Coordonatori: Colectivul de redacltdleonidact.weebly.com/uploads/1/4/0/3/14030700/... · Adam...

19

http://www.kvisoft.com/pdf-merger/

Tehnoredactare computerizată

Firuţă George

Colectivul de redacţie

Călin Cosmin Iulian, clasa a XII-a B

Andrei Mihai Victor,clasa a XII- a B

Dumitriu Alin Marius, clasa a XII –a D

Colaboratori

Cloşcă Lucian (clasa a XII-a A)

Adam Leonard (clasa a X-a B)

Firică Victoraş (clasa a XI-a D)

Moraru Marius, clasa a IX-a C

Măsaru Mădălin, clasa a XII-a A

Manole Silviu, clasa a XII-a B

Adam Leonard, clasa a X-a B

Coordonatori:

Prof. Enache Violeta

Prof. Lică Mădălina Aurelia

Prof. Anton Gabriela Maria

Prof. Cojocaru Daniela

Prof. Avram Mirela

Prof. Stanciu Violeta

Bibl. Stan Simona

Prof. Șerban Adrian

Prof. Dănilă Mihaela

Prof. Teodosescu Corina

Adresa redacţiei:

Aleea Pelicanului, nr. 8

Tel. 0341427401

E-mail: intersecţ[email protected]

CUPRINS

Editorial ……………………………………..…………………............................................................... ....................................

Oameni dintre noi – Măsaru Mădălin…………………………….……………………….................................................. 2

Privind în viitor-Andrei Mihai Victor……………….…………………………………………….............................................. 3

Un actor amator – Militaru Robert……………………….……………………………………………………………………………… 4

Prima mea medalie – Moraru Marius………………….………………………………………………………………………………… 5

Iasi, Bucuresti, Focsani – Calin Cosmin Iulian……………………….……………………………………………………………….. 7

Valentine’s Day vs. Dragobetele –Jugan Alina………………………………..……………………………………………………… 9

Premiile Oscar – Manole Silviu…………………………......................................................... ........................................ 11

Sa fim la moda – Closca Lucian…………………………………............................................ ........................................... 12

Pasiunea mea– Cioarec Pavel Daniel………………………………….............................................................................. 13

Tinere talente ……………………………………………..………………………………......................................................................

Dincolo de cuvinte-Andrei Mihai Victor……………………………………………………………………………………………………

14

15

Sanctuar vs. Memphis – Dumitriu Alin Marius………………….…………………………………………………………………….. 16

Despre lectura – Abuzatoaie Alina………………………………………..…………………………………………………………………. 18

Mici critici literari………………………………………………………………………..………….........................................................

Francophonia- Encica Mihai Eduard .......................................................................................................................

19

21

Oameni mari, secrete mici- Adam Leonard……………………….…………………………………........................................ 22

Fii aptt pentru viitor– Echipa de proiect................................................................................................................ 24

Masurarea lungimilor– Firica Victoras……….…………………………………………………………………………………………… 26

Pericole de electrocutare – Manea Alexandru…………………..……………..…........................................................... 27

GRUP ȘCOLAR ,,DIMITRIE LEONIDA,, Aprilie 2012

EDITORIAL

Colectivul de redacție

Seă pareă căă globalizareaă peă careă toțiă oă doresc,ă seă regăsește și în activitatea școlară.ă Înă

afarăădeăinformațiile primate laăfiecareăoră,ămăăbucurăăfoarteătareăfaptulăcăăprofesoriiănoștrii ne includ în proiecte, care mai de care mai diverse și mai incitante.

Proiectul Pro Motor, care a debutat în școalaă noastrăă înă anulă 2007,ă ne-a oferit posibilitatea de a ne perfecționa profesional în domeniul ales, prin cursuri de formare ținute de profesori bine instruiți. În completare, proiectul Fii aptt pentru viitor ne-a dat șansa de a face practicăălaăceleămaiăcompetitiveăreprezentanțeăauto,ăînăurmaăcăreiaăsuntemămultămai pregătițiăsăăfacem fațăăcerințelor impuse la angajare.

Comeniusă Sinelimiteă 3.0ă aă adusă cevaă inedit,ă faptulă căă amă avută posibilateaă săă întâlnimăelevi de liceu din alte țăriă aleă Europei.ă Acestă lucruă ne-aă făcută săă conștientizămă căă suntemăintegrați în Europa șiăcăăputemăsăăcomunicămășiăînăalteălimbiădecâtăceaămaternă.

Activitățile derulate în proiectul Eco-școalaă auă scosă laă ivealăă spiritulă deă echipă,ăantrenându-ne în acțiuni care s-au finalizat cu transformarea spațiului verde într-un loc mult mai plăcutăși curat.

Amintesc șiădeăactivitățile realizate constant în școalăăcâtășiă înăafaraăei,ă înăurmaăcăroraădevenimă multă maiă responsabiliă cuă mediulă înconjurător,ă maiă conștienți de valorile noastre

naționale, mai instruiți, într-un cuvânt PREG TIŢI.


Oamenii dintre noi

de Mădălin Măsaru Ambi ioasă,ătenaceăşiăorganizată,ăaşaăpoateăfiăsuccintă

caracterizatăăd-na dir. prof. Simona Ceacu. Formarea sa caă omă ală cifreloră îiă oferăă calită ileă necesareă pentruă aă fiămanagerulă uneiă unită iă şcolare, înă careă trebuieă săăorganizeze în primul rând întreaga activitate.

Am descoperit aceste valori în decursul anilor mei deăstudiu,ăcâtăşiăînăcadrulăîntâlnirilorălaădiverseăactivită i.ăŞiă totuşi,ă înă spateleă acestei imagini, am observat o persoanăăcaldă, zâmbitoare,ăpregătităămereuăsăăofereăunărăspunsăavizatăsau un sfat.

Înă timpulă interviului,ă amă încercată săă descopără alteăaspecte aleăăpersonalită iiăsaleăşiăamăreuşităsăăscotăînăeviden ăăfaptulăcăăatâtămeseriaădeădascălăcâtăşiăceaădeămanagerăiăseăpotriveşte,ădeoarece profesia sa de matematician-informatician presupune tactică, exactitate, perseveren ă,ărăbdare,ăcalită iăregăsiteăşiă înăcalitateaădeămanager. Toate cele scrise mai sus au putut fi demonstrateăprinăfaptulăcă, răsfoindăcv-ul, am descoperităfărăăuimire că aceastăăd-nă profesoarăălaănumaiă30ădeăaniăaăreuşităsăăducăălaăbunăsfârşitămandatulădeădirector.ăDeci,ăcalită ileădescoperiteăini ialăînăceeaăceăpriveşteă profesorulă Simonaă Ceacu,ă auă fost,ă dacăă maiă eraă necesar,ă scoaseă înă eviden ăă înă diferiteăcircumstan eăşiăamăajunsălaăconcluziaăcăăacelădictonăromânescăă“omul potrivit la locul potrivit”,ăseăaplicăăşiăînăacestăcaz.

Cercetândăcuăaten ieăcv-ul,ăacestaăaăscosălaăivealăăşiăalteăcalită iăcareăoăplaseazăădeăd-naăprofesoarăăînăaceeaşiăfunc ieănobilă,ăepuizantăădarăfrumoasă,ăpeăcareăcuădevotamentăaăîndeplinit-oăşiăacumăpatruăani.ă

Înăceiă14ăaniădeăcarierăădidactică,ăaăreuşităsăăseăperfec ionezeăşiăsăăseăautodepăşească,ăparcurgândădiferite cursuri de formare, dintre care amintim : Masterat – Baze de date , FacultateaădeăMatematicăăşiăInformaticăă,ăUniversitateaăBucureşti; Manager de proiect parcursălaăAsocia iaăDidakticos,ăTimişoaraă; Examinator ECDL Complet , ECDL România; Evaluator laăGrupăŞcolară“SpiruăHaret”ăConstan a; Formator,ălaăGrupăŞcolară“SpiruăHaret”ăConstan aă; Iniţiere în management ,ă“CasaăCorpuluiăDidactic”ăConstan aă; Instructor- programare în Java “Ciscoă Systemsă Networkingă Academy”ă ,Countryă Schoolă

InspectoratăofăConstan aă.

Dupăă acestă interviu,ă amă ajunsă laă concluziaă căă dupăă ceă cunoşti o persoanăăşiăcreziăcăăai descoperit tot ceea ce era de descoperit, te mai pot surprinde într-ună modăplăcută aspecteă maiăpu ină vizibileă aleăpersonalită iiăaceleiăpersoane.ăMăăbucurăcăăamăavutăposibilitateaăsăăoăcunoscăpeăd-na profesoarăăCeacuădeoareceăreprezintăăunămodelăpentruănoiăto i.

2


PRIVIND IN VIITOR

ANDREI MIHAI VICTOR

Alegerea fa ultății este o chestiune difi ilă. A eastă alegere îți i flue țează viața pe tru ur ătorii ani sau poate hiar per tru tot restul vieții. Dar u sigura ță, este u pas are tre uie fă ut ori ât de soli ita t ar părea.

Pe tru a fa e alegerea ore tă tre uie înainte de toate să studiezi tere ul,să vezi e fa ultăți e istă, u se i tră la fie are și e spe ializare o ții după ter i area fa ultății

După a eea, tre uie să te studiezi pe ti e și să te î tre i: Ce î i pla e să fa ? Ce pot să fac?

