ffiosrmoN

Coperta: Mircea Rusenescu, Marius MilanTehnoredactare: Marius Milan

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiDtMtTRtUC, VALENTTN

Resursele planetei: se mai poate face ceva? / Valentin Dimitriuc. -Bucuregti; Editura poseidon, 201grsBN 978-606-8s00-08-9

330

504.06

O Toate drepturile asupra acesteiedilii sunt rezervate editurii poseidon.

Reproducerea integrald sau partiald gipostarea pe internet, f6ri acordul in scris

al editurii, este interzisd prin lege.

ff]DI'IURASEIDON

VALENTIN DIMITRIUC

Din cicluloRrGrNr 9r crvrLrzATil

RESURSELE PLANETEI

SE MAI POATE FACE CEVA?

MDITURA MOSEIDON

VALENTIN DIMITRIUC

CUPRINS

Din parteaautorului .........1j.PARTEA I REPERE IS.TORICE ALE ECONOMIEI

AGRARE 5t TNDUSTRTALE DtN CELE MAtVECHITIMPURI ......15|NTRODUCERE.. ......16

I - REPERE ISTORICE ALE ECONOMIEI MONDIALEAGRARE DIN CELE MAIVECHITIMPURI

1. EPOPEEAAS|GURARil AL|MENTAT|EI UMANE. .. . .. ...26z.irucnA$ATvINTELEAGRtcoLE ....433. PESTELE- UNALTMENTDE BAZAALOMULU|.... .... .484. ECONOMTA CREgTERil ANTMALELOR,

pRoDUCTtEtStPRELUCRARIIcARNil ....ss5. |NDUSTR|ASILV|CA. ......646. VtTlcuLTURASt ECONOMIA tNDUSTRIElVtNULUt . .....To7. PRODUCTTA 5t FABRTCAREA

iwout_ctroRtLoRALtMENTARt.. .......748. MIRODENTTrc pAvrArurulut .. . . .. . .. ..779. BAUTURI $I OBICEIURI REVIGORANTE..... ....8010.TUTUNUL..... .........85ll.CHtNtNA .,.......90

12. PRODUCTTA 5t PRELUCRAREAPTANTELORTEHNICETEXTILE ...,91,

13. pRODUCT|A 5t pRELUCRAREA FTBRELOR

NATURAI.EANIMALE: TAruN5I MATASEA ......1O],II - REPERE ISTORICE ALE ECONOMIEI MONDIALE

INDUSTRIATE DIN CELE MAI VECHITIMPURI14. CARBUNil - COMBUSTTBTLUL MAS|NtLoR cu ABURT

5t MATER|ApRtMAAMETALURG|E|.... ......10715. PETROLUL CA MOTOR CtVtLtzATtoNAL

- cHTNTESENTA LUPTET PENTRURESURSELE ENERGETICE ALE LUMII . . . .115

Economia resurselor naturale aleplanetei noastre din cele mai vechi timpuri

ill- TNDUSTRTA METALURGTCA gr STDERURGTCA AFt ERUIU|, OTELULUT 5t A METALELOR NEFEROASE16, INDUSTRIA METALURGICA A FIERULUI

StS|DERURG|AOTELULU| ......12917. METALURGIAMETALELORNEFEROASE .. .,...14418. METALELE PRETTOASE 5t EPOPEEA GOANET

DUPAAUR1ITT r-UUr ...,.15819. P|ETRELESCUMPE$t DTAMANTELE ... .......16620. SCURTA EVALUARE PE ZONE GEOGRAFICE

A RESURSELOR ALIMENTARE, ENERGETICE

$t DE MATERil PRrME TNDUSTRTALE

LAANil 1939-1940 ......1692I.1NCHEIEREPRIMAPARTE. ......18222. RAZBOIUL SECRET DIN ZILELE NOASTRE

ALELITELORCU PROPRIILE POPOARE ........183PARTEA II ASPECTE ALE ISTORIEI ECONOMIEI

ROMANE9TT DtN CErE MAtVECHITIMPURI .....2t7

rv- EVoLUTTA coMUNffAilLOR UMANE ALE

PALEOLTTTCULUT Sr NEOLtTtCUtUtiru renrroRnlE STRABUNE23. SUPRAVIETU|REAOAMEN|LORPRTMTTTV| .,...2L924. EVOLUTTA ECONOMTEt PRODUCflVE UMANE .... . . ..22L25.METALURGIAEPOCIIBRONZULUI .,..,,22426.METALURGIAEPOCIIFIERULUI ....,...22727. STTUATIA ECONOMTCA DtN TERTTORilLE NOASTRE

