încerculmicalluminiilămpii.Fărăovorbă,JackşiMabelauapucatfetiţadecâteomânăşiaupornit-oînsprerâu,urmândcurburilemalului.Fainaţipadeîncân-tare.Chiarşiprinstratulgrosdehaine,Jackîiputeasimţistrânsoareabraţuluipe-alsău,şieradeparcăînsăşiinimaluibăteaacolo,încoateleacelealipite.Gheaţaeracasticlaumedă,iareialunecausuficientderepedeîncâtsăsestâr neascăoadierepefeţelelor.S-auitatlaMabel,avăzutlacrimicurgându-ipeobrajişis-aîntrebatdacăfriguleracelcareîifăceaochiisălăcrimeze.

Cândseapropiaudecotulundemiculcanalseuneacucursulprincipal,auîncetinitpânăs-auopritşiaurămastoţitreiţinându-selabraţ,JackşiMabelrăsuflândgreu.Lunaluminaîntreagavale,făcândsă

scânteiezegheaţadeperâuşisăstrăluceascămunţiialbi.Haisămaimergem,aşoptitFaina,iarJackîşidoreaşielsăcontinuesăpatineze,perâulWolverine,

pedupăcot,prindefileuşiînmunţi,acoloundeprimăvaranuvineniciodatăşiniciodatănusetopeştezăpada.

1.Estevorbadesprepoemul„TheCremationofSamMcGee“deRobertW.Service,publicatîn1907

(n.t.).

Parteaatreia

Iarîntimpce-lprivea,dragostea…i-anăpăditfiecarefibrăafiinţei,şiatuncişi-adatseamacăacesta era sentimentul în legătură cu careoavertizaseSpiritulPădurii.Lacrimiuriaşe i-auumplutochii…şideodatăaînceputsăsetopească.

Dinbasmul„Snegurocika“,tradusdeLucyMaxym

36

Nu era întotdeauna acolo. În unele zile Mabel mergea prin zăpadă la pârâul din spatele colibei, iaranimalulnuapărea.Numaisusurulapeipesubstratuldeneaşigheaţă.Dardacăaşteptarăbdătoareşiliniştităsubmolid,pânălaurmăpoatecăapărea.Căpşorulsăumaroniuseiţeadintr-unochideapăalpârâului,saucoadaîifoşneapestevreundâmbînzăpezit.

În această zi de noiembrie, vidra de râu n-o făcuse să aştepte. A auzit gheaţa sfărâmându-se, unplescăit şi apoi, iat-o, era chiar pe partea cealaltă a pârâiaşului. S-a aşteptat să ţâşnească peste unbuşteansaus-oialasănătoasa,cocoşată,de-alungulpârâului,cumfăceaîntotdeauna.Însăvidras-aopritpemalulapei,s-aîntorsspreeaşis-aridicatpelăbuţeledinspate.Eraremarcabildeliniştită,sprijinităîn coada groasă, cu labele din faţă legănându-i-se pe piept. Mai mult decât îşi putea ţine Mabelrespiraţia,vidras-auitatlaeacuochiicaniştevârtejuriadânci.Apois-alăsatdinnouînpatrulabeşiapornitţopăindînjosulapei.

Larevedere,bătrâne,pânănevomîntâlniiarăşi.Nuaveacumsă-iştievârstasaugenul,darcevadinbărbiadeschisălaculoareşimustăţilelungişi

aspreoduceacugândul labarbaunuibătrân.Dedeparte,vidrapăreacaraghioasăşizburdalnică, însăcândsefurişamaiaproape,Mabelsimţeamirosdesângedepeşteşiunfiorrece.

Nua spusnimănuidesprevidră.Garrett ar fi vrut săoprindă în capcană,Faina i-ar fi cerut săodeseneze.Res pingea ideeade-a fi capturată suborice formă, fiindcă– într-un fel straniu– ştia că erainimaei.Muşchiviişicontorsionaţisubblanaasprăşiudă.Străpungândgheaţasubţire,plescăindprinapareceapârâului,alunecândpeburtăpezăpadă.Bucuroasă,deşiarfitrebuitsăfiemaiprudentă.

Nu era doar vidra de râu. Odată urmărise un coiot gri-ma roniu furişându-se pe câmp cu guraîntredeschisă,deparcăarfirâs.Urmărisemătăsarizburândînstolurideumbrecrepuscularedincopacîncopac,deparcăoputere superioară le-ar fi orchestrat zborul.Văzuseoherminăalbăgonindpe lângăhambarcuunşoarece-de-câmpgrasînbot.Şidefie caredatăMabelsimţisecevatresăltându-iînpiept.Cevaputernicşipur.

Eraîndrăgostită.Deoptanilocuiaaicişiînsfârşitţinutulacestapusesestăpânirepeea,iareaputeaînţelegeuncrâmpeidinsălbăticiaFainei.

Anotimpuriledinultimiişaseanifuseserăprecumfluxulşirefluxulunuiocean,dândşiluând,trăgândfata departe şi apoi aducând-o înapoi. În fiecare primăvară, Faina pleca în ţinutulmuntos înalt, unde

migrakaribuulşimunţiigăzduiauneauaeternă,iarMabelnumaiplângea,deşiştiacă-ivafidor.Localniciinumeauacelanotimpdulce-amărui,cândgheaţarâuluicedeazăşicâmpurileseînnămolesc,

„destrămarea“,însăluiMabelisepăreacăarecevatandruşiblând.Îşiluarămas-bundelafatăchiarcândvioleteledinmlaştinăînfloreau,movşialbe,de-alungulpârâului,iarfemeleledeelanîşiamuşinaupuiinou-născuţi,cândsoareleîncepeasăalungeiarnadinvale.

Şi apoi, când zilele se lungeau, pământul se înmuia şi se încălzea, iar fermaprospera.Dincolodehambar,subunplop,eramasadepicnicpecareociopliserăJackşiGarrett, iaradeseapeaceasta, întimpulverii,stăteaunborcandelabăuturăplincufloridecâmp.Încelemaimulteduminici,luaumasaîmpreună cuBensonii, uneori aici, alteori la ei acasă.Când era vreme bună şi insectele erau printr-ominunemaipuţine,mâncauafară.JackşiGeorgefăceauunfocdinlemndeaninîntr-ogroapă,dimineaţadevreme,iarapoiperpeleauohalcădecarnedintr-unursnegrupecare-lîmpuşcaseGarrettînprimăvară.Estheraduceacartofişisalatădesfeclă;Mabelcoceaoplăcintăcurubarbăproaspătăşiaşterneaofaţădemasăalbă.Apoiceledouăfemeiseplimbaubraţlabraţşiculegeaupufuliţeşiclopoţei.Undeva,înspate, îi auzeau pe bărbaţi vorbind şi râzând, în timp ce flăcările din vatră trosneau şi sfârâiau de lagrăsimeadeurscarepicura.Uneori,cândMabelseduceaîncolibăcasăaducăfarfuriileşiargintăria,Jackveneadinspateleei,îidădeauşureldeoparteşuviţeledepărşiosărutapegât.„Nicicândn-aifostmaifrumoasă“,îispunea.

Veneavremearecolteişiuneori,întimpulacelorzilelungişiistovitoare,eraaşacumîşiimaginaseMabelcândva–eaşiJackunullângăcelălaltpecâmp,adunândcartofiînsacisautăindverzeledepecotoare,şichiarşiatuncicândîşiştergeasudoareadepefaţăşisimţeaprafîntredinţi,încercasăinspiredulceaţaaceleiclipe.Searaîşimasauunulaltuiamuşchiiistoviţişisevăitauglumindpeseamadurerilorlor,MabelîntotdeaunamaimultdecâtJack,deşieaştiacădurerealuieramultmaimare.

Apoi, când zilele se scurtau şi dădea primul îngheţ, îşi şopteau binecuvântările şi se rugau să fiezăpadă.MabelîncercasăghiceascăcâtcrescuseFainadecândn-omaivăzuserăşiîiîmpleteaciorapidelânăşilenjerielungă,uneoriîifăceaşiohainănouă,întotdeaunadinlânăalbas trăcutivdeblanăalbăşifulgideneabrodaţipeparteadinfaţă.

Defiecaredatăcândsosea,fataeramaiînaltăşimaifrumoasădecâtşi-oaminteauşileaduceadaruridinmunţi.Într-unanafostunsaccupeştiuscaţi.Înaltul,opieledekaribufintăbăcităşiînmiresmatăcuierburisălbatice. Îi îmbrăţişa, îi sărutaşi lespuneacă i-a fostdordeei, iardupăaceeaalerga înapoiprintrecopaciiplinideneapecareîinumea„casaei“.

MabelnuomaistrigapeFainaprinsălbăticieşinicinusemaigândealacăiprincares-ofacăsărămână.Înschimb,stătealamasăşiîidesenachipullaluminalumâ nării–bărbiededrăcuşor,ochiisteţi.Apoi strecura aceste schiţe în cartea pentru copii cu coperte din piele care spunea povestea fetei dezăpadă.

Iarnădupăiarnă,Fainaseîntorcealacolibalordinpădure,iarîntotaceltimpnimenialtcinevan-azărit-ovreodată.LuiMabelastaîiconveneademinune.Caşiîncazulvidrei,ajunsesesăpăzeascăfata

cape-otaină.

37

Garrettseuitalavulpeprincătareapuştii.Animalulseaflalacâtevasutedemetridepărtare,darpasulnu-işovăiaîntimpînaintaînsusulrâului,înspreel.Nupestemulttimpaveasăfiesuficientdeaproape.Garretts-alăsatpespatepebuşteanuldeploppecarestătea,şi-aproptitcotuldegenunchi,şi-astabilizatpuşca.Degetuliseodihneapetrăgaci.

Ştia căputea fi aceea.Ani de-a rândul, Jack îi interzisese săomoarevulpea roşcată carevânapecâmpurişiprinalbiarâului,chiarlângăfermalor.Ziceacăarfiauneifetecarelocuiasingurăînpădure,vâna în munţi, rezista iernilor care omorau bărbaţi în toată firea. O fată pe care nimeni n-a văzut-oniciodată.

PuşcaluiGarrettseînălţaşicoboraîncet,odatăcurespi raţialui,însăprivireaîirămâneaaţintitălaanimal.Nuputeasă fie sigur. În luminaslabădenoiembrie,putea fi şiovulpecorcită,unamestecdenegru-argintiuşi roşcat.Vulpeas-aopritşişi-a înălţatnasul învânt,deparcăar fiprinsunmiros, iarapoişi-areluatdrumulînsusulrâuluiînzăpezit.Soareleamaicoborâtunpic,ultimelesalerazeauriiaudispărutdinvale.

A lăsat vulpea să se apropie. Când a ajuns lamai puţin de o sută cincizeci demetri,Garrett s-aîndreptat,şi-aproptitbărbiadepatulpuştii,aînchisochiulstângşiaţintitcătreşiraspinăriianimalului.Însăvulpeaacotit-o,şi-aîntorsdeodatăcoadaspreGarrettşiaţâşnitîntr-otufădesalcie,îndreptându-seapoispreplopiidinpreajmă.Semişcaiute.Garrettacoborâtpuşca.Ezitaseoclipăpreamult.Curândaveasăfiepreaîntunericpentruavâna,iarvulpea–pier dutăprintrecopaci.

Apoiavăzutcăanimalulseopriseşi-lpriveadelamar gineapădurii.Garrettaridicatiarpuşca,aţintitprincătareşiaapăsatpetrăgaci.

N-afostnevoiedecâtdeosingurăîmpuşcătură.Impactulafostsuficientcasătrânteascămiculanimalpeoparte şi să-l lasenemişcat.Garrett a scoscartuşuldinpuşcă, apoi s-a ridicatdin locul luidepebuştean.Cupuşcalapicior,amerspânăaajunslângăvulpeamoartă.

De-alungulanilor,animalulslăbisedenumairămăsesedecâtpieleşios,iarblanadepebotşigâtîialbisedebătrâneţe,astfelîncât,înluminaslabăşideladistanţă,puteafiluatădreptocorcitură.Darnuîncăpeanicioîndoială.Eraaceea.

Întoţiaceştiani,GarrettsesupuseseporunciiluiJack.Vulpeaputeasăţâşneascăstrăbătânduncâmpsauputeasă-itaiecaleaînpădure,darGarrettolăsaînpace.Defiecaredatăsimţeaoenervare.Nimicnudovedeacăvulpeaarfifostmaimultdecâtunanimalsălbaticderând.

Daracum,căoomorâse,îipărearău.Sesimţeadator.ArtrebuisăoducălauşaluiJackşiMabel.

Artrebuisămărturisească,să-şicearăiertare.Jackaveasă-lmustreserios.Mabelaveasătacăşisă-şinetezeascăşorţulcupal mele,clătinânduşordincap.

Trebuia să se descotorosească de ea.Ar putea să o jupoaie şi să încerce să vândă blana, dar erajerpelită şi practic lipsită de valoare.Maică-sa l-ar întrebade undeo are.Tai că-său ar vrea să vadăblana.Garrettarsfârşiprinaspuneminciuni,iarminciunileajungsăsecomplice.

Şi-apuspuşcapeumăr,aridicatvulpeaşiadus-oîntrecopaci.Afostsurprinscâtdeslabăşiosoasăeralaatingerecândoţineaînbraţe,caopisicăbătrână.

Înspateleplopilor,într-unloccumolizideşi,Garrettaaşezatanimalulînzăpadă,lapicioareleunuicopac.Aruptcrenguţedebradşile-aaşternutdeasupra.Sperasăningăiarăşiîncurând.

Cânds-aîntorscasăpleceacasă,înluminaamurgului,nusemaisimţeacaunbărbatdenouăsprezeceani,cicaunbăieţelruşinat.

—Garrett.Binec-aipututsăvii.Jackl-aîntâmpinatlauşacolibeişii-astrânsmâna.—Speramsăpoţiveniastă-seară.Mabeli-azâmbitdelamasadinbucătărie.—Mi-azismamacăvoiaţisătrecpelavoi.—Da,eraşicazul,azisMabel.—Despreceevorba?aîntrebatGarrettsperiat.—Ialoc,azisJackîntinzându-iunscaun.—Bine.Garretts-aaşezatşis-auitatdelaJacklaMabelşiînapoilaJack.—Deci,uitecare-itreaba,aînceputJack.Voiamsăvor bimcutinedesprefermă…—Darn-artrebuimaiîntâisăservimcina?aîntrebatMabel.—Nu.Afacerilemaiîntâi.Ecevacenegândeamsăfacemdemultăvreme.S-auitatlaGarrett.—Ştiicăn-amfipututsăscoatemloculăstalaluminăfărătine.—Nuştiudacă-ichiaraşa.Amfostdoarunzilier.Puteafialtcineva.—Aicigreşeşti.Înaniiăştia,n-ampututsăteplătimnicipedeparteatâtcâtaifimeritat.—Şin-aifostniciodatădoarunzilier.Aifostmultmaimult,pentrunoiamândoi,azisMabel.Cem-

aşfifăcutdacănute-aşfiavutpetine,sădiscutămdespreMarkTwainşiCharlesDickens?UmeriiluiGarretts-aumaidestins,iarelarăsuflatuşurat.—Ştiice-sastea?aîntrebatJackarătândspreniştehârtiiîntinsepemasădinaintealor.—Nu.N-aşputeazicecăştiu.

—Suntniştehârtiioficialecaretefacpartenerlafermaasta.Şitotodatăprecizeazăcă,atuncicândnoidoinuvommaifi,loculăstavadevenialtău.Stai,ascultă-nepânălacapătînaintesăscuturidincap.Ştiicănoinuavemunfiucasă-iputemlăsaloculăsta.Şiadevărulecătul-aifăcutceesteastăzi.

—Ştiuşieu…—Înţelegemcăagriculturan-afostceeaceţi-aidorit,acontinuatJack,darnouăniseparecătrebuie

săfiimândrudecâtene-aiajutatsăfacemaici.Şipoatecăveiputeaaveagrijădeloculăstaînparalelcuvânatulşicelelaltetreburialetaledepesteiarnă.

—Sau,aadăugatMabel,eştilibersăvinzilocul.Dupăcenoinuvommaifi.—N-aşputea…Nuştiu.—Păi,maigândeşte-tedacăvrei,azisJack.Deocamdatănunegrăbimlacimitir,nu-iaşa,dragamea

?—Nu.Sper sănu fie-n curând.Dar,Garrett, orice-ai hotărî, vrem să înţelegi cât demult însemni

pentrunoi.Suntemmândridebărbatulcareaidevenit…—Mabel,facibăiatulsăseruşineze.—Terogsămălaşisătermin.Eadevăratce-aspusJack.Noin-ammaifiaici,fermaastan-armaifi

aici,dacăn-aififosttusămunceştidingreu.N-avemcineştieceaveri,darpuţinulpecare-lavemvremsăţi-loferimţie.

—Sunteţisiguri?Adică,nuexistăaltcineva,cinevadinfamilie?aîntrebatGarrettîmpingânduşorhârtiileînapoispreJack.

—Nu.Tuneeşticelmaiapropiat,azisJack.—Număaşteptamdeloclaaşaceva.—Ştim.Daraşaecorect.—Osădiscutcuaimei,azisGarrett.Darbănuiesccădevoidoidepindeînprimulrând.—Noin-amfostniciodatămaisigurideceva,azisJackşis-aîntinspestemasăcasă-istrângădin

noumâna.

38

Era abia jumătatea lunii noiembrie, dar un strat gros şi greu de zăpadă deja se aşternuse pe pământ.Garrettmergeaprinpădure încăutaredeurme.Lupi, jderi,nurci,coioţi,vulpi–darmaialesdupăunglutonîitânjeainima.Eraunvânătorcuexperienţă,şitotuşiînfiecareiarnăîiscăpaexactacestanimal.N-arfipututsăoexprimeîncuvinte,daradmirafelulsăuîndrăzneţde-afi,feroceşisinguratic.Casăpătrundăpeteritoriulglutonului,trebuiasăînaintezeînmunţimaidepartedecâtfusesevreodată.

Mergeadeunulsigur,ieşinddinalbiarâului,sprepoaleledealurilorşi,pemăsurăceterenuldevenea

tot mai abrupt, îşi dorea să fi avut rachete de zăpadă în picioare. Căra un rucsac uşor, cu suficienteprovizii cât să-i ajungă lanevoiepestenoapte,darpe-ovremecaasta avea să-i fie frig şi să se facăfleaşcă.Dupăprimeleorealedimineţiiaînceputiarăşisăningă,iarelsegândeadacăn-arfimaibinesăseîntoarcă.Darmereueratentatsămaimeargăunpic,eraatrasdeîncăocreastă,maicontinuaovreme.Poatecătocmaiacumaveasădeapesteovalestâncoasăşiîngustă,cuurmedegluton.Cândaajunslapoalele unui deal, într-un loc presărat cu molizi, şi a văzut o mlaştină întinzându-se înaintea lui, cudâmburile ierboase acoperite de nea, a dat să se întoarcă. Nu putea să fie nici un gluton pe-aici, iarzăpadaproaspătăacopereaoriceurme.

Afostopritdeunsunetcavuietuluneisobe,aersuflatputernic.S-arăsucitînlocşiavăzutcevadeparteacealaltăamlaştinii.S-aghemuitînspateleunuimesteacăncăzutlapământşiamijitochii,privindprinninsoare.

Laînceputis-apărutafiomovilădezăpadăcatoatecelelaltedinmlaştină,însămaimareşideoformăciudată,iarapoiniştearipialbeuriaşe,mailargidecâtdeschidereabraţelorluiGarrett,aufluturatprinaer.Aauzitdinnouacelvuiet şi şi-adat seamacăveneadinsprearipi.S-a târâtde-abuşileapelângătrunchiulmesteacănuluicăzut,cuzăpadapânălapiept.S-astrecuratmaiaproape,pitindu-sedupăundâmbşiapoidupăaltul.Cândapututvedeaiarăşibinefiinţaalbă,amaizăritşialtceva.Părblond,chipdeom.Fulgidezăpadăîiînceţoşauprivirea,iarelaclipitputernic,însăchipulrămâneaîntreacelearipicefluturauşisâsâitulcontinua.Pieleadepegâtis-aînfiorat,sudoareaîicurgeaşiroaiepespinare,dars-atârâtşimaiaproape,atâtdeaproapeîncâtdataurmătoarecândfiinţaşi-afluturataripile,asimţitaerulvibrându-ipefaţă.

Olebădăalbă,cugâtullungşerpuit,şi-aîntorscapulîntr-oparteşil-aprivitcuunuldintreochiieinegristrălucitori.Apoişi-aplecatcapul,şi-aîncovoiataripileşiasâsâit.Dincolodearipi,avăzutdinnou chipul.O fetiţă cuibărită în zăpadă, chiar dincolo de lebădă. S-a ridicat în picioare şi la începutGarrettacrezutcă îlzărise, însăeanufăceaaltcevadecâtsăseuite la lebădă.Aveaohainăalbastrăbrodatăcufulgidenea,iarpecappurtaocăciulădinblanădejder.

Eraea,ceadesprecaretotvorbiserăînşoaptăîntoţiaceştiani.CopilapecarenimeniînafarădeJackşiMabeln-omaivăzusevreodată.Fatacareaveacaanimaldecompanieovulpesălbatică.Iarnădupăiarnă,n-ozărisenicimăcaroclipă,nuvăzuseniciosingurăurmăde-aeipezăpadă,iaracumiat-odinaintealui.Şinuerafetiţapecareşi-oimaginasemereu.Eraînaltăşizveltă,doarcucâţivaanimaitânărăcael.

Capul lebedei aproape că a atins umerii fetei, iar aripile au învăluit-o când pasărea fâlfâia dreptavertismentşiţopăiaînspreea.Garrettavăzutatuncicăunuldintrepicioareîieralegat,prinsînbuclaunui laţ.Nu era vreun iepure fragil sauvreun cocoşpufospe care fata avuseseprobabil degând să-lprindă. Lebăda era un uriaş superb, numaimuşchi şi tendoane vibrând sub penajul alb, cu ochi negriadâncişiunciocnegruferoce.S-aîntrebatdacăfataaveasăoelibe reze.Poatecăreuşeasăsestrecoaredincolodepasăreşisărupălaţul,totuşiseîndoiacăputeasăseapropieaşademultfărăcalebădasăo

atace.Apois-aîntrebat:oareos-oomoare?Gândulăstaîifăcearău,darnuînţelegeadece.Fiindcăfata

erasuplă,cutră săturidelicateşimâinimicuţe?Fiindcălebădaaveaaripideîngerşizburaprinbasmecuofecioarăînspinare?Garrettştiaadevărul–carnealebedeiputeaînsemnahranăpentrufatătimpdesăptămâniînşir.

Fata a început să-şi descheie haina. Fermecat,Garrett se uita chiar şi când simţea că ar trebui săîntoarcă privirea. Şi-a pus haina pe un tufiş din spatele ei, apoi şi căciula. Purta o rochie de bumbacînfloratăşipededesubtcevacesemănacunişteizmene.S-aaplecatşiascosuncuţitdintr-oteacădelapicior.

Lebădas-a trasdinciotuldesalcieundeeraprinsăcapcana.Fatas-astrecuratuşurel,cucuţitul înmână,dândocolunuidâmb,departeacealaltăalebedei,încercândsăajungăînspateleei.Darpasăreaaurmărit-o,întorcându-şicapulşiţopăindgatasă-isarăînfaţă.Fatan-arfirezistatdacălebădaoloveacucapul.Ciocul păsării i-ar fi sfârtecat pielea, i-ar fi sfărâmat oscioarele fragile.A sâsâit iarăşi şi şi-afâlfâitaripilespreea,nucasăzboare,cicasăatace.Garretts-alăsatlapământ,casănufievăzut.

Pecândfataînaintacătrelebădă,bătăilearipilors-auînteţit,făcândneauasăseridiceînvârtejuri,iar sâsâitul s-a transformat într-un mârâit cumplit, strident. Ea a dat roată iute lebedei şi i-a sărit înspinare.Piciorulliberacedatşipasăreas-aprăbuşit,însăaripilesolideîncăbăteausubea.Fatas-aţinutstrâns, cu capul întors într-oparte, apucându-se cumâiniledegâtul robust al lebedei.Şi-a strecurat omânăînsus,apoişi-aîncleştat-ochiarsubcapulpăsăriişil-aţinutcâtdedeparteputea.Lebădapăreasăfi obosit după luptă şi pentru o clipă au rămas amândouă nemişcate. Garrett o putea auzi pe copilărespirând.

Darapoigâtullebedeis-azvârcolitiarăşiînmânafetei,aţâşnitcătrefaţaei.Cioculi-afulgeratpelângăobraz.Dupăceareuşitsăîmpingăcapullebedeiînjos,înzăpadaapoasă,fatas-aîntinsdeasuprapăsării. Garrett îşi putea imagina fierbinţeala corpului lebedei sub ea, putea auzi pasă rea sâsâind şiscoţândsunetesacadateşiacelmârâiturcânddeundevadintrupuleiciudatderotund.Lebădas-aluptat,apois-aliniştit,iarfatas-aîntinscucuţitulcătrecap,l-astrecuratsubgâtşiatăiattrăgândcuforţăînsus.

Şi-aştersfaţacudosulpalmeiînsângerate,iarapoi,subea,aripilelebedeiaufâlfâittotmaislab,autresăritînspasmeşis-auoprit.Fatas-aprăbuşitlângăpasăreacuaripilemoartelargdesfăcute.Sângeviucoloratcurgeadesubeleşininsoareacădea.

Nus-aclintitovreme.LuiGarrettîiînţepeniserăpicioa reledefrig,simţeanevoiasăseridiceşisăsemişte,însă,cuprinsdevrajă,nueraînstare.