Ori e fa ultate are ava tajele și dezavantajele ei. De exemplu, după absolvirea UMC-ului vei ple a pe avă î tre și 8 luni, perioadă î are vei fi plătit foarte bine, dar vei fi departe de fa ilie și de ase e ea va fi greu să întemeiezi o familie; î tot e ți e de artă lucrurile sunt nesigure, hiar da ă ai o satisfa ție e or ă î privi ța a ceea ce faci, banii în cele mai multe azuri devi o pro le ă greu de soluționat, ai ales la oi î țară. De a eea tre uie să te

asiguri ă esti dispus să-ți asumi riscurile.

În ultima vreme, am fost într-o perpetuă ăutare după o fa ultate are să se potriveas ă u dori țele mele. Am tot pri it plia te de la fa ultățile di Co sta ța. I for ațiile din aceste

plia te erau esatisfă ătoare, așa ă a ăutat și pe net. Net-ul este o sursă ult ai u ă deoare e oferă o aria mai mare de i for are. Dar ea ai u ă alitate a i for ației se găsește dire t la sursa. De aceea, dirigi ta a pla ifi at o vizită la ai ulte U iversități. După aceasta, su t sigur ă voi lua de izia ea ai u ă.

3


Provocareaă lansatăă deă doamnaăprofesoarăă deă limbaă românăă cuă ocaziaă sărbătoririiă Zileiă

Teatrului, mi-a trezit interesul. Întotdeauna m-a fascinat lumea teatrului, m-a uimit capacitatea

actoruluiă deă aă seă metamorfozaă înă diverseă personaje.ă Deă aceeaă amă răspunsă afirmativă invita ieiă

lansateădeăşcoalăădeăaăparticipaălaăactivitate.

Primulăconcurs,ăintitulată„ăCuămascăăsauăfărăămască”ăămi-a testat capacitatea de a intra în

pielea unui personaj dintr-oă operăă literarăă studiată.ă Amă alesă personajulă preferată ală copilărieiă

mele,ăNică.ăAmă încercată înă interpretareaămeaăsăă folosescăgraiulămoldovenescăşiă săă facăceeaăceă

ştiuăeuămaiăbine…săămăăjocă.ăAmăalesăscenaăînăcareăNicăăfurăăpupăzaădinăteiăşiăamăstârnitărâsulă

colegilorăatunciăcândămăăcă ăramăsăăprindăpupăza.

Următorulă concursă aă fostă celă deă mimăă şiă improviza ie,ă înă careă amă fostă spectator.ă M-a

amuzată felulă înă careă colegiiă meiă seă străduiau săă mimezeă ună cuvântă peă careă trebuia săă îlă

recunoaştem.ă Încercărileă acestoraă erauă dină celeă maiă trăsnite,ă ajungândă cuă greuă săă trezeascăă înă

minteaănoastrăăcuvântulădat.ăÎmiăamintescăcăăamăreuşităsăăîmiădauăseamaăceăvroiaăsăămimezeăună

coleg:ăcuvântulăsufleur.ăLaăsec iuneaădeăimproviza ieăaătrebuităsăăreconstituimădiverseăsceneădină

opere literare cunoscute. Nu ne-aă fostă greuă săă neă dăm seama despre ce personaje era vorba:

AlexandruăLăpuşneanu/Ruxanda,ăRomeoăşiăJulieta,ăChiri a/Guli ă.

Aăfostăoăactivitateăinedită, ce mi-aăoferităoportunitateaăsăăîmiădescopărătalentulăartisticăşiă

sperăsăămaiăorganizămăastfelădeăactivitățiiăînăşcoalaănoastră.

UN ACTOR AMATOR

Militaru Robert, clasa a XI-a A

4


PRIMA MEA MEDALIE

de Moraru Marius

În luna decembrie, am participat la concursul de cros, organizat de Liceul Internațională deă Informatică,ă

Direcția Județeanăă pentruă Tineretă și Sport și Inspectoratul Școlar Județean. Ca orice concurent, m-am înscris la

concurs,ăcuăgândulăcăăvaă fiăoăexperiențăă inedită,ăcareă îmiăvaăoferiăocaziaădeăa-mi demonstra care îmi sunt limitele.

Startulăcrosuluiăaăfostădatălaăoraă9.30,ăădinăfa aăstatuiiăVictorieiădin Parcul Prefecturii. Traseul pe care s-a alergat apoi

a fost următorul:ăstr.ăTraiană- bd. Tomis - bd. Ferdinand - str.ăMirceaăcelăBătrână- bd. Mamaia - bd. Tomis, linia de

sosireă fiindă înădreptulăLiceuluiăInterna ional. Amăfostăuimităsăăvădăcâțiăoameniă seăadunaserăă laăpunctulădeăplecare,ă

elevi ca mine dar șiăoamneiămaiă înă vârstă. M-am simțită caăoămicăăvedetăădeoareceăamă fostăatentă supravegheați de

polițiștiăpeăparcursulăîntreguluiăconcurs,ăpentruăaănuăexistaăevenimenteăneplăcute.ăAmăfostăcuăatât mai motivați cu cât

premiile puse în joc constau în excursii în Turcia și suveniruri pentru toți participanții. Momentul în care mi-amă dată seamaă căă amă câștigat concursul a fost extraordinar și a anulat tot efortul și

oboseala acumulate în acele zile. Șiădacăănuămăăcredeți, uitați-văălaăpoză:

5


Existăămaiămulteămărturiiăaleăunorăscriitoriăşiăoameniăpoliticiăaiăvremiiăcareăauărelatatăfelulăînă care s-a

desfăşuratăalegereaăluiăAlexandruăIoanăCuzaăcaădomnitorăalăambelorăprincipateăromâne.

Nicolae Gane în "Amintiri dinătimpurileăUnirei"ăscriaăcă în preajma alegerii domnitorului Moldovei din

5ă ianuarieă 1859,ă deputa iiă Partideiă Na ionale,ă unionistă,ă şi-auă propusă săă vadăă careă dintreă eiă poateă întruniă

majoritateaăvoturilor,ăurmândă"caăminoritateaăsăăsupuieămajori ă ii".ăMâna iădeăaceastăădorin ă,ăs-au adunat "în

sara de 3 ianuarie la Elefant “- cumăeraănumităCabinetulădeăIstorieăNaturală.

Indiferent de variantaăpovestită,ăîntîmplareaădeălaă"CabinetulădeăIstorie Naturală" - MuzeulădeăŞtiin eă

ale Naturii din zilele noastre - aărămasăînăistorie,ăcu numeleăpopularădeă"CabinetulăElefantului"ăcareăpăstrează

însemnarea:ă"Înăaceastăăsalăădeăşedin eăaăSocietă ii de Medici ȘiăNaturaliştiăs-aă făcut,ă laă1859,ăîn ziua de 3

ianuarie,ăalegereaăpremergătoareăaăluiăAlexandruăloanăCuzaăcaăDomnitorăalăMoldovei".

Înă ziuaădeă5ă ianuarieă 1859,ă ă Adunareaă electivăădeă laă Iaşiă aă alesă caădomnăalăMoldoveiă peă candidatulă

partidei na ionale,ăAlexandruăIoanăCuza.

Dupăă alegereaă dină Moldova,ă privirileă întreguluiă poporă română erauă a intiteă spreă Bucureşti.ă Adunareaă

electivăă şi-aă deschisă lucrărileă laă 22ă ianuarieă 1859.ă Încăă dină primaă zi,ă miiă deă oameni,ă mobiliza iă deă tineriă

unionişti,ă seă adunaserăă înă fa aă clădiriiă undeă aveaă locă adunarea.ă Erauă prezen iă tăbăcari,ă măcelari,ă meseriaşi,ă

negustori,ă ăraniădinăsateleă jude eloră IlfovăşiăDâmbovi a,ăeleviăaiăclaselorăsuperioareăşiăaiă învă ământuluiădeă

specialitate.ă Mul imeaă manifestaă vehementă împotrivaă partideiă reac ionare,ă careă sus ineaă alegereaă luiă

Gh.Bibescu. Înă aceastăă atmosferă,ă înă noapteaă deă 23/24ă ianuarie,ă deputa iiă partideiă na ionaleă auă convocată oă

şedin ăă laă hotelulă "Concordia",ă undeă auă hotărâtă săă propunăă Adunăriiă caă domnă ală ăriiă Româneştiă totă pe

Alexandru Ioan Cuza.

Înădiminea aăzileiădeă24ă ianuarie,ă laăoraă11.00,ăreprezentan iiăpartideiăna ionaleăauăpropusă inereaăuneiă

şedin eăsecreteăpentruădesemnareaăcandidatului.ăPropunereaă făcutăădeăVasileăBoerescuăînăpersoanaă luiăAl.ă I.ă

Cuza a fost acceptatăă înă unanimitate,ă deputa iiă conservatoriă fiindă nevoi iă săă cedezeă voin eiă poporului.ă Prină

propriile-iăfor e,ăpoporulăromânărealizaseăUnireaăşiăîntemeiaseăstatulăsăuăna ional.ă"Unireaăna iuneaăaăfăcut-o"

aveaăsăădeclareăMihailă Kogălniceanuăînă1862.