iru rpocn FTERULUITARZTU - LATENE

(ANll600-300i.Hr.) .....22928. ACTTVTTATEA ECONOMTCA A COLONilLOR GRECESTT

DE PE TARMUL NOSTRU AL MARII NEGRE

{SECOLELE Vll-lV i.Hr.} . . .Z3Z

29. STRUCTURA ECONOMTCA A CrVtLtZATrEt GETO-DAC|CE

irusecolElr ilti.Hr.-sEcoLULill d.Hr. .......234

VALENTIN DIMITRIUC

v-vtATA ECONOMTCA A SPAT|ULU!CARPATO-DAN U B IANO.PONTIC?ru prRtoRDA sEcoLELoR t?.Hr. - tX d.Hr:30. vtATA ecoruourcR DtN spA.TtuL NOSTRU

irurRrsrcolElEti.Hr.-ntd.Hr. .......2403 1. VTAIA TCONOV rCA iru rrRrroRl r LE G ETo-DAC|CE

iruprnroRonsEcoLELoRtv-vt.. ......24732. EVoLUTtn nclvrAltLoR EcoNoMlcE

iuoecunsuLSEcoLELoRVu-tx. ......25333. ASPECTE ALE FEUDALISMUTUI DIN SOCIETATEA

vluHlill sEcoLELE tx-xu. . ...25534. spATtuL novArursc iru secotur_ xrr

(A DouA.lurr,tArnrry priru srcolulXnt. . .... .26235. UNTFTCAREA FORMATTUNTLOR

poLtTtco-ADM I N |STRAT|VE gt ECONOMTCE

gr irurrtru-ranEA srATEtoR nouArurgl --rnnnnovAruenscAstMoLDovA .....266

30. STAREA lnnrron novArur iru oecuRsutSECoLELORXIV-XV| .....270

37. vtATA rcoruoutcAiru srn-rrur- RoruArursciru cunsulsEcoLULUtxvl.. ...278

38. PREZENTAREA ASPECTELOR ECONOMICE DIN

lAnru novArue iru orcunsul srcoLULUt xvm. . . . . .2g339. RE FO RM ELE DOM N ITORt LO R LUM tNA,I| FANARtOTt

coNsTANTt N MAVROCO RDAT 5t ALEXAN D RU I pst LANT|.

REFORMELE DtN TRANSTLVANTA gt BANATALEMARtEtTHEREZASilOS|Fil ..... ........310

40. struATtA DtN pRovtNcllr RouAruegrrTNTRATE TEMpoRAR iru srApArrrr*e srnArruAiru cunsul srcoLULUt xvnt(oLTEN|A, BUCOV|NA, BASARABTA) . . ..322

vr- vtATA rcoruoulcA A spATtultn RoruAruesc?ru oecunsul sEcoLELoR xtx gt xx41". coNStDERATil GENERALE . . ....326

I

Economia resurselor naturale aleplanetei noastre din cele mai vechi timpuri

42. S|TUATIA ECONOMICA A PRINCIPATELOR ROMANE

iru prRroRoR ApLrcARu REGU LAM ENTULUT oRGANlc(ANil 1831/1832-1848) ........332

43. DEZvoLTAREA EcoNoMtcA n lAntmn nouArueoupAnrvoluTulEDtNANn 1848-1849 ......340

44. srruATrA rcoruoutcA A pRtNctpAT*oR nouAnroupA ururnrn oepltlA DE LA 1862 . . . .343

45. PRELtMTNARilLE CUCERIRII INDEPENDENTEI

ECONOMTCE 9l POLIICE A ROVtArutrt $866-1877]l . . .346

46. DEZVOLTAREA ECONOMICN A NOVIANIEI DE LA

cucERrREA TNDEnENDENpt eANA LA PRTMUL nAzsotMONDTAL (PERTOADA ANTLOR 1877-t9t4l . . . .352

+2. RorraAmtnilrrnr pRtMUL nAzeot MoNDIAL

$t MAREA UN|RE DE LA I DECEMBR|E 1918(ANil 1914-1918) .. .....360

48. DEZVOLTAREA ECONOMICA A INDUSTRIEI ROMANIEI

irupeRrononANrLoR1933-1939 ......367ag. itrt locoe irvcHetrRE..... .....374

ANEXE .......382A. CURS SCURT DE $TAilE A CAPITALISMULUI,

1AUZE $t EFECTE .. . .. . .382

B. DEspRE ExpERtMENTUt notwANm ot oupAEVENIMENTELEDIN 1989.. ....416

BrBLrocRAFresrlrcrtvA ....428

VALENTIN DIMITRIUC

I. - REPERE ISTORICEAtE ECONOMIEI MONDIALE AGRARE

DIN CEIE MAI VECHI TIMPURI

1.