Înoracareaurmat,Garrett aprivit-ocumaeviscerat lebăda şi i-a tăiat capul şi labelenegre, cumembrană.Dincavitateacorpuluişidinmaţeleîmprăştiateseînălţaaburul.Fataapusdeoparteficatul,inimademărimeauneiprune,gâtulmusculos.Atotjumulitlebăda,pânăcândaadunatunghemîntregdearipialbe,penealbeşipieleînsângerată.Garrettseaşteptasă-larunce,însăeal-aîntinspezăpadăşil-a

rostogolit, aripile fiind pliate în interiorul pielii.Apoi l-a pus într-un sac.După aceea a tras carcasacurată deoparte din locul în care ucisese pasărea, unde resturile şi sângele aveau să atragă corbii,coţofeneleşialţinecrofagi.Garrettaprivit-ocumseurcăîntr-unmolidmicdelamar ginealuminişuluişicumîncepesălegecarcasalebedeişisacul.

Eraîntoarsăcuspatele,aşaîncâtGarretts-afurişatcâtdeiuteapututînapoipeundevenise.Cândaajuns lamolizi, s-a ascuns după unul dintre aceştia şi a privit-o cum îngenunchează înmlaştină şi îşifreacămâinileşilamacuţi tuluicuzăpadă.Apoişi-apushainaşicăciula.Garretts-aîntorsînspredealşialuat-olafugă.

Ninsoarea se oprise şi începea să se însenineze. Amurgul insinua apropierea iernii. Fâşiiîntortocheatedeceaţăseînălţaudeperâuşi,întimpceelalergaînjosulversantului,eradeparcăarficoborâtînnori.Deasupraaauzitunstoldegâştearcticemigratoarestrigându-şiţipeteledeadiodincerulpurpuriuşi,pentruprimaoarădecândseştia,acestsunetl-aînspăimântat.

39

Mabel şiFainadecupau fulgi deneadinhârtie, ca să împodobeascămolidulmicuţ din colţul colibei,cândBensoniiausositneanunţaţi,cudaruriledeCrăciun.Estheradeschisuşabrusc, fărăsăbată, iarFaina a făcut un salt în partea cealaltă a camerei, cu ochii măriţi de spaimă, cu muşchii încordaţi,pregătităparcă să facăun salt.Pentruoclipă,Mabel s-a temutcă fatava încerca să sarăpringeamulferestrei.S-aduslaeaşiaapucat-ocublândeţedeîncheieturamâinii,sperândcaatingereaeisăoliniş -tească.

Estherarămasstanădepiatră,cuguracăscată,iarluiMabelfiguraeiis-arfipărutamuzantă,den-arfifostspaimaFainei.

Mabels-aîndreptat,ţinândîncontinuarefatademână,şiatrasîncetaerînpiept.Esther,azis.Aşvreasăţi-oprezintpeFaina.Faina,eaebunameaprietenă,Esther.Tocmaiatunci,GeorgeşiGarrettaudatbuznagălăgioşipeuşadinspateleei,iarEstherafluturatdin

mânăşile-afăcutsemnsătacă,deparcăarfisperiatocreaturăapădurii.Efata,George,aşoptiteafărăsă-şidezlipeascăochiidelaFaina.Eaici.Echiaraici,înfaţamea.Georgearâs tare,darGarrett, înspatele lui, tăcea.Ochiibăiatuluierau întunecaţişi largdeschişi,

pânăcândasur prins-opeMabelprivindu-l,iaratunciapăşitînapoiînspateletatăluisău.Mabelaînghiontitfata.Bună,azisFainaîncetişor.Doamne,azisEsther.Eadevărată.Fatatachiarexistă,încarneşioase.

Următoarelecâtevaoreaufostciudate.Esthera încercatsăocuprindăşipeFainaprintreceicareprimeaudaruri,deparcăarfiştiutdelabunînceputcăosăfieşieaaici.

Ah,uite.Ăstaepentrutine,azisEsther,întinzându-iunpachetambalat.Fainanuavorbitşi laînceputnicimăcarnuaîntinsmâinilecasă-lprimească.MabelşiJacks-au

apropiatamândoideea,casăintervină,darapois-auoprit.Fataaluatpachetulşi,cuofigurăserioasă,l-apusînpoală.

Haide,hai.N-aidegândsă-ldeschizi?azisEsther.Fainapăreaatâtdesperiatăşiderutată,cuobrajiiîmbujoraţide-oroşeaţănesănătoasă,încâtMabel

tânjeasădes chidăuşaşis-olasesădeafugalarăcoare.Ainevoiedeajutor,Faina?Coliba se încinsese.Nimeni nu vorbea.Toţi ochii erau pe fată. În sfârşit, Faina a început să rupă

hârtia.Când, înceledinurmă,ascosobatistăcufloribrodateşiazâmbitpentruamulţumipoliticos,Mabelacrezutcăosăleşinedeuşurare.

Mulţumesc,azisFaina,iarochiiluiEstheraustrălucit.Cândceledouăfamiliis-auadunatcasăiacina,încor dareas-amairisipit.Fainaarămastăcută,dar

sepurtafrumosşidădeafeluriledemâncarecugrijăatuncicândisecereau,iardincândîncândzâmbeauşurel.Garrettînsăpăreaincapabilsăvorbeascăsausăseuitelacineva,maialeslafată.Parcăînsăşiprezenţaeiarfifostunafrontpentruel,iarMabelnuştiacesăînţeleagădinasta.

—Ştiţicăbăiatulprindeogrămadăderâşianulăsta,azisGeorgemuşcândcupoftădintr-oprăjiturăcufructe.Populaţiadeiepurie-ncreştere,aşacă-iplindefelineîntoatăvalea.

—Serios?azisJack.Mabel s-a uitat la Garrett, iar chipul lui i-a reamintit de acea primă vară când băiatul venise să

lucrezelafermă–nervos,năzuros.—Ei?Te-aîntrebatomulceva,azisGeorgearuncându-şibraţulpespătarulscaunuluiluiGarrett.Băiatuls-auitatînfarfurieşiabombănitcevadeneînţeles.—Hm,azisJackbinedispus,deşiMabelştiacănicielnuauziserăspunsulluiGarrett.— Ce-i cu tine, băiete ? Ia vorbeşte. Doar n-ai de ce să te ruşinezi. Ţi-a mers foarte bine cu

capcaneleanulăsta.—Mda.Separec-amprinscâteceva.Apoiaplecatiarăşicapulşi-atotplimbatdesertulprinfarfurieculinguriţa,fărăcamăcarsăguste.Acestaerafiuldemndemândrie,celcareacumaruncapriviriposomorâtecătretoţiceidinjur?Oare

nuchiarlamasaastaîistrânseseGarrettmânaluiJack,zicândcăvafioonoaresăfiepartenerlafermă,sămoşteneascăgospodăriaatuncicândvasosivremea?

Totrestulserii,băiatuln-amaiscosovorbă.GeorgeşiEstheraucontinuatcupoveştile.MabelastrânscinaşiatottrecutprinspateleFainei.Fata

semicşoraseînscaunulei,picăturidesudoareiseadunaupenas.Mabelîifăceavântcuunşervetşiîiştergeatâmplele.

Preacald,multpreacald,îşişopteaMabel.Înceledinurmă,Bensoniişi-auluat larevedere, iarMabelafostuşuratăsă-iconducălauşă–pe

George,EstherşiGarrettlacaiişicăruţalor,iarpeFainasprepădureaînzăpezită.

40

Garrettablestematurmeleşişi-aîndemnatcalul,casă-lfacăsăurcedealulabruptdupăele.S-aaplecat,ferindu-sedeoramurăjoasădemolid,dartots-apomenitacoperitdezăpadă.Cândaajunspecoamă,aoprit calul, şi-a scuturat neaua de pe umeri şi s-a înclinat în şa.Urmele erau vechi, forme nedefinite,adâncitecâţivacentimetriînstratuldenea,dareraualeei.Caluls-afoit,nerăbdătorsăoiafieînapoi,fieînainte.Garrettacontinuatsămeargă,urmândşirulceşerpuiaprintremolizi.

Erasătuldefată.VremedeşaseaniîltotascultasepeJackvorbinddespreea.Faina,Faina,Faina.Îngerulpădurilor.Şitotuşi,cutoatăvorbăria,Garrettnicimăcarosingurădatănuzăriseniciţipeniedefată.Înfiecareiarnăseuitasedupăurmeleei,pejumătatesperândsălezărească,pejumă tatesperândcăJackşiMabeleraunebuni.Uneoriisepăreacăvedeolicărireprintretufe,darnueradecâtvreopasăre.

Atuncicumdeîniarnaastatotuleradiferit,cumde,oriundeseducea,zăpadadinpădureeraplinădeurmeleeişinumaiputeascăpadeea?

Totul în legătură cu fata îl umplea de vinovăţie. Îi împuş case vulpea şi nu spusese nimănui. Ospionase.Gândulîireveneaiarşiiarlaaceascenă,laluptafeteiculebăda.Emoţiilepecareilestârneaîlderanjau,darnuputeascăpadeimagine.

Întimpcemergeapeurmeleei,îşispuneacădefaptnufăceadecâtsăseducăacoloundeîşidoreael–spremunţi,spregluton.Şieraadevărat.Glutonulrătăceaprinpărţilemai înalteale ţinutuluimuntos,maiaproapedeghe ţar.Niciodatăn-arfipututprindeunulînzonelejoase,undeseprindeaucoioţi,vulpi,castorisaunurci.

Amersdupăurmepânăîntr-undefileuîngust,undesubstratuldeneaseascundeaubolovani.Calulse

împiedicadincândîncând,aşacăpânălaurmăGarrettadescălecatşiacondusanimaluldecăpăstru.Deşiînaintaînvârstă,caluleraîncăzdravăn,sigurpepicioareleluişicunoşteamunţiicapuţinialţicai.

Capcanele şi lanţurile luiGarrett zdrăngăneau în sacul legat la şa, înparteadin spate.Apacurgeaprintrebolovani,pesubstratuldenea.Înoriceclipăseaşteptasăzăreascăurmelesolide,cadeurs,alelabelorunuiglutonsinguratic.Însăavăzutnişteurmemici,deastădatăproaspete.Totfata.Probabildeastăzi.Garretts-aoprit,cumâinilepegenunchi,săpriveascăşirulacestora.Simpleurmepesupra faţazăpezii,caderâssaude iepure.Fataeraaproape la felde înaltăcaGarrett,decicumputeafiatâtdeuşoarăîncâtsănusecufundeînstratuldenea?Ofascinaţieiritantăîlmăcinapedinăuntru.Apăşitapăsatprinzăpadă,ştergândurmeledelicatecughetele.

Eraprinpreajmă.Erasigur.Ceva înatmosferăseschimbase.Era la felcaatuncicândurmăreaunelan–deodatăpădureatăcea,iarsimţurileiseascuţeau.Cândaprivitînainte,avăzutfata,ieşisedintrecopacişistăteaacolo,cuhainaeialbastrăîmpodobităcufulgidenea,cupăruldeunblondnepământean.Ar fi putut să se întoarcă, dar sigur îl văzuse şi ea. Îl aştepta. A continuat să înainteze prin defileu,încercândsămeargămaiîncetdecâtîigoneainima.

Eanus-aclintitşinui-avorbitpânăn-aajunslavreunmetrudeea.Aprivitagitatăsprecal,darcândGarrettadatsă-ispunăsănuseteamă,eanul-alăsatsătermineşii-avorbit.

Tumi-aiomorâtvulpea.Pentruoclipă,Garrettnuşi-apututmişcabuzele.Deundeştiaeaasta?Da,abâiguitînceledinurmă.Dece-aivenitaici?Şielarfipututsăoîntrebeacelaşilucru.Nuaveamotivesăisesimtăinferior.Dupăglutoni,azis.Cautglutoni.Aici?Trebuiesăfiemăcarunulpepârâulăsta.Suntsigur.Fataaclătinatuşordincap.Furiai-aîncetinitinimaluiGarrettpânălaobătaiesurdă.Darceştiitu?aîntrebat.Ştiitoatăvaleaasta?Eaaîncuviinţatscurt.Decete-aşcrede?Garrett a făcut un pas înainte, ca pentru a trece de ea, şi atunci i-a surprinsmireasma. Rozmarin

sălbatic,boabedesoc,urzici,zăpadăproaspătă.Eraatâtdevagă,încâts-apomenittrăgând-oadâncînnări,încercândsăprindăcâtmaimultdinea.

Fatas-aîntorscuspatelelaelşis-aaplecatlapământ.Înzăpadăeraocutieîmpletitădinscoarţădemesteacăn,pecaren-oobservaseînainte.Eaadeschis-oacolo,lapicioa relesale,şis-aapucatsăscoată

cevadinăuntru.Cânds-aîntorscufaţa,ţineadelabeledinainteunglutonmort.Capuleracaalunuiursmic, corpul îndesat, picioarele scurte şi puternice. Era un animalmare, de aproape douăzeci de kilo-grame,dupăcumbănuiaGarrett,aşacăarfitrebuitsăseluptecugreutatealui,însăeail-aaruncatcuuşurinţălapicioare.Calulanechezatînspateleluişis-atrasînapoi.

Ce-iasta?aîntrebat-o.Ungluton.Văd.Darcefacicuel?Ţi-ldauţie.Casăpoţipleca.Garrettarămasfărăgraipentruoclipă.Nu-lvreau,azissupărat.Nuaşa.Ţi-ljupoieu,azisfata,întorcându-sedinnoulacutiaei.Cum?Lanaiba.Nuastavreausăzic.Decesămi-ldai?Eunu-lvreau.Tu,da.Decel-aimaiomorât,dacănu-ţitrebuia?Pentrucăfurajderiişimomeala.Ia-l.Garrettnumai fuseseaşade furios înviaţa lui.Cândsegândea la toţianii încarese străduisesă

prindăungluton,şi-acumiatăfataastaaruncându-iunullapicioarecape-ocarcasăinutilă.Poruncindu-isăplece.S-aîntorslacal,aapucatşauaşiaîncălecat.

Decenu-liei?Voceafeteieramaipiţigăiată,maicopilăroasăcaînainte.Garrettnuarăspuns.Ascuturathăţurile,iarcalulaînceputsămeargăuşorînapoi,înjosuldefileului.Alţiinumaisuntpe-aici,astrigatfataînurmalui.Doarăsta.Elnus-auitatînapoi.Ia-l,astrigatea,casănutemaiîntorci.Nuvreauafurisitultăudegluton,aţipatelpesteumăr.Şi,dacăvreau,măîntorc.Nueştitustăpânăpe

pământulăsta.S-aabţinutsăseuiteînapoipânăcândaajunsaproapedecoamă.Cânds-auitat,avăzutfatastândîn

acelaşiloc,cuglutonullapicioare.Nuerasigur,darisepăreacăciteafurieînliniastrânsăabuzelorei.

Când a socotit că ieşise din raza vederii fetei, Garrett a descălecat iarăşi. Terenul eramult preaînşelător pentrumersul călare. Sub zăpadă, apa pârâului era îngheţată în ochiuri, iar gheaţa acopereabolovanii.Aconduscalulcătreunloccuapăcurgătoareşil-alăsatsăseadape.Cândcalulaterminat,s-alăsatpevine,aluatnişteapăîncăuşulpalmeişiabăutşiel.Eradulceşireceşii-alăsatosenzaţiedegreaţă.

Nu voia să se ducă acasă deocamdată. Avea încă mare parte din zi înainte şi nu pusese nici ocapcană.

Garrettrespectaseîntotdeaunateritoriilecelorlalţivână tori.UnburlacnucumultmaiînvârstăcaelrevendicaseterenuldinavaldeJackşiMabel,iarelnuîiîncălcagra niţele.NicipetraseulluiBoydnupusesecapcane,nicimăcarcândvăzusecălaţurilebătrânuluirămâneauneatinse,ciabiacândBoydi-alăsatluitraseul.Unomputeafiîmpuşcatdacăfurapradaaltuiadincapcană,darchiarşiatestrecurapeteritoriulaltuiaeraconsideratogrosolănie.Darea?Eaeradoarofată.Ofatăprinzândcâţivaiepuri.Nuconteazăglutonul.Astafusesecevaîntâmplător,desigur.

Darştiacănuexistaaşaceva–glutonulnuseprindeadinîntâmplare,şi-apoiovăzusedejaomorândlebăda.Eracapabilă.

Şi-aumezitfrunteacuapădinpârâuşiapoişi-auscatpalmeletrecându-şi-lepestehaină,înaintesă-şipunălalocmănuşiledepiele.Începeasăningă.Nuprevăzuseasta.Cerulfusesesenindedimineaţă.Cândieşisepână la toaletă înaintede răsărit,văzuse luminilenorduluizvârcolindu-se şi încolăcindu-seprinbeznă,aşacumseîntâmplănumaiînnopţilesenineşireci.Dariatăcă,dupănumaicâtevaore,ningea.Aprivitcătremunţi,însănoriijoşiîiînghiţiseră.

—Ei,Jackson.Poatec-arfivremeasămergemsprecasă,nu?Deobiceinuvorbeacucalul,daracumeraneliniştit.Ningeaputernicşiunvânt slabadiadinspre

albiarâului.S-aurcatînşaşi,pentrumoment,s-asimţitdezorientat.Fulgiideneacădeauatâtdedeşi,încâtabiadacăvedeacontururilecelormaiapropiaţicopaci.

—Înjosuldealului,Jackson?Dacămergemsprerâunuputemsăgreşim.Dar curând zăpada viscolită avea să-l orbească peGarrett, iar calul să se poticnească pe poteca

dispărută.—Doamne,azisabiatrăgându-şirăsuflarea.Deunde-amaivenitşiasta?Numaipomeniseniciodatăoninsoaredeiarnăivităaşadeiute,practicdinsenin.Şi-aridicatgulerulhaineişiascosocăciulădelânădingeantadelaşa.Adescălecatşis-apomenit

înzăpadăpânăpestegenunchi.Seaşternuse repedeşi încămaicernea.S-aurcatdinnoupecal şi l-astrunit printre copaci, dar îşi pier duse simţul orientării.Credea că urmase panta în jos, către râu, daracumisepăreacănimeriseîntr-orâpădinparteaopusă.Aîncercatsă-şiaminteascăceluasecuel.Nuavea pânză de cort.Nu avea sac de dormit.Avea numai proviziile de urgenţă celemai elementare –câtevachibrituri,unbri ceag,operechedeciorapidelânăderezervă.Masapecarei-opusesemaică-salapachet.Camatât.Azărittrunchiulabiadesluşitalunuimolidşis-aîndreptatspreel.

Arfipututsăaştepteaiciovreme,săseterminefurtuna.Aruptcâtevacrengijoaseşiapoi,cutalpaghetei,ascobit înzăpadă,pe lângă trunchi.Eraunadăpost,câtdecât.Aruptcrengilepegenunchi, înbucăţimaimici,apoiajupuitniştescoarţădepeunmesteacăndinpreajmă.Aveatoporul.Odatăcefăceafocul,puteatăiabucăţimaimaridelemn.

Stândcupicioareleîncrucişatesubcopac,astivuitscoarţaşiramuriledemolidşiaaprinsunchibrit,

însăacestas-astinsimediatînzăpadaviscolită.Altul.Altul.Numaiaveadecâtcâteva.Pânălaurmă,areuşitsăaprindăobucăţicădescoarţăcahârtia,darînnumaicâtevasecundevântulastins-o.S-aridicatînpicioareşiadatunşutgrămăjoarei.Depecrengilededeasupra,i-acăzutzăpadăîncap.

—Bine,Jackson.Separecănepunemladrum.În timpcecălăreaprintrecopaci, s-agândit lapoveştilepecare leauzise,desprebărbaţi care îşi

omoraucaiicasăseadăposteascăîncarcasalorşisăstealacald.—Nuteteme,Jackson.Încănusuntemchiaraşadedisperaţi.Darbinenuera.Îşidădeaseama.Dormiseelmultenopţipeafară,darniciodatăatâtdeprostpregătit

şi încondiţiiatâtdevitrege.Zăpada i seaduna încutelepantalonilor şi-alehainei.Coamacaluluieraacoperitădegheaţă.Nuaveadeales–acontinuatsămeargă,fărăsăştieîncotro.

Cânds-apomenitpemalulaceeacepăreasăfieunlacîngheţat,acoperitdenea,unlacpecarenu-lmaivăzuseniciodatăînainteşidecarenicinuauzise,s-asperiat.Adescălecatşiarămaslângăcal,pemalulînzăpezit.

Lanaiba.Lanaiba,azislovindcupiciorulînpământuldinfaţalui.Calulaclipitîncet,preaobositsăsedeamaiîncolo.

Te-airătăcit.Garrettatresăritlaauzulvocii,oşoaptăstranielaure chealui.Pesteumăravăzutfata,caofantomă

înzăpadă.Supăratcăfusesefăcutsătresară,astrigat:Cevrei?Airătăcitdrumul,azisea,şidinnouvoceaeradoaroşoaptă,maiaproapedecâtfataînsăşi.Banu.Darştiauamândoicăminţea.N-osămaigăseştidrumulcătrecasă,azisea.Nu,fir-arsăfie,n-osă-lmaigăsesc.Darnuvădcumaiputeatusăfiideajutor.Fatas-aîntorsşiaînceputsăseîndepărteze.Urmează-mă,azis.Cum?Osă-ţiarăteudrumul.Îiveneasăurle,sădeadinpicioare,săseluptecuaceastăîntorsăturăabsurdăaevenimentelor,însăa

apucathăţurileşiaconduscaluldupăfată.Eanuseuitaînapoi,cimergeaiute,cuuşurinţă,prinzăpadă.Uneoriopierdea,darapoieaapăreaiarăşi,aşteptândlângăvreunmesteacănsauînvreunpâlcdemolizi.

N-amvrutsăseîntâmpleaşa,azisea.Chiardacăeramsupărată.N-amvrutsăterătăceşti.Păi,sigurcănu.Cumarputeafivinata?Fataaridicatdinumerişiacontinuatsămeargă.Ninsoareas-adomolitşipeticedecersenins-auivit

înînalturi.Cândmunţiis-auarătatdinnou,nueraudelocacoloundeseaşteptaGarrettsăfie.Oareceis-arfiîntâmplat,seîntreba,dacăn-arfiveniteadupăel?

Paşii fetei şerpuiau printremestecenii golaşi, iar uneori ea îmbrăţişa câte un trunchi, dinmers, cubraţul.Nupăreasăfieatentăundemergeasaudeundevenea.Eraasemeneaunuicopilneînfricatcaresejoacăînpădure,şitotuşieraînaltă,aproapecâtofemeie,cuhainaalbastrăsubţireîntalie,cupărulblondşidreptcurgându-ipespate.

Eraiacolo,azisea.Cândamomorâtlebăda.Fatanus-aîntorsspreelcândi-avorbit,ciafugitînainte,păşinduşorpezăpadă,şimăcarpentruatât

Garrett i-a fost recunoscător. Nu trebuia să-i răspundă. Nu trebuia decât să o urmeze şi să spere căniciodată,absolutniciodată,n-osă-imaivorbească.Aumersovremeîntăcere.

Calultăun-osămaifacăfaţămultăvremepe-aici,aziseadupăuntimp.Zăpadaosăfiepreaadâncă.Garrett s-a oprit şi s-a scărpinat la ceafă. Dintre toate blestematele de lucruri pe care le putea

spune…Ştiu,arăspuns.Crezicănuştiu?Amnevoiede-ohaitădecâini.Darnumălasăaimei.Totuşisăştii

căJacksoneuncalbun.Aveamdegândsă-lfolosescovreme,apoisătreclaracheteledezăpadă.Arfimers.

Dacănuapăreaitu,arfivrutsăadauge.Daruratonulplângăciosalproprieivoci,caalunuibăieţelrăsfăţatcarenucăpătasece-şidorea.Decenuputeasătacă?Astaarfifăcutunbărbat.

Uite,azisfata,arătândprintrecopaci.EracasaluiJackşi-aluiMabel.Seputeauvedeacâmpurilealbe,acoperitedenea,şifumulînălţându-se-nfuioaredincoşulsobei.

A dat din cap şi a încălecat. Când a ajuns în luminiş, a întors calul, scrutând cu privirea printrecopaci,dupăfată,dupăhainaeialbastrăşipăruleiblondstrălucitor,dareadispăruse.

41

Fainaasositcuuncoşînalt,făcutdinscoarţădecopac,pecareîlpurtacapeunrucsac,cucureluşedinpieledeelan.Înfaţacolibei,l-adatjosdepeumeri,l-aaşezatînzăpadălapicioareleei,ascosdinelunpeşteşiil-aarătatluiJack.

Eraceamaioribilăcreaturăpecare-ovăzuseJackvreodată.Atârna,lungdevreojumătatedemetru,întremâinilefetei,cupieleaînpicăţeleşiuncorpalunecos,lung,grasşimoalecaunlimax.Aveabuzegroaseşiuncaplatşiturtit,cumustăţiiţindu-i-sedinbărbie.Caunmormolocuriaşşidiform.

Ce,Doamne,iartă-mă,eăsta?Unmihalţ,azisea.L-amprinslacopcă,chiaracum.L-amaduspentrucină.NucredcătelasăMabelcuelînbucătărie,azisJack.

Ah.Nu,glumesc.N-ammaivăzutniciunulînainte.Ebundemâncat?Da,azisea.Înoatăînapeadâncişireci.Suntgreudeprins,dargrozavdegustoşi.Păi,atuncicredc-amfacebinesăne-apucămsă-lcurăţăm.Aînsoţitfataînspatelecolibei,lapârâu.Aveţiovidrăderâu,azisFaina,arătândpemalulcelălalt.Jackavăzuturmele,înloculundecoteaupedupăuncopaccăzut.Vidră,zici?N-ambăgatdeseamă.Eas-aghemuit lângăunochideapădinpârâu,ascosuncuţitdin teacade lapiciorşiaspintecat

dintr-omişcareburtapeştelui.Stai,lasă-măpemine,azisJack.Dareaarămasacolo,atrasmaţeledinpeşteşile-aaruncatînapacurgătoare.Apoiabăgatomânăîn

cavitateacorpuluişiarâcâitrinichiidepeşiraspinării.De ce vineGarrett înmunţi ? a întrebat ea în timp ce-şi scutura sângele închegat de pe vârfurile

degetelor.L-aivăzuttu?Da.Demulteori.Decevine?Probabilcăpunecapcane.Ah,azisea.Nutrebuiesătetemideel.Nu-ţifaceniciunrău.Bine,azisea.Apuspeştelepezăpadăşişi-aspălatmâiniledesânge.

