coonventia de arbitraj

7/29/2019 coonventia de arbitraj

1/13

CONVEN IA DE ARBITRAJ

1. Notiune, forme

n literatura de specialitate conventia de arbitraj a fost definita careprezentnd "ntelegerea partilor de solutiona un litigiu de comert international prinintermediul arbitrajului ocazional ori permanent"1 sau " acordul partilor contractului decomert international de a supune litigiul ivit ntre ele n legatura cu executarea aceluicontract arbitrajului"2.

Conventia de arbitraj se poate prezenta sub cele doua forme3:

- compromisul sau conventia de compromis;

- clauza compromisorie sau clauza de arbitraj;

Compromisul este acordul prin care partile supun litigiul existent ntre elespresolutionarea unui arbitraj.

Compromisul trebuie sa ndeplineasca anumite conditii.

Sa se refere la un litigiu actual si determinat, mentionat ca atare n actul decompromis.

n cazul n care partile au n vedere un litigiu, care nca nu s-a declansat,acordul lor privind arbitrarea acestui litigiu ne este compromis, ci o clauzacompromisorie.

[1]

Situatia este diferita daca fara a fi un litigiu deja nascut, exista faptul litigios, ,adica acela care este susceptibil de a da nastere, ulterior, la un litigiu4; partile pot ncheiaun compromise valabil.

Existenta unui litigiu este de esenta contractului de compromis.

Inexistenta litigiului semnifica lipsa de obiect a compromisului ;i estesanctionata cu nulitatea actului de compromis, precum si a sentintei care ar fi data naceste conditii.

Arbitrii pot statua numai asupra cererii ce au fost sesizati. Daca ei se pronuntacu privire la un litigiu inexistent, nseamna ca statueaza ultra petita, cu toate consecintele

aferente unei asemenea statuari.5

Acordul partilor trebuie sa fie exprimat de asa natura nct sa rezulte ca arbitriisunt nvestiti cu putere de a judeca, fiindca altfel acordul partilor ar putea exprima un altcontract ( tr 17217m1212r anzactie, expertiza ), dar nu un compromis, conventie dearbitraj.

n cuprinsul compromisului partile trebuie sa desemneze arbitrul
http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftn1http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftn1


2/13

( eventual arbitrii ) ce urmeaza sa statuieze asupra contenciosului lor.

Desemnarea arbitrilor trebuie facuta prin aratarea numelui lor sau n orice altmod de natura sa denote certitudinea n privinta identitatii persoanei desemnate ( cum arfi de exemplu, desemnarea ca arbitru a presedintelui Curtii de arbitraj) ; n acest caz sentelege ca va fi arbitru persoana care va avea aceasta calitate la momentul cnd trebuiesa aiba loc arbitrajul.

Nedesemnarea arbitrilor prin actul de compromis antreneaza nulitatea actuluirespectiv;partile au nsa posibilitatea sa nlature acest viciu si sa acopere nulitatea actului,desemnnd ulterior arbitrul sau arbitrii.

Actul de compromis trebuie sa contina precizarile necesare cu privire laorganizarea arbitrajului asupra caruia partile au convenit, precum si procedura dearbitrare.

De asemenea partile fixeaza si termenul nauntrul caruia urmeaza sa aiba locarbitrajul. Acest termen este supus - n ceea ce priveste modul de calcul - regulilordreptului comun. El poate fi nsa prorogat, expres sau tacit, prin acordul de vointa alpartilor.6

Termenul poate fi suspendat n prezenta unor mprejurari, cum ar fi de pilda,desfasurarea unei proceduri penale fondata pe acelasi element de fapt cu privire la careeste chemat sa se pronunte arbitrajul, precum si n cazul n care exista o chestiuneprejudiciabila.

n continutul actului de compromis poate fi inserata o clauza prin care arbitriipot statua n echitate sau "ex aeguo et bono". Expirarea termenului fixat de partii pentrunfaptuirea arbitrajului nu nrautateste situatia de drept a acestora existenta n momentul

mplinirii termenului.Astfel, daca n actul de compromis s-a consemnat o recunoastere sau o

marturisire a unei parti, acestea ramn cstigate cauzei, putnd fi invocate ulterior decatre cealalta parte mpotriva celui care la facut.

n ipoteza n care actul de compromis este nul, ramn valabile toate aceleprevederi ale lui ce sunt independente de cauza ce a provocat nulitatea si care poate fi,spre exemplu, omisiunea de desemnare a arbitrilor.