De data aceasta,ănuăeraăvorbaădeăalegereaăunuiăom,ăciădeătriumfulăuneiăidei,ădeăbiruin aăunorănăzuin eăală

cărorăceasăsunase.ă ÎnsuşiădomnitorulăCuzaăaveaăsăă spunăăcăăalegereaăsaă înseamnăă „ă venirea la putere nu a

unui om, ci a unui popor ”.

Înă ciudaă aparen eiă saleă liniştite,ă Focşaniiă – oraşă prină excelen ăă negustorescă – aă trăită cuă intensitateă

frământărileăpoliticeădeă laă jumătateaăveaculuiăalăXIX-lea.ăDespăr ităînădouăă– FocşaniiăMoldoveiăşiăFocşaniiă

IA ȘI, BUCUREȘTI ȘI FOCȘANI

de CălinăCosminăIulian

6


Munteni – deăunăbra ăalăMilcovului,ăoraşulăîntruchipa,ăînăaceaăvreme,ăsitua iaăcelorădouăă ăriăvecineăşiăsurori.ă

Desfiin areaă hotaruluiă deă laă Focşaniă echivalaă cuă Unireaă celoră douăă Principateă şiă creaă premiseleă puneriiă

temelieiăstatuluiăna ionalăunitarăromân.ă

MihailăKogălniceanu a dat citire adresei cătreă„ăAdunarea suroră din Valahia ”ăînăcareăseăprecizau:

„ăVă rugăm dar ca să vă uniţi şi voi cu cererea ce am adresat lui Alexandru Ioan I, ca aşa în curând,

povăţuiţi de marea idee şi sub steagul unirii, să ne intâlnim la Focşani, unde, puind mână în mână, să ne

legăm atât de strâns, încât chiar soarta cea mai rea să nu le mai poată despărţi… Aşadar, fraţilor, dispară

dintre noi toată forma, toată deosebirea din afară! Acum a sosit timpul ca să şi lucrăm ca un singur şi acelaşi

popul. La Focşani, la Focşani dar! Si acolo, împreună, cu binecuvântarea Dumnezeului părinţilor noştri, să

serbăm marea sărbătoare: învierea României

Mai mult ca sigur, în acea vreme s-aăpusăproblemaăstabiliriiăcapitaleiăPrincipatelorăUniteălaăFocşani.ă

Dar poate cea mai spectaculoasăămanifestareă deă simpatieă fa ăădeădomnitorulă ceă întruchipaă aspira iileă

seculareăaleăpoporuluiăromânăşi-au manifestat-oăfocşăneniiăcuăprilejulăcălătorieiăpeăcareăacestaăaăefectuat-o de

laăIaşiălaăBucureşti,ăînăziuaădeă5ăfebruarieă1859,ăăcândădomnitorulăCuzaăaăfostăoaspeteleăoraşuluiăFocşani.

Mii de oameni i-auă ieşită înă caleă înă drumulă dinspreă Mărăşeşti,ă peă undeă veneaă deă laă Iaşi.ă Înă cinsteaă

Domnitorului, s-auăridicatăpeăşosea,ăpeăuli eleăpeăundeătrebuiaăsăătreacăăşi,ăînăfa aăcur iiăboierilorăDăscălescu,ă

patruăarcuriădeă triumf,ă împodobiteăcuăverdea ăăşiă înfăşurateăînăpânzăătricoloră.ăS-auămaiăridicatăînăoraş,ămaiă

multeăpiramide,ăacoperiteăcuăfrunzeădeăbradăşiăpeăcareăardeauălumânăriăşiăfelinare.

Mai în toate casele particulare, s-au arborat steaguri, s-au impodobităpor ileăcuăverdea ăăşiă laă ferestre,ă

toatăănoapteaăauăarsălumânărileăbucurieiăobşteşti.

Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-aăoprit,ăşiăaăchemată laăelăpeăceiădoiă

solda iă careă făceauădeă strajăă laă hotar:ă unămoldoveană şiă un muntean. Le-aă spusă căă suntă fra iă şiă i-aăpusăsăă seă

îmbră işeze.ăApoiăaădatăporuncăăcaă fiecareăsăămeargăă laăcazarmaă luiăşiă săăcomuniceă comandirilorăcăădeăaziă

înainteăşiăpeăveciiăvecilor,ăDomnitorulăPrincipatelorăUnite,ăaăridicatăgărzileădeălaăhotarulădintre români, de la

Focşani.

Deăaici,ăinso itădeănotabilitătileăoraşuluiăşiădeămul imeaădeăoameni,ăCuzaăaămersăpânăăînăcentrulăoraşului,ă

„LaăPoduădiăchiatra”,ăundeăauăjucatăcuăto iiă„HoraăUnirii”.

“Vin'ălaăMilcovăcuăgrăbire,

Să-lăsecămădintr-o sorbire,

Caăsăătreacăădrumul mare,

Peste-aănoastreăvechiăhotare”

Săăascultăm,ăaşadarăşiănoiăîndemnulăpoetuluiăVasileăAlecsandri!

7


VS.

de Jugan Alina Luna februarie a devenit pentru noi, oa e ii oder i „ lu a î drăgostiților , fără a e î tre a da ă a estă săr ătoare este și ea oder ă sau păstrează elemente de poveste. Valentine s day vs Dragobetele, a devenit area dile ă a sfârșitului de iar ă. Su t ele două săr ători u ite de a eleași se ifi ații sau di goa a după u părături, săr ătorim iubirea doar în februarie? De aceea am încercat să aut i for ații î legătură u a este două evenimente, pe tru a î țelege de e e gră i să e arătăm dragostea pe 14 februarie sau pe 24, și nu în oricare zi a anului. Am des operit pe atotștiutorul google, o lege dă despre u î părat ro a al ărui u e era Claudiu al II-lea. El era u luptător î dârjit și avea ulte războaie. El a vrut o

ar ată puter i ă dar ajoritatea ăr aților ro a i u doreau să eargă î luptă deoare e preferau să stea a asă u soțiile și opiii lor. Î o se i ță, Claudiu a decis ca niciunul dintre soldații di ‘o a să u se ai poată ăsătorii, crezâ d ă a eastă lege îi va fa e pe ăr ați să

eargă la răz oi și să lupte a iște adevărați soldați.Vale ti , are era u preot reștin, credea ă dreptul oa e ilor de a se ăsători era dat de Du ezeu iar Claudiu u avea dreptul să-l

i terzi ă. El a căsătorit î se ret upluri, u u iile fii d făcute în locuri secrete, pentru a nu putea fi găsit de î părat. Într-un final, Claudiu l-a găsit și l-a arestat. Lui Claudiu i-a plă ut personalitatea lui Valentin, considerâ d ă este u o tâ ăr și î țelept. L-a î urajat să re u țe la rești is și să devi ă un soldat roman. Câ d Vale ti a refuzat, a fost î te ițat și o da at la oarte. Pâ ă î ziua e e uției, el a tri is s risori de adio ătre priete ii săi și le-a

semnat scriind "Adu-ți aminte de Valenti al tău."

Valentin a fost probabil executat pe 14 februarie în anul 269 sau 270. A esta să fie punctul de por ire al a estei sar ători? Greu de spus dar e de reți ut faptul ă în vremurile grele ne adu e ai ușor aminte de persoanele care ne-au ar at și schimbat viata.

Așadar, acest preot Valentin ar fi un fel de Cupidon, nu?

8


“ă reve i totuși pe pă â turile ro â ești, î are s-a ăs ut o lege dă ce

povesteste despre un personaj fantastic,

similar preotului Valentin, Dragobete,

considerat a fi fiul Do hiei, u ăr at hipeș și iu ăreț. Nu era la fel lâ d a “f.

Vale ti , i ăvalnic, el era la daci zeul

are, a u " aș os i ", ofi ia î er la î eputul pri ăverii u ta tuturor păsărilor. În decursul anilor, a eastă tradiție s-a e ti s și la oameni. Astfel, de

Dragobete, fetele și ăieții se î tâlnesc

pentru ca iubirea lor să ți ă tot a ul, pre u a păsărilor e se "logodes " î a estă zi.

Auzi d dile a ea, a a și-a adus

aminte de vremurile în care la sat se

săr ătorea Cap de pri ăvară sau Logod i ul Păsărilor deoare e pe 2 fe ruarie începea anul

agricol, deci ti pul era favora il și ti erii por eau â tâ d î grupuri ătre pădure sau pri lu i î autarea ghio eilor și a altor plante miraculoase(folosite pentru descântece de dragoste). Fetele

strâ geau viorele și tă âioasă, pe are le păstrau la icoane, fiind folosite apoi în diverse farmece de

dragoste. A eastă apă era păstrată u are grijă pe tru ă avea proprietăți agi e se spu ea ă e " ăs ută di surâsul zâ elor" și putea fa e fetele ai fru oase și ai drăgăstoase.

Da ă vre ea era urâta, se adunau la unii dintre ei

acasă si se ți eau de jo uri și de povești. Î sudul țării, la prâ z, fetele î epeau să o oare spre sat î fugă, a eastă goa ă fii d numită "z urătorit". Fie are ăiat ur ărea fata are îi plă ea. Da ă flă ăul era iute de pi ior și fetei îi

plă ea respe tivul ur ăritor, atu i avea lo o sărutare mai

î delu gată î văzul tuturor. “ărutul era logod a ludi ă a elor doi, el puțin pentru un an de zile, de multe ori astfel

de logodne venind î ai tea logod elor adevărate.