EPOPEEA ASIGURARIIALIMENTATIEI UMANE

lstoricii germani, considerali a fi cei mai buni in istoriestriveche consideri cd gramineele au fost cultivate pentru pri-ma datd in Orientul Apropiat - in Mesopotamia gi Anatolia la anii7000 i.Hr.

O serie de descoperiri arheologice fdcute in Europa vesti-cd au evidenfiat cd grdul gi orzul erau cultivate in bazinul medi-teraneean vestic din mileniul Vl i.Hr.

Celelalte graminee - ovdzul gi secara au aceeagi vechime;i provenienld, ele fiind socotite inifial drept buruieni in lanurilecultivate, ulterior fiind selectate gi cultivate mai ales in zonele cuclimd gi condilii pedologice mai slabe, primele culturi ale acestorgraminee de categorie a ll-a stabilindu-se ci au fost cultivate inzona MiriiNegre.

Preferinlele in consum ale grdului gi orzului au fost confir-mate prin prezenta seminlelor respective in mormintele egipte-nilor gi a babilonienilor. Relatiri despre cultivarea 916ului existdgi in textele biblice, precum gi in cronicile chineze din mileniullV i.Hr.

Proprietdfile de panificafie ale gramineelor au fost des-coperite inci din cele mai vechi timpuri. Griunlele cerealelorse prdjeau gi apoi se pisau mirunt, ulterior mdcindndu-se, fi-ind folosite la inceputuri ca uruiald - precursorul fdinii micina-te din boabe uscate, fdrd o prijire prealabil6 care avusese rolde uscare for!at6. Dupi mdcinare, cerealele amestecate cu apiau devenit paste care, ?ntinse pe pietre incinse se solidificau gierau foarte bune pentru a fi m6ncate... Era, ceea ce numim ?nprezent pdinea nedospitd sau lipia, fdina de g16u conlindnd maimult amidon decdt celelalte cereale, neavdnd nevoie de adaosde aditivi precum maiaua sau drojdia pentru a dospi.

26

Economia resurselor naturale aleplanetei noastre din cele mai vechi timpuri

Celelalte cereale, cu conlinut mai redus de amidon, se

folosesc in special la prepararea pdinii nedospite, gustul gi ca-litatea acestui tip de pdine fiind foarte apreciate in firile dinOrientulApropiat gi Mijlociu. Acest tip de pAine este consumatpredilect Si in tirile europene cu climd mai rece, precum celedin !irile scandinave gi Germania de Nord, unde cultura grAuluinu are condilii prea bune de performanld.

Grecii gi romanii au preferat sd consume pdine dospitddin grdu, motiv pentru care aduceau cantit5li mari de grdu dinOrientulApropiat, din Egipt gidin zonele riverane ale Mirii Negre.

Aceasta nu a insemnat ci grecii gi romanii nu cultivaugramineele maigreu panificabile; dimpotrivS, erau cultivate ori-unde existau soluri mai slabe, at6t orzul, secara gi meiul care fi-ind mai ieftine erau consumate de armatd 5i sdrdcime; de altfel,pdsatulde mei era mdncarea de bazd a siracilor.

in decursul Evului Mediu, la gramineele curente s-au add-ugat hrigca 5i meiul sau bobul, acestea fiind de multe ori prefe-rate pentru cd aveau cicluri de cregtere gi maturare mai scurte,ddnd trei recolte pe an in Europa gi de pdnd la cinci recolte anualin ldrile cu climat cald, prin folosirea irigaliilor.

PAinea dospiti a ajuns sd fie folosite pe scari largd inEuropa incepind cu secolul Xlll cdnd in alimentalia siracilor a

fost introdusi produclia pi consumul de bere, drojdia de bere ne-cesari dospirii, fiind un produs secundar al fermentafiei orzului.

La mijlocul secolului XIX majoritatea europenilor se hri-neau cu pdine din grdu dospit 9i cel putrin 250 de milioane deoameni din Europa de Nord gi Rusia foloseau pdinea din secari.

Populalia majoritari din !5rile intens populate din lndia,China, Japonia gi Malaezia se hrdnesc cu orez, fiina de porumbfiind folositi pe scari largd in Mexic, in America Centrald 9ide Sud.