42

NopţileluiGarretteraubântuitedefată.Înziuaîncarel-ascăpatdinfurtună,s-aîntorsacasăistovitşis-apomenitcănuputeasădoarmă,şin-amaidormitbinesăptămâniînşir.Stăteaîntinsînpatşisegândealaochiieialbaştrişilatrăsăturilefinealechipuluiei,darîntotdeaunaacesteaerauînceţoşatedeninsoaresauacoperitedevălulpăruluiblond,iarelnuleputeareconstituicuclaritateînminte.Aîncercatsă-şireamintească formabuze lorei.Se întrebacumar fi să leatingă.Şi,maimult caorice, îşidorea să-şiaminteascămireasmaei,vagăşiatâtdefamiliară.

S-aîntorsiarşiiarlapoaleledealurilor,pentrua-ivedeaurmeleşerpuindfinpedeasuprazăpezii.Lespunea tuturor,probabilşi lui însuşi,căseducea lavânătoare,şi totuşin-amaipusniciocapcanăcuzileleşiuneorichiaruitasă-şiiacuelmomealaşicursele.De-acumnusemaigândealagluton,cinumailaea,iarochiiîioboseaudeatâtauitatdupăvreofulgerareahaineialbastresauapăruluiblond-alburiu.Bănuiacăfatastăteaascunsă,dartotseduceadupăea.

Exact aşa cumprevăzuse fata, zăpadadinmunţi adevenit curândprea adâncăpentru cal, aşa că aînceputsămeargăperachetedezăpadă.Uneoricampacaindienii,dormindsubopânzădecortşigătindpeunfocdetabără.Nopţileaceleaeraucelemairele,fiindcănuputeadelocsăadoarmă.Seholbaînbeznareceşiascultaatent,încercândsăprindăvreourmădemişcare.Erasigurcăfataerachiaracolo,privindu-ldintrecopaci,iaruneoriîigăseaurmelepaşilorîndimineaţaurmătoare.Şitotuşinuisearăta.Nupână înziua încareelastat,disperatşivesel totodată, lângăurmeleeiproaspeteşiastrigat-openume.

Faina!Faina!Nuvreaudecâtsăvorbesccutine.Nuvii?Copaciiaupăstratliniştea.Ceruleramohorât,greudeneauaceaveasăcadă.Faina!Ştiucăeştiacolo.Nuvreisăieşi?Suntaici,aziseaşis-aivitdedupăoramurădemolidîncărcatădezăpadă.Cevreidelamine?Nuştiu,azisGarrett,surprinsdepropria-isinceritate.Eranesăbuitşineînfricat.Nuştiu,arepetat.Eaşi-aîngustatochiideunalbastruintens,darnus-aretras.Aimaivăzutvreungluton?aîntrebatel,numaifiindcănui-avenitaltcevamaibunînminte.Fataascuturatdincap.Dartu?Aigăsitvreungluton?Nu.Defapt,niciodată.N-amprinsniciodatăungluton.Ah.Mi-amdoritîntotdeauna.Deastaeştipe-aici?Nu.Nudeasta.Dardincecauză?Dincauzata.Aşacred.Fatas-amişcat,deodatăprecaută,dararămaspepoziţie.Îmiparerăudevulpeata.N-arfitrebuits-oîmpuşc…Stai.Nupleca.Nuvreisăvorbeşticumine?

N-ammaiîntâlnitniciodatăpecinevacatine.Eaaridicatdinumerişichipuli-afoststrăbătutdeoexpresieciudată,iarluiis-apărutcăzâmbeşte.Vreisăveziceva?aîntrebatea.Bine.Aţâşnitpedupăunmolidşidusăafost.Temându-sesăn-opiardădinochi,elaluat-olafugă,atât

cât puteade repede cu rachetele înpicioare.Aurmat-oprintre copaci, printreplopi şi printre tufede

coacăze. Şi-au croit drum până dincolo de linia copacilor, unde văile înzăpezite se înăl ţau deasupracapetelor lor, făcând loc vârfurilor stâncoase ale munţilor. El era leoarcă de sudoare şi-l dureauplămânii,dar fatapăreaneobosită.L-aaşteptatpeostâncă roasădevântpânăa reuşit,pufnind, să secocoaţeacolo.

Fainaîşiscosesemănuşileşiîşiduseseundegetlabuze,făcându-isemnsătacă.Apoiaarătatcătrepantadelângăea.Garrettnuvedeadecâtalb.Eraumilitor.Întotdeaunaavuseseoprivireageră,dardedataastaatrebuitsăscuturedincap,nu,nuvedea.

Ea a zâmbit, fără ironie, şi-a îngenuncheat lângă stâncă. A scos din buzunarul hainei un pumn depietre.Eraurotundeşinetede,toatecamlafeldemari,deparcăarfifostalesecugrijă.Aluatunadinpalmă,s-aridicatînpicioareşiaaruncatpiatra.Garrettaauzituncârâit înăbuşitşiavăzutofluturarealbă.Fataaluataltăpiatră,aaruncatiarăşi,şialtăpasăreafostlovită.Fărăsăseuiteînspate,spreel,aluat-olafugăpecoastă,cătrepradă.Unstoldecocoşipolariaprinsviaţădeodatăîmprejurulpicioarelorei, cu un fâlfâit zgomotos. Sute de cocoşi polari,maimulţi decât văzuse vreodatăGarrett laolaltă, auumplutcerulşis-auîmprăştiatîntoatepărţile,uniiaşezându-selanumaicâtevasutedemetridepărtareşidispărând,albipealb,alţiizburândstângacicătreculmeaurmătoare.

Fata a alergat spre el, râzând şi ţinând doi cocoşi morţi de ghearele cu pene. El stătea iritat, cubraţele-nsân.Încer caseşieloşmecheriedinastaînainte.Dupăzecidepietre,abiaderăniseunulşitottrebuisesă-lîmpuştepânălaurmă.

Deciastavoiaisă-miarăţi?aîntrebat-o.Nu.Daracumte-aiodihnit?Înlocsă-lconducămaisusînmunţi,cumseaşteptael,fataaînceputsăstrăbatăcoasta.Acolounde

atingea solul cu picioarele, se formaumici bulgări de zăpadă ce se rostogoleau la vale, lăsând urmepunctate.Străbatereaterenuluiabruptcurachetedezăpadăînpicioareeradificilă,însăGarrettştiacă,dacă şi le-ar fi scos, s-ar fi cufundat până mai sus de brâu în stratul de nea, aşa că s-a chinuit încontinuare.Curândaucoborâtîntr-undefileucupereţiabrupţi,plincutufedeanin.

La poalele unuimic dâmb, fata s-a lăsat într-un genunchi şi iarăşi i-a făcut semn să tacă. Zăpadagroasăacopereadealul,înafarădeunpunctnumaimaredecâtcapulunuiom.Haimaiaproape,i-afăcutfatasemncumâinile.

Eraogaurăîntunecoasăînpământ,oporţiuneauneiintrărimultmailargi,înmareparteacoperitădezăpadă. Când şi-a dat seama ce este, un fior rece i-a cuprins gâtul şi pielea capului. Îl condusese labârlogulunuiurs.

Garretts-aaşezatpevinealăturideea,curacheteleînpicioare,şis-aaplecatspregroapă.Isepăreacădistingerădăcinişiţărână,dareraatâtdeîntuneric,încâtnuputeafisigur.Seaşteptacaloculsăfiecavernosşimurdar,însăsingurelemirosuripecareleputeasimţieraudezăpadă,pământşi,poate,frunzeumedeşiblană.Nuauzeanimicînafarădeproprialuirăsuflare.

Aarătatcătrebârlogşi şi-a înălţat sprâncenelespre fată,capentruao întreba :E înăuntru?Eaa

încuviinţat,cuochiivioişimâna înmănuşatăpeumărul lui, închipdeavertisment.Chiarşiprinhainagroasădeiarnă,i-apututsimţiapăsareamâiniipepieleşil-aluatcuameţeală.S-auretrasîncetişordelângăbârlogşiapoiaumersînliniştepânăauajunsdinnouînalbiapârâului.

Eînăuntru?aşoptitel.Acum?Da.M-amuitatde-aici,desus,cumşi-asăpatbârlogul,azisfataarătândcătrecoastadepepartea

opusăapârâului.Ursbrun?aîntrebatGarrett.Eaaîncuviinţat.Unmascul?Nu.Omamăcudoipui.Nu există animal mai periculos în sălbăticie, s-a gândit Garrett. Zărise urşi bruni pe versanţii

munţilor, levăzusemuşchiizvâcnindpespinărilecurbate,blanaunduindu-se învaluri.Defiecaredatăcând zărisemăcar în treacăt un asemenea animal, fusese înfricoşat. Dar nicicând nu se aflase atât deaproape.Numaizăpadaîldespărţiseacumdeoursoaicăgrizzly,masivă,somnoroasăşiputernică,cupuiihrănindu-sealături,cughearelelungiivindu-i-sedinlabelecuperne.

43

BăiatulstătealauşaluiMabel,acoperitdezăpadăşiţinândîntr-olesădesfoarăuncăţelandru,şiîntrebadeFaina.

—Poftim?—Faina?Eaici?—Păi,nu,Garrett.Nueste.Darintră.Els-aopritînpragşiaprivitînjos,lacăţeluşulcupetealbeşinegreşiurechiclăpăuge.—Credcăpoatesăintreşinoultăuprieten,azisMabel,poftindu-iîncasăşiînchizânduşaînaintesă

pătrundăpreamultăzăpadă.Căţeluşuladatdincoadăagitatşi,cândMabels-aaplecatspreel,aîncercatsă-isarăînpoală.Eaa

râsşil-alăsatsă-ilingăfaţa,apois-aridicatşişi-aştersmâinilepeşorţ.—Deciţi-ailuatuncăţeluş?—Nu…Ştiicănumălasămamaşitatasă-miiauniciuncâinedesanie,azisel.Arămaslângăuşă,păşindpelocstânjenit.—Nu.Defapt,hm,il-amadusei.—AdicăFainei?—Crezicăn-osă-iplacă?—Ah.Bada.Bănuiesccăaproapeoricecopilarîndrăgiuncăţeluş,darnu-ssigură…

—Nueuncopil.Tonulluiafostunulneaşteptat–iritat,chiarunpicdefensiv.—Nu,bănuiesccănumaieuncopil,nu-iaşa?MabelobservaseoschimbarelaFaina.Obrajiiisesub ţiaseră,aşaîncâtosaturaîieramaievidentă,

membrele i se lungiseră graţios. Părea mai înaltă, mai încrezătoare. Cam de şaisprezece sauşaptesprezeceani,bănuiaMabel.

—Oaşteptaţisăvinădiseară?—Nuştiu.Niciodatănusuntemsiguricândvine.Acumcăţeluşul ţopăiaprinmicuţacolibă,reuşisedejasăfacăobăltoacădepipi într-uncolţşisă

tragăunşervetdevasepepodea,şidădeasăronţăiepapuciiluiJackdelângăsobă.Mabelaluatşervetulşis-aapucatsăstrângămizeria.

—Îmiparerău,Garrett.Nuştiucândosăaparăşi,sincerăsăfiu,nusuntsigurăcăeo ideepreabună.S-arputeasănufieînstaresăaibăgrijăde-uncăţeluşalei.

—Baeste.—Păi,haisăvedemceziceşiJack.Osăajungăacasăîncâtevaore.M-aşoferisăţineucăţeluşul

aicipânălaurmătoareaeivizită,darcredcăarfidestuldeincomod.—Aşputearămâneaici,cucăţeluşul?Poateînhambar,pânăosăvinăea?—Ah.Bine.Credcăda.Dacăastavrei.Darosăfiefrig.—Osăfiebine.Şipoatecătotuşiosăvinădestuldecurând,nucrezi?Garrett a scos căţeluşul afară ca să se zbenguie prin zăpadă, iar Mabel a căzut pe gânduri. Ce

întorsăturăciudatăaevenimentelor.Băiatulsă-iaducăFaineiuncăţeluş.MabelseîndoiacăfataaveasăvinădacăştiacăeGarrettaici.Fainanuîivizitaniciodatăcânderaustrăinipe-aici.OarecâtaveasăsteaGarrettsăoaştepte?

—EGarrettpe-aici?aîntrebatJackcânds-aîntors,chiarînaintedelăsareaserii.I-amvăzutcalulînhambar.

—Da.AvenitcuundarpentruFaina.—PentruFaina?Cefeldedar?—Uncăţeluş.—Uncăţeluş?—Da.Garrettzicecăeunhusky,dinaceiacarepotfidresaţipentrusanie.—Uncâine?PentruFaina,zici?Laînceputapărutuluit.Apoiazâmbitlarg.—Uncăţeluş!

—Ţisepareoideebună?—Bineînţeles.Arenevoiedeunprieten.—Darpoateaveagrijădeel?—Ah,sigurosăsedescurce.Osă-iprindăbine.—Eştisigur?Jacktrebuiesă-ifiobservattonulneliniştit,fiindcăs-auitatlaeamaiatent.—Esingură,Mabel.Trebuiesă-ţidaişituseamadeasta.Împărţităîntreaicişiacolo–stânjenităîn

casanoastră,absolutsingurăînpădure.Suntsigurcăniciodatăn-aavutuncăţeluşjucăuş.Mabeleratentatăsă-şiexpliceşicelelalterezerve,legatedeGarrettşidecomportamentulluiciudat,

însănu-şiputeagăsicuvinteleşiştiacăarpăreaagitatăşiprostuţă.

CândFainaabătutlauşămaitârziuînaceaseară,Jack,MabelşiGarretterauîncolibă,jucându-sepe podea cu căţeluşul, aruncând o cârpă înnodată prin încăpere. La auzul ciocănitului, Garrett s-aîmpiedicat.

CândMabeladeschisuşa,s-a întrebatdacăFainaaveasăo ia lagoanăvăzândcămaieracinevaacolo.Darfataaintratşiarămaschiarlângăuşă,fărăsă-şiscoatăcăciulasauhaina,deparcăîncăarfipututsăoialasănătoasa.Cândl-avăzutpeGarrett,afăcutochiimari.

Hai,copilă,azisMabel.Staisăîţiiauhaina.Aînceputiarăşisăningă?Fainanuarăspuns,însăşi-adatjoscăciulaşihaina,fărăsă-lslăbeascăoclipădinpriviripeGarrett.Ţi-l aminteşti peGarrett, nu-i aşa ?Fiul luiEsther şi-al luiGeorge.A fost aicimaidemult, pe la

începutuliernii.El…păi,ţi-aadusceva.Garrettţinusecăţeluşuldelesă,daracumfrânghiaîiscăpase.Căţeluşuls-anăpustitspreFaina,dând

dincoadă,culimbafluturând.Fatas-atrasînapoipânăs-alipitdeuşă,iaratuncicăţeluşulasăritpeea.Nu-inimic,copilă.Nu-idecâtuncăţeluş,azisMabel.Şiaşzicecă-icamplacedetine.Numuşcă.Pecuvânt,azisGarrett.AîngenuncheatlapicioareleFaineişiaatinscâinelecasă-lliniştească.Uite.Nuvreadecâtsăsejoace.Emic,n-aredecâtcâtevaluni.Garretts-aîntins,aapucatmânaFaineişiacoborât-osprecapulcâinelui.Uite.Poţisă-lmângâi.Căţeluşulalinsdegetelefetei,iarFainaachicotit.Cezici,îţiplace?aîntrebatGarrett.Fainaadatdincap,zâmbindşilăsândcăţeluşulsă-ilingăvârfuriledegetelor.Fiindcăepentrutine.Fatas-auitatlaMabel,apoiiarăşilaGarrett,frunteais-aîncreţit.

Da,da.Ealtău,azisGarrett.Ştiucănuelafelcumeravulpea.M-amgânditsă-ţiprindunavie.Darapoim-amgânditcăuncăţelarfimaibun.

Fainaşi-apuspalmelepefălcilecăţeluşului, iaracestas-aîmpinsînmâinilecareîlmângâiau,aşaîncâtarătadeparcăarfizâmbit.

Trebuiesă-lhrăneştiregulat,avorbitJackpentruprimaoară.Stăteacuoexpresieamuzatăşicumâinile-nsân.Dă-ioricemănâncituşiosăfiebine.Şimăgândeamcăpoatearputeasădoarmăcutine,subhainata,pânămaicreşteunpic,aadăugat

Garrett.Fainaîncămaimângâiacâinele,absolutuluită.Mabelseaşteptasăoaudămulţumindsaupunândo

întrebare,darfatatăcea.Nuteobligănimenisăieicâinele,dacănuîlvrei.Darchiarcândazisasta,Mabelşi-adatseamacăeraridicol.Fainan-aveasăplecefărăcâine.Vatrebuisătegândeştilaunnume,dacăosăfiealtău,aadăugatea.Fainaadatdincapnerăbdătoare,cauncopilpregătitsăpromităabsolutorice,numaisă-şipăstreze

animaluldecompanie.Euncâinedesanie,săştii,Faina,azisJack.Poatesă-ţicarerucsaculsausătragăosanie.Iarcâinii

ăştiaiubesczăpada.Osăteînsoţeascăpestetot.Scoate-lîncurte.Osăvezicevreausăzic.Atunci Jack adeschisuşa, iar câinele a făcut un salt afară, în zăpadă.Faina şiGarrett l-auurmat,

încheindu-şi hainele în timp ce fugeau. Jack a închis uşa după ei şi s-a dus la fereastră, ca să se uiteîmpreună cu Mabel. Lumina lămpii din colibă se revărsa pe fereastră iar un pic mai departe, lângăcopaci,îivedeaupeGarrettşipeFainaaruncândcuzăpadăsprecăţeluşşifugindcândelalergadupăei.

—Decieştisigurcăeoideebună?aîntrebatMabel.Jackaîncuviinţatşiastrâns-odeumeri.Însăsevedeacăsegândeştelacâine,iareanulaastase

referise,desigur.

Înurmătoarelecâtevasăptămâni,Garrett,Fainaşicăţe luşulauţopăitprinzăpadaşiprintrecopaciidelângăcolibă.Garrettveneaadesealaprimeleorealezilei,deobiceicuvreunmotiv,cumcăarfiadusvreun borcan cu gem făcut demaică-sa ori coada unui topor pe care o reparase pentru Jack. Atunci,inevitabil,Fainaşicâineleapăreaudinpădure.Ochiialbaştriaifeteisclipeaudebucurie,şitotuşiMabeleraneliniştită.Încercasăsebucurededupă-amiezileîncareveneaucutoţiiînăuntru,căţelandrultolănitlângăsobă,GarrettşiFainamâncândplăcintălamasadinbucătărie.Şiastafuseseoparteauneivieţilacaresperasecândva–copiidansându-isubfereastră,copiistândînsiguranţălamasaei.Aîncercat,aşacum făcea în timpul recoltei, când ea şi Jack lucrau împreună, să guste fiecare bucăţică din plăcerea

aceleiclipe,ştiindcăs-arputeasănudureze.Curând,Garrettaclocitunplancasădresezecâinele,iarMabell-atachinat,zicândcăăstatrebuie

să-ififostmotivuldelabunînceput,sădeaomânădeajutorlacreş tereaunuicâinedesanie.Băiatularâs,daraziscăştiacăpuiulăstaeranăscutpentruzăpadă.Dataviitoarecândavenit, aadusomicăsanie de lemn făcută de el şi nişte hamuri pe care le împletise din frânghii şi piele. Câinele încă nucrescusedetot,azisel,aşacăaveasătragăsaniagoală.Mabels-auitatcumcăţeluşulaţâşnitcătrerâu,cusaniasăltândînurmasa,iarGarrettşiFainafugeaudupăel.Erauplecaţidecevavreme,destulăîncâtMabelsăînceapăsăseîngrijoreze.Cânds-aîntorsJackdinhambar,i-azisceseîntâmplase.

—Suntbine,Mabel.Copiiiăştiadoicunoscpădureamaibinecaoricine.Aivăzutcumfugecăţelulăla?GarrettosăfacădineluncâinegrozavpentruFaina.

Băiatuls-aîntorssingur,chiarînaintedeapus.—Mâinevremsăducemcâinelelaoturămailungă,însusulrâului.Neîntâlnimacolodimineaţă.Pot

sădormînhambarpestenoapte?—Sigur,azisJack.Separecăi-aigăsitunhuskybun.—Mda.Învaţăfoarterepedeşiîiplacelanebuniesămuncească.—Decimâine?Mergeţisăstaţilarâutoatăziua?Mabelîşifrângeamâinile,caobunicuţă,bătrânăşiagi tată.

Îndimineaţaurmătoare,cândîidădealuiGarrettpache tulcumâncarepecareîlpregătisepentrueidoi,plusohalcădeelanfriptpentrucăţeluş,Mabelnus-amaipututabţine.

—Garrett,promite-miceva,i-aziseaaproapeînşoaptă.Jacknutrebuiesăaudăce-ţispun.—Sigur.Ceanume?—Promite-micănuosăfacifocul.—Focul?—Da.Astăzi,cândosăvăopriţisăluaţiprânzulsaucândţisefacefrig.Promite-micăn-osăfaci

focul,nicimăcarunfocmic,dinrămurele.—Dardecesă…—Eimportant,azisMabel,stăpânindu-sesăseîntindăşisă-lscuturepetânărdeumeri.Promite-mi

căniciodată,absolutniciodată,n-osăolaşipeFainalângăvreunfoc.Fiindcăearidicasevocea,Jackşi-aînălţatprivireadinhârtiilepecarelecitealamasadinbucătărie,

însăapoi,absent,s-aîntorslaele.Mabelacoborâttonul.—Ştiucătrebuiesăţiseparăciudatce-ţicer,darîmipromiţi?Garrettaprivit-ocuîngăduinţă,iarpentruoclipăeaşi-adoritsăîispunăadevărul.Poatecăarfirâs

împreunăcuGarrettdeimprobabilitateaunuiasemenealucru,cevacenus-arfipututpetreceniciodată.

—Nu înţeleg,Mabel, dar îţi promit, a zisGarrett cu un aer serios. Şi niciodată n-aş lăsa să i seîntâmplecevaFainei.Ştiiasta.

Iarpechipulluieaputeavedeacăbăiatulcredeaceeacespunea.

44

Bârlogul ursului fusese un dar pe care Faina i-l făcuse anume, înţelegându-i într-o oarecare măsurăsufletul.LuiGarrettîiluasecevatimpsăsegândeascălaundarcuosemnificaţieegală,iarlaînceputsetemusesănufifostogreşealăcăţeluşul.Nuprevăzusecăeasevasperia.

Câtevasăptămânimaitârziu,eramaisigurpealegerealui.Căţeluşulprosperadecânderaîngrijaei,blananeagrăîieradeasăşistrălucitoare.SeuitatottimpuldupăFainacuochiilui,unulalbastruşiunulcăprui.CândcredeacăFainaadispărut,şedeaşiaşteptaabătut,cauncâinemultmaibătrân.Apoi,cândreapărea,căţeluşulsăreaşischelălăia. Încănu-idăduseunnume,dar îlchemalaeafoarteuşor,cuunfluieratcadepiţigoi.

IarFaina…şieaeraschimbată.DacăînainteeratăcutăşiserioasăînpreajmaluiGarrett,acumrâdeaşi dansa. Ea şi căţeluşul se fugăreau unul pe celălalt în cercuri totmai strâmte, până când fata cădearâzând în zăpadă, iar căţeluşul săreadeasupra ei.După ce se ridicadinnou în picioare şi îşi scuturazăpadadinpărullung,îlluauneoripeGarrettdebraţşiîltrăgeadupăeaprintrecopaci,cândalergadupăcăţeluş,şieradeparcăarfiînotatprintr-unvisdenea.Învisulacela,elosărutauneoripebuzelerecişiuscate.

Pe când se îndreptau spre râulWolverine, lumina soarelui făcea să scânteieze zăpada, iar fiecarecreangăşifrunzăuscatăstrăluceaacoperitădechiciură.Garrettsimţeacumaerulîiînţeapăplămâniişipielea descoperită a feţei îi ardea în ger. Până să-nceapă să meargă serios, picioarele îi erau dejaîngheţatepejumătate.FainaşicâinelealergauînainteşiapoiîlaşteptaupeGarrettsă-iajungădinurmă.Cânds-auopritsăiamasalângăogrămadădebuşteniaduşideviitură,Garretts-agânditsăfacăunfoccasăseîncălzească,darapoişi-aamintitderugămintealuiMabel.Aşacăaumâncatsendvişurilereciînfăşurateînhârtieceratăşii-audatcăţeluşuluibucatadefripturădeelanîngheţată.

Acumamputeasăneîntoarcem,asugeratGarrettcândauterminatdemâncat.Nu,haiîncăunpic.Terog.Aşacăaucontinuatsămeargăsprenord,uneoritraver sândcanaleleîngheţate,alteorişerpuindprintre

copacii de pemal.Vântul suflase toată zăpada din albia râului, iarGarrett putea vedea locurile undegheaţaalb-albăstriesevăluriseşiîngheţaseînumflăturişiadânciturimari.Pealocuri,elezitasămeargăpegheaţă,darFainaîifăceasemnsătreacă.Aveaîncredereînea,eraconvinscăeaştiaundeerafisuratăsauslăbităşiundeerasolidăşilimpedecasticla,şiîntotdeaunaeraînsiguranţălângăea.

Cândauajunslauncotalrâului,Garrettşi-adatseamacăacestaerapunctulcelmaiîndepărtat încareajunsesevreodatăînsusulrâului.Cândaucotit,valeas-alărgitîntremunţişiîndepărtarestrăluceauturledegheaţăalbastră.Era izvorul râului–ungheţar încastrat întremunţialbi.De laatâţiakilometridistanţă, vârfurile abrupte de gheaţă păreau să pâlpâie în lumina soarelui ca un miraj, apropiate şiîndepărtate,realeşiireale.

