STUDIU DE CAZ

UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI, CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA

RESPECTAREA / INCALCAREA DREPTURILOR

COPIILOR CU DIZABILITATI

- STUDIU DE CAZ-

Cuprins: Introducere..31.Copiii cu dizabilitati si drepturile lor:4 1.1-drepturile copiilor cu dizabilitati expuse in legea nr.272/20044 1.2-situatia copiilor cu dizabilitati din Romania (2004-2006).52. Studiu de caz 2.1.problema.7 2.2.obiective...7 2.3.etape.8 2.3.1.abordare caz....8 2.3.2.procurarea si sistematizarea informatiilor...8 2.3.3. istoricul evolutiei problemei10 2.3.4. descoperirea cauzelor...11 2.3.5 configurarea situatiei....11

2.4. elaborarea strategiei de actiune...11 2.5. proiect de interventie123.Concluzii13Bibliografie

anexe

Introducere

De-a lungul anilor petrecuti lucrand cu copiii, am avut in clase, pe langa cei care reprezentau majoritatea si copii cu diverse dizabilitati, de diferite grade.Am ramas nu odata surprinsa ca, atunci cand povesteam cuiva despre ei expresia fetei trada o oarecare respingere. Insa eu eram fericita pe de o parte pentru ca puteam sa apreciez mai bine faptul ca am copii sanatosi, iar pe de alta ca am avut posibilitatea sa ii cunosc si sa descopar ca nu sunt foarte diferiti de restul copiilor, si mai ales ca pot face progrese chiar si in invatamantul de masa daca sunt acceptati si tratati cu respect, ajutati si indrumati. Este greu sa lucrezi cu ei mai ales cand nu esti pregatit pentru asta. Oamenii care te-ar putea ajuta pe tine ca dascal, si pe ei mai mult in clasa, sunt prea putini si au putin timp alocat pentru fiecare.Cu toate acestea, daca iti place sa fii in mijlocul lor zi de zi, daca ii iubesti cu adevarat asa cum sunt, ii ajuti informandu-te si facand tot ce iti sta in putere pentru a-i respecta dreptul de a fi copil, alaturi de ceilalti.Voi incerca sa surprind cateva aspecte legate de aceasta problema, aceea a integrarii copiilor cu dizabilitati prezentand un studiu de caz al unui copil, R.D. pe care l-am avut in clasa, in generatia 1997-2001.2.Copiii cu dizabilitati si drepturile lorDin cauza lipsei sale de maturitate fizica si intelectuala copilul are nevoie de o protectie speciala si de ingrijiri specifice, de o protectie juridica potrivita inainte si dupa nastere. Natiunile Unite au proclamat in Declaratia Universala a drepturilor omului faptul ca si copiii au dreptul la ajutor si asistenta sociala, subliniind ca familia trebuie sa beneficieze si ea de protectie si asistenta. Pentru deplina dezvoltare a personalitatii sale, copilul trebuie sa creasca intr-un mediu familial, intr-o atmosfera de dragoste si intelegere, pentru a-l putea pregati sa aiba o viata sociala reusita.

1.1.Drepturile copiilor cu dizabilitati expuse in legea nr 272/2004Conventia ONU cu privire la drepturile copilului a fost publicata pentru prima oara in Romania in Monitorul oficial din 28 septembrie1990.Legea nr.272 privind protectia si promovarea drepturilor copilului a fost adoptata si publicata de parlament in 23 iunie 2004 in monitorul oficial, partea I, nr.557.Legea cuprinde 13 capitole drepturile copilului cu dizabilitati fiind incluse in capitolul al doilea la sectiunea Sanatatea si bunastarea copilului, articolul 46 cu alineatele de mai jos: (1) Copilul cu handicap are dreptul la ngrijire speciala, adaptata nevoilor sale. (2) Copilul cu handicap are dreptul la educatie, recuperare, compensare, reabilitare si integrare, adaptate posibilitatilor proprii, n vederea dezvoltarii personalitatii sale. (3) ngrijirea speciala trebuie sa asigure dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copiilor cu handicap. ngrijirea speciala consta n ajutor adecvat situatiei copilului si parintilor sai ori, dupa caz, situatiei celor carora le este ncredintat copilul si se acorda gratuit, ori de cte ori acest lucru este posibil, pentru facilitarea accesului efectiv si fara discriminare al copiilor cu handicap la educatie, formare profesionala, servicii medicale, recuperare, pregatire, n vederea ocuparii unui loc de munca, la activitati recreative, precum si la orice alte activitati apte sa le permita deplina integrare sociala si dezvoltare a personalitatii lor. (4) Organele de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa initieze programe si sa asigure resursele necesare dezvoltarii serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copiilor cu handicap si ale familiilor acestora n conditii care sa le garanteze demnitatea, sa le favorizeze autonomia si sa le faciliteze participarea activa la viata comunitatii