Acum, întrebarea fireas ă pe tru i e a fost : Ce

aleg să săr ătores , Vale ti e s da sau Drago etele? Și după âteva o e te de refle ție, a de is ă Dragobetele nu însea ă u ai iu ire i și i trarea î oul a , ve irea pri ăverii și ai ales o săr ătoare care nu ar

tre ui să dispară doar pe tru ă lu ea s-a s hi at și u ai pute păstra traditiile. Așa ă, î ep să ă pregătesc

pentru Dragobete!

9


de Manole Silviu

Am aşteptat cu ner bdare gala premiilor Oscar din anul acesta, asta pentru c îmi place s fiu la curent cu ceea ce se întâmpl în Cetatea filmului american. Ar fi bine pentru început s facem cunoscut tuturor faptul c Premiile Academiei Americane de Film, sub numele de Premiile Oscar, sunt niște premii

decernate anual de c tre aceast organizație cu sediul la Los Angeles, California.

Statueta, care reprezint un om cu o spad în mân , se numește Oscar pentru c conform unei

legende, actrița Margaret Herrick ar fi exclamat la vederea statuetei c seam n cu unchiul ei Oscar.

Prima ceremonie de decernare a premiilor Academiei s-a desf șurat la data de16 mai 1929, la hotelul

Hollywood Roosevelt.Inițial, în concurs prezentându-se peliculele lansate în Los Angeles între 1 august și 31

iulie,anul anterior ceremoniei de decernare. Alegerea câștig torilor se face în dou etape. În prima etap sunt nominalizați la Oscar cinci candidați.

Aceast nominalizare este f cut de membrii Academiei care aparțin aceleași specalit ți cu cei nominalizați. Astfel, actorii nominalizeaz actori, scenariștii, scenariști și așa mai departe. În schimb, câștig torul de la

fiecare categorie este ales de c tre toți membri Academiei, indiferent de specialitate. Voturile sunt secrete,

astfel c nici unul dintre membri Academiei nu cunoaște rezultatele anticipat. Pân în momentul ceremoniei în care sunt prezentanți cei nominalizați la fiecare categorie și plicul sigilat cu numele câștig torului este deschis,

numele câștig torilor nu este cunoscut.

Referitor la marele câştig tor de anul acesta, ĂThe ArtistĂ este primul film mut care a câştigat Oscar-ul

dup 83 de ani. Ultimul film mut care a primit statuet a fost ĂWingsĂ în anul 1929, la cea dintâi ediţie a premiilor Oscar. ĂThe ArtistĂ, de Michel Hazanavicius, a obţinut cinci statuete Oscar- cel mai bun film, cel mai bun actor în rol principal,cea mai bun regie, cele mai bune costume, cea mai bun coloan sonor . Mi se pare cu atât mai impresionant, cu cât este un film francez şi pelicula este turnat în alb -negru. Filmul spune povestea unui

actor din epoca filmului mut, George Valentin (Jean Dujardin), îngrijorat c va fi dat uit rii odat cu apariţia filmelor cu sonor şi care se îndr gosteşte de tân ra dansatoare pe cale de afirmare, Peppy Miller (Bérénice Bejo).

Având speranţa c anul viitor voi fi de faţ la decernarea Premiilor, voi viziona filmele din anul acesta

la cinematograf!

10


I have looked forward to this year's Oscars gala, that’s because I like to be up to date with what is happening in the City of American film. We’d better make known that all the American Academy Film Awards, known as Oscar are prizes awarded annually by this organization based in Los Angeles, California.

The statuette, representing a man with a sword in hand, is called the Oscar because according to a legend the actress Margaret Herrick had exclaimed at the sight of her claim that resembles her uncle Oscar. The first Academy Awards ceremony was held on May 16th 1929 at the Hollywood Roosevelt Hotel. Initially, the contest had films brought off in Los Angeles between August 1st and July 31st last year ceremony.

Choosing the winners is done in two stages. In the first stage there are five nominees for Oscar. Thisnomination is done by Academy members who belong to the same specialties with the nominees.

Thus, actorsnominate actors, screenwriters, screenwriters and so on. But, the winner of each category is chosen by all Academy members, regardless of specialty. The votes are secret, so no one knows Academy members anticipated results. By the time the ceremony in which are presented the nominees for each category and the sealed envelope with the name of the winner is opened, the name of the winners is not known.

The winner of this year, \"The Artist\" is the first silent film to win the Oscar after 83 years. The

last silent film which received the win was \"Wings\" in 1929, at the first edition of the Academy Awards. \"The Artist\" by Michel Hazanavicius won five Oscars -the best film, the best actor in a leading role, the best direction, the best costume design,the best soundtrack.

I find it all the more impressive, as it’s a French film molded in black and white. The film tells the

story of an actor in the silent film era, George Valentin (Jean Dujardin), worried that he will be forgotten to oblivion with the advent of sound film, and who falls in love with the up and coming young dancer, Peppy Miller (Berenice Bejo). Hoping that next year I will be present at the awards, I will watch movies in the cinema this year!

11


S FIM LA MOD ! Ţinuta zilei de Cloşcă Lucian

Cămaşa – Se consideră că eşti mai bine îmbrăcat atunci când porţi o cămaşă cu

mânecă lungă decât una cu mânecă scurtă, chiar şi în mijlocul verii.Pune-ţi

cămaşă albă sau în dungi în combinaţie cu o pereche de pantaloni slim şi o

pereche de ghete din piele întoarsă, înaltă până la gleznă iar pentru o potrivire

perfectă recomand un ceas de bună calitate.Dacă alegi să porţi și altă bijuterie,

ai grijă să fie discreta. Piercingul sau cercelul ies din calcul.

Tricoul- cu anchior alb sau negru poate fi o alegere potrivită când eşti la

şcoală sau la un eveniment casual asortându-l cu blue jeans, nu prea largi şi

o pereche de tenişi sau pantofi sport. Dacă te gândeşti la pantaloni de trening,

bermude, pantaloni scurţi sau de ciclişti şi îi asortezi cu o cămaşă, nu eşti pe

drumul cel bun.

În acest anotimp se poartă diferite frezuri, pe care trebuie să le alegi în

funcţie de forma capului şi a feţei. Freza sezonului primăvară-vară este

următoarea: scurt în părţi cu bretonul mare înclinat pe spate sau scurt, fără breton

dar în partea frontală, părul puţin ridicat şi bine filat. Pentru aranjarea părului, puteţi

folosi o ceară bună de păr sau un fixativ, pe care trebuie să îl alegeţi în funcţie de firul

de păr.

Acum cu siguranță noul tău look alături de parfumul tău preferat va întoarce

multe priviri!

12


La început nici nu ştiam de aceast art numit origami. Într-o zi am fost

la o vecin s stau cu copiii ei şi am v zut o leb d extraordinar cu toate culorile, f cut din hârtie. Am luat aceea leb d şi am studiat-o, dar din

p cate tot nu mi-am dat serama cum a fost creat . Apoi am întrebat-o de

unde a cump rat acel obiect. Am r mas surprins când am aflat c fusese realizat de ea îns şi prin arta ORIGAMI. Dup toate acestea , am întrebat-o

de unde pot înv ţa şi eu s realizez astfel de obiecte, pentru c am r mas fascinat. Dup ce am aflat r spunsul, am c utat pe internet modalitatea de realizare a acestor creaţii atât de inedite. Tot atunci am aflat c acest cuvânt de origine japonez , este format de fapt din dou cuvinte: ori care se traduce hârtie şi gami, care înseamn pliere, deci arta de a plia hârtia. Cu timpul, am început s fac piese din ce în ce mai complicate: crini, nuferi. Având în vedere c asemenea minun ţii pot fi realizate din minim 300-

400 de triunghiuri de hârtie, nu credeam c pot avea r bdare ca s le pot termina. Îns în momentul în care am v zut primul obiect finalizat, mi-am dat

seama c merit efortul şi timpul alocat acestui hobby. Acum, m mândresc cu realizarea a unor piese formate din 3000 de

piese. Ar tându-le colegilor mei creaţiile mele, am reuşit s îi conving s form m un club de origami, care se desf şoar în şcoal . Aceast activitate m face s m simt relaxat şi încrez tor în propriile forţe, chiar dac câteodat este obositor şi de aceea pot spune cu certitudine c aceasta este pasiunea mea.

Cioarec Pavel

Daniel

13


Tinere talente

Mama

de Muceanu Vasile

Nu e pe a est pă â t

Fii ţă ai î drăgită Decât chipul mamei sfânt

Care-i de opil iu ită. E a floarea di grădi ă

‘ăsărită pri ăvara

Ce-i de u urie pli ă, De u zori şi pâ ă seara.

Mama de Cio ă aşu Vasili a

Eu te iu es , o, a ă! Că i si gură tu ştii “ă- părtăşeşti u i e dureri şi u urii! Eu te iu es , o, a ă! Că i u uria ea

De două ori ai are, E-alături de a ta. Mi-e dor de mama mea,

Mi-e dor de ea,

De zâmbetul ei drag,

Ce-m-aşteptă -n prag!

Mi-e dor să vi la ti e, Mi-e dor de-o- răţişare

Mi-e dor de-a ta chemare!