Haide!astrigatFaina,iareaşicâineleauţâşnitpestenămeţii întăriţi, într-unpâlcdesălciidepemalulrâului.Garrettaîncercatsăourmeze,darnuseputeastrecuraatâtdeuşorprintresălciilecaptiveîngheaţă.Poticnindu-seprin tufăriş,nicin-avăzut fatadecâtatuncicând i s-a ivitdeodată în faţă. Îşiîncolăcisebraţulpedupătrunchiuluneisălciimicuţe,iaracestaseîncovoiaseuşorsubgreutateaei.S-aaplecat,ieşinddintrecrengilescânteietoare,şis-auitatlaGarrettcuoprivirepecareeln-aînţeles-o.Apois-aaplecatşimaimult, iarel i-asimţitrăsuflarearecepepiele.Cauniepuredezăpadăsperiat,Garrettnus-amişcat,nupânăcândbuzeleeile-auatinspealelui.

Obrajii ei erau aşa de fini, aşa de reci lipiţi de ai lui, iar ea avea gustul aceleimiresme care îlbântuisetoatăiarna–ierburidemunte,pietreumedeşizăpadănouă.Acuprins-oîncetişorcubraţeleşiatras-oşimaiaproape.Şi-ascosomănuşăşişi-apuspalmagoalăpepărulei,cevaceacumînţelegeacătânjisesăfacăîncădecândovăzuseprimaoară,înaceazicândeaomorâselebăda.Lipitădeel,întreagalinieatrupuluieieraaşadedelicatăşitotuşiaşaderobustă,vieşirece,cevacenusemănacunimicdincesimţiseînainte.

Eşticald,aşoptiteaaproapedebuzelelui.Garrettşi-alăsatgurasă-iurmezeliniabărbiei,înjosulgâtuluişiînapoispreureche,ştiindcăs-ar

putearătăciînloculundepăruleiblondseîmbinacupieleafină.S-arputearătăciînfineţeaeipalidă,îndegeteleeidelicate,înochiieilargişialbaştri.

Voiasă-şilasegenunchiisă-icedezeşiastfelsăcadăamândoi,săzacăîmpreunăînzăpadă,darn-afăcut-o.Arămasînpicioare,cuunbraţînjurultalieiei,cucelălaltţinând-odeceafă,cufaţalipitădegâtulei.

Eaafostceacare–eas-aîntinsşiaînceputsă-şides cheienasturiideargintînfiligranaihainei.Nu,nu,abâiguitGarrett.Dece?Osă-ţifiepreafrig.Ea n-amai vorbit, dar a continuat să-şi descheie haina.Garrett şi-a aruncat şi cealaltămănuşă la

pământşi şi-astrecuratmâinilepesub lână,pielea luiasprăapucândcăptuşealademătase.Unvaldevinovăţie l-a înfiorat, ştiindcă într-un felce făceaueragreşit, însăeraprea târziu.Acolo,de-a lungulcoasteloreidelicate…acolo,lângăinimaeicebătea…acolos-arătăcitel.

45

M—ăsâcâie,Jack.Elseaşteptaselaasta.FelulîncareMabelseuitasetoatăziuapefereastră,muşcându-şibuzadejos,

oftândatuncicândmăturaşispăla.Dardecestăteamereupânăveneaorameseicasădeaglasgrijilor…astanureuşeadelocsăpriceapă.

—Hm?amormăitelpunându-şiunpolonicdefasoleînfarfurie.—Suntîngrijoratăcucopiii…păi,camastae,nu-iaşa?Numaisuntcopii.Artrebuisăzicuntânăr

bărbatşi-otânărăfemeie.—Hm.—Jack,măasculţi?Elîşiungeaofeliedepâinecuunt,daraîncuviinţat.—Păi,ştii,edoarcă…pargrozavdeapropiaţi,nueştideacord?Petrecaşademulttimpîmpreună,

doareidoi,şinusuntsigurăcăsecade.Ţinândcontdevârstalor.—Hm…—Jack,pentrunumeleDomnului.Măcarînţelegidesprecevorbesc?Aiauzitvreovorbădintotce

ţi-amspus?Elapusjoscuţitulşifurculiţaşis-auitatlaMabelpestefarfurie.—Nuservesccina,nu?—Scuză-mă.Doarcă…GarrettşiFaina.Măgândesccăs-arputeasăfie,păi…—Ce?—Tun-aiobservat?Câttimppetrecîmpreună?Cumseplimbăbraţlabraţ.—Suntdoarniştecopii.Eiîiprindebinesăaibăunprieten.— Dar, Jack, nu sunt copii. Nu mai sunt. Nu vezi ? Faina trebuie să aibă şaisprezece sau

şaptesprezeceaniacum,iarGarrettaproapenouăsprezece.Peelchiarl-asurprinslucrulăsta,cumtrecusetimpul.Fainafuseseocopiliţăcândveniseprimaoară

lauşalorşiparcămaiieriGarretteraunpuştidetreisprezeceaniinteresatdoarsăprindănevăstuici.— Bănuiesc că ai dreptate,Mabel. Am pierdut şirul anilor. Dar n-ar trebui să-ţi faci griji. Nu-i

Garrettgenulcaresăseţinădupăfete.Iarvremeadefăcutcurteeîncădepartepentrueidoi.—Nu,Jack.Teînşeli.—Noiaveamaproapededouăorivârstalorcândîţifăceamcurte.—Darnoieramdiferiţi.SorameamaimicăeradejamăritatăcândaveavârstaFainei.Jack a privit în jos, la fasolea rece şi la pâinea care se întărea. Darul lui Mabel de-a mirosi

necazurile,prezentesauviitoare,îlîngrijora.Uneorişi-arfidoritsă-şipoatăpurşisimplumâncafasoleacaldăşipâineaproaspătăşisămailaseproblemeledeoparte.

—Îmiparerău,Jack.Poatecănu-inimic.Darparepericuloscaeisăpetreacăatâtatimpsinguri,fără

însoţitor. Şi am observat-o pe Faina schimbându-se, într-un fel pe care nu-l prea pot explica.Dar ceputemface?Doarnuîiputeminterziceceva.Nuefiicanoastră,nu?

Aceastăultimăloviturăamersdreptlaţintă.Decâteorinuspuseseelexactacestecuvinte?Fainanuerafiicalor.Einu-iputeauhotărîviaţa.Totceputeaufaceerasăfierecunoscătoripentrutimpulpecareîlputeaupetrececuea.Iaramănuntulăsta–Fainafugindprinpădurecubăiatul–,amănuntulăstal-arosaşacumteroadeopietricicăîngheată.Laînceputpareonimicatoată,underanjneînsemnat,darînceledinurmătefacesăşchiopătezi.

Zile înşir, Jacknupreas-amaipututgândi laaltceva.Cândfusese tânăr,eranepăsător la fete. Învremeceprieteniiluiseîmpopoţonaulafiecaresfârşitdesăptămânăcasăseducălaîntâlniriledansante,eleramaiinteresatsă-şipetreacăserilecioplindlavreunobiectdelemnsauîngrijindvreunmânz.Sigurcă sărutase câteva fete în spatele hambarului, dar numai când fusese aproape nevoit, şi adesea seîntrebasecefusesediferitînprivinţaluiMabel,deatenţiaîifuseseatrasăşipăstratăferm.Eaeratăcută,blândă şigânditoare, iar la începutnuarătaniciunpicde interes faţădeel. În timp însă, între ei s-aînfiripatoafecţiunecaredeasemeneaeratăcutăşiblândăşi,uneori,distantă.

Aşa se gândise că va fi şi cuGarrett.Esther glumise că nu exista nimeni în întreagagrădină a luiDumnezeucaresădoreascăsăsepunăcubăiatuleiîncăpăţânat.Întimpcefraţiiluimaimarisegrăbeausăseînsoarecufetedrăguţeşizâmbăreţe,luiGarrettîiplăceasăsteasingur.Jackpre simţeacăînceledinurmă,poatepestenişteani,aveasăaparăofemeiecuofireneaşteptată,caresăfieperecheaperfectăpentruGarrett.

DarFaina?Eraimposibil.Indiferentdevârstaei,eracopilăroasă,purăşifragilă.Garrettaveamaimultbun-simţdecâtsăpângăreascăaşaceva.

Apoii-aurmăritpeceidoi,felulîncarestăteauaşaîncâtbraţeleliseatingeaucândvorbeauprintrecopaci,felulîncareîşistrângeaumâinilecândîşispuneaularevedere.Într-onoapte,înpat,Mabeli-adatvesteaceamare,iarînvoceaeiasimţitrevoltăşipanică.

—Fainanupleacă.Zicecăosărămânăpestevară.—Cum?—M-aiauzit.Numaipleacă,atuncicândsetopeştezăpada.—Dece?—Chiartrebuiesăîntrebi?—Ceţi-azis?—ZicecăGarrettvreasăoducălapescuitdesomonişiîntundră,lavânatdekaribu.Zicecăosă

rămânătoatăvara.Eradescurajant,darJacknuputeaexplicaexactdece.Oarenuastaîşidoreau?Cafatasăfiecuei

totanul,caînlunilelungidevarăsănu-şifacăgrijipentrusiguranţaei?Darnu,nueraceeace-şidorea.Îi era dor de ea când era plecată, dar şimaimult îi plăcea să o ştie în zăpada dinmunţi, departe desoarelefierbinteşidevalearâuluiînţesatădeţânţari.

—Ştiiceînseamnăasta,Jack?Eln-azisnimic.

S-aivitsoarele,iarzăpadaaînceputsăpicure,întâidepestreşinişiramurilecopacilor,apoiînjospeversanţiimunţilor.Primăvaraavenitrepede,caldă,iarrâuls-adezgheţatînmaregrabă,trosnind.Jacki-aspusluiMabelcăseducelarâu,casăseuitecumsescurgsloiurile,dardefaptvoiasă-iurmăreascăpe ei. Garrett se mutase deja în hambar, deşi vremea semănatului era încă departe, iar în aceastădimineaţăbăiatuls-atrezitdevremeşis-aîntâlnitcuFainaşicucâineleîncurte.NicimăcarnuauintratîncolibăcasălezicăluiJackşiluiMabelbunădimineaţasaularevederesaucemaifaceţi,înaintede-aplecalabraţ,pepotecă,însprerâu.

—Măîntorcimediat,azisJack.AevitatprivirealuiMabel.Toatădimineaţafusesereţi nută,vorbisepuţinşisemişcasetăcutăprin

colibă.Cândîşipuneajacheta,eas-aîntinsşii-aluatomânăîntr-alesale.L-aprivitcapentrua-ispuneceva,darn-afăcutdecâtsă-lsărutepeobraz.

Curteaşidrumulprincipalerauplinedenoroi,darpotecaînsprerâueramaiplăcută,şerpuindprintremolizi. Pământul era uscat, plin de muşchi şi brăzdat de rădăcinile copa cilor. O veveriţă i-a chiţăitdeasupra capului, dar Jack nu a putut s-o vadă în lumina piezişă. Ici şi colo, petice de zăpadă maizăboveaupepământ,darmaiadeseafrunzepiticedecornşicapetedeferigăseiţeaudinsolulreavăn.Curândaauzitvuietulrâului,iarcânds-aapropiatdeapă,avăzutmuguriimoişiargintiiaisălciilor.Adatsărupăcâţivadepecrengi,casăi-iducăluiMabel,darapoişi-aamintitdesarcinaluineplăcutăşiacontinuatsămeargă.

Sperasă îigăseascăpemalulrâului,aruncândcupietre îngheaţafragilăsautrăgânddeunbăţdinbotulcâinelui.Dareinuerauacolo,aşacăacontinuatsămeargăpepotecă,de-alungulrâuluişiprintretufeledesălcii,pânăceaceastal-apurtat, înceledinurmă,dinnoupeunterenmaiînaltşi într-oaltăpăduredemolid.Aicicopaciieraumaifalnicişimaideşi,iarîntregullocaveaunaermaimisterios,maitainic.Seuitatotînjos,canucumvasăseîmpiediceînrădăcini,şiastfelazăritunciorchinedefloricelerozînflorindprincovoruldemuşchişiacedemolid.Condurul-zânei,aşaleziceaMabel.Culeseseodatăpentru ea un bucheţelmic de orhidee de primăvară sălbatice, iarMabel îl certase, zicându-i că erausensibileşicăoricefloarepecareoculegeaînsemnamoarteaîntregiiplante.

Aferitflorile,păşindpesteele.Potecanuduceanicăieri,dardincândîncândauzeavoci.Arfipututsă-istrige,să-iprevinăcăseaflaacolo,darn-arfiavutniciunrost.Veniseacolocasă-ispioneze,şi-i

erasilădeasta.Înceledinurmă i-agăsit,cuibăriţi subunuldintreceimaimaribrazi,cuhainele întinsesubeica

niştepături.Eraun loc frumos ; soarele străluceaprin ramurile cu ace, împrăş tiindpetede luminăpepământ,iaraerulpurtamireasmalimpedeşipurăamolizilor.S-auitatprintrecopacinumaisuficientcâtsăînţeleagăcevedea,apoiaîntorsprivireaşiafostatâtdecuprinsderuşineşifurie,încâtabiaşi-amaigăsitdrumulînapoisprecasă.

Părea că trecuse îngrozitor demult timpde când plecase Jack, iarMabel se tot plimba încolo şi-ncoaceprinfaţaferes trei,nicieanumaiştiadecând.Făcuseogreşealăspunându-i.Arfitrebuitsă-şiascundănelinişteaşisăvorbeascădirectcufata.Acumerapreatârziu.

CândJacks-aîntorsîncurte,afostuşuratălaînceput.Erasingur.Darapoiaobservatcâtdeîntinss-adussprehambar,cumadatunpicioruşiicas-odeschidăşicumatrântit-oapoi,încuindu-seacolodeparcă n-ar fi ştiut unde să se ducă sau ce să facă. S-a îndreptat spre stiva de lemne şi a luat toporul.Doamne,s-agânditea,osă-lomoare.Els-aapucatînschimbsădespicebuşteni,unuldupăaltul,iareaeraacumla felde tulburată.Garrettdespicaseşi stivuisesuficiente lemneastă-iarnă,cât să îi ţinăaniîntregi. Jacknu îndeplineao treabă– îşidezlănţuia furia.Voia să seducă la el.Nu îi spusesedespretandreţeaautenticăpecareocitisepechipulluiGarrettsaudesprecumvăzusecăfataîltrăgeapeeldebraţ.Îşidădeaseamacă,înciudacelorspusemereudespreFaina,cumcăeanuarfifiicalor,Jackvedeaacumtoateasteaexactprinochiiunuitată.

Mabel nu a observat cândGarrett a ieşit dintre copaci, dar când n-amai auzit trosnetul ritmic allemnului,s-auitatpefereastrăşii-avăzutpeceidoibărbaţistândlângăstivadelemne.Nuleputeaauzicuvintele,darputeaînţelegedinmişcărilelorcăvorbeau–maiîntâiJack,apoiGarrett.Jackîşifluturamâinileşi,chiarşiprinfereastră,Mabelavăzutumeriibăiatuluicăzând.Apois-aîndreptatlalocşiavorbit mai însufleţit.Mabel stătea la fereastră, cu una dintre palmele goale lipite de geam. Iar apoi,aparentfărăniciunavertisment,Jackl-apocnitpeGarrettînfalcăşil-adoborâtlapământ.

Poatecăeraogreşeală.Eanu-lvăzuseniciodatăpeJacklovindpecinevaşis-arugatsăfiedoarointerpretaregreşităde-aei.DarcândGarretts-aridicatînfund,îşifrecafalcacudosulpalmei.Jacki-aîntinsomână,probabilcasă-lajutesăseridice,dartânărularefuzatşi,cugreutate,s-aridicatsingurînpicioare.

CândJackaintratîncolibă,nicielşiniciMabeln-auvorbit.Eal-aduslaligheanulcuapă,undei-aspălat încheie turile umflate şi i le-abandajat cuo cârpă rece şi udă.Afară, se auzea calul luiGarrettpărăsindcurteaîngalop.

46

Lavarăosăneducemînjosulrâului,spreocean.Da?Acoloosăprindemsomoni,directdinapasărată,câtîncămaistrălucescdeparc-arfideargint.Osă

facemunfocdetabărădinlemnadusdeviiturăşiosădormimînnisip.Poatec-osămergemtocmaipânălaocean.

N-amfostniciodatăacolo.Emare.Ştiu.L-amvăzutdepemunţi.Şiştiice-osămaifacem?Fainaşi-arăsucitcapulpepieptullui.Nu,azis.Ce-osămaifacem?Osăînotămînrâu.Osănedămjostoatehaineleşi-osăînotămdezbrăcaţiînrâu.N-osă-ţifiefrig?Nuu.Sunttreiiazurimiciînalbiarâului,undeapaestătutăşiseîncălzeştedelasoare.Suntlimpezişi

albastre.Osăvezi.Osă înotămşi-osăfacempluta, iarcândosănebăgămcucapulsubapă,osă tesărut.Uite-aşa.

Eracaosetecumplită.Puteasăbeaşisătotbeadineaşiniciodatănuerade-ajuns.Cânderauîmpreună,hoinărindprinalbiarâuluisauurcândînsusulunuipârâu,îşispuneauunulaltuia

totceştiau.Careeraculoareaochilor lupuluisur.Cumsăprinziunbizamprincrustadegheaţă.Undecuibărescgâşteledezăpadăşiunde-şifacmarmotelebârlogul.Zgomotuluneiturmedekaribustrăbătândtundra.Gustulcoacăzelordemunteşi-almugurilormoidemolid.

Cercetaunoroiulpotecilor,arătaucătreurmeşinumeauanimalelecarelefăcuseră.Garrettîncercasăoînveţecumsăurlecaunelanîndrăgostit.Fainaîncercasă-lînveţecântecelepăsărilorsălbatice.Apoiîncepeausărâdăşisăsefugăreascăprintrecopaci,pânăcânddădeaudeunulcuramurilargişicuunpatdeacededesubt.Acoloseîmbrăţişauşiîşigustauunulaltuiabuzele,ochii,inimile.

Iarcânderaudespărţiţi,elsesimţeadeparcăarfimuritdesete.

47

D—ecicamastaafost,azisJack.Şi-a scuturat palmele de funingine.La picioare avea o găleatămetalică plină cu cenuşa pe care o

scosesedinsobă.—Decibănuiesccăamcamterminat-ocuel.N-osă-lmaivedempebăiatulălape-aici.—Nupoţisăştii,azisMabel.—Baştiu.N-osăsemaiîntoarcă.Vinevremeasemăna tuluişiosă-mirupspateleîncâmp,încercând

săfactreaba.Şiel?—Credcă-lsubestimezi.—Omvedea.Alovitcumânaînburlanulsobeişiaascultatcumcadecreozotul.Apoil-astrânsculopatadinsobă

şil-apusîngăleată.—Eacelaşitânărpecare-lştimdintotdeauna.Doarcăeîndrăgostit.—Omvedea.

Caluldispăruse.Jackaînchisşiadeschisuşadinnou,zicându-şicăînnebunise.Darnu,calulnumaieraacolo.Atraversathambarul,aieşitpepăşuneşiavăzut,înparteaîndepărtată,căpoartaeradeschisă.

Întârziasevenindsăhrăneascăşi săadapecalul.Avusesedegândsă lucrezepecâmpchiar îndatădupă ivirea zorilor. Era sfârşitul lui mai şi pământul începea în sfârşit să se zvânte. Câteva dintreterenurilecelemaimari totmai tre buiauarate.Dar îndimineaţaastaspatele îieramai înţe penitcadeobicei,aşacăseîncălzisefăcându-şidelucrupelângăcolibătimpdecâtevaore.

Cândatraversatpăşunea,aobservaturmedegheteînnoroi.Aînchispoartaşiaurmatşirulacestoracătrecelmaiapropiatteren,întrebându-sedacăn-artrebuisăseîntoarcădupăpuşcă.

Orbit de soarele aflat deja sus pe cer, la început Jack n-a putut vedea bine.A rămas lamargineaterenului,ferindu-şiochiicupalma.

Garretteralaplug,arândpemargineacealaltăacâmpului.I s-apărutcăbăiatul l-a salutatdincap,darnuputea fi sigurde ladistanţaaceea. Jackadat să-i

răspundăridi cândmâna,însăimediataîndesat-oînbuzunar.Afăcutstânga-mprejurşis-adusacasă.

—Te-aişiîntors?—Dispărusecalul.M-amdussă-lcaut.Mabelaridicatdinsprâncene.—Şi?L-aigăsit?

—Mda.L-amgăsit.—Şi?—ElaGarrett.Arăuncâmp.—A,da?Mabelastrânsdinbuze.Poatecăîncercasănuzâmbească.Poatecăseabţineasăspună„Ţi-amzis

eu“.—Da.Da.Tumi-aizis.—Păi,euamîncredereînel.Euntânărcareîşionoreazăobligaţiile.—Bine,atuncicândvinelaprânz,spune-icămiseparecă terenuldinnordvatrebuirefăcut.Era

preanoroioscândamtrecuteu.—Darpoţisă-ispuichiartu,aziseacublândeţe.—Nu.Aiciteînşeli.Mabelaoftat.—N-osăfiumesagerultăupentrutotdeauna,săştii.Voidoivatrebuisăvăvorbiţiîntr-obunăzi.—Omvedea,azisel.

48

Oceaţărăcoroasăstăruiaînvăzduhuldimineţiidepri măvară,darauplecatdincolibă,fiindcăfataeracaunanimalîncuşcă,încordatăşiagitată.MabelştiacăcevaeraînneregulăşisegândeacăpoateFainaîivaspunedacăseduceauîntr-oplimbarevioaie,doarelesingure.Aupornitpeurmelecăruţei, în jurulcâmpurilor,mergândlapasunalângăalta,pânăcândeaşi-adezlegatlimba.

Oaresuntpemoarte?aîntrebatfata,fărăsăseuitelaMabel.Dece-aispuneaşaceva?Amtotsângerat.Luniînşir,începeaşiseopreaşimăîndoiamdedurere.Decenumi-aispus?Nu,evinamea.Euarfitrebuitsă-ţiexplic.Aisângeratdinnou?Nu.M-am gândit că suntmai bine, fiindcă sângerarea s-a oprit şi n-amai revenit. Dar acum,mă

trezescşimănâncşinupotpăstranimicînstomac.Toatăziuanuvreaudecâtsămăîntindşisădorm.Mabelaînţelesînceledinurmă;acondusfatacătremasadepicnicşis-aaşezatpebancă.Osăaveţiunbebeluş,tuşiGarrett.Porţicopilullui.

Ceaţaseîntindeaacumde-alungulalbieirâului,iarrăsuflărilelorerauvizibile,înălţându-seînnori

albidinsprebuze.Rigidă,cuspateledrept,Fainas-aridicatşis-auitatlamunţiiîndepărtaţi.Ştiucătesperie,copilă.Darpoţisăfaciasta.Euamîncredereîntine.Darcumsăpot?Ceştiueudesprecopii,despremame?Fatas-aîntorscătreMabel,iarînochiiseciteadisperarea.Dartu,azisdeodată.Tutrebuiesăştiicâtecevadesprecopii.Terog.Trebuie.Ia-ltuşifiimamalui.Mabelşi-aîmpreunatpalmeleînpoală.Ani de-a rândul, braţele oduruserădedor.Erao slăbi ciunepe carenu şi-opermitea adesea, dar

uneori stătea într-un scaun, cu ochii închişi, cu braţele încrucişate pe piept, şi îşi imagina că ţine unbebeluş–căldura lui încrezătoare lipitădecorpulei,căpşorul luimirosinda lapteşiapudrăde talc,pielea luimai finădecâtpetalele florilor.Privisealte femeicubebeluşişi înceledinurmă înţelesesedupăce tânjea :permisiuneanelimitată–nu,necesitateaabsolută–dea ţine înbraţe,deasărutaşiamângâiaaceastăfiinţămititică.Legănânduncopilînfăşatînbraţe,mameleîşilipeau,absente,buzeledefrunţilebebeluşilorlor.Trecândpelângăţânciilorpevreunhol,mameleleciufuleaupărulsauchiarîiridicauînbraţedinmersşiîisărutauapăsatpebărbieşipegât,pânăcândcopiiichiuiaudeveselie.Încealtă împrejurare a vieţii, se întreba Mabel, mai putea o femeie să iubească atât de deschis şiabandonându-seastfel?

Acum,aşadar, i seofereapeneaşteptateuncopil, saucelpuţinposibilitateaunuicopil, iareaeratentatăsă-laccepte,capeundar.Poatecăastaerasoarta.Totuldusesespreacestmoment,cândînsfârşitiseîndeplineadorinţa.

Şiaşaeraşicorectsăprocedeze,nu?Cumarfipututofatăcarelocuiasingurăînsălbăticie,doarocopilăeaînsăşi,săpoartedegrijăunuibebeluş,să-lţinălacăldurăşiînsiguranţă?ÎntimpceeaşiJack,oricâtdebătrâniarfifost,eraupregătiţisăcreascăbebeluşul.Aveauocasă,untrai.Copilularfiavutunpat curat în care să doarmă şimâncare caldă în farfurie.Când avea să vină vremea, copilul putea sămeargălaşcoaladinoraşşisăseîntreacăcualţii însilabisitşisădesenezelucruridrăgălaşeşicara -ghioasepentrueidoi.

Mabelşi-apermissăvisezeastfelcuochiideschişi,însăfoartepuţin.Oricâtşi-arfidoriteauncopil,acestanueraalei.EraalFainei,şiastai-aşispus,înceledinurmă.

Fata era cât pe ce să fugă, aşa cum făcuse de atâtea ori înainte. În pădure. În sălbăticie.Departe.Mabels-aîntinsşiaapucat-odemână,convingând-ocublândeţesăseaşezelaloclângăea.