Ceea ce este interesant de subliniat, este faptul ci o se-rie de popoare prioritar din Oceania, Africa gi America de Sudnu folosesc gramineele in hrana lor. Astfel, in Oceania, indigeniiconsumi bulbi de taro - rddicina pdinii numite <de apin, iar inAsia se consumi bulbii de yam; pentru ca indigenii din Americade Sud sd consume fdind de tapioca oblinuti din micinarea r5-ddcinii maniocului. in America Central5 se consumd bananelefiinoase necoapte, culese inainte ca amidonul si se transfor-me in zahdr; pe care le gdtesc in special prin fierbere. in Asia de

11

VALENTIN DIMITRIUC

Sud-Est, unde crege palmierul de sago, se consumd mdduva ar_bustului care con!ine mult amidon, fibrele m6cin6ndu-se pentrua obline fdina de sago.

La acestea, trebuie si addugam cartoful, cartoful dulce,batatele, oka, olluca gi multe alte rdd6cinoase, pentru a con_stata cd omul a invSlat si minSnce tot ce confine chiar gi urmede proteine... Motivul este unul pe cdt de simplu, pe at6t depractic, foamea 5i spectrul morlii de foame - un spectru globalcare a bentuit gi in vremurile Evului Mediu tdrziu al secoluluiX.lX, ba chiar gi a primeijumdtifi a secolului XX, invd|6ndu_nesd nu precupelim nici un efort pentru ca sd subzistdm gi la limi_ta flSmdnzirii de care au suferit oamenii milenii la 16nd, ddndmiliarde de victime...

Conform surselor istorice documentate, fenomenul foa-metei.a.fost ca un spectru, foarte frecvent. Astfel, pe vremealm.periului carolingian a existat foamete generalizatd de patruori in secolul lX, de doui ori in secolul Xl, de cinci ori in secolulXll, de doui ori?n secolul Xlll. S-a calculat cd in tririle europenedin nord foametea a lovit zone izolate de 270 de ori, in decursde 80 de ani!... Cel mai frecvent foametea lovea cdte 2-3 ani lar6nd in_trucat lipsa cerealelor ducea fie la lipsa seminlelor pen-tru insdmdnlarea noilor recolte, dar gi la moartea animaielorcu care era lucrat pimdntul, astfel cd automat, orice recoltd ca-lamitatd avea efecte pentru incd cel pufin un an. Ca atare, cro-nicile au relatat gi de cazuri de canibalism in secolele lX,

'X, Xl,

inclusiv in Germania, Fran!a, Belgia, Ungaria, Boemia, Siiezia giCoasta Dalmaliei, un alt fenomen fiind gi migrarea cdtre zonemai calde, presupuse a nu fi fost calamitate de stihiile naturii.

O altd perioadi cu aniindelungafi c6nd foametea a f6cutravagii, au fost secolele XV-XVll, dar gi secolul Xvlll, unul din ca_uzele revoluliei franceze din 1789 fiind anii de foamete care auprecedat-o...

in secolul XlX, Anglia a fost b6ntuiti de foamete in anii1800-1801, 1,876-!8L7, ultima foamete majori din lnsuleleBritanice avSnd loc in trlanda anilor Lg46-L947.

in Rusia secolului XIX se cunosc de asemenea cazurifrecvente de foamete in perioadele anilor 1g20-21, 1g33,1835, Lg39-40, Lg45-46,7949,1955, 1959, 1870, 19g0, lggg;L89L-92, 1897, I9Ol, 1905-06 {care au provocat migcdrile ci_vile din Petrograd) gi 191"1.

28

Economia resurselor naturale aleplanetei noastre din cele mai vechi timpuri

Pentru ca revolufia din 1917-1918, care a adus haos intoati Rusia si declangeze foametea din L920-21" in cursul cireiaau murit 5 milioane de suflete.

Dacd mergem mai spre est, vom constata ci s-a putut timai riu datoriti instalirii spectrului?ngrozitor al foametei maiales in !irile foarte populate.

in lndia, degi vdile fluviilor lndului gi Gangelui sunt consi-derate cele mai fertile zone ale lumii, acolo existdnd zone careinsumeazi peste 3.000 kilometri pitrali de cdmpie, foame-tea a produs unele dintre cele mai groaznice ravagii din lume.Principala cauzi a fost lipsa prelungitS, ani la rdnd, a ploilor inPunjab, care este o regiune foarte roditoare, fiind afectatd 5i zonaGangelui mijlociu - cea mai afectatd zond de foamete din lndia.

incepdnd cu anul 1860 c6nd in lndia a fost introdusd admi-nistralia britanicS, la calamitdlile naturale care loveau pe !Sraniiindieni, manifestate fie prin secetd prelungit6, fie prin inundaliicatastrofale sau molime printre vite, s-a adiugat o nouS calami-tate - aceea a cdmitarilor care au adus in stare de fg2merte per-manente peste 750.000 de lirani datoriv6nduli acestora. ln plus,

in anii 17615i 1769-L770 au fost doud perioade de foamete depe urma cdrora au murit peste 110 milioane de suflete...