Mi-au istuit viaţa

“ăl ati e dureri, Că i -a găsit iu irea

Î lu e i ăieri…

Mă- tor la ti e a ă!

Rânduri pentru mama

de Papazicu Constantin

Inima mamei mele este un adânc abis,

Î apătul ei găseşti ereu iu ire.

Fără a ă u poţi iu i, Fără a ă u poţi trăi sau uri.

Poate ă pe i e i u poţi hi ui a pe propria a ă. Tot e su t, tot e sper e să ră âi î viaţă lâ gă fa ilia ta.

Mama este cel mai frumos dar pe care

mi l-a lăsat Du ezeu, De a eea o preţuies , o respe t şi o iubesc!

14


Dincolo

de

cuvinte

de Andrei Mihai Victor

Probabil cu toți știți ce este un cenaclu. Grupul acela de oameni pasionați de

literatură,muzica și în general de arta, grupul acela în care oamenii isi prezinta unii altora

creațiile lor cu speranța de a primi aprecieri și critici constructive.De ceva timp merg și

eu la un astfel de cenaclu, se numește Cenaclul “Dincolo de cuvinte”. O dată pe

săptămână ne întâlnim într-o atmosferă plăcută și deloc plictisitoare. Oamenii sunt foarte

ok, pot spune că am devenit o mică familie. Prima mea prezență la cenaclu a fost

silentioasa,urmand ca a doua oara sa prezint cateva dintre poeziile mele grupului.Cum ma asteptam, am primit critici,dar și încurajări.Acestea au fost de mare ajutor pentru

mine, cenaclul în sine a fost și este un are ajutor,m-a ajutat să evoluez, dându-mi ambiția

de a fi mai bun și este un medicament pentru inspirația mea.La fiecare intalnire cu

cenaclul, îmi doresc să avem mai mult timp. Subiectele de discuție curg unul după altul

odata cu timpul. Stiti prea bine cum este sa te simti bine si sa vezi cum limbile ceasului se mișcă parcă mai repede decât de obicei. Adică cum să nu te simți bine când vorbești

despre ceva interesant sau când ascullti muzica pe gustul tuturor? Da. Acesta este cenaclul,un loc în care te regăsești,un loc in care faci schimb de

Experiență, un loc de reper, un loc în care te simti apreciat,dar cel mai important,o doua

familie.

15


SANCTUAR VS MEMPHIS

D.A.M. Aparen eleădauăimpresiaăcăăvineădintr-oălumeăparalelăăînăcareădominăărăutatea,ăacesteăaparen eăfiindă

atâtădeăănşelatoareăîncâtăcelăpredestinatăpentruăaădistrugeăomenireaăeste,ădeăfapt,ăăcel care o va salva. Personajulăprincipalăalăcăr iiă”MânaăstângăăaăluiăDumnezeu”ădeăPaulăHoffman,ăeăunăcopilăcrescutăpentruăaă

deveniăcelămaiăbunăasasinădeăpeăplanetă,ăpentruăaărâdeă toatăăomenirea.ăScapăădină templuă(Sanctuarul),ăajungeă înăMemphis (oraşul care reprezintăăopusulăSanctuaruluiădinătoateăpuncteleădeăvedere:ădeăo frumuse eărăpitoare,ălipsitădeăDumnezeuăşiăprofundăcorupt ),ăseăîndrăgosteşteădeăfataămareşalului,ăîlăbateăpână aproape de moarte pe cel mai bun soldat al lor, devine "celebru", iar fata se îndrăgosteşteăşiăeaădeăCale. Ce poate fi mai genial decât ca, un om careă aă fostă crescutăpânăă laă16ăaniă înăbătăiă crunte,ă condi iiă inimaginabile,ă celă mai bunăasasinădeăpeă fa aăplanetei, nepăsătorăşiădetaşat, săădevinăăsensibil,ămoale?!

Între timp, Cale a urcatăpeăscaraăsocialăăşiăoăprotejaăpeăfataămaresalului.ăTrupaăcondusăădeăCaleăs-a plâns de mâncare, iar el s-aădusăpersonalăsăăiaăcevaămaiăbun.ăAcolo s-aăîntâlnităcuăSolomon… care i-aădatăoăpalmă,ăîncet,ăpeăobraz.ă Răspunsulă aă fostă multă maiă violentă decâtă se aşteptaă generalul,ă deă aceeaă îlă provoacăă laă duel.ă Solomonă eă generalăşiăunămaestruăînăarteămar iale,ăcelămaiăbunădinăimperiuăşiăeraăsus inutădeăoăarenăăimensă. Totuşi, Cale, din douăălovituriăle-aădistrusătoateăvisele,ăaşteptările.ăAmăalesăpentruăvoiăcâtevaărânduriăceăilustreazăăfaptulăcăăunăomăpusăpeărăzbunareăeăimposibilădeăoprit:

"-Dacăăvreiămilă,ăSolomonăSolomonăvaătrebuiăsăăoăceriă...ă - I iăcer.... - Taci!ăstrigăăCaleăuitându-seălaăadversarulăluiăinvinsăşiăapoiălaăarbitru....ăIpocri iloră, măătârâ iăaiciăşiăcândăvăă

convineă vouăă crede iă căă pute iă modificaă regulileă pentruă că lucrurileă nuă auă ieşită înă avantajulă vostru.ă Astea-s rahaturileăvoastreădespreănoble eă- căăave iăputereaădeăaăfaceătotulăsăăfieăînăavantajulăvostruă.Totulălaăvoiăeădoarăun şiră deă minciuniă nenorocite....Caleă seă aruncăă şiă cuăună ipătăSolomonăSolomonă seăprăbuşiă laăpământă cuă oă tăieturaăadâncăăînăantebra ....

- Spune-mi,ădoriăsăăştieăCaleă,ăacumăvaloreziămaiămultăsauămaiăpu ină?ăMăăba iăfărăămotivăsauăfărăămilă,ădarăuită-te la tineăacum.ăAstaăeăoăcopilărie.ăPeăcâ iăi-aiăcăsăpităfărăăsăăteăgândeşti?

- Căăaăvenitărândulătău,ăteăboceştiăsăăseăfacăăoăexcep ieăpentruătineă?ăCaleăicniădeăuimireăşiădeădezgust.ăDeăce?ăAsta e soarta ta , într-oăziăvaăfiăaămeaă.ăDeăceăeştiăsupărat ?

Şiă cuăasta, Caleă seă aplecăăpesteăSolomon. Solomon , îi trase capulă înă susădeăpără şiă îlă omorî cuă oă singurăăloviturăăînăceafă.ăTrântiăcorpulăacumămoaleăpeănisipăcuăfa aăînăsusăcuăochiiădeschişiăşiăgoi,ăcuăunăfiricelădeăsângeăcurgându-i din nas.”

Acest pasaj ascundeă aversiuneă fa ăă deă oameniiă careă seă credă atâtă deă importan iă încâtă îşiă facă reguliăsinguriăpentruăbineleălorăşiăleăschimbăăcândăvorăei.ă

Dincoloădeătematicaăuneiănoiăsocietă iăşiăspiritualită i,ăpropuseădeăautor,ăseăaflăăşiătemaăiubirii,ăcaăoăfor ăăînăsine. În acest sensăamăalesăunăfragmentătulburător,ăceărelevăăfaptulăcăăpersonajulăprincipalănuăseădăăbătut,ăfăcândă înă acelaşiă timpăună legământă înă fa aăpersoaneiă iubite,ă fiicaămareşalului,ă înă fa aă tatăluiă acesteiaă şiă aămultorăaltorăpersonajeăveniteăsăăasisteăla plecarea lui Cale din Memphis:

"Am un mesajăpentruădumneavoastrăă(Mareşal), spuse Cale. Sunt legat de ea cu o mie de mreje pe care nici Dumnezeu nu le poate rupe. Într-oăzi,ădacăăvaăsim iăoăbrizăădomoalăăpeăobraz,ăvaăfiărăsuflareaămea;ăîntr-o noapte, dacăăvântulărăcorosăseăvaăjucaăinăpărulăei,ăvaăfiăumbraămeaăcareătreceăpeălângăăea.“

Războiulănuăesteăşiănuăvaăfiăvreodatăăcâştigatădeăceiăputernici.ăŞiăcândăvineăvorbaădeăCale,ărăzboiulănu este şiănuăvaăfiăvreodatăăcâştigatădeăcelămaiăputernic.ăDarăastaărămâneăsăăneăfieăădemonstrateădeăcelelalteădouăăvolume promise de Paul Hoffman.

16


Cine poate fi încadrat în aceast categorie a scriitorilor canonici? Lista

este lung . Cine face parte din tagma scriitorilor canonici, adic a acelora

care trebuie studiaţi obligatoriu în programa şcolar şi , în special, pentru „

draconicul” bacalaureat? Sintagma aceasta de „ scriitor canonic” este ca un

stigmat în ochii noştri, ai elevilor care, atunci când se vorbeşte de program şi

bacalaureat, o lu m razna şi nu vrem s mai auzim nimic în leg tur cu

acestea dou , mai ales, în timpul nostru liber !

Iar în contextul acestei crize a lecturii, textul epic, dar cu prec dere textul

dramatic, care, la drept vorbind, este şi pentru cititorii pasionaţi un gen nu

foarte agreat, accentueaz şi mai mult repulsia noastra faţ de canonici şi

operele lor.