Nupoţifugi,copilă.Nuşideasta.Esteîntine.DegetelesubţirialeFainei,caoaselerecişialbealeuneipăsări,seodihneauînmânaluiMabel.Cât

dediferitedemâinileeinoduroase,calde,greleşipătatedevârstă.Veifiajutată,azisMabelcublândeţe.Denoitoţi.DemineşideJack.ŞideEsther.Esteceamai

generoasăfemeiedincâteamcunoscutvreodatăşivafinespusdebucuroasăsăajute.ŞimaieşiGarrett.Fataşi-aplecatprivirea.Trebuiesăîispui,Faina.Acum,căştiiceseîntâmplă,căvoidoiaţizămislituncopilşicăacesta

creşteîntine.Acum,căştii,trebuiesăîispui.Osăseînfurie.Nu.N-osăseînfurie.Osăsesperie,caşitine.Darn-osăseînfurie.Teiubeşte.Iareuamîncredere

înel,cumamşiîntine.Fainaalăsat-osingurălamasadepicnic,iarMabel,tremurândînhainaei,şi-aîncrucişatbraţeleşi

mai strâns.Eraungest de însingurare, ungest dezolant, să renunţi la un copil.Faina, atât de înaltă şizveltă,unmicsufletînspăi mântat,adispărutînpădure,iarMabels-aînfuriatpenedreptateasituaţiei–eaîşidoriseatâtdemultuncopil,dar i se interzisesesăaibăunul, iar fataasta tânărăerableste matăcuunul,caopovarăpecarenupăreasăaibăputereas-oducă.

—Fainaegravidă.Mabelştiacăeunobiceioribil,săaşteptecinapentrua-idaluiJackveştilerele,dareraunuldintre

puţinelemomenteliniştitepecarelepetreceauîmpreună.Dedataastaînsă,s-atemutcăfărăsăvreal-aomorâtpeJack.S-aînecatşiatuşitpânăs-aînvineţitîngrozitorlafaţă.Aduratatâtdemult,încâtMabels-aridicatînpicioare,gatasă-lloveascăpestespinarecasăiasăîmbucăturaînţepenită,darchiaratunciJacks-aopritşişi-adresglasul.Mabelaaşteptatsăzicăceva,darn-afăcut-o.

—Egravidă,Jack.—Te-amauzit.—Şi…—Şi?—Păi,nuainimicdezis?—Ce-arfidezis?Enumaivinanoastră.Eramaiinocentădecâtoricecopildinlume,iarnoieram

singuriicareoputeamproteja.Noiamlăsatsăseîntâmpleunacaasta.—Ah,Jack.Dardecetrebuiesăfiemereucinevadevină?—Fiindcăaşaemereu.—Nu.Uneori lucrurileastease întâmplă.Viaţanucurgeaşacumsperămsaucumplănuim,darnu

trebuiesănesupărămînhalulăsta,nu?Jackacontinuatsămănânce,darfărănicioplăcere,dincâteputeavedeaMabel.Eradeparcăşi-arfi

îndesatpegâtfiecareînghiţitură.Pânălaurmăarenunţatşiaîmpinsfarfuriadeoparte.—Osăfieonuntă,bănuiesc?Expresiadezgustatănu-ipărăsisechipul.

—Ah.Păi...Nus-avorbitdeaşaceva.—Osăfieonuntă,arepetatel,şieraoafirmaţieputer nică,limpede,carenulăsalocdediscuţii.—AtuncivatrebuisăledămvesteaşiluiGarrettşiFainei,aziseazâmbindu-iironicsoţului.Dar

suntdeacord.Esinguracale.

Abiaînnoapteaaceea,cândstăteaîntinsăînpatcugetândlaplanuriledenuntă,s-agânditlabasm.S-adatjosdinpatşi,desculţă,aaprinsolumânareşis-aduslabibliotecă.Ascosfoileeicudesenedincarteatuncicândadeschis-opemasă,apoiarăsfoitprintreilustraţiilecoloratepânăaajunslaceapecareşi-oamintise.Eraunluminişîntr-opădure,plindefrunzeverzişiflori.Fatadezăpadă,curochiaalbă împodobităcugiuvaiere şipurtândpecapocoroniţăde flori sălbatice, stăteaalăturideun tânărarătos.FrumoasaPrimăvarăera înfaţa lor, ţinândceremoniadecăsătorie.Deasupra,soarelestrăluceaputernic.

Mabelavrutsăînchidăcarteacuputere,săoarunceînsobăşisăopriveascăarzândînflăcări,însăadatpaginilepânăaajunslailustraţiadecaresetemea.Eracoroniţadeflorisălbatice,darnupecapulfetei, ci înflorind din pământ, ca de pe unmormânt. Şi-a dus omână la buze, deşi nu era nevoie.Nuscoseseniciunsunet.

Jacks-afoitînpat.Mabelaadunatschiţeleşile-astrecuratînapoiîncarte,înaintede-aopunelalocînraft.Aveasămaitreacămulttimppânăsăseuiteiarăşilacarte,şiniciodatăn-aveasămaivorbeascădespreea.

49

Jackeracalm.Numaiputeadatimpulînapoi,darmăcaraveaunplandeacţiune.AînceputcândavenitGarrettlael,lanumaicâtevaziledupăveştileluiMabeldespreFaina.Bănuia

cătânărulvenisecasăîncheieceartasausăpunăcapătoricăreiaso cieri.Cândcolo,elstăteacucăciulaînmână.

—AmvenitcasăcervoiesămăcăsătoresccuFaina.Ştiucăsuntemtinerişicănuamcineştiecesă-iofer,darsuntemlegaţiunuldealtulşiamcelemaibuneintenţii.

Afostcaoloviturăînpiept,iarJackatrebuitsăseaşezepeunscaundinbucătărie.Garrettarămasînpicioarealături,foindu-sepelocşidregându-şiglasul.

Nuprevăzuseasta.Bineînţelescăsevorcăsători;bănuisecăGarrettîşivaasumaresponsabilitatea.Darbăiatulveniselael–laJack–casăcearăvoie.

Nuseîntâmplasedelocbrusc,aşacumîşiimaginaseîntotdeauna,cuorevărsaredesângeşiunţipătascuţit, nu, ci paternitatea se instalase tăcut, treptat, de-a lungul anilor, iar el fusese ca orb. Şi acum,tocmaicândpricepeaînsfârşitcăofiicăsevânturaseprinviaţalui,acumisecereasăolasesăplece.

—Osăamgrijădeea.Aicuvântulmeu.Jackşi-aîntorsprivirealabăiat,iarcânds-auitatlachipulluinerăbdător,avăzutceeaceîncercase

Mabel să-i spună :Garrett chiar o iubea pe fată.Dar era de-ajuns ? Băiatul îi trădase încrederea, îlminţise sub propriul acoperiş şi profitase de împrejurări. Jack s-a ridicat de pe scaun şi la privit peGarrettdreptînochi.

—Osăaigrijădeea,azis,şinueraoînţelegere,cioporuncă.S-aapropiatdeGarrettşişi-austrânsmâinile,cadoibărbaţicareabiasecunoscuserăşinuerauîncă

siguriunuldecelălalt.

ÎnnoapteaaceeaapusJackplanullacaleşiatrezit-opeMabelcasă-ispună.—Osăleconstruimocasă,aici,peterenulnostru.—Ce?Jack,câteceasul?—Osălefacemocolibălângărâu.ÎnfelulăstaGarrettosăfieaproapedefermă,darosăaibăşiei

locullor.—Hm?Mabeleraîncăadormităpejumătate,darJackacontinuat.—Fainaşicopilulosăfieaproapedetine,aşaosăpoţis-oajuţi.Osăîncepems-oridicămchiar

dupăsemănat.Poateosăputemfaceacolochiarşinunta.—Unde?Nuntă?—Aici,Mabel.Osălocuiascăaici,lângănoi.Osăfiebine.—Hm?DarJackalăsat-osăadoarmălaloc.Eramulţumit.

S-a uitat cum lumina limpede a dimineţii intra pieziş pe fereastră şi lumina profilul Fainei şi s-aîntrebatdacămereueraaşadegreusăfiitată.Dăduserăgataunibricdeceaişicâtevafeliidepâinecugem de coacăze, iar acum nu-i mai rămânea decât să poarte acea discuţie, aşa cum îi promisese luiMabel.La tejgheauadinbucătărie,Mabel încercasă spelevasele încet.Nuspălaniciodatădimineaţa,daracumfiecarefarfurieşifiecarefurculiţăerauspălate,clătiteşiuscatedeparcăarfifostfăcutedincineştieceporţelanpreţios,fiindcăsestrăduiasăaudă.

Jackşi-adresglasul,sperândsăsunepărinteşte.Faina?Astaesteceeaceîţidoreşti?Eceeacefacidacăiubeştipecineva,nu?Viaţatasevaschimba.Nuveimaiputeasădispariînpădurecusăptămânile.Osăfiimamă,soţie.

Înţelegiceînseamnăasta?Fainaşi-aînclinatcapulîntr-opartecaşicumarfiridi catuşordinumeri,darapois-auitatţintăcu

ochiieialbaştriîntr-ailuiJack,iarlimpezimealorl-acaptivat.Chipuleipurtaaceeaşiexpresiepecareo mai văzuse de atâtea ori înainte, un amestec uluitor de tinereţe şi înţelepciune, de fragilitate şiferocitate. O văzuse şi când împrăştiase zăpadă pe mormântul tatălui ei, şi când le apărea la uşă cumâinilemânjitedesânge.Nueratristeţesauiubire,dezamăgiresauînţelegere;erautoatelaunloc.

Îliubesc.Şipecopilulnostru.Ştiuasta.Deci,vreisătecăsătoreşticuel?Suntemfăcuţiunulpentrualtul.Jack seaştepta să fie fericit.Nuastaar fi trebuit să simtăun tată ?Bucurie?Şinuaceastă inimă

împovăratădemâhnire?Îşiascunseserăidilaşifăcuserăuncopilfărăsăfieluaţi,daraltcevaîlapăsa.Fainan-aveasămaifieniciodatăfetiţapecareovăzuseivindu-sedintrecopaciiarna,cupicioareleabiaatingândneauaşicuochiicagheaţarâului.Fusesecaomagieînvieţilelor,venindşiplecândodatăcuanotimpurile,aducândcomoridinsălbăticiecumâinileeimititele.Copilaaceeadispăruse,iarJacks-apomenitjelinddupăea.

50

Tufeledecăpşunitocmaiîncepeausărăsarăşisă-şiînalţelăstariiroşii-purpurii.Mabelseaplecadelaoplantălaaltaşi,cuofoarfecă,tăiaresturiledeanultrecutşiaruncafrunzelemaroniişichircite.Cândaajuns la capătul stratului, s-a ridicat, şi-a strecurat foarfeca în buzunarul şorţului de grădinărit şi şi-aîmpinsborullargalpălărieidepaidepefrunte.

Încăeraacolo.Ultimulpeticdezăpadădincurte,adăpos titlaumbrapereteluinordicalcolibei,undenămeţii fuseserăceimai înalţi.Semicşorase înzilele totmaicalde,pânăcând rămăsesedoaruncercmarecâtroatauneicăruţe.

Mijindu-şiochii,s-auitatlasoare,dejaalbşifierbintepecer,şişi-asuflecatmânecilerochiei.Aveasă fie pârjol, cum îi plăcea lui Garrett să spună. El şi Jack lucrau în cămăşi cumânecă scurtă cândsemănaucâmpurile.Aveausăvinăacasăarşidesoare,erasigură.

Mabelşi-atrasborulpălărieilaloc,casă-iumbreascăochii,aluatgrebladelângăstâlpulgarduluide care se sprijinea şi a început să râcâie şi să răscolească prin grădina de căpşuni, afânând solul,

curăţândrândurile.Cucoadaochiului,vedealuminasoareluistrălucindpezăpadaalbă.Curândaveasădispară.

SegândiseadesealacuvinteleAdei,despreinventareadenoifinaluripentrupoveşti,desprealegereabucuriei în locul tristeţii. În anii din urmă, văzuse că sora ei greşise în parte.De suferinţă,moarte şipierderinusepoatescăpa.

Şitotuşi,ceeaceAdaîiscrisesedesprebucurieeraabsolutadevărat.Cândstăînfaţata,cubraţeleeilungişidezgoliteşicuzâmbetuleimisterios,trebuiesăoîmbrăţişezicâtăvrememaipoţi.

CândFainaaieşitdinpădureademolizi,razelesoareluiauînvăluit-odeodatăşii-auluminatpărulblondîntr-unstraniuargintiuauriu,aşaîncât,chiarşidinparteacealaltăacurţii,Mabelşi-aamintitdezânelecustrăluciredesteleşilicurici.CăţeluşulFainei,acumdeşiratşiculabemari,aurmat-ogâfâindprincurte.

Braţele şipicioarele fetei eraudezgolite.Purtanumai rochia simplădebumbac, cumodel cu florialbastre,cusutădeMabel.Pasuleierasigurşiîntins,cummergeapriniarbaproaspătăşipesubplopulceînfrunzea,iaratuncicânds-aapropiat,Mabelavăzutcăaveapieleabronzată.Numaipurtapantofisaumocasini.Eratotînaltăşisuplăşi,deocamdată,nuarătadelocvreunsemncăarfiînsăr cinată.

Fainas-aopritlamargineastratuluidecăpşunişis-alăsatpevinelângăcâine.I-apusomânăsubbărbie,iarcucealaltăl-amângâiatpecap,printreurechi,şicâineleazâmbitaşacumofăcuseînaceaprimăzi.Cândeas-aridicatînpicioareşiafăcutungesttăcutcumâna,câineles-aîntinspepământ,încăgâfâind,cublananeagrăstră lucind.

Fainaamersprintrerânduriledecăpşuni, iarpicioareleeigoaleapăsauatâtdeputernicpământul,încâtMabelapututvedeaţărânafrământându-seîntredegeteleei.Fataaluat-opeMabeldemâinişiasărutat-opeobraz.Cânds-adesprins,Mabelaîmbrăţişat-oşiaţinut-oaşamulttimp,chiardacăsimţeasoareledogorindpespinareaFainei.

Arăţibine,azisMabel.Chiarîmiebine,arăspunsea.Îmie.

51

Jackl-aconduspeGarrettpedrumulcăruţeişiapoipeopajişteînvecinatăcurâul.—Eavoastră,azisJack.Consideraţi-oundardenuntă.Osăridicămcolibachiaraici,cuvederela

munţi.—Eunlocfrumos.Chiar însearaaceea,dupăceau terminatcusemănatuldepestezişiau luatcina,Jackabănuitcă

Garrettseduseselaculcareînhambar.I-azisluiMabelcăieşeasăiaunpicdeaerşiafăcutoplimbarepânălapajişte.Acolol-agăsitpeGarrettcuolopatăşiuntopor,schiţândconturuluneicolibedirectînţărână.

Munca aveaun ritm şi un scop, iar Jack şiGarrett i s-au abandonat cuplăcere, chiar cuuşurare :trasulîmpreunădeferăstrăuînainteşi-napoi,copaciicăzândcutrosnet;alunecareacuţitoaieipebuşteniidemolid,scoarţacojităînfâşiilungi;tăiatulşicrestatulcutoporulascuţit,cioplitulmanualalfiecăreimuchii.Dragosteaşidevotamentul,spe ranţaşiteamadevastatoaredinpânteculcrescândaluneifemei–acestea rămâneau nespuse. Lamiezul nopţii, când împingeau încă un buştean la locul lui, puteau auzimăcă lendriicupieptroşuşivrăbiuţeleciripindprincopaci,şiastaleeradeajuns.

Până când s-a terminat semănatul, ridicaseră pereţii din buşteni până la brâu şi de-acum treabamergeamairepede,căaveautoatăziua ladispoziţie.Jackîl lăsapeGarrettsăfacă treburilecelemaigreleşiuneoriseaşezapeunbuştean,casă-şiodihneascăspateleobosit,privindu-lpebărbatulmaitânărcumlucra.Mabelveneaadeseacuprânzulîntr-uncoşşiuneoristăteasuficientdemultîncâtsădiscuteundeartrebuisăfieofereastrăsaucefeldeverandăsăconstruiască.

Fainanueradevăzutnicăieri.JackbănuiacăeaşiGarrettseîntâlneauuneori,doareidoi,însăfatanuveneasăiacinacuJackşiMabel.Dedataasta,Jackafostcelcares-aîngrijorat.

—N-artrebuisăseodihnească,sămănâncemeseregulate?—Ebine,Jack,ziceaMabel.—Decenueaici,săsteacunoipânălanuntă?—Eacoloundetrebuiesăfie.Numaiaremulttimp.—Multtimp?—Viaţaeisevaschimbaîncurând.Întotcazul,n-osămaipoatăgoniprinpădurecaunspiriduş.

Totulosăfiediferit.—Bănuiesccăaşae.Darvreausăfiusigurcăebine,sănătoasă.— Ştiu, iar vocea lui Mabel avea un ton indulgent, dulce-amărui, pe care Jack nu-l mai auzise

vreodată.

Fainaasositîntr-ozicaldădeiunie,eaşicâineleţâşninddintrecopacideparcăerauîntoiuluneicursestrânse.Garretteracălarepeunpereteneterminat,întimpceJackfoloseaniştescripeţicasămaipunăunbuşteanpepoziţii.Fainaaalergatspreeidesculţă,înrochiaeicumânecăscurtă,cubraţeleşipicioarelebronzateşimusculoase,cupărullungdecoloratdesoare.

EaşiGarrettşi-auzâmbittimid,iarJacks-asimţitînplus.Garrettasăritdepepereteledinbuştenişiapoftit-osăintrepeuşanefinisată,încolibafărăacoperiş.

Ştiucăegreudeimaginataşa,doarcuceipatrupereţi,daraiciosăfiebucătăria,iarfereastraosădeaînsprerâu.Nu-ifrumos?

Fainaaîncuviinţat,darcuprivireapierdută,deparcătoateasteaeraucaunvisstrăinpentruea.Sobaosă fieacolo. Iaracolo,acoloosă fiedormitorulnostruşialcopilului.Ştiucănu-i tocmai

mare,darcezici,nu-iaşacămerge?Fainaaîncuviinţatîncetdincap.Garrettpăreaneliniştitdetăcereaei.Osăfiebine,nu?Dupăce-osăpunemferestreleşiuşile,osăaratecaocasăadevărată.Nucrezi,

Jack?Neiese,aşa-i?Jackadatsăspunăcăda,credeacăosăfieocolibămicuţăşicochetă,tocmaibunăpentruofamilie

la începutdedrum, însăapoiavăzut-ope fatăzâmbindu-i luiGarrett,unzâmbet tandruşi încurajator.Jackafostizbitdegândulcăpoateeaeraceamaiînţeleaptăşimaiputernicădintreeidoi.

Fainaarămaspe-acoloîntimpceceidoibărbaţimunceau.Îiaruncabeţecâinelui.Alergapriniarbaînaltăşiverdedinjurulcolibeişiculegeaclopoţeialbaştrişiflorisălbaticeşigalbenedeochiul-boului,darprivireaîirămâneaaţintităsprecopaci.Cândcâineleaalergat,lătrând,dupăoveveriţădinpădure,Fainal-aurmat.Ajungândlamargineapajiştii,s-auitatînapoipesteumărşile-afăcutuşorcumânabăr -baţilor.

—Pleacă,azisGarrett.—Da.Darosăseîntoarcă.—Ştiu.Daruneorimăîntreb...—Ceanume?—Dacăăstaecelmaibunlucrupentruea.Uncopil.Eu.Dacăăstaegenuldeviaţăpotrivitpentruea.—Acumepreatârziusămaischimbiasta,azisJack.Şi-aregretatieşirea.—Poatecănutrebuiesărenunţelanimic,azisGarrett.Ştii…Osăpunemcapcaneîmpreunăiarna

asta,dupăcesenaştecopilul.Osămăduccueaînpădureşiosă-şipoatăpunecurseleaceleaaleei.Nutrebuiesăseschimbetotul.

—Darsevaschimba.Totulsevaschimba.Însăosăfacicepoţicasăfiebine.Jack s-a întors la muncă, fiindcă asta putea face un băr bat – să doboare copacii şi să marcheze

buşteniişisăridiceocasă.—Haide,azis.Încăunpicşipunemcăpriorul.Osăterminămchestiaastaînaintedeziuaceamare.

52

N—icigândsăpoatăfigatacolibaastalatimppentrununtă.

Estherstăteacumâinile-nşolduri,privindînsus,labuş teniideculoareamierii.—Numaicâtevazile,mamă.Aşa-mizice.Aproapec-am izolat-o, zice.Dece îşipreţuiescmereu

bărbaţiiputerilepestemăsură?Mabelazâmbit,deşinuprea-ivenea.—Aufăcutmultătreabă.—Sigurcăaufăcut.Dar,îţiziceu,acoperişuln-osăfiepuspânăduminică.—Poatecăebineşiaşa.Mabelşi-aimaginat-opeFainaprivindcerulprintrebuş tenişi,într-unfel,eraliniştitor.—Totule-nregulă,câtăvremenu-ivreunstropdeploaiesauvreunţânţar…înAlaska…îniulie…,

azisEstherfărăsăîncercesă-şiascundăsarcasmul.Apoişi-atrasînsusbretelelesalopetei,caunbărbat,şiaridicatdinumeri.—Ei,astae.Cândeştitânăr,totuleromantic,nu?Chiarşiocolibăfărăacoperiş.—Eminunată.Amcusutdejanişteperdelepentruferes tre.IarGeorgemi-aziscălefaciopătură.—Mda.Şiosăfiegatapânăduminică.Estherarâsdeunasingurăşiaadăugat:—S-arputeasănupreadormsăptămânaasta,aşa-i?Darcurochiacummerge?—Egata,darFainaarenişteplanurisecrete.Alucratlacevaînultimeleseri,lanoiacasă.Aşteaptă

pânăneculcămnoişiapoirămâneşilucreazăcevalamasă,darnuvreasă-mispunăce.—Eopasăreciudată,nu-iaşa?Mabel nu se gândise niciodată în termenii ăştia la Faina, dar fata era ciudată, şi chiar şi

neconvenţionalaEstherputeaaveaîndoieliînprivinţaînsurătoriifiuluieicuea.Ostrăinăfascinantăerauna,daronorăeracutotulaltceva.

—Eadevărat…n-ammai întâlnit penimeni caFaina, a zisMabel alegându-şi cugrijă cuvintele.Dar,pedealtăparte,nicipecinevacatinen-ammaiîntâlnit.

—Bine.Bine.Aiciîţidaudreptate.Şiştiucăartrebuisămulţumescceruluicăexistăcinevacarevreaşipoatesăsepunăcufiu-meu.

—Nudoarcăsepunecuel.Credcăecompletcuceritădeel.

—Hm…,păreaEsthersăseîndoiască.—Aufoartemulteîncomun.Eidoiiubescloculăstaşiseiubescunulpecelălalt.—Şitotuşi,cineeea?Eosălbăticiunedinmunţi.Decelemaimulteori,Garrettnicinuştieunde

este.Daratuncicândosăfieînhămată,cuunţânccareurlăşiunligheanplindevasemurdare,atuncice-osămaifacă?Osărămânăpe-aicisuficientcâtsăfienevastăşimamă?

Mabel tăcea şi simţea cum se sufocă. S-a dus după colţul colibei, prefăcându-se că cerceteazăcelălaltperete.Estheravenitîndatălângăea.

—Of,Mabel.N-amvrutsătejignesc.Ştiucăţi-ecaofiică, iarfiulmeucusiguranţăc-oiubeşte.Vortrebuisăsedescurce,dedragulnostru,nu-iaşa?

Mabelazâmbitşiaîncuviinţat,clipindcasă-şialungelacrimile.Celedouăfemeis-auîmbrăţişatşis-auluatdebraţ,pornindînapoisprecasaluiJackşiMabel.

Coşmarurilereveniseră.Bebeluşidezbrăcaţi,plângând,setopeaucândîiţineaînbraţeşipicuraupepământchiarîntimpceeasestrăduiasă-şilipeascădegetele,să-şifacăpalmelecăuş.Uneoristrângeabebeluşiilapiept,doarpentrua-şidaseamacătocmaicălduratrupuluieileprovocamoartea.

ApoieraFaina–chipuleiapăreaprintrecopacicaoscenăvăzutăprintr-ungeamstropitdeploaie.Învis,Mabel fugeaafară, şi plouaaşa cumplouavarape-acasă,oploaie caldă,năvalnică,orbitoare.OstrigapeFainapenume,încercasăalergeprinpădurecas-ogăsească,darploaiaîiumpleaochiişiguraşisetrezeagâfâind.Înaltvis,MabelstăteacufundatăînaparâuluipânălabrâuşistrângeamâinileudealeFainei,întimpcecurentulotrăgeaînaval.Mabelîncercasăoţină,darnueraniciodatăsuficientdeputernică,iarFainaîialunecadinstrânsoareşieraluatădeapamâloasă.FatafluturadinmâinişistrigadupăMabel să o ajute, te rog, te rog, ajutor, dar ea nu se putea clinti. Stătea şi se uita cum Faina,frumoasaeifiică,seînecalapicioarelesale.Întoateacestevise,Mabelnuputeaniciodatăsăţipe,săsemiştesaumăcarsărosteascăovorbă.

Asositziuanunţii,iarEstheravusesedreptate–colibanueraterminată,dareracuatâtmaidrăguţă,ca o catedrală sculptată din copaci şi cer.Mabel s-a dus acolo în zori şi era fericită să fie singură.Devenise un loc sfânt, cu vuietul râului,mireasmade buşteni demolid proaspăt cojiţi, cerul albastru,pajişteaverde.Plopiierauînfloriţi,iarseminţelealbeşipufoasepluteaupurtatedebrizăcaniştepene.