Compromisul fiind un acord de vointa produce efectele unui contract, cum suntbunaoara cele privind opozabilitatea ntre parti fata de terti. Tot astfel actul de compromis

poate fi atacat prin actiunea n simulatie sau prin actiunea pauliana, cnd sunt ndepliniteconditiile cerute pentru promovarea acestor sanctiuni.

[2]

Compromisul se analizeaza si ca act judiciar,7deoarece el produce efectespecifice unor asemenea acte precum: ntreruperea prescriptiei actiunii cu referire la careel s-a perfectat, suspendarea perimarii unei proceduri declansate ntre aceleasi parti,


3/13

pentru aceiasi cauza, mpiedicarea partilor de a supune litigiul respectiv unei alte judecati.

Proba actului de compromis se face prin orice mijloace de dovada fiind vorba deun act pur consensual.

Inexistenta compromisului poate fi invocata n diferite forme. De regula, ea se

constata prin inserarea protestului partii interesate n procesul-verbal sau n cuprinsulncheierii date de arbitri.

Participarea partilor la procedura de arbitraj sau achiesarea lor la sentintaarbitrala - facuta expres sau tacit ( n acest din urma caz, prin executarea voluntara asentintei) - acopera lipsa actului de compromis redactat n scris.

Clauza compromisorie este acordul prin care partile supun solutionarii unuiarbitraj litigiul ce ar putea interveni ntre ele n legatura cu un contract.

Clauza compromisorie este un acord anterior oricarui contencios ntre partilecontractante; asadar litigiul trebuie sa, fie viitor si eventul.8 Prin aceasta clauza

compromisorie se deosebeste de compromis, care priveste litigii deja existente ntre parti.

Clauza compromisorie se nscrie ca o stipulatie n cuprinsul unui contactcomercial.9 Este posibil nsa ca partile sa o adauge contractului respectiv chiar ulterorperfectarii lui, ele avnd libertatea sa-l completeze cu orice clauze doresc.

Adaugarea sa ulterioara trebuie facuta nsa pna la ivirea litigiului, deoarecedupa acest moment orice clauza ar interveni cu privire la aceasta ar constitui uncompromis n masura n care ar ndeplini conditiile compromisului,

adica nscrisul constatator al conventiei respective ar contine, si expunerea

litigiului (obiect al arbitrarii), precum si indicarea numelui arbitrilor.

Atunci cnd din clauza compromisorie lipseste precizarea referitoare ladesemnarea arbitrilor, actului respectiv nu i se va poate recunoaste nici valoarea decompromis si nici valoarea de clauza compromisorie.10

Indiferent daca clauza compromisorie este inserata n contractul principal ca ostipula tie distincta acestuia sau este constatata printr-un nscris separat - ntocmitconcomitent cu contractul sau la o data ulterioara, dar naintea ivirii litigiului ntre parti -ea trebuie sa nu lase nici o urma de ndoiala cu privire la vointa partenerilor contractualide a supune eventuale litigii ce ar putea sa apara ntre ele n legatura cu executareaobligatiilor asumate prin contractul principal unui anumit arbitraj.

Strnsa legatura dintre contractul principal si clauza compromisorie conferaacesteia din urma caracter accesoriu fata de acel contract. Clauza compromisorie estentotdeauna legata de existenta contractului principal n care rezida de altfel ratiunea ei dea fi.

Ea exista pentru ca exista contractul principal si se realizeaza ca o consecintaa existentei acestuia din urma. Durata n timp a acestei clauze coincide cu durata n timp


4/13

a contractului, iar atunci cnd textul ei vizeaza si consecintele desfiintari contractului,actiunea sa n timp se prelungeste pna la lichidarea acelor consecinte.

Pe de alta parte, cedarea contractului implica si cedarea cauzei compromisorii,,n acelasi mod si cu respectarea acelorasi conditii de forma; exceptie fac doar cazurile ncare clauza compromisorie se analizeaza ca fiind un contract " intuitu personae".

Aceasta clauza nu este totusi un veritabil contract accesoriu, pentru capastreaza o semnificativa autonomie fata de contractul principal. Premisa acesteiautonomii se regaseste n nsusi obiectul clauzei, concretiznd n crearea conditiilornecesare pentru ca eventualele litigii referitoare la contractul principal sa fie supuse uneijurisdictii si unei proceduri deosebite.

Autonomia clauzei compromisorii este suficient de concludenta pentru a da orelativa independenta11 cestei clauze fata de contractul de care seleaga.