De ce trebuie s lectur m? Trebuie s existe necesitatea întoarcerii la cultur pentru a ne dezvolta la maximum abilit ţile şi pentru a nu ne l sa manipulţi sau dominaţi de acest materialism al lumii în care tr im. Cultura este

17


expresia frumosului şi a binelui din viaţa noastr şi pierderea acestei valori

ne îngrijoreaz pentru c ne gândim la viitorul nostru.

De oriunde ar fi, e şi normal ca lectura s fie o activitate contextualizat ,

depinzând în primul rând de condiţiile mediului ambiant precum şi de

complexitatea scrierilor ( o revist va reprezenta oricând o lectur uşoar , pe

când un roman îl poţi citi mai greu în autobuz, sau în situaţii în care activitatea

îţi este întrerupt ).

Se tot discut , de o bucat de vreme, despre declinul lecturii tradiţionale,

despre consecinţele prolifer rii unor tipuri de suport alternative ş.a.m.d. De fapt,

avem de-a face cu o complementaritate : citim pe ecranul computerului,

ascult m c rţi pe CD-ROM sau pe caset , în lectura autorilor sau a unor actori,

dar lectura pe suport de hârtie nu poate fi, cel puţin deocamdat , înlocuit . Şi

nici nu cred c e bine, oricât de mult am paria pe virtuţile „comodific rii”

tehnologice.

Diversificarea suporturilor şi a practicilor de lectur este, f r îndoial , una

dintre temele intelectuale ale vremurilor noastre; întreb ri precum de ce citim,

de ce ( nu) mai citim, cum şi ce (mai) citim... revin destul de des în atenţie.

Timpul nu mai are de mult r bdare : prinşi în caruselul ameţitor al job-urilor şi

obligaţiilor publice de tot felul, chiar şi profesioniştii domeniului pl tesc adeseori

tribut lecturii gr bite, în survol, pe diagonal sau ciupind de ici- de colo , lecturii

zapping ori lecturii semipreparat; nu mai au r bdare s asculte, s disece

semnificaţiile unui text, reacţioneaz pavlovian sau epidermic la sistemul

familiar, ratând complexit ţile şi structurile de adâncime...

Constantin Brâncuşi afirma : „ Mi-am topit amintirile în aceste forme!

Înv ţaţi s citiţi!”

Deci, ce facem? Mai lecturam sau nu? O intrebare cu „final” deschis cred...

Abuzatoaie Alina Clasa a XIII-a G

18


Catedra de Li a și Literatura ‘o â ă

Cunoaşterea luciferică înseamnă ceva malefic În opera Harap-Alb sunt doi fra i care erau împăra i şi aveau

două împără ii – una la un capăt al satului şi una în cealaltă partwe a satului.

Noaptea de revelion a fost o zi perfectă. Autorul prezintă tipologia ăranului inteligent, independent

din cauză că el era prea deştept pentru familia lui, nu avea cu cine să discute, hotăra să vorbească cu el însuşi în unele locuri din curtea sa.

Luceafărul este pus ca supraveghetor a iubirii dintre Cătălin şi Cătălina.

Tema omului superior face parte din superioritatea omului, om ce poate fi denumit o fiin ă ce poate apărea doar atunci când imagina ia nu poate avea limite.

19


deăEncicăăMihaiăEduard

Bonjour! Jeăm’appelleăMihaiă etă j’aiă17ăans.ăJeăvoudraisăpartagerăavecăvousă lesămotifsăpourquoiăăj’aimeă laă langueăfrançaiseă etăpourquoiă etă onădevraită êtreăfièresă ă d’êtreăfrancophones.ăJ’aiăapprisăpoură laăpremièreăfoisă ă leă françaisă ilă yăaăquelquesăannéesăàă l’écoleă et avec le temps cette langue continue à me fasciner.

J’aiătrouvéăqueălaămeilleureăoccasionădeăcélèbrerăcetteăbelleălangueăetăliéeăauăphénomèneădeălaăfrancophonie.ăLes francophones de tous les continents célébrent chaque 20 mars La Journée Internationale de la Francophonie. Savez-vous que la date du 20 mars a été retenue en commemoration de la signature, en 1970, àăNiameyă(Niger),ăduătraitéăportantăsurălaăcréationădeăl’OrganisationăInternationaleădeălaăFrancophonie? Pour pouvoir mieux comprendre le français je veux vous partager quelques informations essentielles en ce qui concerne la francophonie.

La Francophonie en brèves LaăFrancophonieădésigneăl’ensembleădesăpopulationsăutilisantăleăfrançaisădansălaăcommunication.

Il y a environ 200 millions parleurs dans le monde entier. Ilăyaă56ăÉtatsăetăgouvernementsăquiăontădécidéăd’adhérerăàălaăFrancophonie.

L’origine du terme Le terme a été conçu par le géographe Onesime Reclus ( 1837 – 1916 ), qui a pensé à classifier

les habitants de la terre en fonction de la langue parlée en famille ou en fonction de leurs relations sociales. Celaă l’aă determinéă àă créeră leă termeă FRANCOPHONIE,ă désignantă ainsiă l’ensembleă ă desă peuplesă quiăs’exprimentădansălaălangueăfrançaise. Donc, la francophonie comprenait une dimension linguistiqueă commeăgéographique,ădésignantă l’ensembleădes territoires où on parlait le français. À cela on ajoute le symbole de la langue, comme port-drapeau des idéals de la Révolution Française, mélange de la liberté, fraternité, solidarité humaine et des échanges culturelles. Vous vous demandez maintenant quelle est la relation entre la Roumaine et la francophonie. Eh bien, je veuxărenforcerăceăqueăj’aiădéjàădităavecădeuxăarguments.

Pourquoi parler français? En Europe centrale et orientale, la connaissanceă duă françaisă estă associéeă àă l’appartenanceă àă

l’Europeă unie:ă sesă troisă capitales,ă Bruxelles,ă Luxembourgă etă Strasbourgă sontă francophonesă etă auă seină desăInstitutionsădeăL’UE,ăleăfrançaisăestălangueădeătravailăavecăl’anglais. EnăAmeriqueăduăNord,ăc’est affirmer une identité culturelle. EnăAfriqueăSubsaharienne,ăleă françaisăpermetăd’accéderăaăl’éducationădeăbase.ăLeăfrançaisăestălaălangueăduădéveloppement,ădeălaămodernitė. Leă françaisă estă l’uneă desă deuxă languesă deă travailă àă l’ONU,ă l’uneă deă deuxă languesă officielles du Comité InternationalăOlympique,ă laăseuleă langueăuniverselleădesăservicesăpostaux,ă laă langueăprincipaleădeă l’UnionăAfricaine.

Pourquoi parler français en Roumanie? Laă cultureă desă Roumainsă estă principallementă d’origineă française.ă Laă Roumanieă peut se vanter

avec plusieurs écrivains francophones célèbres dont : Eugène Ionesco, Mircea Eliade, Panait Istrati, Emil Cioran, Julia Hasdeu. Laăprésenceădeălaălangueăfrançaiseăneăseălimiteăpasăàăunăcontinent,ămaisăelleăs’étendăauxăcinqăcontinents. Dans la majorité des pays européens le français est la seconde langue étrangère enseignée. De plus en plus des touristes francophones viennent visiter et découvrir les richesses historiques, culturelles etănaturellesădeă laăRoumanie.ăJ’espèreăqueă toutăcelaăestăsuffisant pour que vous partager la même opinion que moi. Bonne anniversaire Belle Francophonie!

20


ZiuaăInterna ionalăăaăFrancofoniei Bunaăziua!ăMăănumescăMihaiășiăamă17ăani.ăAşădoriăsăăîmpărtăşescăcuăvoiămotiveleăpentruăcare îmi place limbaăfrancezăăşiădeăceăarătrebuiăsăăfimămândriăcăăsuntemăfrancofoni.ăAmăînvă atăpentruăprimaădatăălimbaăfrancezăăacumăcâ ivaăaniălaăşcoalăăşiăcuătimpulăaceastăălimbăăaăcontinuatăsăămăăfascineze. Credă căă ceaă maiă bunăă ocazieă deă aă celebraă aceastăă frumoasăă limbăă areă legăturăă cuăfenomenul francofon. Francofonii de pe toateăcontinenteleăsărbătorescăîn fiecare an pe data de 20 martie ZiuaăInterna ionalăăaăFrancofoniei.ăŞtia iăcăădataădeă20ămartieăaăfostădedicatăăcomemorăriiăsemnăturii,ă înă 1970,ă laă Niameyă (ă Nigeră ),ă ă aă tratatuluiă cuă privireă laă creareaă Organiza ieiăInterna ionaleăaăFrancofoniei? Pentruă aă în elegeă maiă bineă limbaă francezăă aşă doriă săă văă împărtăşescă câtevaă informa iiăesen ialeăînăceeaăceăpriveşteăfrancofonia.

Francofonia pe scurt Francofoniaădesemneazăăansamblulăpopula iilorăceă folosescă limbaă francezăăpentruăaăcomunica.ăExistăăaproximativă200ădeămilioaneădeăastfelădeăvorbitoriăînăîntreagaălume. Existăă56ădeăstateăetăguverneăcareăauădecisăsaăadereăFrancofoniei.