Jackera laeiacasă, încărcândcăruţacumeseşiscaunededuslacolibă.GeorgeşiEstherveneauchiarînaintedeceremonie,aşaîncâtsăpoatăaducemâncareapentrudupăaceea.FratelecelmaimarealluiGarrettaveasă-icăsăto rească.Nuerapreot,nicimăcarnuobişnuiasămeargăregulatlabiserică,dar

Garrettîşidorisecaelsăţinăcere moniaşinimeninuavusesenimicîmpotrivă.Deşieraunomcudarulvorbirii,Mabelarfipreferatunpreotadevărat,darnuazisnimic.Fraţii,cunevesteleşicopiii,aveausăfiesinguriiinvitaţilanuntă.Numaieranimenialtcinevainvitat,iarasupraacestuilucruinsistaseMabel.

Împrejmuiserăcucearşafurialbeoporţiunenefinisatăacolibei,astfel încâtFainasă-şipoatăpunerochiaşisăsepregăteascăacolo.Încănuapăruseînaceastădimineaţă,iarrochiadenuntăoavealaea.

Mabel îicususerochiadinniştemătasenaturalăpecare i-odăduseEsther, rămasăde larochiadenuntăanuroriimaimari.

„Credc-aavuttonedemetridinmaterialulăsta“,ziseseEsther.„Voiavolaneşipliurişistraturi.Afostominunec-omaiputeamzăriprinele.Totcepotspuneecămăbucurc-auplătitpărinţiieipentrurochie.“

MătaseadeculoareafildeşuluifusesecomandatădelaunmagazindinSanFranciscoşicusiguranţăcostasemaimult decât şi-ar fi putut permiteMabel şi Jack, dar Esther a insistat că nimănui nu-imaifoloseauresturileacelea.Mabelnus-aopuspreamult–materialuleraminunat,delicat,cutexturăbogată.

Mabel nu avea un tipar, dar asta n-a contat, fiindcă îşi putea imagina limpede rochia de nuntă aFainei, aşa că a făcut ea schiţa, a cusut şi a brodat zile în şir.A trebuit să fie inventivă cu fâşiile şibucăţiledemătasenaturală,dardinfericireeraorochiesimplă,carenucereamultmaterial.Rochiaeradreaptă,lungăpânălaglezne,cumânecilelungi,iarcorsajulpotrivitpecorp,pânăsubcoaste.Decolteulurmamodestliniaclaviculelor.Nueranimicîngenulpurtatdefetişcaneînaniiaceia;şinici îngenulrochiilorcugulerînalt,riguroase,dintinereţealuiMabel.Eracevadiferit,cevacare-iamintealuiMabeldemireseledincapeleledelaţarădinEuropa,defrumuseţilealpine,defecioareledinRusia.

Rochiaînsineafostuşordecusut;broderiaafostceacareaţinut-opeMabeltreazăpânătârziuînfiecarenoapte,aplecatăasuprameseidinbucătărieşimijindu-şiochiideparcăabiaarmaifivăzut.Însusulşi-njosulmânecilorlungi,de-alatulcorsajuluiîngustşipresăratepetoatăfusta,Mabelabrodatcufirdemătasealbăfloricelecaniştestele,lujerifinişicârlionţaţişifrunzeînrourate.Cusăturilealbeşipurepemătaseadeculoareafildeşuluierausubtile;într-oanumitălumină,florileputeauficonfundatecufulgiidenea,iarlujerii,cuvârtejuridezăpadă.

DarMabelîncănuvăzuserochiapeFaina.Eosurpriză,azisFaina.Staisăvezi.DarMabeleraceacareocususe,decicumarfipututsăfieosurpriză?Însătotce-apututfaceafost

să-ismulgăfeteipromisiuneacă,dacănuîivineperfect,ovaaduceînapoilatimppentrumodificări.Deatuncin-omaivăzusepeFaina.

NiciGarrettnueradegăsitîndimineaţaasta,iarveri gheteleeraulael.Şiăstaeraunsecret–Estherîşidorisecaunuldintrenepoţiieisăaducăverighetele,iaraltulsăţinăflorile,însăGarrettaziscăelşiFainaaveaualteplanuri.Arugat-opeMabelsăleîmpleteascăoghirlandădeflori.

„Casăşi-opunăFainapecap?“,întrebaseMabelcuvoceatremurându-i.Nu,s-agânditea.Nuvoipermiteaşaceva.Fărăcoroniţădefloripecapulei.

„Nu.NupentruFaina“,ziseseGarrett.„Trebuiesăfiemaimare.Camaşademare“,îizisese,arătândcubraţeleuncercdemărimeaunuicastronlarg.

Mabelaşteptasepânăînziuanunţii,ştiindcăflorilesăl baticesevorofilirepedeîncălduraverii.Şichiarerafoartecald.Abiatrecusedeoraoptdimineaţaşidejarouaseuscasepefrunzeşisoarelearcticdogoreapestevârfurilemunţilor.

FloripentruvălulFainei şi floripentrubuchetulei, floripentruborcănaşeşi floripentrughirlandacerutădeGarrett,petaleşitulpini,frunzeşiflori–Mabelabiaaşteptasăfieistovitădetoateastea,aşacumfuseseşidebroderie.Voiasăseeliberezedesenzaţiacăsoartaserostogoleadinspremunţiprecumtunetul. Voia să uite de dâmburile de zăpadă topite, de coroniţele de flori, de sărutările toride, definaluriledebasm.

Atentăsănu-şirupărochianouădebumbac,abiacusută,Mabelaluatgăleatametalicăşis-aduslamargineapajiştii :pufuliţe,petulpini înalte,abiadeschizându-şiflorilepur purii ;clopoţei,cunectarullordulce;trandafirisălbatici,simpli,cucincipetalerozşitulpinispinoase;muşcate,cupetalelesubţiri,violacee, străbătute devinişoare roşietice.Mai încolo în pădure, departe de soarele aspru,Mabel s-aaplecatşiaculessteluţealbedelicate,suspendatedeasuprasoluluipetulpinifineşidreptecafiruldeaţă;floridecornpitice,cupetaleleloralbeşicărnoase;frunzediferitedeferigă;şi,înultimaclipă,câtevaramuridecoacăzisălbatici,cufrunzelelorzimţatede-unverdecrudşicodiţeledesealefructelorabiacoapte,roşiişitranslucidecanestematele.

Bensoniiauajunsexactcândaranjapufuliţaşifrunzeledeferigăînborcanedesticlăumplutecuapărecedinrâu.

—Hei,iauită-telanoi,azisEsthercândasăritdincăruţă.—Doamne,Esther,credcănute-ammaivăzutniciodatăînrochie!—Nuteobişnui.Mi-amadusşisalopetapentrupetrecere.Celedouăfemeiaurâsşis-auîmbrăţişat.—Şiunde-ifericitulcuplu?N-afugitînlume,nu?—N-amniciceamaivagă idee.Spercă totuşiFainasoseştecurând.Trebuies-oajutcurochiaşi

părul.Câteceasul?—Acuşica-iprânzul.Cemaizboarătimpul.Exactatuncis-auîntorscutoţiiînspreunsunetciudat,unhuruitceseauzeadinspredrumulcăruţei.—Cese-aude?aîntrebatMabel.

—Billtrebuiesăfie,azisGeorge,iardedupăcolţs-aivitunautomobilstrălucitor,săltândşilăsândrotocoaledeprafînurmasa.

Esthers-astrâmbatînspreMabel.—Undardinparteafamilieiei.Trebuiesăfieplăcutsătescalziînbani.Jackarămasneclintit,înmodvăditimpresionat.—Asta-iunadintremaşiniledecare-amtotauzit?—Mda.UnmodeldeFord.Ocamionetă,azisGeorgelăudăros,iarEstherşi-adatochiipestecap

înspreMabel.—Autrebuits-oexpediezecubarjatocmaidinCalifornia,apoiautransportat-ocutrenul.Doarcasă

poatăs-oconducădelacasanoastrăpânălaavoastră,i-azisEstherluiMabel.Cuunscrâşnet,automobiluls-aopritîniarbă,foarteaproapedemasadepicnic,iarfiulcelmaimare

alBensoniloradeschisportieraşiarămaslavolanzâmbindlarg.—Aşamaimergesăcălătoreşti,hă?astrigatel.Şi-aatinspălăriaalbădefetruîndirecţialuiMabel.—Aiputeasădaiînspatevreocâţivametri,i-azisEsther.Nu-icazulsăparchezichiarînmâncare.—Bine,mamă.Bine.Bill,nevastaluişidoicopiimiciauieşitdinautomobil,arătânddeparcătocmaiarfiaterizatdepe

străziledinManhattan.Copiiieraunumaivolane,papioaneşipantoficareluceauînsoare.Nevastapurtaorochielamodă,dinmătasemov,şiopălăriefărăbortrasăpestepărultunsscurt.

—Zici că nici nu facparte din familiamea, nu-i aşa ? i-a şoptitEsther luiMabel la ureche.Darbănuiesccănupotsă-idauafarăpentruatâtalucru.

Şi,defapt,Mabelafostsurprinsăsădescoperecăeraucutoţiiamabilişifermecători.SoţialuiBill,Lydia, s-a oferit imediat să ajute cumâncarea şi florile şi orice altcevamai trebuia făcut, în timp cecopiiiauînceputsăalergefericiţipepajişte.

CelălaltfiualBensonilor,Michael,asositapoicunevastaşiceletreifiice,ceamaimicăfiindîncăpurtatăînbraţedemamă.

—Ean-aajunsîncă?Nu-mivinesăcredcăniciunuldintrenoin-amaiîntâlnit-opânăacum,le-aauzitMabelşuşotindpeceledouătineresoţii.Suntcurioasăcumosăseîmbrace.Aiaflatcevaderochie?

CândoajutapeEsther săaştearnă feţelealbepemeseledepicnic şipeceadinbucătărie,Mabelîncercasăseconcentrezeasupracutelorţesăturiişisănetezeascăpliurilepecarelefăceamaterialulpescândurileaspre,neşlefuite.

Suntaici.

Voceas-aauzitcaoşoaptădepesteumărulluiMabel,darcândeas-aîntors,nueranimeniacolo.Aici.Încolibă.Poţisămăajuţi?EraFaina.Voceaiseauzeaprinramaferestreifărăgeam.Cumdesestrecurasefărăcanimenis-o

observe?Mabel s-a scuzat şi a intratpeuşacolibei.Cadruldinbuştenidedeasupra împărţea luminasoareluiînfâşiicareoorbeau.

Suntaici.Ţi-aipusrochia?Nu.Deocamdatănuaivoies-ovezi.Darpoţisămăajuţicupărul?Fainastăteadesculţă,purtândfurouldinbumbacpecarei-lcususeMabel.Burtaîierauşorrotunjită,

numaicâtsăîisteaunpicmaistrânsfuroul,lafelşisânii.Fainanumaieraocopilă,ciotânărăfemeieînaltăşifrumoasă,şinicicândînaintenupăruseatâtdeconcretă,atâtdeplinădeviaţă.Mabelalăsatiutesă cadă perdelele în urma ei. În dimineaţa aceea atârnase boneta şi voalul demireasă într-un cui pepereteledebuştenişiaşezaselasoareperiadinpărdemistreţşioglindacumânerdesidef.Fainaşi-aadunatpărulpeunumărdezgolit.

Mi-lîmpleteştitu?Arfiperfectaşa,copilă,cuvoalulpecareţil-amfăcut.AşacăMabelaperiatpărul lungalFainei, atâtdeblond încâteraaproapealb. I-a scosdinplete

fărâmeledelichenişifâşiiledescoarţădemesteacăn,noduriledeiarbăgalbenă.Cândpăruladevenitfincamătasea,Mabel i l-a împletit în două cosiţe, câte una de fiecare parte, care i se aşezau frumos pepiept. În timpceFainaseuita înaltăparte,pefereastra încănemontată,Mabelascosofoarfecămicădintr-unbuzunaralrochieişiatăiatpefurişoşuviţădepărdintr-ocosiţă.Apoiastrecuratfoarfecaşişuviţadepărînbuzunar,fărăsăzicănimic.

Uite.Uite,gata.Arăţiminunat.Pentrucap,voalîispuneai?Nuţi-lpoţipunedecâtdupăceteîmbracicurochia.Bapot.Terog,ajută-mă.Nutrebuiesăvezirochiadeocamdată.Mabela luatbonetaşivoaluldincuişi le-aaşezatpecapulFainei,prinzându-lecuagrafe.Apoia

prinsflorile,trandafiriisălbaticiceirozşisteluţelealbe,îndanteladedeasupracosiţelorşipelafrunte.Darnueraocoroniţă,nu,nuerauncercdefloricarearfipututîncolţidinpământ.

Acumosăpleci,casă-mipotpunerochia.Eştisigură?Oricum,totosăfieosurpriză.Mabelaaruncatoprivireprincameraimprovizată,darrochianueradevăzut.Terog.Bine.Bine,copilă.Osăteaşteptămcutoţii.Buchetuleacolo,îngăletuşă.Fainas-aîntins,aapucatmânaluiMabelşii-astrâns-o.Atingereaîierafermăşicaldă,iarMabeli-a

răspunsstrângând-olarânduleişiapoi,dintr-unimpuls,adusmânafeteilabuzeşii-asărutat-o.

Teiubesc,copilă,aşoptit.ChipulFaineieraliniştitşiblând.Îmidorescsăfiumamacareeştitupentrumine,aziseaatâtdeîncet,încâtMabelnu-şiputeacrede

urechilor. Dar chiar aceste cuvinte le-a rostit, iarMabel le-a primit în inima ei şi le-a păstrat acolopentrutotdeauna.

CândFainaapăşitdincolodepragulcasei,peiarbaverde,micaadunareaamuţit.Pânăşicopiiiautăcut şi au rămas cuprivirea la ea, iarFaina a plecat capul înspre toţi şi le-a zâmbit deparcă i-ar ficunoscutdecândlumea.

Laînceput,Mabelnuşi-adatseamaceanumeeraschimbatlarochie.Îiveneaperfectşifoşneauşurellaatingereapielii.Fainapurtamocasinidepieleornaţicumărgelealbestrălucitoareşilegaţicupanglicialbe pe pulpe.Voalul îi curgea pe spate şi florile îi erau presărate pe frunte. Ţinea buchetul de florisălbatice,ferigişirămureledecoacăz.

Apoi,cândFainas-aapropiat,Mabelavăzutpenele.Penealbe,cusutepedecolteulrochiei.Penelestăteau lipite dematerial, aşa încât păreau una cumătasea, o simplă variaţie a ţesăturii.Mabel puteavedea acum şimodelul, felul în caremărimea penelor creştea către centrul pieptului. Alte pene eraucusutede-alungultivului,şiniciunadintreelenuacopereabroderiacufloridenea,citoateerauaranjateaşaîncâtpăreausăfacăpartedinmodel.

Mabelaauzitpecinevatrăgândaerînpiept,probabilpeunadintretinerelefemei,darapoiFainaatrecut pe lângă ea, îndreptându-se spre Jack, şi atunci i-a putut vedea şi spatele rochiei.Aici, peneleabsolutimaculatecoborauspremijloculfusteişisedeschideauînevantai,totmaimari,pânăceajungeau,de-alungultivului,săfielungicâtantebraţuluneifemei,toatestândlipitedematerialşimişcându-seuşorodatăcumătasea.Caşimaterialul,penelestrăluceauuneorifoartediscret,eraunfeldeluminozitateceveneadininteriorulfirişoarelor.

Jack,purtânduniculsăucostumbun,a luat-opeFainadebraţşi împreunăaupornit încetsprerâu,undeborcanelecu flori sălbaticeerauaşezatepecioturilecopacilor.Mirosuldemolid tăiat se simţeaputernicînaer.Toţii-auurmatfărăovorbă,iarfoşnetulrochieiFaineiadevenitunacuvuietulrâului.S-auaşezatlângămal,cuvârfurileînzăpezitealemunţilorînspate.

—UndeeGarrett?aauzitMabelpecinevaşoptind.Lumeas-a foituşurelpe loc, iarbebeluşula scăpatunscâncet.Mabel simţeasoareledogoritorpe

creştetşipeumeri,iarochiiodureaudelaluminapătrunzătoare.Cânds-auitatlaJack,eladatdincapspreeaşi i-a făcutsemncubărbia înspate,cătredrumulcăruţei.S-a întorsşiaprivitpesteumăr, iaracoloeraGarrett, străbătândpajişteacălare, îngalop.Şielpurtauncostumfrumos, iarcuomână îşiţinea pălăria neagră pe cap, în timp ce în cealaltă avea hăţurile. La picioarele calului gonea căţelul

Fainei,culimbafluturându-i.Garrettadomolitcalulcânds-aapropiatdecolibăşiadescălecatînaintecaacestasăseoprească.L-

apriponitdeunplopdinpreajmă,şi-aştersfrunteacudosulpalmeişis-aîndreptatspreadunare.Mabelafostsurprinsăsă-lvadăveninddirectlaea.

—Aiflorile?i-aşoptit.Mabels-aîncruntat,neînţelegând.—Coroana?Atuncieaşi-aamintitşiaarătatspremasaundeeraaşezatcerculdepufuliţe,trandafirişiferigi.—Mulţumesc,i-azisGarrettşiasărutat-opeobraz.Curioasă, l-a privit peGarrett cum ridică cu grijă coroana şi se plesneşte cu palma peste picior.

Câinele Fainei a venit în fugă la el. Garrett a ridicat o mână, iar câinele a şezut. Garrett a petrecutcoroanapestecapulanimalului,iarapoicevacarepăreaafiunsăculeţlegatcuobucatădepanglică.Aridicatiarăşimâna,iarcâinelearămasaşezat,întimpceGarretts-aduscătrenuntaşi.

—Nu-idelocointrarerea,i-aşoptitBillfrateluimaitânărcândGarrettis-aalăturat.

Cânda începutceremonia,Mabelse ţineadebraţul luiJack,dareradeparcăarfiplutitşis-arfirotit. Soarele încins îi înceţoşa vederea. Avea să leşine, dacă nu cumva o şi făcuse deja. Cuvintelepluteauşialunecau,iarean-arfipututspunedacăeraurostitetaresaudoarînminteaei…

…Speranţaeunlucruşorcupene…pesufletpoposeşte…1să-ifiialăturişisă-lcinsteşti…Oiei?…

repede…repede…laciotuldelemn…2nu-mipunetrandafirilacap…3Îliei?Pânăcândmoarteavăvadespărţi…pânăcândmoartea…

Da…Da…Da…Da…S-aauzitunfluieratcadepiţigoi,iarcâineleFaineiatrecutţanţoşşiochiiluiMabels-aulimpezit

iarăşi. Se ţinea de braţul lui Jack. Faina îl striga pe husky, iar Garrett zâmbea mândru. Câinele, cucoroniţadeflorisălbaticelagât,s-aaşezatsupuslapicioarelemiresei,iarGarrettaîngenuncheatlângăel şi i-adezlegatpanglica.Adeschis săculeţul şidinacesta i-aualunecat înpalmădouă ineledeaur.MabelaauzituncopilbătânddinpalmeşipeEstherrâzând.

Apoi toate sunetele s-au pierdut în vuietul râului, iarMabel a simţit cum îi fuge pământul de subpicioare.I-avăzutpeGarrettşipeFainafaţăînfaţă.Avăzutlicăritulinelelordeaurînsoare,iarapoieisesărutauşideodatătoatălumealefăceaurări.

—Mabel,ţi-ebine?Mabel?Jackoţineadinspate,strângând-ozdravăncubraţelepesubcoate.—Uite,haisăneaşezămlamasă.Călduraasta.Testoarce,purşisimplu.Cinevai-aadusunpaharcuapăşiunadintrefemeiletinereîifluturaunevantaiprinfaţă.Însfârşit,

puteasărespireşisăgândească.—Faina?UndeeFaina?—E acolo, i-a zis Jack arătând către unul dintre plopiimari unde fata stătea, albă şi sclipitoare,

alăturideGarrett.—Dar…ninge?aîntrebatşiaauzitpecinevarâzândlângăea.—Doamne,nu,dragamea.EraEsther.—Edoarpufulplopilor.Darchiarcăaratăcazăpada,nu-iaşa?Aerul era plin de puf alb. Unele seminţe pluteau sus, peste copaci, iar altele se lăsau leneşe la

pământ.Fainas-auitatlaMabelprinaceastăninsoareşiaridicatomână,omicăfluturare,caatuncicânderacopilă.

—Suntcăsătoriţi?aşoptitMabel.—Da,sunt,azisJack.

53

Noapteaerarăcoroasă,de-unalbastrudeschis,iarFainastăteagoală,întinsăpepăturadenuntă.Stăteapeoparte, cupicioarele ei lungi îndoite, cuunbraţ sub cap şi celălalt curbat pe subuşoara rotunjimeaburţii.Garrettşi-adatjosjachetadelacostum.Cămaşaalbă,cunasturiiîncheiaţi,îieratranspiratătoată,iarpicioarele îl dureaude lapantofii degalăpe care îi purtase toată ziua.S-adezbrăcat şi şi-a lăsathainele direct pe podeaua de scânduri. Când a mers înspre pat, şi-a trecut uşurel mâna pe deasuprarochieidemireasă,careeraaruncatăpeunscaundeparcăouriaşăpasăresălbaticăselepădasedepieleşişi-oabandonaseacolo.Dupăceremonie,cândtoţimâncausomonlagrătar,salatădecartofişiuntortalbextravagant,cuglazurăalbăşipetaledetrandafirconfiate,cândvocilecreşteauşiscădeauşisoarelesereflectajucăuşînpaharelecuvindesocfăcutîncasă,GarrettîşitotlăsasemâinilesăatingăscobituraspinăriiFainei,undepenelestăteaulipitedemătase,ştiindcăacesteaeraualelebedei.

Nuţi-efrig?aşoptitGarrettîntimpceseîntindealângăea.Fainaascuturatdincapşişi-apetrecutbraţul pe după gâtul lui ca să-l sărute. Deasupra, nişte molii zburau printre grinzile din buşteni ale

acoperişului,iarcâtevastelerătăcitestrăluceauchiarşiînamurg.Arfipututsăplouă,gândaciiarfipututsăfiecumpliţi,opreveniseel,dareastăruisesădoarmăîncolibalorneterminată.

Ecasanoastră,ziseseea.Aşacăelaaduspatullordenuntăîncolibă,împreunăcupăturapecarele-ocususemamaluişicuperneleumplutecupufşicearşafurilefineprimitecadardenuntă.

Fainal-aatinscuburiceledegetelorpebraţulgolşiarâs.Darţieţi-efrig.Aipieleadegăină.Garrettaridicatdinumeri.Nu-inimic.N-osăîngheţ.Cândaufăcutdragostesubceruldevară,elaîncercatsănusegândeascălacopiluldinpânteculei

saulaicneteleşioftaturilelornestăpânitecerăsunauîntotţinutul.Voiasăsegândeascănumailaea.

Înurmătoarelesăptămâni,cândJackşiGarrettlucrausubsoarelenesfârşitcasăpunăacoperişulpecolibă,iarapoisăadaugeuşaşiferestrele,sobaşidulapurile,Fainadispăreaprintrecopaci,cucâineletropăind pe lângă ea. Lipsea cu orele, uneori întreaga zi, iar Garrett nu ştia ce să înţeleagă. RefuzapoliticosinvitaţiileluiJackşiMabelde-amergelaeilacină,nevrândcaeisăştiecâtderarisealăturaFainalamasă.Îşipregăteamâncareasingurîncolibă,adeseadoaroconservădefasoleîncălzităpesobă.Într-onoapte,Garrettarămastreaz,totaşteptând-osăseîntoarcă,pânăcânds-afăcutaproapedimineaţă.Coliba, de-acum fără vedere liberă la cerul nopţii, era întunecată şi sufocantă, dar s-a abţinut să iasăafarăşisăbântuiecaunanimalcarenu-şigăseşteliniştea.Aveasăvinăeaacasă.

Undeteduci?Când?Înfiecarezi.Şinoaptea.Credeamcăvreisăfiicumine,aici,încasanoastră.Vreau.Şi-atunci?Darean-afăcutdecâtsăclipeascădingenelealbeşisămângâiecâinele.Garrettşi-aamintitdeacea

zi,lângălaculîngheţat,cândvoiasăblestemeşisăloveascăpământulcupicioareleşisăriposteze,dartotceputeafaceeras-ourmezeîntăcere.

Neiubim,nu-iaşa?Nuvoiasăsunecaşicums-arfivăitat.Eas-aapropiat,i-acuprinsfaţacupalmeleşil-asărutatapăsat.Înnoapteaaceean-amaiplecat.

Cândavenitvremearecoltei,GarrettnumaiputeaţinesocotealaundeseaflăFaina.Elîşipetreceazilele lungi pe câmp.După săptămâni de ploaie, se înseninase în sfârşit, iar Jack şiGarrett au lucratcâtevanopţiunadupăalta,cosind.Lamiculdejun,stăteaamorţitlamasaluiJack,mâncândclătite,şuncăşiouăprăjiteşiseîntrebadacăFainadormisevreodatăsingurăîncolibă,aşacumfăcuseel.

Erasfârşitulluiseptembrieşierafrig.Într-oseară,mer gândpedrumulcăruţei,asimţitmirosdelemnars.Cânds-aapropiat,avăzutfumul înălţându-sepecoşşiapoipeFainastândînprag,cumâinilepeburtarotundă.Garrettnumaivăzuseniciodatăoprivelişteatâtdeprimitoare.

Eştiacasă,azisel.Şitu.Înăuntru,şiruridecoşurimari,dinscoarţădemesteacănînţesaupodeaua,toateumplutecuvârf.Ce-icuastea?Şieuammuncit,aziseazâmbinduşor.L-acondusprintrerânduriledecoşuri,oprindu-secasăîiducăofrunzălanas,unfructdepădurela

buze.Peunele lecunoşteaşiel–rădăcinădelemn-dulce,coacăze,mugurimoidemolid.Pecâtevalevăzuseşi înainte,darnu leştianumele ;pealtele,cumar ficiupercilesau lichenii, s-ar fi temutsă lemănânce dacă ar fi dat peste ele în pădure. Însă avea încredere în ea, aşa că a dus coşurile sus, îndepozitulînaltdinbuştenipecareîlconstruise.