in secolul XIX in lndia au existat 9 incidente ale foame-tei generalizate in anii 1838, 1861, 1866, 1859, 1874,1876-77,1"897, 1899-1901, dar ;i 25 de cazuri de foamete la nivel pro-vincial a ciror rezultantd a fost moartea prin infometare a pes-

te 25 milioane de suflete!...Nici secolulXX nu a scutit poporul lndiei de foamete, aces-

ta manifestdndu-se 9i in anii L902, LgL9, L92O-21, cauza majordfiind seceta.

lndia a invilat o leclie zguduitoare de pe urma foameteicauzati de lipsa apei 9i dupi oblinerea independenlei in anul1948 a investit sume uriage in peste 70 de proiecte hidroenerge-tice de regularizare a relelei hidrografice gi de amenajare a iriga-

triilor, din care p6ni tn anii 2005 a realizat gi a pus in folosinld maimult de 52, scopul principal fiind eliminarea spectruluifoametei.

Daci in lndia foametea era cauzati in principal de secetS,in China principalul factor il reprezentau inundafiile, mai alescele ale fluviului Galben al cdrui curs a fost regularizat in anul2010 prin realizarea unuia dintre cele mai grandioase proiecte

29

VALENTIN DIMITRIUC

hidroenergetice din rume, ar doirea ca mdrime dupd proiecturbrazilian finalizat in anul 1957 numit lguazu.

cei gapte ani srabi ca recorti din Egipt menfionafiin Bibries-au produs la anii 2300 i.Hr., existand men;iuni documentarecd gi in^China, timp..de gapte ani, apele fluviufui CaiUen ,iuajuns p6nd in Ceruri"... Dupd care, chinezii au incercai i*O';.500 de ani la rdnd sd consorideze marurile fruviurui, pe tirJiriieimpdratului Yue, reugind ca in interval de noud ani si constru-iascd un canalde deversare a aperor... pentru ca in anurarzece-lea al construirii canalului, o secetd globald se toveaica licr,in.,care a durat gapte ani, incetdnd odatd cu moartea impdratului.Legenda a refinut faptur cd impiratur s-a sacrific.t p.ntr, .rui,poporu lui, Cerurile deschiz6 ndu-gi zdgazurile ploilor.- De altfel, intinderea mare a chinei a ficut ca foametea sdfie un^fenomen general gi ciclic: incepea in sud * irr"oiiii J"muta in anul urmdtor in centrul fdrii iot cu inundagii li .onii"rigi?n altreilea an in China de Nord cu secetd!...

De aceea istoria chinezd a relinut faptur cd 2.000 de ani rar6nd, in China a bdntuit foametea in diverse provincii.

-frima preocupare majord pentru a diminua efectele foa_meteiin China s-a manifestat in anii 200_100 i.Hr. prin grUi mpj_ratul wu Ti pe vremea cdruia au fost rearizate oepozitioi.ur!.-le gisepar-at depozite de seminle, au fost construite drumurideacces, au fost sdpate canale de deversare a apelor invotourate giaceste misuri au rezolvat situalia inundaliilor; dar nu ., r"roiuJiproble ma secetei,.nefiind constru ite suficie nte ca na le de irila1ii.

ln secolul XIX c6nd China s-a deschis pentru europeni, ie_nomenul foametei a continuat sd roveasci nemiros pop,ir.ti., ti-ind consemnate perioadele de foamete din anii $lA_tbZA,,'tSg;/,t892-1894, 1898, 1905_1906, tgto_197L, LgL7, tgti-tgit,1927-1929. Foametea din r9z7-r929 a fost dezastruoase peniiriintreaga Asie ;i AfricS, ucig6nd zeci de milioane de vieliin'O.rinr,Coreea, lndia, lran, Turcia, p6ni in Africa Centrald, cele mai afei_tate fiind in Africa - Congo gi Kenya.

- NiciJaponia nu a scdpat de urgiile foametei, cea mai greaperioadi fiind cei 150 de ani din perioada aniror 171s-ft6tcdnd, datoritd foametei gi mortalit5iii ridicate, nivelul popula_liei a stagnat. Principala cauzd

-a morlilor ?nregistrate au ,.epn"-

zentat-0 acolo cutremurele, taifunurile, iernilJfoarte reci, greLe9i prelungite, foametea atacdnd giea in anumite provincii."30

Economia resurselor naturale aleplanetei noastre din cele mai vechi timpuri

in decursul Evului Mediu cronicarii au pus foametea pe

seama evoluliei cosmice a planetei Saturn care fusese conside-ratd rispunzdtoare de iernile foarte grele 9i ciclurile de c6te 7-8ani de secet5... Motiv pentru care, atunci cdnd condiliile natu-rale au permis, europenii au investit foarte mult in cercetirileagricole, in vederea adaptirii sorturilor cultivate de cereale, la

condifiile factorilor externi - timp friguros gi secetd.Oamenii nu vor cunoa$te niciodatd magnitudinea celor

rnorti de inanilie nici tn Europa ;i nici in China, lndia sau Africaintrucdt in Evul Mediu sau in antichitate nu se ficeau inregistrdristatistice, singurele aspecte evidenfiate fiind comparafiile unorperioade vitrege cu altele lipsite de calamit6li naturale majore.