Autonomia clauzei compromisorii implica mai multe consecinte. Astfelmotivele de nulitate ale actului principal nu se rasfrng asupra clauzeicompromisorii.12Prin exceptie, unele motive de nulitate sunt comune ambelor operatiunii,cum ar fi cele ale viciilor de consimtamnt sau ale lipsei de capacitate.

Nulitatea contractului principal nu i mpiedica pe arbitri sa decida asuprapropriilor lor competente. Tot astfel, rezolutiunea sau rezilierea contractului nu afecteazaclauza compromisorie.

Valabilitatea clauzei compromisorii nu este influentata nici de interventiaordinii publice, care ar nlatura unele stipulatii ale contractului principal.

Legea care guverneaza conventia de arbitraj poate fi distinsa de legeaaplicabila contractului principal. Pe planul raporturilor litigioase dintre parti, proceduraarbitrara si fondul cauzei vor fi supuse unor legi diferite.

n literatura de specialitate13 s-a aratat ca n mod obisnuit clauzacompromisorie este un act preparator. Partile care au ncheiat clauza compromisorie nu sepot adresa arbitrajului, n mod direct, numai n temeiul acesteia, ci ele trebuie sa ncheie,n acest scop, un nou acord, adica un compromis.

[3]

Prin clauza compromisorie, care intervine mai nainte de orice litigiu, partile siasuma obligatia de a nchei un compromis n momentul n care s-ar naste un atarelitigiu.14

Clauza compromisorie reprezinta forma obisnuita a conventiei de arbitraj.ntruct produce efectele unei conventii de arbitraj, eficacitatea clauzei compromisorii nueste conditionata de ncheierea unui copromis.15

2. Natura juridica a conventiei de arbitraj


5/13

n literatura de specialitate16 s-a atras atentia asupra naturii juridice duble aconventiei de arbitraj, care are aplicatii procedurale indiscutabile, grefate pe o certastructura contractuala.

Natura contractuala a conventiei de arbitraj rezulta din manifestarea de vointaa partilor. n ambele forme ale conventie, partile se obliga sa supuna litigiul lor unuiarbitraj, sa desemneze arbitrii si sa execute de buna voie hotarrea arbitrala.

Natura procedurala a conventiei de arbitraj este configurata de finalitateaurmarita. Prin conventia de arbitraj nu se determina drepturile si obligatiile reciproce alepartilor, ci se reglementeaza modalitatea n care ele vor fi stabilite de organul arbitral.

Solutiile preconizate nu pot fi nsa absolutizate. Prin prisma componentelorsale, conventia de arbitraj are o natura dubla. Consecintele de ordin procedural aleconventiei de arbitraj sunt generate de o structura contractuala.

Conventia de arbitraj este considerata ca un contract de comert exterior. Totconventia de arbitraj este si un act de dispozitie, ntruct partile renunta la garantiileoferite de jurisdictia de stat si se obliga sa respecte hotarrea pronuntata de instantaarbitrala.17

CONDI'IILE DE VALIDITATE

ALE

CONVEN'IEI DE ARBITRAJ

1. Conditiile de forma

Pentru validitatea conventiei de arbitraj, legea romna cere ca aceasta sa fieredactata n forma scrisa.1

Cerinta formei scrise nu implica nsa existenta unui nscris unic. Conventiade arbitraj poate rezulta potrivit art.2 alin.3 din Regulamentul Comisiei de arbitraj de laBucuresti si din savrsirea unor acte procedurale cum sunt introducerea de catrereclamant a unei cereri de arbitrare si comunicarea prtului prin care acceptasolutionarea litigiului de catre organul arbitral.

Forma scrisa a conventiei de arbitraj este prevazuta si de ConventiaEuropeana de Arbitraj International de la Geneva din 1961. Conform art.I, par.2 lit.a,

conventia de arbitraj poate sa prezinte forma unui nscris sub semnatura privata.

De asemenea, si folosirea unor modalitati echivalente, clauza compromisoriesau compromisul putnd fi continute ntr-un schimb de scrisori, telegrame sau decomunicari prin telex. n acelasi sens dispune art.II, par.2 al Conventiei pentrurecunoasterea si executarea sentintelor arbitrare straine de la New York din 1958: "Princonventie scrisa se ntelege o clauza compromisorie inserata ntr-un contract sau uncompromis semnate ntre parti sau cuprinse ntr-un


6/13

[4]

schimb de scrisori sau telegrame".

n cazul n care partile sunt toate straine si convin ca diferendul lor sa fiesolutionat de Comisia de arbitraj de la Bucuresti, conventia de arbitraj trebuie ncheiata n

forma scrisa. Daca partile recurg nsa la un arbitraj ad-hoc din tara noastra, conditiile deforma exterioara vor fi determinate de legea locului unde s-a ncheiat conventia dearbitraj.

