2.1.1.Controlul parlamentarPotrivit art.58 din Constitutia Romaniei, Parlamentul ete organul reprezentativ suprem al poporului roman, fapt ce justifca nu atat a preeminenta a acestei institutii in raport cu celelalte autoritati statale, cat mai ales prerogativele de control care ii sunt puse la dispozitie, prin Constitutie, in raport cu Presedintele Romaniei, Guvernul si alte autoritati publice in vederea asigurarii echilibrului puterilor, a infapturii principiilor statului de drept si garantarii functionalitatii statului in general[footnoteRef:2]. [2: M.Constantinescu si altii, Constitutia Romaniei, R.A. Monitorul Oficial, 1992, p.134]

Controlul parlamentar vizeaza, asadar, intreaga activitate statala si toate autoritatile publie, realizandu-se prin cai si mijloace adecvate si avand un caracter necesar, plenar si diferentiat[footnoteRef:3]. [3: M.Constantinescu, I.Muraru, Drept parlamentar, Editura Gramar, Bucuresti, 1994, p.147]

Parlamentul exercita indeosebi controlul activitatii administratiei publice, in calitatea acestora din urma de autoritati executive, a caror misiune este tocmai punerea in apliare a actelor juridice adoptate de catre Parlament. Controlul parlamentar se infaptuieste prin mai multe modalitati dintre care: prin intermediul comisiilor permanente si temporare ale Parlamentului, prin intrebarile si interpelarile adresate conducatorilor autoritatilor administratiei de stat de catre deputati si senatori (art.112 alin.1 din Constitutie), precum si prin rapoartele si informarile pe care le prezinta in fata acestora conducatorii autoritatilor administratiei publice. Astfel, comisiile permanente ale Parlamentului,potrivit competentei fiecareia, asculta rapoarte prezentate de catre conducatorii autoritatilor centrale ale administratiei publice.Cu ocazia ascultarii rapoartelor, comisiile analizeaza modul in care autoritatile admnistratiei publice isi indeplinesc sarcinile ce le revin. Desi comisiile permanente nu au dreptul de a anula actele autoritatilor a caror activitate o analizeaza si nici dreptul de a le da dispozitii obligatorii, ele prezinta Parlamentului, in cadrul carora functioneaza, rapoarte, avize sau propuneri pe baza carora acesta va adopta masurile corespunzatoare fata de autoritatile admnistratiei de sta a caror activitate a fost analizata. De aici si insemnatatea deosebita si, totodata, consecintele jurdice ale concluziilor comisiilor permanente fata de autoritatile administratiei de stat, fara ca intre ele sa existe, totusi, relatii de subordonare directa. Conluziile comisiilor permanente stau la baza masurilor pe care Parlamentul le ia fata de autoritatile administratiei publice. Contriolul asupra activitatii autoritatilor administratiei de stat se efectueaza si prin intermediul comisiilor temporare create de catre Parlament (comisii de ancheta).O forma importanta de control parlamentar asupra activitatii autoritatilor administratiei de stat o constituie intrebarile si interpelarile pe care deputatii si senatorii administratiei de stat o constituie intrebarile si interpelarile pe care deputatii si senatorii le adreseaza conducatorilor autoritatilor administratiei publice, in cadrul desfasurarii lucrarilor sesiunilor celor doua Camere ale Parlementului. Cei intrebati sau interpelati au obligatia de a raspunde imediat sau in termenul ce se va stabili verbal sau in scris si, in orice caz, in aceeasi sesiune. Intrebarile si interpelarile nu sunt simple mijloace de informare ale parlamentarilor, ci veritabile instrumente ce control din partea Parlamentului asupra activitatii desfasurate de autoritatile administratiei publice, hotararile adoptate de catre Parlament in legatura cu acele probleme continand obligatii juridice pentru autoritatile administratiei de stat. Prin aestea se realizeaza unul din elementele exercitarii puterii de stat, controlul general al legalitatii. O alta importanta forma de control o constituie rapoartele si informarile prezentate celor doua Camere ale Parmentului de catre conducatorii autoritatilor centrale ale administratiei publie cu privire la activitatea pe care au defasurat-o. Pe baza acestora se pot adopta masuri legislative generate de constatarile pe care le fac in urma prezentarii in Parlament a raportelor si informarilor respective. Potrivit principiului separatiei puterilor in stat, autoritatea legislativa nu poate anula hotararile Guvernului. Printre prerogativele acordate Parlamentului, Constitutia Romaniei nu include si dreptul acestuia de a anula actele Guvernului. In raporturile dintre Parlament si Guvern singura masura pe care o poate adopta autoritatea legislativa este motiunea de cenzura (art.112 alin.1 din Constitutie).Daca motiunea de cenzura este adoptata, Guvernul este socotit demis. In acest caz, adoptarea motiunii de cenzura depaseste ideea de control intrucat ea nu mai acorda posibilitatea indreptarii unei deficiente, ci inlaturarea autorului ei[footnoteRef:4]. [4: M.Constantinescu, I.Muraru, op.cit.p.148]

Pe langa acest control parlamentar traditional, mai exista si controlul parlamentar modern efectuat de autoritati care depind de Parlament, dar nu ii sunt subordonate: Avocatul Poporului si Curtea de Conturi.