Eatotmaiplecaprinpădure,curucsaculdepânzăsaucucoşuriledemesteacăn.Purtaofustălungădelânăşiobluzădreaptă,pecareilecususeMabel,şiseţineadeşalecasămicşorezegreutateaburţiirotunde.Aduceaacasă lipanşisomon,cocoşişi iepuri,pecare îicurăţa, îispălaşi îiusca înfâşiipenişteparidepemalulrâuluiWolverine,undevântulţineamuşteledeparte.Uneorifăceadedesubtcâte-unfocmocnit,dinlemnverdedeanin,casăafumeuşorcarnea.

Înfiecareseară,cândgeamurileseîntunecautotmaimultodatăcuapropiereaiernii,eaeraacasă.ÎiservealuiGarrettsupecuunmirosstraniuşicastroanecuuntercifărănume.I-atrebuitcevatimpcasăseobişnuiascăcubucatele făcutedeea.Ciuperci sălbaticeprăjite şi somonafumat lamiculdejun.Lacină, supă de cocoş-de-munte cu muguri de molid şi panglici vegetale verzi pe Garrett nu le puteaidentifica.Unturădeurs şi fructedevuietoare cadesert.Maică-saobservase că a slăbit şimirosea acarneafumatăşi-aplantesălbatice.SeinteresadacăFainaîidădeasămănânce,darelseplesneapesteburtăşiziceacămeselefăcutedeeasuntgrozave.Apoişterpeleacâţivabiscuiţicuuntsauprăjiturelefăcutedemaică-sa,iarcândeaîlîndemnasăiacâtevaborcanecugem,n-orefuza.

Faina?Faina?Undeeşti?

Garrettţinealamparidicatăînnoapteadeiarnă.Setre ziseşi,speriat,îşidăduseseamacăFainanueraînpatlângăel.Ningeanăvalnic,eraprimaninsoaredinan,dararătadeparcăaveasăseaşeze.Stăteatremurând,cugheteleînpicioarelegoale,cuhainadelânăpeel.

Faina?Aici,Garrett.Şiazărit-o,acolo,pemalulrâului.Cefaciaici?Emiezulnopţii.Ninge.Ştiu.Osărăceşti.Haiînăuntru.Aîndreptatlampaspreeaşiavăzutcănueraîmbrăcatădecâtcufurouldebumbac,ceseumflaîn

juruleiînvântşininsoare.Da.Da.Vin,dedragultău.Încolibă,Garrettaaşezatlampapemasăşiamaipusunbuşteanpefoc.Fainaarămasafară,chiar

lângăprag,cucapularuncatpespate.Garrettaapucat-odemânăşia tras-o înăuntru, închizânduşa înurmalor.Eai-azâmbit,cufaţaumedădenea,iareli-aşterscupalmaumezealadepeobraji.

Uite,azisea,luându-ipalmaşipunând-opeburtarotundă.Uite.Simţi?I-aapăsatmânamaiputernicşiatuncicevaaîmpinsşidinăuntru.Este?...Eaazâmbitiarăşişiaîncuviinţat.Elarămascumânaacolo,iarburtaFaineis-aumflatîntreacăt,ca

şicândcopilulnenăscutarfifăcutotumbă.

Garrettnuerapregătitpentruurlet.GlasulFaineifusesemereulimpedeşiliniştit,caiazulunuigheţar,daracumparcă-ierasmulsdingâtlejîntr-unmârâitanimalic,chinuit.Garretts-atotduslauşaînchisăcuperdele,darJackl-aoprit,punându-iomânăpeumăr.

—Nu-ilocultăuacolo.—Dareînregulă?Ceseîntâmplăacolo?Jackpăreaobositşibătrân,maibătrândecâtarătasevreodată,dareramcalm.—Niciodatănu-iuşor.—Vreaus-ovăd.Chiaratunci,Estheradatperdeauadeoparte,iarGarrettarămascuprivireaaţintitălasângelecare

acopereamâinileşibraţelemameiluipânălacoate,deparcăarfimăcelăritunelan.—Nemaitrebuiecârpe.—Dareaebine?Copilulebine?—Cârpe,amcerutmaimultecârpe,aziseaşis-aîntorsîncameraundeFainaeraîntinsăpepat.

Înaintecaperdeauasăcadălaloc,Garretti-azăritîntreacătpicioarele,picioareledezgoliteridicateînaer,şisângele,sângepestetot.

—Doamne.Aşaenormal?Garretts-agânditcăosăisefacărău.Jackatrecutîngoanăpelângăel,cuogrămadădecârpeîn

braţe.Mirosulcaldşiumedalsângeluişialsudoriişiaîncăceva,cevacaomlaştinăsărată,l-adoborâtpeGarrett,făcându-lsăserepeadăîmpleticindu-sespreuşă.

Afarăera întuneric şi frig.Câteore trecuserădecând fugisedupăajutor ?Asorbit cunesaţ aerulproaspătşiamerscătrerâu.Apoiaauzit-opeFainaţipândiarăşi.Oareelchiarnuputeafacenimicîntimpceea suferea?S-adusdinnou înăuntru şi l-a întrebatpe Jackdacănuputea sămaiaducănişteprosoape,sămaiîncălzeascănişteapă.

Launmomentdat,noaptea,Garrettaaţipit într-unscaun, iarcânds-a trezitdincauzăcănusemaiauzeaţipătul,asărit înpicioare.S-aduslaperdeaşiaascultat.FainagemeauşurelşisemaiauzeaşivocealuiMabel,gângurindşiliniştind-o,caomamă.

—Aapărut?S-anăscutcopilul?aşoptittare,prinţesătură.Maică-saaieşitşii-apuspalmelepeumeri.—Nu încă,Garrett.Nu încă, iar tonul ei, blând şibun, era atâtdenepotrivit cu firea ei, încât l-a

înspăimântatşimaitare.—Doamne,mamă.Fainaebine?Toateastea-saşacumartrebui?—Egreu.Maigreudecâtmi-afostmiecuvoi.Dareaeputernicăşiîncăsemailuptă.—Potsăovăd?—Nuacum.Olăsămsăseodihneascăunpic,dupăcaretrebuiesăîmpingăiarăşi.Dintoatelucrurile

pecare-arputeasăleceară,eavreazăpadă.Aiputeasă-iaduciunpumn.Răunupoatesă-ifacă.Elaumplutoulcicăcuzăpadăproaspătăşii-adat-omaică-sii.—Spune-icăoiubesc.Da?

Abiaoremaitârziu,cândsoareleerauncercpalidpecer,s-auînteţitiarăşivocile.Aşa.Haide,dragă.Împingecutoatăputerea.Haide.Haide.Iarşiiarţipătulacelasălbatic.Sevedecreştetulcapului.Haide,acum.Nunelăsabaltă,fatădragă.Haide.Haide.Iarapois-aauzitunţipătcamugetulunuiviţeluş,iarGarrettnupricepeaceaude.S-auitatlaJack,

carestătealângăel,aproapedeperdea.—Ecopilultău,Garrett.S-aivit.Jackl-apoftitsătreacădeperdea.—Vedeţicăvine,doamnelor.Vinesă-şivadăcopilaşul.

—Staţiaşa,măcaroblestematădeclipă.Staţiaşa,sănespălăm.—Ebine?Faina,eştibine?Măauzi?Da,Garrett,şieravoceapecareeloiubea,ceacare-ieracaoşoaptădulceînureche.Suntembine.Apois-aauzitdinnouţipătulcopilului,sfâşietorşimititel.Haide,micuţule,azisEsther.Evremeasă-lcunoştipetati.Mabel stătea înpicioare lângăpat, cu lacrimilecurgându-i în şiroaiepeobraji.Estherclăteanişte

cârpe într-un ligheandepenoptieră.Fainaeraaşezată înpat,proptită întreperne.Faţa îi străluceadesudoare, iar părul îi era ciufulit. S-a uitat la Garrett şi apoi în braţele ei, unde avea o păturicăîmpachetată.

Haide.Nuteteme,azisEsther.Mergisă-ţivezifiul.Fiul?Exact.Deparcăn-aţififostdestuipe-aici.Cândaajunslângăpat,acuprinscubraţulumeriiFaineişis-auitatînpăturicadeundeîlpriveao

faţămicuţă,zbârcităşiroşie.Nou-născutulaclipitdinochiisăiînceţoşaţişişi-aîncreţitfruntea.Garretts-aaplecatşişi-alipitbuzeledeobrazulcopilaşului,iarpieleaacestuiaeraatâtdefină,încâtabiadacăosimţea.Apois-aîntorsspreFainaşiasărutat-opefrunteaumedă.

54

Zilele curgeau acumcuo repeziciune cu totul neobişnuităpentruMabel, deparcă abia şi-ar fi revenitdintr-oboalălungăşi,poticnindu-se,arfiieşitafarăpentruadescopericăvarasepreschimbaseîniarnăcâtdormise.EracaatuncicândourmasepeFainaînmunţi,cândlumeapăreaabiaieşitădinouşitotulscânteiaşiluminacuinexplicabilaminuneacristalelordegheaţă,oeternitatedenaşterişimorţi.

Şitoateacestea–lumeaîntreagă–erauţinuteînpumnişoriistrânşiaicopilaşuluiabianăscut.ÎnguracareplângeaşiînsâniiumflaţidelapteaiFaineişiîncuvintelepecareMabelştiacăGarrettnuleputearostifiindcăeracuprinsdeevlavie.Dareraşimaimultdecâttoateastea.Erachiarşifelulîncareluminasoarelui se reflecta pe zăpada de februarie, aşa încât Mabel trebuia să-şi mijească ochii de atâtastrălucire.

ÎnfiecaredimineaţămergeapepotecaacoperitădeneapânălacolibaluiGarrettşi-aFainei.Garrettopoftisesărămânălaeipestenoapte,dareaştiacăceitreiaveaunevoiesăpetreacăcevavremesinguri.Leaduceaîntr-uncoşcâtevaouăfierte,pâinesaufeliideşuncărămasedelamiculdejunluatcuJack,împreunăcuunsăculeţcuscutece,cârpeşihainepecarelespălaseacasăşileuscaselângăsobă.

Cumţi-eastăzi,copilă?oîntrebapeFaina,iareazâmbeaşiprivealacopiluldinbraţe.Suntbine.Şiellafel.Uitecumtepriveştecândvorbeşti.Ştiecăeştiaici.

Copilul părea într-adevăr să înflorească. Primele zile de alăptat fuseseră o încercare, dar Estherdăduseomânădeajutor,îndrumaseguracopiluluispresfârcurileFainei,iareiîiarătasecumsă-iîndesesânul bine în guriţă.Nu-i da prilejul să-ţimolfăie sfârcul, că o să-ţi pară rău, o sfătuiseEsther cândbebeluşulurlaşi-şitotsuceafaţaîntoatepărţile.Deeldepinde,azis.Trebuiesăsedescurce.

Şis-adescurcat.Acum,dupădouăsăptămâni,sugeazgomotosîntimpceFainastăteaacoperităcuopătură din blănuri de bizam cusută chiar de ea. Gângurea la el în timp ce mânca şi închidea ochiimulţumităcândelpicotea,iarMabelşi-ascosbloculdedesenşicreioaneleşifăceamicischiţe.

Când copilul s-a trezit,Mabel i-a schimbat scutecele, iar el dădea întruna din picioruşe şi ţipa însemndeprotest.

Nucredcăsevaobişnuicuasta,nu-iaşa?azisMabelcândîiprindeascuteculnou.DarFainanuasculta.Seapropiasedefereastrăşipriveaafară,lazăpadaluminoasă.Poţisăteduciunpicpe-afară.Staueuaicicuel.Fainanuazisnimiccâtşi-apushainaalbastrădelânăşigheteleînaltepânălagenunchi,darcânda

deschis uşa, a privit înapoi, spre Mabel şi spre fiul ei. N-a zâmbit, iar Mabel nu i-a putut desluşiexpresia.Sesimţeavinovatăfiindcăîşidoreaunpicdetimpfărăcopil?Setemeasă-lpărăsească,fieşinumaipentruoclipă?

Fie din cauza rafalei de aer rece, fie din cauză că deodată mama lipsea, copilul s-a zvârcolit înbraţele luiMabel, aşa că ea s-a ridicat, sprijinindu-l de umăr, legănându-l uşor în timp ce se plimbadintr-uncapătalcolibeiîncelălalt.GarrettsedusesesăîlajutepeJacksăaibăgrijădeanimaleledinhambarullor.Apoiaveasămaiaducăniştelemnedefoc.Fuseseoiarnărece,receşiliniştităşicumultăzăpadă,iarstiveledelemnedejasemicşorau.

Mabels-aduslafereastră,bătândîncontinuareuşurelnou-născutulpespateşilegănându-l.Copiluls-a liniştit şi se uita cu ochimari peste umărul ei.Mabel şi-a întors faţa către el, cătremireasma şicălduralui,şieracopleşitădetotacestmiracolcareoînconjura.S-aapucatsă-iîngâneuncântecellaureche,cândazăritcucoadaochiuluihainaalbastrăpezăpadaalbă.

Faina străbătea pajiştea, mergând spre copaci, dar se lupta cu zăpada şi se oprea adesea să seodihnească.I-aluatcevavremecasăajungălamargineapăduriişi,întotacesttimp,Mabelaprivit-o,nedumeritădeceeacevedea.Erapreadevreme.N-arfitrebuitsăolasesăiasă.Naştereaşitravaliulîisăpaserăurmegreleîntrup,aveanevoiedemaimultăodihnă.S-agânditsăseducălauşăşisă-istrigesăseîntoarcă,daracumFainanumaimergea.Numaigoneaprintremolizi,cumfăcusedeatâteaoriînainte.Pur şi simplu stătea în picioare, o siluetă singură şi dezolantă în zăpadă, cu sălbăticia întinzându-i-sedinainte,cubraţelepelângăcorp,cupărullungşiblondstrălucindînsoareledeiarnă.Iarapois-aîntorscătrecolibă,cătrefiulşicasaei,urmându-şipropriileurmeadânciprinzăpadă.

I-aipusdejaunnume?Fainanuarăspuns.Legănabebeluşulîntr-unleagăndelemn,lângăsobă.Seînsera,iarMabelştiacăartrebui,câtdecurând,săporneascăsprecasă.Trebuiesă-ipuiunnume,copilă.Nupoatesăfiecauncâine.Nupoatesă-ţirăspundăcândfluierica

opasăre.Trebuiesăputem,cutoţii,să-izicemîntr-unfel.DarFainatotnuarăspuns,stăteaşilegănacopilulcareadormise.Se întunecasecândaplecatMabel.Garretts-aoferit săoconducăsausă îideao lampă,dareaa

refuzat.Eraonoapte fără lună, cu temperaturamult subzerograde,dar avea să sedescurce.Dupăcestrălucirea ferestrelorcolibei s-apreschimbat într-opâlpâire firavăprintrecopacişiapoi în întuneric,ochiiis-auobişnuitşinumailuminastelelorpezăpadaalbăşicuratăi-afostde-ajunspentrua-iluminacalea.Frigulîiardeaobrajiişiplămânii,darîieracaldcucăciuladevulpeşicuhainadelână.Obufniţăa zburat în picaj printre crengile demolid, o umbră lentă, dar ea nu s-a speriat. Se simţea bătrână şiputernică,precummunţiişirâul.Aveasăgăseascăeadrumulsprecasă.

Mabel s-a trezit cu inima bătându-i nebuneşte, s-a ridicat iute în capul oaselor şi a aşteptat săînţeleagăceosperiase.

—Mabel?Te-aitrezit?Sunteu,Garrett.Oşoaptărăguşitădinuşadormitorului.Mabel s-a dat jos din pat, sărind cu greutate peste Jack, şi şi-a tras un pulover peste cămaşa de

noapte,întimpcemergeasprecameraprincipalăacolibei.S-arfisperiatdeoricinearfitrezit-odinpatîn toiul nopţii, dar prezenţa luiGarrett era suficientă ca să-i facă biata inimă bătrână şi agitată să secufundeînadâncurilestomacului.

—Îmiparerăucăte-amtrezit…MabelaridicatomânăspreGarrett.Sesimţeaslăbităşiameţită.—Staisămăaşez.Garrettatrasunscaundesubmasăşii-apusomânăpeumăr,cas-oliniştească.—Aşa.Staisă-mitragsufletul.S-aaşezatfărăsăspunănimicşieratentatăsămaisteaaşaovreme,ţinândadevărulladistanţă.Dar

înceledinurmăatrasadâncaerînpieptşiazis:—Da?Faina?—Nu-ibine,azisGarrett,dartocmaiatunciaieşitşiJackdindormitor.—Ce-i?Ces-aîntâmplat?—Şşşş.Nezice.Spune,Garrett.—Toatăziuaafostneliniştită,n-afostînapeleei.Aieşitîntrunaafară,aşafrigcume,şidegeabaam

încercats-oopresc.N-amputut.Arfitrebuit…—Şiacum?aîntrebatMabel,încercândsă-lajutepetânărsănuseabată.—Emairău.Zicecăodoare,iarcândoîntrebunde,zicecăpestetot,şi-iardobrajii.Nuvreasăse

deajosdinpatşinumănâncădeloc.Daraalăptatcopilulşiauadormitamândoi,aşacăm-amgânditsăaşteptpânădimineaţăşisăvădcumîimaie.Darapoi,chiaradineaori,m-amrăsucitînpatşii-amatinsbraţulcualmeu–ardea.

—Arfitrebuitsănascălaspital.ArfitrebuitsăoducemînAnchorage,azisJack.—N-avrutsămeargă,i-areamintitMabel.S-adusîndormitorşis-aîmbrăcatlaluminalumânării.Cânds-aîntors,Garrettstăteapeunscaundin

bucătărie,cucapulînmâini.Ceasularătacătocmaitrecusedemiezulnopţii.—Copilulundee?—L-amlăsatacasă,dormindînpătuţ.N-amştiutcesăfac.Păreapreafrigcasă-laduc.—Aifăcutbine.—DimineaţăoducemdirectlaAnchorage,azisJackîntimpce-şilegaşireturilelaghete.—Dacămergetrenul.Dacăliniilesuntcurate,azisMabel,darapoiavăzutchipulînspăimântatallui

Garrett.Osăfacemtotceputem.Dacăn-oputemducemâinelaAnchorage,măcarputemsătrimitemotelegramălaspitalşisăprimimvreunsfatdelaundoctor.Osăfiebine,Garrett.Acumhaisămergemsăavemgrijădeeaşidecopilaşulvostru.

Pedrum,Mabelaîncercatsăsepregăteascăpentruceaveasăgăsească,fiindcuprinsădeacelaşisoidedeterminarecalmăcepusese stăpânirepeea şi atunci când Jack se rănise la spate.Cândauajuns,copilulîncădormeaînpătuţ,iarFainaeraînpat.Garrettaveadreptatesăfieîngrijorat.Eraghemuităpe-oparte,seţineacubraţeledemijlocşigemeauşor,iarapois-aîntorspespateşiMabeli-apututvedeafaţa. Picături de sudoare îi curgeau pe la tâmple şi îi umezeau părul, iar pielea îi era roşie şi pătată.Mabels-aapropiatdepatşii-apusomânăpefrunte.Erafierbinte.Aînchisochii,ţinândîncămânapefrunteaFainei.Asimţitniştedegetefierbinţiînjurulîncheieturiişiaauzitoşoaptăuscată:

Mabel?Eştiaici?Adeschisochii şi avăzut-opeFaina ţinând-o strâns.La început a crezut că şiroaiede sudoare îi

curgeaupeobraji,darapoiavăzutcăeraulacrimi.Fainaplângea.Cemiseîntâmplă?Şşş.Nuteteme,copilă.Osăteajutămsătefacibine.Ceboalăeasta?Oinfecţieasângelui.Astaîţidăfebră.Darexistăunmedicamentpentrueaşi,dacă-liei,osătefaci

bine.

Număduclaspital.Nu-milascopilul.Mabelafostuşuratăsă-ivadăaceaînălţareîndrăzneaţăabărbiei,fulgerareadinochiialbaştri.Haisănuneagitămacumdincauzaasta.Uite,ţi-amadusapă.Trebuiesăobei.Osăterăcoreascăşi

osăteajutesăailaptepentrucopil.Mabel a ţinut paharul la buzele crăpate aleFainei, iar ea a băut şi-a tot băut până l-a golit.Apoi

Mabeli-atamponatfrunteacuocârpă,ştergându-isudoarea.CândGarretts-aivitînuşadormitorului,i-acerutunligheanplincuzăpadă.Aînmuiatcârpaudăînzăpadareceşiaînfăşuratîneaunbulgăredenea.Cândi-aapăsat-oFaineipepiele,eaagemutşiapoiaoftatdeuşurare.Iarşiiar,pânăcândobrajiiauînceputsăiserăcoreascăşisă-şimaipiardăroşeaţa.Cumâinilegoale,Mabelaluatniştezăpadăşiatrecut-opestefrunteaFainei,iarapoii-adusaltbulgărelabuze.Fainaadeschisgura,iarMabelaruptobucăţicăşii-adat-osăomănânce.S-atopitdecumi-aatinslimba.

Aşa.Aşa.Emaibine?Fainaaîncuviinţat,aluatmânareceşiumedăaluiMabelşişi-alipit-odeobraz.Mulţumesc.Fainaaînchisochiişişi-aodihnitcapulpebraţulluiMabel.Abiadupăceafostsigurăc-aadormit,

Mabel şi-a retras mâna de sub obrazul ei. I-a netezit părul, dându-i-l uşurel la o parte de pe gâtultranspirat,şii-aridicatcearşafulpesteumeri.

Era treidimineaţacândl-aauzitpeJackpunândnişte lemneînsobă.Ceidoibărbaţidormiserăcurândulpescaunesauîşifăcuserădelucruprincasă.Copiluls-atrezitşivoiasămănânce,iarMabelil-adusFainei.

Îiefoamemicuţului,dragamea.Fainas-aîntorspeoparte,darnupăreasăsefitrezitdetot,nicimăcarcândşi-adezvelitsânuldin

cămaşadenoapteşiastrânscopilullângăea.Pieleaîieradinnoufierbinteşipătată,iareaîşistrângeagenunchiidedurereîntimpcebebeluşulsugea.

Abiacândcopilulafostpusînapoiînleagăn,hrănit,schimbatşiadormit,Fainas-atrezitşiaînceputsăoroagepeMabel.

Terog,aşoptit.Du-măafară.Nu,copilă.Trebuiesăstaiînpatşisăteodihneşti.Darchiarcândspuneaasta,Mabelnueradelocconvinsă.Poatecăsperanţaeraacolo,înnoapteade

iarnă.Darce-arfizisGarrettşiJack?Mi-eatâtdecald,simtcănicinupotsărespir.Terog!

—Vreasăiasăpe-afară.—Ce?Acum?Întoiulnopţii?aîntrebatJack.

—Îiefoartecald,iaraicieînăbuşitor.Credcăsesimtedeparcăs-arsufoca.Vreadoarsărespireunpicdeaerrece.

—Putemsăcrăpămuşa,asugeratGarrett.—Vreasăfieafară,subcerulnopţii,azisMabel,iarGarrettaîncuviinţat,înţelegând.—Bine,aziselînceledinurmă.Oscoatemafară.—Aţiînnebunitamândoi?s-aîmpotrivitJack.Suntminusdouă zecidegradeafară.Osăîngheţede

moarte.—Nu,n-osăîngheţe,azisGarrett.Apois-aîntorscătreMabel.—Oajuţitusăseîmbrace?

Mabelaajutat-opeFainasăseaşezepemargineapatului.Alegatşireturiledelamocasiniifeteişii-atrashainaalbas trădelânăpestecămaşadenoapte.ApoialuatfularulşimănuşilecuundegetpecareiledăduseGarrett,iarcândi-aînfăşuratFaineifularullagâtarecunoscutstropulderouălucratdesoraei.

Amvrutmereusăterog….Dars-aopritşii-apusmănuşileînmâiniFainei.Trebuiesă-mipromiţi,copilă,căn-osăteducisărătăceştiaiureaprinnoapte.Osăscoatemunscaun

afarăşi-osăpoţistaaşacâtevaminute.Doarepreatare.Statul?Fataaîncuviinţat.Mabelaajutat-osăseîntindăuşorînapoiînpat.Cândi-aspusluiGarrettdedurere,elaziscăştiece

să facă. S-a întors în scurt timp lângă pat şi, împreună cuMabel, a ajutat-o pe Faina să se ridice înpicioare.Garretti-apuspecapcăciuladejderşii-alegatşnururilesubbărbie.

Haisăvezicepatţi-amfăcutsubstele.Fainai-azâmbitsoţuluieicândoajutasăiasăpeuşă.Nudepartedecolibă,Garrettaşezasecâţiva

buşteniunullângăaltul,iardeasupraacestoraîntinseseblănuridekaribuşidecastorunapestealta,pânăauformatosalteagroasă.

Noapteaeraseninăşirece,poateceamairecedincâtetrăiseMabelvreodată.Zăpadaîiscrâşneasubghete,aeruleratăios.Eragenulaceladegercumplitcaretreceşiprinceamaigroasălânăşisugrumăplămânii, iarMabel a ezitat. Poate că era o greşeală, dar apoi a auzit răsuflările lungi şi uşurate aleFaineişişi-a imaginataerul recepefrunteaeidogoritoare.Ţinând-ofiecaredecâteunbraţ,MabelşiGarrettaucondus-opedrumulscurtcătrepatulimprovizat,undeGarrettaajutat-osăseîntindă.Eaaoftatprelungcândaînvelit-ocuopăturădinblanădecastor.Mabeladusesedinpatullorşipăturadenuntăşi

aaşternut-odeasupraşipeaceasta.Uită-telastele,aşoptitGarrett.Levezi?Da.Suntfrumoase.Elarămascuea,stândalăturipeunscaundebucătărie,întimpceMabels-adusîncolibă.Unpic

maitârziu,cândcopiluls-atrezitşivoiaînbraţe,Mabell-aîntrebatdacănuvreasăintreovreme,şisăsteaeacuFaina.