De altfel, Conventia de la Geneva din 1961 precizeaza n art.I, par.2, lit.a, can raporturile dintre tari, ale caror legi nu impun forma scrisa pentru conventia de arbitraj,acordul partilor se poate ncheia n formele permise de aceste legi.

Modul de redactare al conventiei de arbitraj poate fi diferit dupa cumpartile au supus litigiul unui arbitraj ad-hoc sau unui arbitraj institutionalizat.2

n cazul unui arbitraj ad-hoc, partile trebuie sa stabileasca modalitatile de

nominalizare a arbitrilor, sa determine locul arbitrajului si sa fixeze regulile de procedurape carele vor urma arbitrii ( art.IV, par.1, lit.b din Conventia de la Geneva din 1961).

Partile au nsa posibilitatea sa opteze si pentru un regulament facultativ dearbitraj, de exemplu, Regulamentul UNCITRAL adoptat de Adunarea Generala aOrganizatiei Natiunilor Unite la 15 decembrie 1976.

n mprejurarea unui arbitraj institutionalizat, partile se vor referi laregulamentul institutiei desemnate ( art. IV, par.1, lit.a, din Conventia de la Geneva din1961). n absenta altei prevederi, trimiterea se poate limita numai la indicare institutieipermanente de arbitraj.

2. Conditiile de fond

Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamnt,capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. ). Dintre acestea numai capacitatea si obiectulprezinta unele derogari de la regimul de drept comun.

Capacitatea partilor de a ncheia o conventie de arbitraj se determina an functiede legea lor nationala.

n unele legislatii, persoanele juridice de drept public nu pot subscrie la oconventie de arbitraj.3 ntre partile contractante, interdictia a fost nsa ndepartata deConventia de la Geneva din 1961.

Potrivit art.II, par.1, persoanele juridice de drept public, au facultatea de ancheia n mod valabil conventii de arbitraj. Interdictia dreptului de a ncheia conventiiarbitrale este de ordine interna si nu de ordine publica internationala.4

Conventia de arbitraj fiind un act de dispozitie, art.340 C. proc. civ. Stabilesteca persoanele care au capacitate deplina de exercitiu al drepturilor pot conveni sasolutioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, n afara de acelea care


7/13

privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie.

n cazul n care conventia de arbitraj se ncheie de catre un mputernicit secere ca mandatul sa fie special. Potrivit art.1537C. civ., facultatea de a face o tranzactiecuprinde si dreptul de a consimti o conventie de arbitraj.

Obiectul conventiei de arbitraj consta n obligatia partilor de a supunesolutionarea litigiului cu privire, la relatiile lor contractuale unei proceduri arbitrale.

Pentru a constitui obiectul unei conventii de arbitraj, litigiul dintre parti trebuisa fie arbitrabil. Prin arbitrabilitate se ntelege ca litigiul este susceptibil de solutionarepe calea arbitrajului.

[5]

n dreptul nostru, obiectul conventiei de arbitraj poate fi format din orice litigiude comert international. Cu caracter derogatoriu, art.341 C.proc.civ. stabileste cadrepturile cu privire la care nu se poate face tranzactie, nu poate forma obiectul unei

conventii arbitrale. De exemplu, n materia falimentului, unde competenta este exclusivaa instantei de judecata.5

EFECTELE CONVEN IEI DE ARBITRAJ

Conventia de arbitraj produce efecte de natura contractuala si de naturaprocedurala.1

1. Efectele de natura contractuala ale conventiei de arbitraj

Conventia de arbitraj, fiind un acord de vointa are putere de lege ntre partilecontractante (art.969 C.civ.: "Conventiile legal facute au putere de lege ntre partile

contractante".).

Prin ncheierea conventiei de arbitraj, partile si asuma unele obligatii specifice.Ele se angajeaza sa supuna diferendul lor unui anumit arbitraj, sa aleaga arbitrii si saexecute de buna voie sentinta pronuntata.2

Efectele conventiei arbitrale se produc numai ntre partile n cauza

(art. 973 C.civ. ). Datorita relativitatii efectelor sale, conventia de arbitraj esteinopozabila tertelor pesoane

Practica Comisiei de arbitraj de la Bucuresti este constanta n aceasta privinta.

n conformitate cu principiul relativitatii conventiei arbitrale, inter5ventia tertilor ninteres propriu n litigiul arbitral este conditionata de consimtamntul partilor. Tot astfel,admisibilitatea chemarii n garantie va depinde de acordul tertei persoane.