1.2.Situatia copiilor cu dizabilitati din RomaniaExista programe si proiecte speciale pentru copiii cu dizabilitati unele s-au incheiat, altele sunt in derulare, iar altele sunt propuse pentru viitorul apropiat. Coordonarea si controlul activitatii de protectie si promovare a drepturilor copilului, a tutror programelor si proiectelor se realizeazade catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului(ANPDC) dar si alte organisme de stat cum ar fi :Comisia pentru protectia copilului(C.P.C.)

Rezum cateva din- mesajele cheie- prezentate in cadrul proiectului Copiii mai intai-Drepturile Omului in protectia Copilului- ghid de buna practica, conferinte pe tema drepturile copiilordin 2004; proiect finantat prin Phare, UE impreuna cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, plus ANPDC: Copiii cu dizabilitati pot parea diferiti deoarece se comporta si se exprima diferit dar nu sunt chiar atat de diferiti Copiii cu dizabilitati progreseaza mult atunci cand sunt acceptati, si tratati cu respect, acest lucru ii ajuta sa isi dezvolte respectul de sine si sa isi apere interesele.Trebuie luati in serios si provocati intr-o oarecare masura pentru a invata cum sa abordeze o situatie dificila

Ingrijirea intr-o familie de asistenti maternali profesionisti decat in servicii de tip rezidential, este de preferat pentru multi copii cu dizabilitati; daca sunt plasati in case de tip familial atunci grupul trebuie sa cuprinda copii cu si fara dizabilitati

Copilul trebuie sa fie in centrul atentiei noastre si nu handicapul pe care il are.Terapiile sunt necesare si utile dar nu trebuiesa domine viata de zi cu zi a copilului.

Dintre realizarile in domeniul protectiei drepturilor copilului in perioada ianuarie-aprilie 2005, potrivit informatiilor furnizate de catre ANPDC s-au efectuat urmatoarele

1. program de dezvoltare a serviciilor de recuperare si/sau inchiderea institutiilor de tip vechi pentru copiii cu dizabilitati/handicap care nu pot fi restructurate si destinate copiilor cu dizabilitati ce au ca scop:

~crearea si dezvoltarea de servicii specializate si

practici integrative pentru copiii cu

dizabilitati/handicap in vederea imbunatatirii

sanselor acestora de dezvoltare deplina

2. popularizarea drepturilor copilului si sensibilizarea opiniei publice in vederea imbunatatirii atitudinii si comportamentului general privind problema specifica a copilului cu dizabilitati3. continuarea procesului de descentralizare de la nivel judetean la cel local si intarirea capacitatii institutionale la nivel local pentru asumarea responsabilitatilor in abordarea problematicii copilului cu dizabilitatiPotrivit aceleasi surse, s-a realizat o statistica ce cuprinde diverse aspecte referitoare la impactul planurilor de interventie realizate de guvern si institutii responsabile.Astfel, in decembrie 2005 din totalul de aproximativ 5 milioane copii (0-18 ani) 2,2% sunt in evidenta Serviciilor publice de Protectie Sociala.Numarul copiilor cu dizabilitati care poseda un certificat cu diferite grade de handicap a insumat un total de 68.805 copii.Dintre acestia cu un grad minor 5.082 un grad mediu 16.596

un grad sever 14.857

un grad foarte sever 32.270

Se observa ca cel mai mare numar se inregistreaza in cazul copiilor cu un grad foarte sever de handicap.