Vreisăstau?aîntrebat-oelpeFaina.Saupoatec-artrebuisăintrişituacum?Nu,aziseacublândeţe.Mergiînăuntru.Ţine-ltuînbraţepefiulnostru.Mabel s-a aplecat asupra Fainei, i-a aranjat pătura de nuntă în toate părţile şi i-a apăsat urechile

căciulii de blană pe obraji.Apoi s-a înfăşurat şi ea într-o pătură pe care o adusese din colibă şi s-aaşezatpescaun.

Eştibine,copilă?Ah,da.Aici,afară,cucopaciişicuzăpada,potdinnousărespir.

Era ca un vis fantastic : oftaturile tăcute ale Fainei şi, din când în când, gheaţa râului trosnind şicrăpând, ramurilecopacilorplesnind înger ; stelelepretutindeni înnoaptea largă şi adâncă, întreruptedoar deorizontul zimţat al păşuniimontane.Spectacolul de lumini dedincolodepiscuri a izbuc nit încioburiluminoase,verzi-albăstrii,cadefocmuribund,cesevălureauşiserăsuceauiarapoiseroteauîncerc,devenindpanglicipurpuriiceseîntindeauînsus,pânăpestecapulluiMabel,pânăcândeaaauzituntrosnetelectric,caacelaalscânteilorscoasedeopăturădelânăîntr-ocolibăgoală,noaptea.S-auitatînsus,dreptlaluminilenordului,şis-aîntrebatdacăspectreleacelearecicagheaţanuosă-ismulgădinpieptrăsuflarea,poatechiarsufletul,purtând-ocătrestele.

—Doamne,Mabel.Eştiîngropatăînzăpadă.UndeeFaina?Eanu-şiaminteasăfiadormit.Cineputeapicotipeunasemeneager?Şitotuşi,într-unfelîieracald

în coconul ei, în lână şi pătură, cu nasul afundat în haină, şi nu s-a trezit decât când a auzit vocilebărbaţilor.

Faina.Nueştiaici,lângămine?Darnuera.—Trebuiesăfieîncolibă,îngrijinddecopil.—Nu.Nu-iacolo.Înţepenită şi supărată, Mabel s-a ridicat şi s-a mirat de toată neaua care îi acoperea pătura. Se

înnorasebrusc,ste leledispăruserăşiseaşternuseunstratdeneadecâţivacentimetri.Câttimptrecuse?S-adusdupăbărbaţi,îlputeaauzipeGarrettstrigândîncolibă.

—Faina?Faina?—Undee,Mabel?aîntrebat-oJack,întorcându-sespreea,aproapeacuzator.—Eraaici,chiarlângămine.Trebuiesăfiepe-aici.Nueîncolibă?—Nu.Ţi-amzisdejacănue.IarJackaînceputsăstrigesprecopaci:—Faina!Faina!Garrettaieşitdincolibăcuolampă.—Undeeste?Nuerasupărat,cidisperat,şialuat-olafugăînsprerâu.—Faina!Faina!Printreblănuriledekaribu,Mabelavăzutpăturadenuntă,acoperitădezăpadă.Cumputeafiatâtde

neglijentă?Aridicat-o,casăscuturezăpada,şiatunciazăritniştelânăalbastră.—Jack?Els-aapropiat,s-auitatînjos,acoloundeîiarătaea,apoiaîngenuncheatşiadatdeopartezăpadacu

mâinile goale.Haina albastră aFainei, brodată cu fulgi de nea. Fularul ei.Mănuşile.Mocasinii.Le-aridicatrândperând,scuturându-ledezăpadă.

—Vai,Jack.Acolo,încăînchisăcunasturiînăuntrulhainei,eracămaşadenoaptealbăaFainei.—Ceînseamnăasta?Jacknuarăspuns,cişi-apushainelepebraţşile-adusînăuntru.Mabell-aurmatcupăturaumedăde

lanea,iarînăuntrule-auaşezatpetoatepemasă.—MăducdupăGarrett.Aigrijădecopilaş,azisel.—Dar,Jack…Nuînţeleg.—Chiarnu?—Adispărut?Elaîncuviinţat.—Darunde?Elaieşitdincolibă,fărăsărăspundă.

Cândcopilul s-a trezit,plângânddupă laptelemamei,Mabel s-apomenit în încurcătură.A înmuiatcolţuluneicârpecurateînceaicaldşiîndulcitşiil-apusîngură.Elasuptfrenetic,apoiaîntorscapulşia început să plângă. Ea l-a plimbat încolo şi-ncoace prin faţa ferestrei, până ce micuţul a adormit

plângând,şiîntotacesttimpn-azăritniciurmădeluminăalămpii,nicideGarrettsauJack.S-aaşezatpescaun şi s-a legănat într-o parte şi-n alta cu copilul adormit şi s-a rugat ca noaptea aceasta să nu fieadevărată,săfiedoaruncoşmar.DaratunciaintratpeuşăJack,fărăsăscoatăovorbă.Înspatelelui,seiveaupalizizoriihibernali.Aînălţatdinsprâncenespreel,darJackascuturatdincap.

—Nimic?aîntrebatea.—Nicimăcarunrânddeurme.—Garrettundee?—Nuvreasăintre.Zicecăogăseşteel.S-adussăpunăşauapecal.—O,Doamne,Jack.Ce-amfăcut?Ovremeeln-avorbit,s-aaşezatcasă-şidezlegegheteleşisă-şiscoatăzăpadaşigheaţadinbarbă.A

puslemnepefocşiapois-aîntinsspreMabel,săiacopilul.Surprinsă,eas-aridicatşii-apusînbraţe,cu blândeţe, copilul înfăşat. Jack a strâns mai bine păturica şi şi-a trecut un deget peste obrazulbebeluşului, cu capul plecat atât de mult către el, încât la început Mabel n-a putut vedea lacrimilecurgându-ipefaţă.

—Jack?Mabels-aîntinsşii-acuprinsfaţaînpalme.—Of,Jack.I-aluatcopiluldinbraţeşil-aaşezatînpătuţ,legănându-luşurelpânăcândafostsigurăc-aadormit.

Cânds-aridicat,Jackeraînspateleei.Mabels-aapropiatşişi-alipitcapuldepieptullui,apoiaurămasovremeîmbrăţişaţi.

—Aplecat,nu-iaşa?Jackşi-aîncleştatdinţiişiadatdincapdeparcăîldureaîntregcorpul.Durereaacuprins-opeMabelcuatâtaforţă,încâtgeme teleîieraulipsiteşidesunete,şidecuvinte.

Eraunchincutremurător,răscolitor,iareaştiacăîivasupravieţuinumaifiindcăomaifăcuseşiînainte.Aplânspânăi-ausecatlacri mile,şi-aştersfaţacuvârfuriledegetelorşiarămaspescaun,aşteptândcaJacksăiasăpeuşăşisăolasesingură.Darelaîngenuncheatlapicioareleei,şi-apuscapulînpoalaei,şi s-au îmbrăţişat strâns, împărtăşindu-şi tristeţea de bărbat şi de femeie în vârstă care şi-au pierdutuniculcopil.

Poatecăeranumaivântulsaudurereaeicumplită,darMabelerasigurăcăaudevocealuiGarrett.Uneori era ca un strigăt, dinspre râu. Alteori era un ţipăt intens, de jale, ce părea să vină chiar dinrărunchiimunţilor.

Eaşi Jackaustatcubebeluşul înaceanoapte,aşteptându-lpeGarrett săvinăacasă, lacoliba lui.Mabelpicotealângăleagănulundecopiluldormealiniştit,iardincândîncândtresăreaşisetrezea.

—Aiauzit?îlîntreba.Jackstătealângăsobă,cufaţaschimonositădedurere.—Ce-afostasta?întrebaea.—Credcălupii.Dareaştiacănueraaşa.ŞtiacăeraGarrett,călărindşicăutândşistrigândsubcerulnopţiifărăde

stele.Faina.Faina.Faina.

Epilog

H—ei.Ecinevaacasă?Jackaciocănitînuşacolibeişiapoiadeschis-oîncet.—Hei?Folosindu-sedebaston,aintratîncolibă.Arămaspentruoclipăînuşăşiaascultatliniştea.Venise

înaceastăzidetoamnăcasă-lcautepeGarrett,însăs-apomenitpotic nindu-seînamintiri.Acolo,peunraftdelângăsobă,erapăpuşadeporţelanaFainei,cupărulblondîncăînşuviţeordonate,curochialafeldeviucoloratăînroşuşialbastrucaînziuaîncareJackopusesepeunciotşistrigase:„Epentrutine.Nuştiudacăeştipe-aicisaudacămăauzi,daramvreasăoprimeşti“.

Jacknu s-a clintit dinuşă, darprivirea îi hoinărea.Pebraţul unui scaun, frumos împăturită, stăteapăturadelânăpecareocususeMabeldinhainapurtatădeFainacânderamică.ApoiJackavăzutoseriede fotografii atârnând pe peretele îndepărtat şi, înaintând spre ele, nu a închis uşa în urma lui şi nicimăcarnuşi-adatseamacândatrecutpragul.CelemaimultedintrefotografiieraucuGarrettşifraţiilui,cuEstherşicuGeorgeînziuanunţiilor.Darceacarei-aatrasatenţiaeraaceeaauneifemeiţinândunbebe luş mic înfăşat într-o pătură. Singura dată când mai văzuse acea fotografie fusese cu aproapecincisprezeceani înurmă,cândodescoperise într-ocolibăsăpată înversantulmuntelui.EraFaina,pecânderabebeluş.

Undevaîncolibă,poateîmpăturiteîntr-uncufărsauatârnândîntr-undulap,seaflauorochiedenuntăcu pene şi o haină de lână albastră brodată cu fulgi de nea. Garrett trebuie să le fi păstrat, aşa cumpăstraseşiacestealtedovezialevieţiiei.Darcâtdepuţinera.Acestlucrul-afrapatpeJackîntimpceseuitaprincolibă.AcesteaeraupuţineleobiectepământeştipecareFainalelăsaseînurmaei.

Aşa stăteau lucrurile cu mâhnirea. Anii tociseră marginile tăioase, dar uneori tot îl mai lua prinsurprindere. Ca în noaptea aceea, chiar acum câteva săptămâni, când zărise cartea albastră, legată înpiele,peraftuldelaeide-acasă.Eramereuacolo,darprivirealuitrecusepesteeazidupăzi,fărăs-ovadă.Eraabsolutsigurcăanide-arândulrămă sesenedeschisă.Mabelîi împrumutaseluiGarretttoatecărţilecasălecitească,darniciodatăpeaceea.ErasigurcăGarrettnicimăcarnuştiacăexistă,căcinici

JackşiniciMabelnuvorbeauniciodatădeea.Mabel era îndormitor, periindu-şi părul, iar el a tras carteadintre celelalte şi a rămas lângă raft,

răsfoind-o. A atins ilustraţia colorată cu fata din basm, pe jumătate zăpadă şi pe jumătate copil, cubărbatulşifemeiaînvârstăînge nuncheaţilângăea.Acrezutcăaruptcarteacândfoiles-aurevărsatpepodea.Privindpesteumărspredormitor,le-astrânsrepede.Nueraupaginidincarte;eraudeseneleluiMabel,iarels-auitatlafiecareînparteşis-aminunatdepricepereşidedetalii.

ChipuldelicatşicopilărosalFainei,încadratdecăciulaeidinblanădejder.Fainalamasalordinbucătărie,cubăr biaproptităînpalme.ApoieraudesenecuFainacatânărăfemeie,cuunbebeluşabianăscutlapiept.Eraustudii,fiecaredintr-operspectivădiferită,unelemaiapropiate,altelemaidepărtate.MânaFaineipecopilulcaredormea.Pumnulmiti telalbebeluşului.Ochiînchişi.Ochideschişi.Mamă.Copil.

Liniilefinealecreionuluisurprinseserăcevacesimţiseşiel,darn-arfipututexprimaîncuvinte.Erao plenitudine, un fel de viaţă caldă şi aşezată care pusese stăpânire pe Faina în ultimele ei zile, şi otandreţeabundentăceserevărsaasupramiculuieifiu,precumluminaaurieasoarelui.

CândMabell-astrigat,întrebându-lcândvinelaculcare,elstrecurasecugrijădesenelelalocprintrepaginilecărţiişiopuseseiarăşiînraft,undearămas,fărăsăsemaivorbeascădeea.

Jackşi-adatseamacăstătea,neinvitat,înmijloculcolibeiluiGarrett.—Garrett?astrigatiarăşi,ştiindcănuisevarăspunde.Aplecatşiaînchisuşa.Nuajunsesepreadepartepedrum,mergândcupasulluiîncetşichinuit,sprijinindu-seînbaston,când

l-aauzitpebăiatstrigându-ldintrecopaci:—Bunu!Bunu!Jayalergapedrumînspreelşi,numult înurma lui,veneaşontâc-şontâcşicâinelebătrân.Fărăsă

aibăvreunnumelacaresărăspundă,husky-ulFaineihoinărealiberîntreceledouăcolibe,daroricânderape-afarăfiulei,câineleîieraalături.

—Bunu!Uitece-amprins.Băiatularidicatocreangădesalcielacapătulcăreiaatârnaunlipanmicşiprăfuit.—Tul-aiprins?—Păi,m-aajutatbuna.Darmomealaampus-oeusingur.—Bravo.Bravo.—Şibunazicecăputemsă-lmâncămlacină.Jackaapucatfirulşiacercetatpeştele.—Dincâteîmiamintesc,buniculGeorgeşibunicaEsthervinşieilacină.

—Şităticu’?—Şitatăltău.—L-aigăsit?—Nu.Eîncăplecatcălare.Darosăajungăacasăcurând.—Îiplacmunţii,nu?Pleacă întrunacălarepe-acolo.Zicecăanulăstapot sămergşieucuel la

vânătoare,petraseulcellung,şipoatec-osăprindemungluton.—Arficeva,nu?Darbăiatuldejaoluaselagoanăînainte.—Jay?astrigatJackdupăel.Crezicămaiputemprindeniştepeşte,casăfimsiguricăajungepentru

toatălumea?—Sigur,bunu.Maiputemprinde.Băiatuladispărutdupăurmătoareacotiturăapotecii,gonindcătrecolibaluiJackşiMabel.—Amrămasdoarnoidoi,bătrâne,azisJackşiamângâiatbotulcăruntalcâinelui.Credcămersul

meuosăţisepotriveascămaibine.Ziuadetoamnăerarăcoroasă,iarpepotecăerauîmprăş tiatefrunzegalbenedemesteacăn.Deasupra

munţilorseadunaserănori.—Miroaseaninsoare,azisJack,iarcâineleşi-aridicatbotul,caşicândarfifostdeacord.Jackatrecutdecolibalor,printufărişşi însprepârâu, tocmaila ţanccasăovadăpeMabelcând

trăgea la mal un lipan care plescăia prin apele mici. Băiatul ţopăia entuziasmat pe un bolovan dinpreajmă.

—Bunal-aprinspecelmaimareprinsvreodată!Uită-te,bunu.Uită-te.Băiatulasăritpemal,adesprinspeşteledincârligşil-aridicat.Mabeli-azâmbitluiJack,cuundiţaîncăînmână.Părulîialbisedetot,iarridurileiseîndoiauuşor

înjurulochilorşigurii,însăprivireaîieraîncătânără.Petreceamultedupă-amieziafarăcubăiatul, învăţându-l săpescuiască, săascultepăsărileşi săse

uitedupăelani.Câtdeuşorvorbeaeacubăiatul!ÎnunelezileîipovestealuiJaydespremamalui,cumelaveaochiieialbaştrişicumeasetrăgeadinmunţişizăpadăşicunoşteaanimaleleşiplantelecapepropriileeimâini.Iaruneoriîşideschideamedalionuldelagâtcasă-iaratebăiatuluişuviţadepărblondşisă-ipovesteascădesprerochiadenuntăminunată,cupenedelebădă,purtatădemamaluiînaceazi.

—MicuţulJackarfipututprindepeşteleălamare,azisMabelşiasărutatcopilulpecreştet.Doarcăl-alăsatsă-iscape.

MicuţulJack.Aşaîispuneaea.Garrettcerusepermisiunea,camlaolunădupăcedispăruseFaina,iar copilul încănuaveanume.Ar fi în regulădacăaşnumicopiluldupă tine?Enepotul tău,până laurmă.

— Jack ?M-ai auzit ?Cred că ai început să surzeşti de bătrâneţe, l-a necăjitMabel în timp ce-iîntindeafirul.Saumăignoridoarfiindcănuvreisăcureţipeştele?

—Numiseparenormal,azisJackşii-afăcutcuochiulbăiatului.Păi,n-apucăomulsăprindăpeşte,dartrebuiesă-lcureţe.

—Potsă-lajutpebunu?Pot?Mabeli-alăsatpeceidoilapârâu,casăseducăîncolibăşisăînteţeascăfocul.Jacks-asprijinit

zdravăn în baston în timp ce s-a îndreptat, târşâindu-şi picioarele, spre malul apei. Băiatul a aşezatpeştele în iarba îngălbenită. Jack a scos briceagul din buzunarul pantalonilor. Cu o mână pe baston,tocmaiselăsapevine,cândasimţitmânuţabăiatuluipebraţ.

—Aşa,bunu,azisbăiatulşi,deşierapreamiccasăpoatăfideajutor,atingereacopiluluiafăcutcadeodatădurereadinoaselebătrânealeluiJacksăparăunfleac.

Băiatul i-adatun lipan, iar Jack l-a ţinut înpalmă în timpcea strecurat lamacuţitului subpieleaargintieşiadespicatburta.I-aarătatbăiatuluicumsăbageundegetpesubfalcadejosşisătragăafarămaţelestrălucitoare.Cândle-auaruncat înapacurgătoarelimpede,unsomontânăra ţâşnitşiamuşcatdinşiraguldeintestine.Jackabăgatmânaînpeşteşişi-atrecutdegetulmarede-alungulşireispinării,casădesprindă rinichiul liniar, cauncheagde sânge subţire, şi s-aclătit înapapârâuluipânăcând l-audurutmâinilederececeera.

Băiatulaşteptaghemuitlângăel.—Laurmăsolzii,i-azisbăiatuluişii-aarătatcumsătreacălamacuţituluiînsensinvers.CândJackaclătitpeşteleînpârâu,solziimicişiscânteietoriaustrălucitşis-auîmprăştiatînapă,au

fostpurtaţidecurentşilipiţidestâncicaniştepaietestrăvezii.—Suntdestuldedrăguţi,nu-iaşa,bunu?azisbăiatul,cuunsingursolzlipitdevârfuldegetului.—Credcăda,azisJack.

GeorgeşiEstherausositînaintedelăsareaserii,şicaîntotdeaunaEsthervorbeadejacândaintratpeuşă,iarbraţeleîierauîncărcatecuborcaneşibunătăţiînfăşurateînşervete.Tocmaicândtăvăleaulipaniiprinfăinăşiîipră jeauîntr-otigaieunsăcuunt,Jayafugitlafereastră.

—Tati!Avenittati!Jayi-asăritînbraţeînaintecaGarrettsăapucemăcarsă-şideajoshainaşicăciula.—Ce-aivăzut,tati?Ce-aivăzut?—Păi,staisămăgândesc.A,da.Amvăzut…ungluton.—Nurâdedebăiat,l-acertatEstherîntorcândlipanulcaresfârâia.—Fărăglumăacum.Am fost până sus, dincolode linia copacilor, învalea astamicăpe care am

vizitat-ocândva,demult.Acoloeraungluton,darnumaiedeanidezile.—Darchiaraivăzutunul?aîntrebatbăiatul.—Amvăzut.Legasemcaluldeuncopacşiurcampestâncileastea,pecreastaasta,cânddeodatăam

zăritunglutoncareseuitaînjos,cătremine.M-amtemutsănu-misarăîncap.Aveaniştegheareuite-aşadelungi.

Garrettşi-adepărtatarătătorulşidegetulmarecasăaratecâţivacentimetri.—Ţi-afostfrică?—Nu.Nu.Şinumi-asăritîncap.Doars-auitatlaminecuochiiluigalbeni.Apois-aîntors,grozav

deîncet,şiafăcutunsalt,dispărânddincolodecreastă.—Şice-aimaivăzut,tati?Ce?—Bănuiesccăn-ajungeungluton,azisEstherchicotind.—Păi,nucineştiece.Înafarădenoriidedeasupramunţilor.Aducătorideninsoare.Băiatuls-auitatpefereastră,apoiiarăşilatatăllui,cuofigurădezamăgită.—Nuninge.—Fiipepace.Pariupeoricecăningediseară,azisGarrett.Pe totparcursulcinei,băiatulabiaaavut stare,chiardacă toţi îl lăudaupentrupeştelegustos laa

căruiprindereajutaseşiel.—Stailocului,Jay,azisEsther.Ştiicădincerulcareeprivitnuningeniciodată.Du-telabunicul

George.Poatecă-ţidăunpicdinprăjituralui.Înglumă,Georges-aîncruntatfioroslabăiat,apoil-aluatînbraţeşiaînceputsă-lgâdile.—Doamne!Atenţielafarfurii,azisEsther.Osădărâmaţimasacutotul.Dupădesert,GeorgeşiEstherauînceputsă-şistrângălucrurilespunândcăpleacăacasă,iarbăiatul

păreamâhnit.Mereuprotesta la finalulacestor întâlniri, iarodatăspusesecăar trebui să locuiascăcutoţiiîmpreunăaici,încolibaluiJackşiMabel,aşaîncâtnimenisănumaitrebuiascăsăpleceniciodată.

Mabelaajutat-opeEsthersă-şipunăhaina,JackadatmânacuGeorge,iarGarrettaziscăelşiJayseducsăscoatăcaiişisă-iînhamelacăruţă.

—Pune-ţicăciula,micuţuleJack,i-astrigatMabel,darbăiatuldejafugisepeuşă.Jackstivuiavaselepemasăcândaauzitcăruţaîncepândsăselegenepedrumuldepământ,iarapoia

prinsaltesunete–lătrăturiscurteşirâsete.Mabeleralafereastradinbucătărie.Jacks-auitatpesteumărulei.Laînceput,n-apututvedeadecâtpropriilelorreflexiiîngeam,darapoi

aînceputsădistingă,dincolodechipurilelorbătrâne,silueteledinnoapte.Garrettstătealângăhambarcuolampăînmână,iarînpreajmaluibăiatulţopăiaşiîşiaruncabraţele

sprecer.Chiarşidinăuntrulcolibeidinbuşteni,Jackputeaauziţipe teledebucuriealebăiatului.Câinelesearcuiajucăuşlângăbăiat,lătra,apoisăreaşialergaşielîncercuri.

Cândochiiis-auobişnuitcuîntunericul,Jackavăzutpământulacoperitcualbşi,înluminalămpiiluiGarrett,fulgidenearotindu-seşicăzând.

Aluat-opeMabeldemână, iarcândeas-aîntorsspreel, înochiieisezăreaubucuriaşi tristeţeauneivieţiîntregi.

—Ninge,azisea.

1. Primele două versuri (parţial) ale poemului „Speranţa“ („Hope“) de Emily Dickinson, în care

speranţaecomparatăcuopasăre(n.t.).2.Fragmentedinversurilepoemului„Ciotuldelemn“(„TheRaggedWood“)deW.B.Yeats(n.t.).3.Fragmentdinpoemul„Cântec“(„Song“)deChristinaRossetti(n.t.).

Mulţumiri

Întâişi-ntâi,îimulţumescluiSam,careacrezutîntotdeaunaînmine.Îimulţumescfiiceimele,Grace,acăreiimaginaţieincre dibilăahrănit-opeamea.Mameimele,JulieLeMay,opoetăcarem-aînvăţatmagia cuvintelor şi puterea empa tiei. Tatălui meu, John LeMay, care m-a învăţat să iubesc locurilesălbatice,animalelepăduriişi,întotdeauna,cărţile.Şifrăţioruluimeu,ForrestLeMay,carem-aînvăţatprimaoarăceînseamnăoiubiredecopil.

Lesuntextremderecunoscătoareeditorilormei,AndreaWalkerşiReaganArthur,şiagentuluimeu,Jeff Kleinman, de la Folio Literary Management – nu sunt pagini de-ajuns pentru a descrie talentul,entuziasmul şi sârguinţa pe care le-aţi investit în acest proiect.Mulţumesc tuturor celor de laReaganArthurBooks/Little,Brown&Co,înspecialAmandeiTobier,MarleneiBittner,luiTerryAdams,TracyWilliams,KarenTorres,HeatherFainşiMichaelPietsch.Mulţumesceditorilor, librarilorşiciti torilorde pe întreg cuprinsul lumii care au întâmpinat-o cu căldură pe Faina. Le mulţumesc lui AlessandroGottardoşiKeithHayespentrucopertapecarevreaus-oînrămezşis-oatârnpeperete.

Primilor mei cititori binevoitori – John Straley, Victoria Curey Naegele, RindiWhite şi MelissaBehnke–,încurajărileşisfaturilevoastreaufostnepreţuite.

Câteva cărţimi-au influenţat scriitura – basmulTheSnowChild, repovestit de FreyaLittledale şiilustratdeBarbaraLavallee ;RussianLacquer,LegendsandFairyTales deLucyMaxym, în specialpovestea „Snegurocika“ ; şi povestea „LittleDaughter of theSnow“dinvolumulOldPeter’sRussianTalesdeArthurRansome.

De-alungulvieţii,mulţioamenim-auîndrumat,inspiratşisusţinutcascriitoarecâtamlucratlaacestprimroman:JamesşiMicheleHungiville,JacquelineLeMay,MichaelHungi ville,ceidelaKachemakBay Writers’ Conference, David Cheezem şi toţi prietenii şi clienţii mei de la Fireside Books,AndromedaRomano-Lax şi 49Writers şiBaers. PentrumulteleBetty – primele şase cărţi scoase dincutiesuntalevoastre.

Ridic o cupă de şampanie şi în memoria dragii noastre prie tene, Laura Mitchell McDonald (26noiembrie1973–1ianuarie2007).