Arbitral constituie o jurisdictie speciala, alte persoane dect cele care auconvenit nu pot fi introduse n cauza mpotriva vointei lor.

[6]
http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftn5http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftn6http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftn5http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftn6


8/13

Conventia de arbitraj produce efecte si ata de succesorii partilor. n aceastacategorie se includ succesorii universali sau cu titlu universal, succesori cu titlu particularsi creditori chirografari ai parilor.3

2. Efectele de natura procedurala ale conventiei de arbitraj

Sub aspectul finalitatii ndeplinite, conventia de arbitraj este un act proceduralcare da nastere unui efect principal si negativ, precum si unui efect complementar sipozitiv.4

2.1. Efectul principal si negativ

Rezida n excluderea competentelor instantelor judecatoresti de drept comun dea rezolva litigiul respectiv. n domeniul arbitrajului international, ntrunirea Comisieide arbitraj de a solutiona un diferend exclude, pentru acel litigiu, potrivit art.4 alin.2 dinRegulament, competenta instantelor de drept comun.

n cadrul arbitrajului ad-hoc, nlaturarea competentei judiciare rezulta indirect

din art.341 C.proc.civ., care admite aceasta forma de jurisdictie.

Excluderea interventiei instantelor judecatoresti comporta si unele precizari.Prin ncheierea unei conventii de arbitraj, necompetenta judiciara va fi absoluta saurelativa. n prima situatie, exceptia de arbitraj poate fi invocata n orice faza a procedurii,de oricare dintre partile litigante si din oficiu de catre instanta. n cea de doua situatie,exceptia de arbitraj poate fi invocata numai de partea interesata nainte de ncepereadezbaterilor asupra fondului litigiului, in limine litis. Partile pot nsa renunta la invocareaconventiei de arbitraj.

n principiu, necompetenta instantelor judecatoresti generata de o conventie de

arbitraj este relativa ntruct rezulta din acordul partilor exprimat n compromis sau nclauza compromisorie. Art.3434 alin.2 C.proc.civ. dispune ca daca una dintre parti invocaexceptia de arbitraj, instanta de judecata si verifica

[7]

competenta si retine litigiu spre solutionare daca:

a) prtul si-a formulat apararile n fond fara nici o rezerva ntemeiata peconventia de arbitraj;

b) conventia arbitrala este lovita de nulitate ori de inoperanta;

c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vadit imputabile prtului n arbitraj;

n celelalte cazuri, instanta de judecata, la cererea uneia dintre parti, se vadeclara necompetenta daca va constata ca exista conventie arbitrala. n acelasi sens suntdispozitiile art.180 din Legea nr.105 din 1992.

Conventia de la New York din1958 precizeaza n art.II, par.3, ca tribunalulunui stat contractant, sesizat cu un litigiu privind o problema asupra careia partile au


9/13

ncheiat o conventie n sensul prezentului articol, va ndruma partile la arbitraj, la cerereauneia dintre ele, daca nu constata ca zisa conventie este caduca, inoperanta saunesusceptibila de a fi aplicata.

La rndul ei, Conventia de la Geneva din 1961 prevede n art.VI, par.1, caexceptia ntemeiata pe existenta unei conventii de arbitraj si prezentata n fata uneiinstante judecatoresti sesizate de catre una din parti la conventia de arbitraj, trebuie sa fieridicate de prt, sub pedeapsa decaderii, nainte sau n momentul prezentarii apararilorsale asupra fondului, dupa cum legea instantei sesizate considera exceptia denecompetenta o chestiune de procedura sau de fond.

Limitele incompetentelor instantelor judecatoresti sunt configurate demomentul n care se invoca exceptia de arbitraj n cadrul unei actiuni judiciare.

n primul caz, instanta judecatoreasca poate examina exceptia de arbitrajnainte de sesizarea arbitrajului, ante litem. Daca va constata validitatea conventiei,instanta judecatoreasca admite exceptia si confirma competenta arbitrajului. n masura n

care conventia partilor este caduca, inoperanta sau inaplicabila, instanta judecatoreasca varespinge exceptia de arbitraj. Competenta arbitrajului fiind nlaturata, litigiul retinut deinstanta judecatoreasca spre a fi solutionat n fond.