Pentru toti acesti copii cu dizabilitati de diferite grade, exista 26.341 personal asistent la data efectuarii raportului.Insa, cu toate acestea, beneficiaza de servicii personalizate medicale, sociale, sau elaborare de planuri cca.65.356 copii cu dizabilitati. Un numar de 8.343 de copii beneficiaza de servicii alternative spre exemplu tratamente diferite grija zilnica.Dintr-un numar de 50.788 copii cu varsta peste 7 ani au reusit sa fie integrati in invatamantul de masa un total de 5.344invatamantul special un total de 11.929

alte tipuri de educatie (de ex.acasa) 871

Din cei aproximativ cincizecide mii de copii cu dizabilitati care au varsta de scoala un total de 18.144 urmeaza un curs de educatie.Se afla in centre de stat sau private 8.253 copii, iar cu ingrijire profesionala 671 copii.

Printre institutiile care se ocupa de problemele copiilor cu dizabilitati se numara:

La nivel national Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei,

Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor copiilor(ANPDC),Comisia pentru protectia copilului(CPC)

Autoritatea national pentru persoanele cu handicap(ANPH)

La nivel local

Directia generala de asistenta sociala si protectie a copilului(DGASPC) cu sediul in Cluj pe str.E.Grigorescu 37-39

Alte fundatii si centre private cum ar fi Fundatia Bethania in Cluj Scoala speciala nr 1 str.Cosbuc

Scoala Speciala Transilvania (com. Baciu) prezentare anexaAlte fundatii cu scopuri umanitare

In cadrul problemelor de interes national propuse pentru anul 2006 se numara dezvoltarea serviciilor alternative pentru copiii cu dizabilitati.2.Studiu de caz:2.1.Problema:

Elevul R.D., din clasa a IX a, de la un liceu din ora prezint deficiene de adaptare scolara i integrare social reflectate n nivelul sczut al randamentului colar la anumite discipline,dublate de un dezinteres general. 2.2.Obiective: -determinarea cauzelor

-eliminarea cauzelor;

-propunerea unui proiect educativ de intervenie;

-respectarea/incalcarea drepturilor 2.3.Etape2.3.1. Abordarea cazului-prezentarea cazului- situatia actuala- probleme la nvatur la anumite discipline - dezinteres fata de scoala,

- partiala integrare sociala

2.3.2.Procurarea i sistematizarea informaiilor Din discutiile avute cu unele dintre cadrele didactice, cu mama si colegii, prietenii se pot trage urmatoarele concluzii: Analiza activitii colare:

-note mici la majoritatea obiectelor care necesita gandire logica, stiinte exacte -isi indeplineste cu foarte mare greutate sarcinile, aproape deloc daca acestea nu sunt personalizate

- nu particip activ la ore

-manifest interes la: muzic

manifest dezinteres la: matematic, fizic, chimie, istorie Observaii psihopedagogice

Inteligena retard mental

Gndirea concret,cea logica inexistenta, invata mecanic are nevoie de multe repetari Limbajul scris / oral foarte sarac

Memoria - n general mecanic i de scurt durat;

Imaginaia - n general de tip reproductiv;

Atenia capacitate redus de concentrare, obosete uor :

Voina lipsete, evit s ia decizii, este nehotrt, nu are rbdare,

Motivaia nu exista;

Deprinderi verbale, senzoriale, motrice fluiditate in exprimare, acuratete in vorbire; datorita accidentului din clasa a saptea activitatea psihomotrica a regresat Deprinderi de gndire i perceptive dificila orientare in spatiu;

Afectivitate indiferent la tot ce se intampla in jurul lui, foarte rar stari de bucurie urmate de unele melancolice;