Originea termenului Termenulăaă fostăconceputădeăcătreăgeografulăOnesimeăReclusă(ă1837ă– 1916 ), care s-a

gândităsăăclasificeă locuitoriiădeăpeăglobă înă func ieădeă limbaăvorbităă înă familieă sauă înă func ieădeărela iileălorăsociale. Acest fapt l-aădeterminatăsăăcreezeătermenulădeăFRANCOFONIE, desemnând astfel ansamblul popoarelorăcareăseăexprimăăînălimbaăfranceză.

Deci,ă francofoniaă cuprindeaă atâtă oă dimensiuneă lingvisticăă câtă şiă unaă geografică,ădesemnândăansamblulăteritoriilorăundeăseăvorbeşteălimbaăfranceză. Acestuiăfaptăiăseăadaugăăsimbolul limbii, ca de exemplu drapelul cu idealuri de la Revolu iaăFranceză,ăunăamestecădeălibertate,ăfraternitate,ăsolidaritateăumanăăsiădeăschimburiăculturale. Poateă văă întreba iă acumă careă esteă rela iaă dintreă Româniaă siă francofonie.ă Eiă bine,ă aşă doriă săăîntărescăceeaăceădejaăamăspusăprinădouăăargumente.

De ce să vorbim limba franceză? ÎnăEuropaăcentralăăşiăorientală,ăcunoaştereaălimbiiăfrancezeăesteăasociatăăapartenen eiălaăoă

Europăă unită:ă celeă treiă capitale,ă Bruxelles,ă Luxembourgă şiă Strasbourgă suntă francofoneă şiă înămijloculăInstitu iilorăUE,ăfrancezaăesteălimbaădeălucruăăalăturiădeălimbaăengleză. ÎnăAmericaădeăNord,ăesteăvorbaădeăafirmareaăuneiăidentită iăculturale. Înă Africaă Subsahariană,ă limbaă francezăă permiteă accesulă laă oă educa ieă deă bază.ă Franceza reprezintăăălimbaădezvoltării,ăaămodernită ii. Limbaă francezăă reprezintăă unaă dină celeă douăă limbiă deă lucruă laăONU,ă unaă dină celeă douăă limbiăoficialeăaleăComitetuluiă Interna ionalăOlimpic,ă singuraă limbăăuniversalăăaă serviciilorăpoştaleă şiălimbaăprincipalăăa Uniunii Africane. De ce să vorbim limba franceză în România?

Culturaăromânilorăesteăinăprincipiuădeăorigineăfranceză.ăRomânia seăpoateălăudaăcuăcâ ivaăscriitori francofoni celebri precum: Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Panait Istrati, Emil Cioran sau Iulia Haşdeu. Prezen aă limbiiă francezeă nuă seă limiteazăă doară laă ună singură continent,ă aceastaă seă întindeă peă 5ăcontinente. Înămajoritateaă ărilorăeuropeneăfrancezaăesteăaădouaălimbăăstrăinăăînvă atăălaăşcoală. Dină ceă înă ceă maiă mul iă turiştiă francofoniă vină săă vizitezeă şiă săă descopereă bogă iileă istorice,ăculturale și naturale ale României.

LES SYMBOLES DE LA FRANCOPHONIE LES COULEURS DU DRAPEAU DE LA FRANCOPHONIE REPRÉSENTENT LES CINQ CONTINENTS AUXQUELS APPARTIENNENT LES PARTENAIRES DE LA FRANCOPHONIE.

21


Oameni mici…

de Adam Leonard

În primii ani de viaţ , Albert Einstein vorbea

foarte rar, iar atunci când o f cea, rostea cuvintele foarte greoi. Aşa se face c pân la

9 ani p rinţii s i au crezut c au

un copil retardat. Evident, realitatea a

dovedit contrariul.

Înc din copil rie, Wolfgang Amadeus Mozart,

d dovada geniului s u muzical. La vârsta de 5 ani, înainte de a şti s scrie, compune câteva piese pentru p ian,

transcrise imediat de tat l s u. Pe 26 martie 1778, la vârsta de 8 ani, Ludwig a susţinut primul s u concert, la Cologne. Thomas Edison folosea “power napping” (somnul de scurt durat ”) ca s îi dea creierului s u fenomenal o “pauz ” de la efortul mental. Pentru a-şi stimula creativitatea,el dormea în fotoliu cu mâna proptit pe cot, în timp ce ţinea strâns în mân o leg tura de bile. Astfel, el “delega” subconştientului s u anumite probleme la care lucra. În momentul în care se scufunda într-un somn profund sc pa leg tura de bile pe jos, iar zgomotul îl trezea. Când se trezea scria orice avea în minte, de obicei soluţia la problem .

Johann Wolfgang von Goethe chiar credea c un m r putrezit pe biroul s u îi va îmbun t ţi tehnica scrisului. Activitatea creierului poate fi stimulat de astfel de “ancore” externe, imbunatatind atentia si creativitatea.

Ernest Hemingway obişnuia s scrie texte de câte 500 de cuvinte, în fiecare zi. Aceast tehnica îi permitea s treac peste “blocajul scriitorului” şi îi menţinea abilitatea de scriitor la cote foarte înalte. Principiul este similar cu antrenamentele sportivilor, doar se ştie - repetiţia este mama m iestriei.

Leonardo da Vinci obişnuia s ia mai multe reprize de somn în timpul zilei, în loc s doarm noaptea 8 ore. Poate de aceea îi era atât de greu s se concentreze la munca sa, c ci se pare c s-a num rat printre primii artişti care a suferit de ADHD (Tulburarea Hiperkinetic cu Deficit de Atenție). Pentru a folosi acest tip de somn, numit şi “somnul polifazic”, trebuie s te acomodezi cu un program strict, cu serii de 20-30 de minute de somn la fiecare 4 ore. Principalul avantaj al programului de somn al lui Leonardo da Vinci include mai mult timp liber, vise mai vii şi un control strict asupra corpului t u.

Charles Dickens scria şi dormea cu faţa spre nord, aliniidu-se cu polii p mântului. El f cea acest lucru deoarece considera c , în acest fel, îşi putea îmbun t ţii creativitatea. Dac dormea în alte locuri îşi rearanja patul, de aceea avea întotdeauna cu el o busol .

MARI

22


Fii APTT pentru viitor

Program de Formare profesională continuă pentru angaja ii din Alimenta ie Publică, Transporturi şi Telecomunicaii

Cuăoătradi ieădeăpesteă50ădeăaniăînăşcolarizareaăelevilorăînădomeniulătransporturilor,ă

GrupulăŞcolară„DimitrieăLeonida”ăConstan aăşi-aădiversificatăofertaăeduca ională,ăavândă

specializăriăînădomeniileămecanic,ăelectricăşiătransporturi,ăsolicitateăpeăpia aămunciiă(tehniciană

mecatronist,ătehnicianăoperatorătehnicăădeăcalcul,ătehnicianăelectrotehnist,ătehnicianăelectriciană

electronistăauto,ătehnicianătransporturi)ălaătoateăformeleădeăînvă ământ:ăliceuărutaădirectă,ăliceuă

rutaăprogresivă,ăziăşiăseral,ăfrecven ăăredusă.

Începând cu anulăşcolar 2008 -2009, liceul nostru a fost inclus în Programul de formare

profesionalăăînădomeniulăindustrieiăautoăîn parteneriat cu Groupement National pour la

Formation Automobileă(GNFA),ăactivită ileăprogramuluiăseădesfăşoarăăpeătreiăplanuri:ăformareă

ini ialăăpentruătineri,ăformareăcontinuăăpentruăadul iiăcareălucreazăăîn domeniu sau pentru cei

careăvorăsăăseărecalificeăşi formare de formatori.

Datorităăexperien eiărelevanteăînăpregătireaăteoreticăăşiăpracticăăînădomeniulăauto,ăGrupulă

Şcolară„DimitrieăLeonida”ăConstan aăaădevenităartenerăînăcadrulăproiectuluiăstrategică„FiiăAPTTă

pentru viitor - programă deă formareă profesionalăă continuăă pentruă angaja iiă din Alimenta ieă

Publică,ă Transporturiă şiă Telecomunica ii”,ă cofinan ată dină Fondulă Socială Europeană prină

Autoritateaă deă Managementă pentruă Programulă Opera ională Sectorială Dezvoltareaă Resurseloră

Umane,ă“Calificareaă- oăşansăăpentruăviitor",ăalăturiădeăPartenerulăPrincipal Colegiul Tehnic de

Postaă siăTelecomunicatiiă „Gh.ă Airinei”ăBucureşti,ăGrupăScolarăMăneciuă pentruă regiuneaăSud-

Muntenia.