De exemplu, istoria Angliei a consemnat faptul ci pe du-rata molimei care a b6ntuit in Europa intre anii 1348-1"349 nu-rniti Moartea Neagrd, populalia ei s-a redus cu cel pulin 10%,in timp ce in Anglia scdderea populaliei a fost la jumdtate, adicdla nivelul de 2,2-2,3 milioane de suflete gi cd pdnd la anii 1550 a

stafionat la acel nivel scdzut.Conform datelor apdrute in cronicile legate de starea de-

mograficd in cadrul Sf6ntului lmperiu Roman de limbd germa-nicd infiinlat de impdratul Otto ll cu sprijinul Vaticanului la mij-locul secoluluiX, avdnd calitatea de urmag al lmperiului Romande Apus, rezultS cd populalia acestuia era de 5 milioane suflete;i cd aceasta s-a majorat la nivelul anilor 1600 la cifra de 20 dernilioane locuitori.

De abia incep6nd cu secolul XVll c6nd puterile europenes-au impus prin absolutism imperial, cancelariile regale au ince-put sd lind statistici datoriti cregterii numdrului locuitorilor 9i ar.voluliilor favorabile sub aspect social, politic, religios 5i militar.l,rr cdnd se manifestau fenomene de foamete, a existat punctul,rle vedere cd populalia se mirise peste nivelul suslineriieide cd-t re nivelul producliei agricole 9i destinul ficea reglajele naturalenecesare pdstririi echilibrelor...

in secolul XVlll preotul englez Malthus a cSlStorit prin[uropa, din Germania, Scandinavia p6nd in Rusia gi s-a intors cur.oncluzia cd starea precari a agriculturii, condiliile climaterice in-',tabile gi cregterea necontrolati a populagiei constituiau aspecterrefavorabile sub raport social, ceea ce ficea ca societatea uma-nil sa fie condamnati la rizboaie prin care oamenii si se ucidi,,rrneliorind efectele foametei... Concluzia pesimisti ;i gregiti a

3t

VALENTIN DIMITRIUC

lui Malthus a fost cd economia mondiald nu putea sd hrdneascdtoatd populalia in cregtere gi a recomandat controlul nagterilor.Degi reacfia populaliei la recomandirile sale a fost una foarte vi-olent6, clasa conducitoare care incepea si includd intr-o propor-lie tot mai mare - burghezia in formare rapidd, a suqinui teoriaMalthus justificand acea atitudine prin faptul ultra-egoist cd soci-etatea burghezd nu avea logicd daci tmpdrlea bogilia cu siracii;i neajutoralii. De aceea i-a asigurat lui Malthus o r'ente consis-tenti in calitate de membru alAcademiei Regale de la Berlin.

Prin mediatizarea teoriei lui Malthus in Europa burghezda secolului XIX s-a incetdlenit ideea familiilor cu numai doicopiisi controlul nagterilor gi a inmulfirii necontrolabile a populalieipe toate cdile posibile.

lncepdnd cu a doua jumdtate a secolului XIX giinceputulsecolului XX savanfii din Europa gi America au acordat o pre_ocu.pare deosebitS pentru cregterea randamentelor produclieiagricole prin ac;iuni de realizare a insdm6nldrilor cu cereale fo-19r,ilo. seminle selecf ionate, sUA venind in perioada interbelicd(1925) cu seminle modificate genetic, a ciror utilizare a asilu-rat cresterea producliilor standard de la trei la cinci gi chiar giseori. Europa s-a ferit sd foloseascd seminlele modificate geneticpdni in anii 2000, dupS care au fost acceptate recoltjcu se_minle modificate genetic la porumb, soia sau cartofi destinatehrinirii animalelor... dar pi a oamenilo4 separalia fiind una foar-te fragilS, degi s-a demonstrat c6 folosirea produselor realizatedin elemente modificate genetic produce imbolndviri grave denaturd digestivd, oamenii nedispundnd de enzimele ca[abile sddigere produsele respective...