Caracter pozitiv, cooperant, dac i se arata interes catusi de putin , ~ dezinteresat de coal pentru c nu poseda capacitatea de a tine pasul cu colegii de aceeasi varsta cu el, pentru ca nu i se intocmesc planuri de interventie individualizata, ca sa castige incredere in el, aria curriculara nefiin adaptata nivelului personal! incalcarea dreptului la educatie adaptata posibilitatilor proprii(art.46 alin.2) ~ are o atitudine de nepasare fa de propria persoan i de colegi, n general sociabil, plin de compasiune, incapabil de a face rau cuiva

Echilibrul sistemului nervos - prezint o labilitate psihic destul de accentuat se plictisete uor, nu rezist la stres, i nici la efort intelectual susinut, are o fire sociabil, un temperament extrovertit; nu are ncredere n propriile fore;

stimade sine foarate scazuta Probleme medicale

Elevul are afeciuni care necesit o atenie special. Diagnosticat de la nastere su hidrocefalie interna si hemipareza pe stanga se deplaseaza mai greu iar memoria si gandirea sunt afectate.Recuperarea a fost ingreunata de accidentul avut in clasa a saptea -o cazatura in sala de clasa fiind foarte grav afectata sanatatea; din acel moment a realizat un regres ( reactii la activitati scolare intelectuale si fizice, de orientare)

Cu toate acestea prezinta o dezvoltare fizica adecvata varstei (greutate, inaltime).

Pentru problemele lui medicale familia investeste anual timp si resurse financiare; bai la 1Mai, in timpul vacantelor in special, recuperare, fizioterapie gimnastica medicala, alte tratamenate de specialitate ! respectarea dreptului la ingrijire speciala care sa asigure dezvoltarea fizica, mentala, spirituala a copilului.(art.46.alin.3)respectarea art.44 alin 1-dreptul de a beneficia de un nivel de trai care sa permita dezvoltarea sa

Relaii sociale

Familie relaii deosebit de armonioase in familie intre parinti.

Tatl este mai sever cu el il trateaza ca pe un copil normal, cu maturitate, cerandu-i respectarea responsabilitatilor el asigura intreg venitul in familie.Se ocupa de cresterea copiilor in masura timpului disponibil.

Mama se ocupa de cresterea copiilor. Este mai indulgenta si intelegatoare cu R.D., il ajuta mereu.A renuntat la slujba pentru a se ocupa numai de el timp de 13 ani, moment in care a ades pe lume doua gemene, Cu toate ca a trecut prin multe greutati e rezistenta la stres, face fata problemelor gospodaresti si educarii copiilor si diferentei de varsta intre copii e o persoana tenace, cu un caracter extraordinar

Frai elevul are doua surori gemene de doi , cu care are relatii bune Grupul de prieteni are foarte putini prieteni

Colegi de clas are relaii excelente cu colegii de clas care insa il ignora

Cadre didactice manifesta respect pentru toate cadrele, vorbeste politicos chiar daca unele dintre acestea nu ii ofera suportul necesar din comoditateAlte persoane- politicos, respectuos, sociabil2.3.3. Istoricul evoluiei problemei

Istoricul problemei

Problemele au aprut odat cu intrarea n gimnaziu in clasa a cincea cand majoritatea profesorilor nu au putut accepta prezenta lui in clasa(anexa carnet de note) i s-au agravat dupa accident a crescut dezinteresul pentru coal,Se integreaz greu in colectiv are colegi noi pe care nu i-a avut in clasele I-IV.Pana in clasa a patra a beneficiat de program de interventie specializat.

(! respectarea alin.2, art.46 care prevede ca un copil cu dizabilitati are dreptul laeducatie, recuperare, compensare, reabilitare si integrare adaptate posibilitatilor proprii, in vederea dezvoltarii personalitatii) Invatatorii impreuna cu psihopedagogi si psihologi din scoala si de la centrele de control in stransa colaborare cu mama, au reusit o integrare sociala buna cu rezultate satisfacatoare pentru nivelul lui de capacitate(anexa caiet de evaluare)-

