Controlul Alimentelor C10
-
Upload
raluca-dobre -
Category
Documents
-
view
31 -
download
0
Transcript of Controlul Alimentelor C10
5/12/2018 Controlul Alimentelor C10 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-alimentelor-c10 1/5
Controlul alimentelor
- cursul 10 -
Caracteristicile carnii de pasare
Fibra musculara are sarcolema subtire, bobul fin, tesutul conjunctiv
putin dezvoltat, irigagie sanguina slab reprezentata.
Modificari
Rigiditatea musculara apare in primele 2 ore cuprinzand
musculatura pectorala pana in zona pulpelor. Imediat incep si procesele
de maturare. procesele alterative incep de la nivelul suprafetelor cavitare
(interior), interesand grasimea datorita continutului crescut in acid oleic.
Pregatirea pentru taiere si examenul sanitar veterinar inaintea
taierii
Pe timpul transportului, pasarile trebuie sa fie insosite de actele
insotitoare de transport. Receptia consta in verificarea cantitatilor inscrise
pe actele de transport dar si a calitatii (varsta, stare de ingrasare).
Pasarile pot fi admise la taiere fara un regim special de odihna si dieta
pentru ca perioada de la incarcare, transport si descarcare e considerata
suficienta pentru evacuarea tubului digestiv. Dar in general fermele sunt
asezate aproape de unitatea de abatorizareLa rate si gaste, carnea se prelucreaza neeviscerata, e necesara
evacuarea tubului digestiv si se administreaza cu aproximativ 6 ore
inainte de taiere 1-3 ml solutie de sulfat de Mg.
Examenul sanitar veterinar inainte de taiere are in vedere starea
generala a pasarilor (vioiciunea, starea de intretinere, aspectul penajului,
culoarea crestei, barbitelor si extremitatilor), aprecierea musculaturii
aparente, respiratiei, existenta parazitilor. Daca se constata modificari
(deformari la nivelul articulatiilor) se face examinare carenei sternale,
prezenta secretiilor nazale, examinarea cloacei.
Nu se admit la taiere pasarile vaccinate, tratate cu antibiotice,
antihelmintice, coccidiostatice si alte medicamente daca nu a trecut
perioada de asteptare si dupa 14 zile daca au fost furajate cu faina de
peste.
5/12/2018 Controlul Alimentelor C10 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-alimentelor-c10 2/5
Taierea si prelucrarea pasarilor
Cuprinde asomarea, sangerarea, oparirea, jupuirea, eviscerarea,
toaletarea, sortarea, ambalarea si conservarea.
a) Asomarea
Dupa ce pasarile sunt agatate cu capul in jos pe conveer, se trece
capul printr-o baie de apa cu o anumita incarcatura electrica. Dupa
iesirea din asomator, ele trebuie sa prezinte contractii rapide si scurte.
b) Sangerarea
Sangerarea carotidei si venei jugulare pe fata laterala a gatului la
nivelul primelor 2 vertebre cervicale, sectionandu-se pe o singura latura a
gatului, fara sectionarea musculaturii cervicale, trahee si esofag.
Apoi se trece prin tunelul de sangerare timp de 1,5-3 minute. Secolecteaza sangele (cantitatea eliminata de pasari este de 4% din
greutate vie)
c) Oparirea
Se face intr-un bazin oparitor, in apa de 56-60°C maxim 3 minute,
iar capetele si partea superioara a gatului sunt oparite la iesirea din
oparitorul principal la 60-62°C.
Se face cat mai repede dupa sangerare, iar temperatura apei
trebuie mentinuta constanta printr-o barbotare continua astfel incat
oparirea sa fie uniforma.
d) Deplumarea si jumulirea
Se face cu masini speciale pozitionate in continuarea oparitorului.
Exista 3 masini succesive de jupuit realizandu-se intai jupuirea grosiera
(60-65%). Masinile au tamburi asezati vertical si orizontal, prevazuti cu
flanse purtatoare de degete de cauciuc, cu rotire in sensuri diferite de la
un tambur la altul astfel incat sa se faca o cat mai uniforma deplumare acarcasei, gatului si capului.