n al doilea caz, instanta judecatoreasca poate solutiona exceptia de arbitraj,dupa sesizare arbitrajului, "pendente lite". n scopul evitarii conflictelor de competenta,art.IV, par.3 al Conventiei de la Geneva din 1961 dispune ca instantele judecatoresti vorsuspenda, afara de cazul cnd exista motive grave, judecata asupra competentei arbitrilorpna la pronuntarea sentintei arbitrale. Suspendarea poate fi pronuntata numai la cerereapartilor interesate.

n al treilea caz, instanta de judecata poate sa se pronunte asupra exceptiei de

arbitraj dupa pronuntarea hotarrii arbitrale, " post litem". Litigiul fiind solutionat n fond,incompetenta instantei judecatoresti nceteaza. Instanta judecatoreasca va interveni cndeste sesizata cu o cale de atac mpotriva hotarrii arbitrale, n masura admisibilitatii sale,sau pentru a asigura executare sentintei arbitrale.

n legatura cu admisibilitatea exceptiei de arbitraj, Conventia de la Geneva din1961 cuprinde o norma restrictiva care permite mentinerea hotarrii arbitrale. Potrivitart.V, par.2, exceptiile de incompetenta care nu au fost ridicate, n termenele fixate, nfata arbitrilor, nu pot fi invocate nici n cursul unei proceduri judiciare ulterioare.

Solutia Conventiei se refera la facultatea partilor n virtutea legii determinatede norma conflictuala a instantei judecatoresti sesizate cu rezolvarea fondului.

Cu toate acestea, judecatorul va putea controla decizia prin care arbitrul aconstatat tardivitatea exceptiei. Datorita incompetentei arbitrilor, litigiul va fi solutionatde instanta judecatoreasca.

2.2 Efectul complementar si pozitiv

Se materializeaza n dreptul arbitrilor de a decide asupra propriei lor


10/13

competente.5 n conformitate cu natura juridica a arbitrajului, validitatea conventieiarbitrale se apreciaza dupa legea contractului, iar regimul procedural al exceptiei dearbitraj, dupa legea fondului.

n cadrul arbitrajului institutional, Comisia de arbitraj de la Bucuresti siverifica propria competenta de a solutiona un litigiu si hotaraste n aceasta privinta (art.4,alin.1 din Regulament).

Verificarea prealabila se exercita, potrivit caracterului regulilor decompetenta, la cererea partilor sau din oficiu. n situatia n care conventia de arbitraj estenula, Comisia de arbitraj se desesizeaza n favoarea instantelor de drept comun.

n domeniul arbitrajului ad-hoc localizat n Romnia, Codul de proceduracivila nu se ocupa de aceasta problema. n absenta unei reglementari, asigurareadesfasurarii normale a arbitrajului justifica recunoasterea posibilitatii arbitrilor ocazionalide a se pronunta asupra propriilor lor competente.

Dispozitiile Conventiei de la Geneva din 1961 referitoare la stabilireacompetentei, se aplica ambele forme ale arbitrajului. Conform art.V, par.3 arbitrul, acarui competenta este constatata nu trebuie sa se desesizeze de proces; el are dreptul de ahotar asupra propriei sale competente si asupra existentei si valabilitatii conventii dearbitraj sau a contractului din care conventia face parte. Acest drept al arbitrului este nsaadmis sub rezerva controlului judiciar ulterior prevazut prin legea fondului.

Tot Conventia de la Geneva din 1961 mparte exceptiile de incompetenta n doua grupediferite. Astfel prevederile par.1 si 2 ale art.V disting ntre exceptiile care atrag oincompetenta totala si exceptiile care determina o incompetenta partiala.

Exceptiile ntemeiate pe inexistenta, nulitatea sau caducitatea conventiei de

arbitraj pot fi invocate n cursul procedurii arbitrale cel mai trziu n momentulprezentarii apararilor de fond. Exceptiile ntemeiate pe ntinderea mputernicirilorarbitrilor pot fi invocate ndata ce se ridica, n procedura arbitrala, problema care ardepasi puterile conferite prin conventia de arbitraj.

Exceptiile care nu au fost ridicate n termenele stabilite atrag decaderea partiidin dreptul de a le mai invoca n cursul procedurii arbitrale precum si ulterior, ntr-oprocedura judiciara.

Aplicarea decaderii prezinta nsa o dubla limitare. n primul rnd, arbitrul vadeclara exceptia admisibila, daca ntrzierea partilor n ridicarea ei se datoreste uneicauze pe care o considera ntemeiata (art.V, par.1). n al doilea rnd, exceptiile de ordine

publica, spre deosebire de cele lasate l facultatea partilor n virtutea legii aplicabile, pot fiinvocate oricnd de catre parti si chiar din oficiu.