Printre oamenii de gtiinld europeni care pi-au consacratactivitatea pentru im bu ndtdlirea sortu rilor cerea ielor, ca rtofilor,sfeclei gi altor graminee gi legume s-au inscris cu meriie deosebi-te germaniiAlbett Thier giJulius Liebig care au deschis Academiide studii agrotehnice, au propus folosirea ingrigimintelor chi-mice pe bazd de azotafi gifosfafi, oferind chiar gisolufiitehnicede obiinere a acestora. cercetdrile lor au demonstrat cu rezulta-te concrete ci produclia recoltelor de secard se poate majora decel pulin doud ori de exemplu, folosind ingrdgdmintele foifatice;de ce,l pulin 2,5 ori la cartofi gi de cel pulin trei ori la culturile desfecld!Totodatd eiau recomandat introducerea pe scard largd indieta germanilor a cartofiloE subliniind sporuriie semnificitivel?

Economia resurselor naturale aleplanetei noastre din cele mai vechi timpuri

de produclie la hectar la culturile de cartofi fertilizate cu ingrS-giminte fosfatice.

Ca atare chimizarea agriculturii prin folosirea ingr6gdmin-telor chimice, inceputd in anii 1830-1840 a permis dublarea pro-ducliilor agricole pdni in anul 1900 pe plan european.

Cregterea producliei agricole a ficut ca teoria demogra-fici a lui Malthus sd-gi piardi actualitatea, ceea ce nu a anulatpredilec[ia unor organiza]ii private din Germania mai ales, si osusfini in continuare, justificdnd mdsuri extreme de reducerea populafiei globale, inclusiv a unor mdsuri de tip fascist de pu-rificare a raselor; care actualmente sunt suslinute gi de teore-ticienii grupului Bilderberg gi nu numai... Justificarea acestoraeste aceea ci la un moment dat populalia, al cirui numdr nuare limite naturale de cregtere daci nu se intervine cu mdsuride control, nu va putea fi hrinitd cu resursele solului, teoreti-cienii respectivi uitdnd intenlionat cd mediul marin care depd-gegte de aproape cinci ori suprafatra uscatului, poate asigurahrana cu ajutorul algelor, la nivelindestuldtot a unei populaliiduble fatri de nivelul actual...

Mergdnd insi pe linia dezvoltirii intensive a preocupdrilorpentru cregterea producliei agricole, cilugdrul augustin GregorMandel - profesor la Gimnaziul din Bruenn, Austria a propuso altd direclie pentru cercetdrile cdilor de creStere a producli-ilor agricole.

Acesta gi-a consacrat toatd viala cercetdrilor in domeniulhibriddrii plantelor prin incrucigdri repetate, publicdndu-5i re-zultatele in perioada anilor 1875-1884 in reviste de specialitate,dezvoltdnd o intreagd specialitate in domeniul fiziologiei plan-telor gi a cercetdrilor agronomice.

Dupd alli 35 de ani, cercetdtorii Corricus, de Vries gi

Cermack au adus contribulii noi la lucririle lui Mandel, pundndbazele gtiinlifice teoriei hibriddrii in vederea credrii unor speciide plante noi prin incrucig5ri repetate controlate strict, princare caracterele ereditare superioare erau combinate gi ampli-ficate in noile soiuri create.

Primele experimente la scari mare cu noile soiuri degraminee care erau rezistente la temperaturiscdzute giaveaucicluri rapide de coacere s-au ficut in Suedia.

33

VALENTIN DIMITRIUC

- ..- Sqr" sfdrgitul secolului XtX gi inceputul secolului XX ?ncalifornia giin cana.da.au fost testate primere roiriiut r.gur"gi pomi fructiferi forosind soiuri atent sereclionatu, *riirt"i"oblinute uluind lumea agronomilor din toatd lumea ., i"."r-tele mari gifoarte aspectuoase la prune, struguri, mere, muregi zmeurd.

Rezultate deosebit de bune au fost obiinute gi de citresavantul agronom rus V. Miciurin in laboratoarele din orasulKozlov/Miciurinsk din Siberia Occidentald, soiurite Oe il;;_alizate de acesta fiind soiurire cere mai forosite gi in p;;;;;i i,.,canada, fiind cere mai adaptate crimei mai reci gi mai urn.o"din aceasti fard din nordul continentului ame.ican, unJ"';;domind perioadele lungi de inghe|.