!respectarea alin.4 art.46 care prevede ca organele de specialitate ale administratiei centrale si locale sa initieze si sa asigure resursele necesare satisfacerii nevoilor copiilor cu dizabilitati Istoricul evoluiei colare

Fr probleme pana in clasa a patra, datorita planului perssonalizat; stagnare in restul claselor , nu a ramas niciodata corigent sau repetent;la examenul de capacitate s-a format o comisie speciala delegata de inspectorat in urma unei cereri adresate de mama pentru a fi testat la domiciliu si pentr un termen mai indelungat(! Respectarea alin.4 art.46)n urma examinarii a obtinut nota 7,87 si repartitia computerizata l-a trimis la un alt liceu dupa interventia parintilor la directiunea liceului, s-a putut aproba revenirea lui pentru continuitate. Istoricul dezvoltrii intelectuale in regres, pe perioada clasei a cincea si a noua,stagnare in rest Istoricul dezvoltrii fizice

dezvoltare psihosomatic intarziata de boala pe care o are de la nastere si cazatura de mai tarziu

Istoricul familiei

n familie au existat ntotdeauna relaii foarte bune, o atmosfer propice dezvoltarii

Istoricul relaiilor sociale

Elevul a avut sansa sa nu schimbe institutia de invatamant incepand din primul an de scoala pana in prezent.Astfel s-a asigurat o continuitate, fiindu-i usor sa isi pastreze prietenii pe care i-a avut de la inceput, chiar daca structura clasei s-a modificat dupa examenul de capacitate2.3.4. Descoperirea cauzelor Starile de stres datorate incapacitatii de a realiza sarcinile audus la o stima de sine foarte scazuta, un dezinteres fata de scoala datorita lipsei de planuri de interventie, note mici la unele discipline Lipsa de comunicare intre profesori si R.D. dar si cu familia au condus la un dezinteres si din partea familiei,

2.3.5.Configurarea situatiein urma discuiilor cu eleva R.D., i cu mama acestuia am constatat c visul lui este s devina profesor, un vis irealizabil ceea ce demonstreaza ce nu este ancorat in realitate. Pentru viitorul apropiat i-a propus:

s studieze suplimentar la obiectele la care are probleme, sa fie mai atent si interesat dar a facut-o cu retineri si greutate la insistentele mamei, doar ca sa nu supere parintii si fosta invatatoare, (stie ca nu va putea) Pentru viitorul indepartat nu are nici un vis, Nu stiu, a declarat2.4.Elaborarea strategiilor de actiune

Se acioneaz la nivel personal prin:

creterea ncrederii n forele proprii,

stimularea interesuluipentru nvare,

modificarea atitudinii fa de nvtur,

sedine de psihoterapie.

Se acioneaz la nivelul clasei de elevi:

inlesnirea integrrii n grup;

solicitarea luiR.D n realizarea unor activiti desfurate n grup

participarea la activiti extracolare : excursii, programe distractive,

Se acioneaz la nivelul tuturor factorilor: prini, profesori, colegi, anturaj, organele de specialitate ale administratiei publice centrale si locale2.5.Proiect de interventie

Consider ca ar trebui realizat un plan de aciune comun coal familie cu scopul de

intensificarea colaborrii colii cu familia astfel nct s se rezolve problema integrarii sociale si stimularea interesului pentru nvare.Dar rolul cel mai important revine organelor specializate cu responsabilitati pentru protectia copiilor marind numarul psihopedagogilor asigurand servicii coerente de supraveghere, indrumare si control. Obiective

~contientizarea de ctre scoala a responsabilitilor care ii revin n educarea copiilor, a necesitii tratrii difereniate a copiilor cu dizabilitati

~organizarea de intalniri cu specialisti in domeniu pentru a putea stabili masurile de interventie~interventia unui psihopedagog in timpul orelor de curs la acele discipline la care iuntampina mari dificultati cu scopul de a-l indruma~cunoaterea reciproc prini-educatori, pentru realizarea unei cooperri reale coal familie, ~modificarea atitudinii elevului fa de rezolvarea sarcinilor colare,