LEGEA APLICABIL

CONVEN IEI DE ARBITRAJ

Conventia de arbitraj este guvernata de legea stabilita prin acordul


11/13

partilor, "lex voluntatis". Potrivit principiului lex voluntatis, conditiile de validitate siefectele conventie de arbitraj sun supuse legii desemnate de catre parti.1

n majoritatea sistemelor de drept, partile beneficiaza de o larga libertate dealegere n privinta legii aplicabila conventiei arbitrale. Extinderea principiului libertatiicontractuale n materie conventiei de arbitraj este recunoscut si n dreptul romn. Legeanr. 105/1992 consacra aceasta libertate.2

Principiul libertatii de a alege se gaseste si n unele conventii internationale.Astfel Conventia pentru recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine, adoptatal New York, la 10 ianuarie 1958, cere prin rt.v, par.1, lit.a, ca valabilitatea conventiei dearbitraj sa fie apreciata n virtutea legii careia partile au subordonat-o, sau n lipsa unorindicatii n acest sens, n virtutea legii tarii n care sentinta a fost data. Desi textulmentionat consacra pe lnga legea autonomiei si o solutie de rezerva, el nu lasa nici ourma de ndoiala ca cea dinti solutie este prioritara.

Conventia Europeana de Arbitraj Comercial International de la Geneva din

1961, referindu-se la faza initiala a litigiului, precum si la clauzele de anulare aconventiei arbitrale, pretinde ca existenta si valabilitatea unei conventii de arbitraj seapreciaza conform legii careia au supuso partile.

[8]

Art.VI, par.23, lit.a si b dispune ca atunci cnd tribunalele vor trebui sa sepronunte asupra existentei sau valabilitatii unei conventii de arbitraj vor hotar "conformlegii careia partile au supus conventia de arbitraj" (lit.a), iar "n lipsa unei indicatii naceasta privinta, conform legii tarii unde sentinta trebuie sa fie pronuntat" (lit.b).

Se reconfirma n termeni expliciti, solutia consacrata prin Conventia

Internationala pentru recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine adoptate laNew York din 1958.

Art.IX, par.1, lit.a din aceeasi conventie internationala reconfirma solutialegii autonomiei statund ca anularea n unul din statele contractante a unei sentintearbitrale nu pot constitui motiv de refuz de recunoastere sau de executare a acelei sentintentr-un alt stat contractant dect daca respectiva anulare a fost pronuntata n statul n care,sau dupa legea caruia, sentinta a fost data si numai pentru motive determinate, prin carelipsa de valabilitate a conventiei de arbitraj " potrivit legii careia partile au supus-o sau nlipsa indicatiilor n aceasta privinta, potrivit legii tarii unde sentinta a fost pronuntata".

Din textele mentionate se desprinde doar constatarea ca dreptul uniform

consacra explicit ca solutie pentru determinarea legii aplicabile conventiei de arbitrajlegea stabilita prin acordul partilor, "lex voluntatis".

n absenta unei alegeri a partilor, legea aplicabila conventiei de arbitraj sedetermina cu ajutorul normelor conflictuale.3

n cazul n care partile au indicat "lex contractus", se ia n considerare legaturadintre conventia de arbitraj si contractul extern. n virtutea unei prezumtii relative, legea


12/13

care guverneaza contractul principal va fi aplicabila si conventiei de arbitraj.

[9]

Aceasta conexiune nu se justifica nsa cnd extinderea legii contractului arcontraveni vointei partilor sau legii contractuale dedusa prin intermediul unor criterii

subsecvente care nu pot fi aplicate si conventiei de arbitraj. 4

Daca partile nu au optat pentru legea contractului, componenta jurisdictionala aconventiei de arbitraj implica utilizarea ca punct de legatura a locului organului arbitral.

n contextul solutionari locul arbitrajului coincide cu locul executarii conventieide arbitraj. Legea locului unde se solutioneaza litigiul va fi aplicabila n subsidiar siconventiei de arbitraj.5

n cadrul reglementarilor internationale, Conventia de la New York din 1958prevede ca, n lipsa unor indicatii a partilor, conventia de arbitraj va fi supusa legii tarii ncare a fost data sentinta (art. V, par. 1, lit.a).