Primii care au inceput sd vdndd seminfe selecfionate curezultate garantate au fost germanii care oblinusera ,birri lo.r-te productive de secard, unur dintre cei mai marcanli i"r."ta-toriin domeniu fiind Ferdinand Jost, cu soiul medaliat'de i.oiede iarnd pettkus. incep6nd cu anui 1,922in c.rrrnir-, in.l-pu.t. sd, fu nclioneze I nstitutu I pentru ce rceti ri ae se r"clie xu iier.wilhelm de la Munchenberg, recunoscut pentru rezuriatere ex-celente oblinute la soiurile-de secari, ovez, porumU, ii..fiiilucernS. Ulterior au fost realizate gi soluri ameliorate iu .iitod,vifd de^vie gi la majoritatea pomilor fructiferi rezistenli tr;;;;r;:

tn domeniur cercetdtoriror ddunitoriror, Edwin slu"i -primul conducdtor ar rnstituturui de ra Munchenuerj a-avutrezultate bune in combaterea ,,bolii cartofului,,, a Oaineioi_lor pomilor fructiferi gi ai tutunului.

Din cele mai vechi timpuri Europa se aproviziona cu cere-ale din Egipt, valea fertird a trtirurui asigurdnd in anticrritii. ;;-nele pentru lmperiul Roman.

. lncepdnd cu Evu.l Mediu 916ul a inceput s6 fie asiguratde Franla, polonia, Jdrile Romiiie, Rusia, iai Oin secoluliid;Canada, SUA 5i Argentina.

^ - -.Principalele graminee cerealiere consumate sunt GRAUL?n !irile vestice gi orezur in !drire estice, respectiv in Asia. F" pii,mele locuri in consumur pe cap de rocuitor ia grdu sunt caniiie-nii, belgienii, francezii, britanicii, orandezii, americanii gi rom6nii.

lncepdnd cu seco.lul XtX Franfa a fost cel mai mare graniieuropean care a dezvoltat cultura graului gi in fosta ei c6lonie

34

Economia resurselor naturale aleplanetei noastre din cele mai vechi timpuri

- Algeria. La rdndul ei, ltalia a fost, de asemenea, un importantproducdtor; dar fdrd sd detrind disponibilitdli la export.

in Asia, principalul producitor de grdu este lndia careproduce grAulin Gujarat, pe viile fertile ale Gangeluigi tnduluiincep6nd cu ultima parte a secoluluiXlX. Din pScate producliaindiand a fost afectatd de seceta care a fost provocatd ince-pdnd cu mijlocul secolului XX de dereglarea circulaliei curenfi-lor in perioada musonului.

Dupd anii L922-t923 in SUA au fost date legile Agriculturiigi Pdmdntuluiviz6nd inilial pe combatanfii americanidin PrimulRdzboi Mondial. Pentru aplicarea practicd a legilor, ?n 5UA aufost puse bazele materiale, tehnice, financiare gi gtiinlifice a pro-ducliei agricole in general gi a producliei de cereale in special.ln baza acestor legi gtiinta a decis ca loturile de pdmdnt, sd fiearanjate sub formd de f6gii lungi gi inguste care sd fie parcursein perioada lucrdrilor agricole cu tractoare performante de marecapacitate, in maximum doud zile de cdtre fiecare fermier, dupdcare acelagi tractor sd fie predat altui fermier, s.a.m.d. Evidentci au fost construite fabrici pentru maSini agricole performan-te, fabrici de ingr5gSminte gi chimicale contra diunitorilor; plussilozuri uriage regionale care si preia produclia agricold a fer-mierilor. Fiecare fermier a fost arondat unei universitili localecare stabilea cele mai adecvate culturi pentru zonele in care ac-lionau, stabilind asolamentele, fdcdnd graficele precise pentruarat, semdnat, fertilizat, erbicidat gi recoltat, asigu16nd semin-fe speciale, adaptate inilial prin selecfie pi apoi prin modificaregeneticd pentru a rezista la secetd, umiditate excesiv5, inghe!,cilduri puternice, ierburi sau diundtori locali. Toati logistica gifinanfarea au fost preluate in sarcina statului care asigura gratu-it simdnfa, tractoarele, ingrdgdmintele, chimicalele 9i transpor-tul recoltei la silozuri gi pldtea pe fermieri, scdzAnd cheltuielileaferente fiecdruia, la preluri medii unice rezultdnd din vdnzirileanului anterior corectate cu tendinla bursierd a anului agricolcurent in limita a c6teva procente, asigu16nd o stabilitate a pro-ducfiei, veniturilor gi prelurilor. Ulterior aceste operaliuni aufost cedate unor firme private care au devenit extrem de pu-ternice, intr-o aga mdsurd tncdt controleazi in prezent piala nudoar a produselor alimentare, ciintreaga piaid mondialS gi dis-tribulia alimentelor in lume. Sistemul a creat fermierul agricolideal, care pentru a lucra cdt mai eficient terenul, folosegte in

35