~stimularea interesului pentru nvare, prin comunicare, apropiere din partea cadrelor ~realizarea unui program de activitate echilibrat fr suprasolicitri, cu sarcini epartizate n funcie de posibiliti, cu ntrirea succesului i diminuarea insuccesului,

~dezvoltarea ncrederii n forele proprii, ~favorizarea integrrii n grup prin realizarea de aciuni comune cu colegii, implicarea lui R.D.. in diverse activitati de echipao~rientarea ctre edine de psihoterapie pentru rezolvarea problemelor legate de dezinteresul lui R.D fata de tot ce il inconjoara. Prognoza ulterioara a evolutiei elevului

Data fiind boala din nastere nu este cazul sa expun posibila ameliorare a elevului R.D. intr-unul din domeniile legate de pedagogie, intelect, sanatate, relatii sociale.Concluzii:In studiul de caz prezentat in unele situatii au fost respectate drepturile copilului cu dizabilitati pentru ca in alte tot aceleasi drepturi sa fie incalcate, fapt ce indica o inconsecventa din partea organelor de control si indrumare responsabile cu protectia copilului.Cat despre activitatea cadrelor didactice din gimnaziu, consider ca este loc de mai mult interes si fata de acesti copii, nu doar de cei premianti sau olimpici. Cat despre activitatea mea incercand sa fiu obiectiva inclin sa cred ca atata vreme cat R.D. venea cu placere la scoala si era motivat, dorea sa invete in limita posibilitatilor lui , ca am respectat drepturile copilului cu dizabilitati prevazute in legea nr.272/2004.Bibliografie:www.copii.ro.

www.salvaticopiii.rohttp://unicef.org/publications/index_5598.htmlwww.ScoalaTransilvania.rowww.anph.roanexa Situat la 3 km de municipiul Cluj-Napoca, n comuna Baciu, coala Special Transilvania a fost nfiinat n anul 1997. Ideea nfiinrii colii s-a nscut din colaborarea doamnei Dr. Dana Vasilescu, preedintele Fundaiei de Caritate "Transilvania", cu fundaii i centre de recuperare din Europa i USA, avnd sprijinul Inspectoratului colar Judeean Cluj.Oferta noastr pentru comunitate este reprezentat prin capacitatea colii de a rspunde nevoilor de educaie-recuperare-integrare a copiilor cu deficiene severe i/sau asociate, predominant motorii i neuro-motorii.Amenajarea i distribuirea spaiilor este n conformitate cu normele europene de accesibilizare pentru persoanele cu handicap. In curnd se va finaliza proiectul de extindere a cladirii n care funcioneaz coala, copiii vor beneficia de o buctarie adaptat, cabinete de terapie special, spaii de joc i relaxare, teras, iar accesul la etajele superioare se va realiza cu un lift adaptat. De asemenea, dotrile speciale, constnd n suporturi de ortostatism, cadre de mers, bazin cu bile, mese de lucru, computere, tacmuri adaptate, elevatoare, ajut elevii n ctigarea unui minim de independen. Transportul elevilor la/de la coal este asigurat zilnic cu 2 microbuze, prevzute cu centuri de siguran, rampe i locuri pentru crucioare. Pentru buna desfurare a activitilor, personalul nedidactic i didactic rspunde nevoilor speciale de igien, alimentaie i transport. Cadrele didactice sunt calificate corespunztor nevoilor copiilor cu deficiene neuro-motorii. Elevii beneficiaz de intervenii prin programe de tip personalizat n baza unui curriculum adaptat, rezultat n urma unei evaluri complexe de ctre o echip multidisciplinar. Strategiile de evaluare, programele de intervenie i modalitile de planificare a activitilor sunt elaborate de colectivul colii n colaborare cu prinii. Dac n primul an de funcionare au fost colarizai un numr de 7 elevi, numrul acestora a crescut spectaculos n fiecare an, ajungnd n anul colar 2005-2006 la 48 de elevi. Dintre acetia, 41 sunt ncadrai n gradul grav de invaliditate. Din acest efectiv de elevi, 4 copii vin de la centre de plasament.PAGE 2