De asemenea , Conventia de la Geneva din 1961 stabileste competentasubsidiara a legii tarii unde trebuie sa fie pronuntata sentinta (art.VI, par.2, lit.b si art.IX,par.1, lit.a).

Daca tara unde se va pronunta sentinta nu poate fi prevazuta n momentul n carese discuta exceptia de arbitraj, instanta judecatoreasca sesizata va aplica legea competentaconform normelor sale conflictuale (art. IV, par.2, lit.c).

n concluzie, de principiu, conventia de arbitraj este supusa incidentei legiidesemnate de partii ( lex voluntatis ), solutie ce da expresie pe de o parte egalitatiijudiciare a acestora, iar pe de alta parte caracterului contractual al arbitrajului.Legea autonomiei se impune deci pe terenul formarii contractului. Dar n stadiiulterioare ale procedurii arbitrale si mai cu seama pe terenul executarii sentintelorarbitrale, n conditiile n care aceasta lege datorita omisiunii sau pasivitatii partilor nu sepoate aplica, dobndesc vocatie de a interveni alte norme conflictuale.

[10]

Bibliografie

Ioan Macovei: "Drept Comercial International" Ed C.H. Beck

Mircea N.Costin, Sergiu Deleanu: "Procedura Arbitrala" E.d Oscar Print

Tudor Popescu: "Dreptul Comertului International" Ed Lumina Lex

[1] Ioan Macovei, " Institutii n dreptul comertului international", Ed. Junimea, Iasi, 1987, p. 359;

2 Mircea N. Costin, Sergiu Deleanu,"Dreptul comertului international",Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1997, p.178;

3 n sensul aratat dispun art I, par.2, lit.a a Conventiei Europene de Arbitraj Comercial International de la
http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftn9http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftn10http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftnref1http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftn9http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftn10http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftnref1


13/13

Geneva din1961 si art.II, par.2 al Conventiei pentru recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine de laNew York din 1958;

http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php - _ftnref26 Constituieprorogare tacita, de pilda, prezentarea partilor n fata arbitrilor dupa expirarea termenului prestabilit.

http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php - _ftnref311 Ioan Macovei,op. cit., p. 360;

12 Dumitru Mazilu, " Dreptul comertului international. Ppartea speciala", Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000, p. 415;

13 Legea contractului parincipal (lex contractus) guverneaza si fondul cauzei, deci pretentiile partilor (lexcausae); legea incidenta asupra conventiei de arbitraj guverneaza deregula numai procedura arbitrala;

http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php - _ftnref41 art.343 C.pr.civ.; dispozitiile legii nr. 105 din1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, publicat nM.O. nr.245 din10 ianuarie; A.Severin, "Competenta arbitrajului comercial n lipsa unei conventii arbitrale explicite",Dreptul nr.2/1990, p. 32;

http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php - _ftnref53 De exemplu,legislatia Belgiei;

4 Ioan Macovei, op.cit., p.366;

http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php - _ftnref61 Ioan Macovei,op.cit., p. 364; Victor Babiuc, op.cit., p. 179;

2 Ioan Les, " Tratat de drept procesual civil" editia a II-a, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002, p. 691;

http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php - _ftnref74 Ioan Macovei,op.cit., p.364;

http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php - _ftnref81IoanMacovei,op.cit., p.370;

2 Art.73 enunta principiul potrivit caruia contractul este supus legii alese prin consens de parti. Acest text face partedin capitolul consacrat obligatiilor contractuale avnd o sfera de aplicare larga, care include si conventia arbitrala;

http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php - _ftnref93 Ioan Macovei,op.cit., p. 370; Mircea N. Costin, Sergiu Deleanu, op.cit., p.187; Gheorghe Cotofana, " procedura arbitrala. Istoric,doctrina, jurisprudenta", Ed. Oscar Print, Bucuresti, 1999, p. 68;

http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php - _ftnref104 Ioan Macovei,op.cit., p. 371;

5 Tudor R. Popescu,op.cit., p.378;

turoi zdrobi i, sare i piper alb.
http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftnref2http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftnref3http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftnref3http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftnref4http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftnref5http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftnref6http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftnref7http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftnref8http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftnref9http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftnref10http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftnref2http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftnref3http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftnref4http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftnref5http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftnref6http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftnref7http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftnref8http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftnref9http://www.scritube.com/timp-liber/sport/CONVENTIA-DE-ARBITRAJ2121712125.php#_ftnref10

coonventia de arbitraj

Documents

Transcript of coonventia de arbitraj