23


AGEN I ECONOMICI PARTENERI AI GRUP ŞCOLAR „DIMITRIE LEONIDA” CONSTAN A

ALMAPART

AUTO COMO (FIAT)

EVW HOLDING (DAF)

IPSO

AUTOCLASS

ŢIRIAC AUTO

ARROW (DAEWOO)

PERCELI KFZ

RENT CAR

(DACIA–RENAULT-NISSAN)

AUTO GRUP (SKODA)

CARDINAL MOTORS

AUTOMOTIVE

CASA AUTO MB (HUNDAY)

ROMILSERVICE (IVECO)

În acelaşi timp,este centru de formare aduli ce calificăă/ărecalificăăangaja iădinăregiuneaă

Sud-Est în calificarea Tehnician în transporturi, nivel 3. Absolven iiă cursuriloră deă formareă în

calificarea:ăTehniciană înătransporturi,ăvorăfiăcapabiliăsăă îndeplineascăăsarciniăcuăcaracterătehnică

de montaj, punereă înă func iune,ă între inereă şiă reparareă aă mijloaceloră deă transport. Asigurăă

controlul tehnicăalămijloacelorădeătransportăînăvedereaăfunc ionăriiăconformănormelorăînăvigoare.ă

Realizeazăă opera ii pentru manipulareaă mărfurilor,ă contracteă şi documente de transport,

utilizeazăă indicatoriă specificiă pentruă optimizareaă transportului.ă ă Testeazăă prototipurile,ă

exploateazăăşiăestimează costurile de transport.

24


M surarea lungimilor

de FiricăăVictoraş

În 1983, Biroul InternaționalădeăGreutăți șiăMăsuriăaăstabilităunăaltăprincipiuăși pentru determinare

aăetalonuluiădeălungime:ăvitezaăluminiiăînăvid.ăAceastăăvitezăăesteăunaădintreăconstanteleăuniversului,ădupăăcum

esteăcunoscută încăădină1905,ăcândăEinsteinăaăformulatăteoriaărelativității. Considerând metrul egal cu distanța

parcursăădeălumina în vid în 1/299 792 458 secunde, se obținea valoarea etalonului curent de lungime. Atunci,

dacăădefiniția este corectă,ăînseamnăăcăăvitezaăluminiiăesteădeăexactă299ă792,458ăkilometriăpeăsecundă.ăÎnainteăde

aceastăănouă definiție,ăvitezaăluminiiăeraădatăăcaăfiindăaproximativădeă299ă792,5ăkilometriăpeăsecundăă(186ă292

mile pe secundă).ăDeăaceea,ănouaădefiniție nu aduce o corecție prea mare lungimii metrului. Observați de

asemeneaăcă aceastăădefiniție depinde de definițiaăsecundei,ădatăăînă1967.ăAstfel,ăambeleămăsuriăauăfostăcompletă

desprinse de dimensiunile și mișcareaăPământului.

Noua defi iţie a u ităţilor de lu gi e a dus la defi iţiile u ităţilor de suprafaţă şi de volu . De

asemenea, s-a reglat problema capacităţilor – măsurateăînălitri.ăAstfel,ălitrulăaădevenitădinănouăegal cu 1000

centimetri cubi. Numai gramul este în continuare definit în raport cu masa kilogramului etalon, prototipul

deăplatinăă– iridiu,ăpăstratălaăSevres.

25


Simbolul metrului este litera m.ăExistăămetru liniar pentru lungime, metru pătrat

pentru suprafațăăși metru cub – unitateădeămăsuraăpentruăvolum.

Aceste definiții, pentru lungime, suprafață și volum, sunt valabile și în sistemul

curentădeămăsurăădinăStateleăUnite.ăCuămultătimpăînăurmă,ăCongresulăaăstabilităcăăinch-ul SUA

este egal cu exact 2,54 centimetri și,ădinămomentăceămajoritateaămăsurilorădeălungime,ăsuprafață și volum pot fi determinate în raport cu inch-ul,ăînseamnăăcăă ambele sisteme, european și american, pot fi exprimate în funcție de viteza luminii.

În Marea Britanie și alte țări anglo-saxone unitatea deămăsurăă standard pentru lungime

este yard-ul, cu simbolul yd echivalent cu 0,914 m șiăavândăcaămăsuriăderivateăyardul pătrat

pentru măsurareaăsuprafeței (0,836 m2) și yardul cubic pentruămăsurareaăvolumuluiă(0,764ăm3).

26


PERICOLE DE ELECTROCUTARE

de Manea Alexandru

Curentul electric prezintă următoarele pericole:

Electrocutările, caă urmareă aă atingeriiă deă cătreăomă (sauă oricareă altăă fiin ă)ă aă unoră

obiecteăaflateă înămodănormalăsauăăaccidentală subă tensiune.ăElectrocutareaăconstăă înă

trecerea curentului electric prin corpul omului. În cazul curentului alternativ,

frecven aă acestuiaă poate deregla ritmul cardiac, fenomen numit fibrilaţie şiă poateă

avea efect mortal.

Arsurile electrice şiă metalizareaă pieliiă datorităă arculuiă electric.ă Privireaă arculuiă

electric cu ochiul liber poate duce la orbire.

Incendiile,ădatorităăsupraîncălziriiăcircuitelorăelectrice,ăsauădatorităăarculuiăelectric.

Exploziile, datorităă supraîncălziriiă unoră echipamenteă electrice,ă sauă datorităă arculuiă

electric în medii explozive.

Metode de protec ie împotriva

electrocutărilor:

Utilizarea tensiunilor reduse.

Exemplu:ă24Vălaăprizeleădinăpivni e,ă

garaje,ăbăi,ăpentruăalimentareaăăsculeloră

portabile, etc.

Legarea la pământ a carcaselor

utilajelor fixe sau mobile.

Exemplu: utilajele dintr-un atelier ac ionateă

electric.

27


Legarea la nul a carcaselor utilajelor fixe sau mobile. Exemplu: prizele din

blocurileădeălocuin eăpentruăalimentareaăconsumatorilorăcasnici.

Izolarea suplimentară de protecţie, cu materiale electroizolante. Exemple:

carcaseăelectroizolante,ăăăăizolareaădublă,ăizolareaăîntărită.

Primul ajutor în caz de electrocutare. Măsuriăgeneraleă(prealabile):

- Instruirea întreguluiăpersonalăînăvedereaăacordăriiăprimuluiăajutorăadecvat.

- Dotarea cu truse şi mijloace de prim ajutor.

Măsuriăspecificeăînăcazădeăelectrocutare:

- Scoaterea cât mai rapidă a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea circuitului

electric,ă asigurareaă accidentatuluiă împotrivaă căderiiă şiă dacăă esteă cazul,ă asigurareaă altoră

surse pentru iluminat.

- După scoatereaă accidentatuluiă deă subă ă tensiune,ă înă cazulă înă careă respira iaă şiă pulsulă

acestuia revin la normal, i se va asigura odihna timp la 2-3ăoreăpanăălaărevenireaăcompletă.

- Înă situa iaă înă careă nuă respirăă normal,ă dupăă desfacereaă haineloră laă gât,ă pieptă şi în zona

abdominală,ăăiăseăvaăfaceăărespiraţie artificială, printr-unaădinămetodeleăcunoscute,ăpânăălaă

venireaămediculuiă(salvării).ăS-auăînregistratăcazuriăînăcareăelectrocutatulăaăfostăsalvatădupăă

câtevaăoreădeărespira ieăartificială.

- Dacăăvictimaănuărespirăăşiănuăareăpuls,ăiăseăvaăfaceăsimultanăcuărespira iaăartificialăă(gurăă

laăgură)ăşiămasajăcardiac.ăÎnăaceastăăsitua ieăesteănecesarăăinterven iaăaădoiăsalvatori.

28


Cum să ne ferim de trăsnet!

Lovitura de trăsnet esteăoădescărcareăelectricăăceăapareăpeă timpădeă furtună,ă întreă

norăşiăpământă(sauăîntreănori),ă înso ităădeăunăefectăsonor,ănumită tunet şiăunăefectăluminos,ă

numit în general fulger.

Fenomenulă esteă periculosă datorităă energiiloră mariă careă intervin.ă Frecven aă

trăsnetelorădepindeădeăfrecven aăăfurtunilor.

Înăzonaănoastră,ănumărulăzilelorădeăfurtunăăesteădeă23-30 pe an (indicele keraunic).

Înăprivin aălocalizăriiătrăsnetului,ăimportanteăsuntădirec iaădeădeplasareăaănorilorădeăfurtunăă

şiă înăl imeaă obiecteloră deă peă sol,ă descărcareaă preferândă obiecteleă înalteă (turnuri,ă stâlpi,ă

acoperişuri,ăcopaci,ăetc.).ă

Trăsnetulăpoateăproduceăelectrocutareaăoamenilorăşiăanimalelor,ăincendii,ădistrugeriădeăbunuriămateriale.Dacăăînăcazulăuneiăăelectrocutăriăobişnuite,ăprimaămăsurăăcareătrebuieăluatăăconstăăînăscoatereaăaccidentatuluiădeăsubătensiune,ăînăcazulătrăsnetului,ăimediatădupăăîncetareaădescărcării,ăaccidentatulănuăseămaiăaflăăsubătensiune,ădeciăcorpulăsăuănuămaiăesteăparcurs de curent electric.ă Esteă motivulă pentruă careă nuă seă justificăă îngropareaăaccidentatuluiăînăpământă(cutumăălargărăspândită),ăciăacordareaăimediatăăaăprimuluiăajutor,ăcareăconstăăînărespira iaăartificială.

29

Coordonatori: Colectivul de redacltdleonidact.weebly.com/uploads/1/4/0/3/14030700/... · Adam...

Documents

Transcript of Coordonatori: Colectivul de redacltdleonidact.weebly.com/uploads/1/4/0/3/14030700/... · Adam...