Pe parcursul etapei, pasarile sunt stropite cu apa la temperatura de
40-60°C, pentru a se putea indeparta tuleele, penele si puful, evitandu-se
deprecierea pielii pentru un aspect comercial placut.
e) Detasarea capetelor
5/12/2018 Controlul Alimentelor C10 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-alimentelor-c10 3/5
Se face la nivelul atlasului prin sectionarea cu un cutit discoidal.
f) Finalizarea jumulirii
Se face prin flambare la 600°C timp de 2-3 secunde.
g) Spalarea carcaselor
h) Detasarea picioarelor
La nivelul articulatiei tibio-tarso-metatarsiene. In momentul
respectiv carcasele fara picioare sunt indepartate de pe conveer, cad intr-
un jgheab inclinat si stropit de apa astfel incat sa ajunga pe linia de
productie finala.
i) Prelucrarea finalaEviscerarea:
Carcasele se suspenda pe conveer deasupra unui jgheab pentru
organe. Se sectioneaza apendicele xifoidian pana la nivelul orificiului
cloacal iar cu ajutorul unor scafe se scot organele. Organele comestibile
sunt dirijate spre o prelucrare ulterioara, masa intestinala ajunge la
colectorul de deseuri. Cordul se curata de cheaguri si se detaseaza
pericardul, stomacul muscular de decutilizeaza, gusa, esofagul si traheea
sunt indepartate dupa sectionarea aripii drepte. Se extirpa pulmonul.
Dupa aceea caracasele se spala la o instalatie speciala.
R efrigerarea:
Se face imediat la 4-5°C. Exista mai multe metode de refrigerare:
prin scufundare in apa glaciala neaparand pierderi in greutate dar se
polueaza carcasa microbiologic si prin curenti de aer (recomandata
deoarece e mai igienica) desi apar pierderi in greutate.
Taierea palmipedelor
Deosebiri intre specii
- oparirea se realizeaza in cazul bobocilor de rata la 62-65°C, in
cazul ratelor adulte la 68-70°C, in cazul gastelor la 60-70°C, timp
de 2 minute
5/12/2018 Controlul Alimentelor C10 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-alimentelor-c10 4/5
- aburirea cu amestec de apa fierbinte si aburi: la gaste 76-83°C, la
boboci 66-70°C, la rate 72-75°C, timp de 3 minute
- jumulirea se face ca la galinacee dar finisarea ei se face prin
ceruire, folosirea amestecului in parti egale, apoi se introduce
intr-un cazan duplex si se incalzeste la 54-55°C- palmipedele suspendate pe conveer se imerseaza de 2 ori in
bazin timp de 5-10 secunde si apoi intr-un bazin cu apa rece
- cu ajutorul unei masini speciale se indeparteaza ceara
- pentru indepartarea resturilor de ceara, carcasele se trec printr-
un bazin cu apa la 100°C
Examenul sanitar veterinar dupa taiere
Inspectie:
- culoare
- aspect
- integritatea pielii
- gradul de sangerare
Palpatie:
- consistenta
-
prezenta modificarilor in musculatura, piele si creasta
Mirosul
Cand sunt suspiciuni cu privire la existenta unor modificari, se
sectioneaza masele musculare sau alte componente.
Cand emisiunea sanguina s-a realizat corespunzator, creasta si
barbitele sunt roz-pal, musculatura are consistenta ferma, nu se percep
vase superficiale, carcasele au aspect lucios, pielea e alba-galbuie.
Carcasele de la pasari la care emisiunea sanguina e deficitara,pasarile taiate in agonie sau dupa moarte, pielea acestora este roz-
rosietica, vasele superficiale sunt pline cu sange, organele congestionate.
Modul cum s-a facut prelucrarea: cand s-a facut corespunzator nu
exista resturi de pene, fulgi, tulee pe carcasa, aripi, picioare sau cap,
pielea e intacta, fara descuamari sau leziuni de supraoparire.
5/12/2018 Controlul Alimentelor C10 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/controlul-alimentelor-c10 5/5
Pentru organe se face examinarea prin inspectie si doar cand exista
modificari se examineaza si prin palpatie si sectionare.
- la pulmon ² culoarea, aspectul, consistenta
- rinichi ² culoarea, aspectul, consistenta, consistenta
-
cord ² forma, culoarea- ficat ² culoarea, forma, dimensiunile
- ovare ² culoarea, aspectul, marimea foliculilor ovarieni
- intestine ² culoarea, aspectul, prezenta formatiunilor patologice
In urma examenului sanitar veterinar
- carcasele si organele trebuie sa fie bune pentru consum
- carcase la care pot fi practicate confiscari partiale
- carcase si organe care ar putea fi date in consum conditionat
- carcase si organe care se confisca- piesele sunt marcate prin diferite tipuri sau moduri
* De citit din carte:
ÅMarcarea carnii si produselor din carneµ (pag 212, tot cap.), ÅCertificarea
de sanatate publica veterinara a carnii proaspeteµ si ÅEtichetarea carnii de
bovineµ
ÅDiferentierea carnurilor pe baza caracteristicilor de specieµ (pag 234, tot
cap.)