Contractor: Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Imbunatatiri Funciare I.N.C.D.I.F. – „ISPIF” Bucureşti

Obiectivul general: 4BPM Numarul/codul proiectului: 4.1.4Anul inceperii Anul finalizariiziua,luna: 17.10.2012 ziua, luna: 15.12.2014 Durata (luni): 26

Denumirea Cercetari privind oportunitatea unor noi solutii de asigurare a necesarului proiectului: de apa in corelare cu schemele de gospodarire a apelor cu alimentare

preponderent gravitationala

Denumirea fazei 2:Stabilirea derivaţiilor ce vor alimenta amenajările de irigaţii în corelare cu schemele de gospodărire a apelor

Persoana de contact (Directorul de proiect): Datele de contact: Dr. Ing. Daniel STATE tel/fax/e-mail:

021 332 59 57/021 332 46 00E-mail: secretariatgeneral@ispif.ro

danielstate@yahoo.com

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

Irigarea teritoriilor afectate de seceta - in special zona de sud si sud - est a Campiei Romane -a constituit preocuparea a numerosi specialisti, inca de la jumatatea secolului XIX:

Inginerul Gioia (1873) a propus alimentarea cu apa a Campiei Dunarii de Jos prin “Canalul luiTraian”. Acesta era alimentat din Dunare la Turnu - Severin si transporta apa pana la Galati,urmarind traseul Valului lui Traian;

Inginerul V.Rosu (1907), a conceput un canal magistral lung de 80km pentru irigareaBaraganului de Nord. Canalul era alimentat din Siret (la Cosmesti) si transporta apa pana laraul Calmatui (la vest de Viziru). Tot el propunea un program judicios si etapizat al irigariiculturilor, pornind cu irigarea zonelor de lunca si continuand cu cele ale campiei inalte aleBurnasului si Baraganului;

Inginerul A.Davidescu (1911 - 1912) concepe cel mai indraznet proiect pe baza amenajariiintegrale a apelor, cu folosinta mixta (irigatii - navigatie - hidroenergie). Acesta prevedea uncanal colector de la Siret (Adjud) la Arges (Bucuresti) si care, trecand prin orasele Focsani,Buzau si Bucuresti colecta apele raurilor Putna, Buzau, Ialomita si Dambovita. Din acest marecolector plecau trei derivatii spre sud - est, dintre care una de la Bucuresti la bratul Borcea, pela sud de Slobozia. Suprafata ce urma sa fie irigata era de 1,3 milioane ha, din care 0,4milioane cu pompare din Dunare.

In context cu cele prezentate trebuie inteleasa si analiza celor doua derivatii ce formeazaobiectul prezentului proiect de cercetare - dezvoltare: Siret - Baragan si Olt - Vedea - Neajolv.Pentru cele doua derivatii, scopul principal al evaluarilor il constituie posibilitatea dealimentare preponderent gravitationala, fara a eluda celelalte componente tehnice care saasigure viabilitatea si rentabilitatea, respectiv asigurarea unor productii avantajoase cupreturi competitive, in conditiile unor consumuri energetice minime .In comparatie cu un sistem de irigatii ce transporta apa prin pompare de la sursa la intrarea inamenajarea interioara (SPP), pentru un randament de pompare de 75%, un randament detransport al apei de la sursa la planta de 75% si o norma neta de irigare de 2500m3/ha, seobtin urmatoarele economii de energie electrica, in functie de inaltimea de pompare a apei dinsursa (Hp):◦ la Hp = 25 mca →300kmh/ha irigat;◦ la Hp = 50 mca →600kmh/ha irigat;◦ la Hp = 70 mca →850kmh/ha irigat.Cumulativ, realizarea si functionarea derivatiilor gravitationale prezinta trei avantajesemnificative :

reducerea consistenta a consumului de energie electrica; folosirea apei si la alte necesitati in regim de seceta severa; dezvoltarea durabila a spatiului rural aferent.

Activitatile depuse in aceasta faza de desfasurare a proiectului de cercetare - dezvoltare au avutin vedere urmatoarele aspecte de baza:◦ descrierea generala a lucrarilor existente pe cele doua derivatii;◦ evaluarea stadiilor de executie si a starii lucrarilor de imbunatatiri funciare si in subsidiar a

celor hidrotehnice; evaluarile s-au facut distinct pe cele doua derivatii, functie de naturalucrarilor avute in vedere prin documentatiile de proiectare si de stadiile efective de executie;◦ evaluari si propuneri de lucrari specifice imbunatatirilor funciare, in baza carora derivatiile

analizate sa se justifice (sau nu) din punct de vedere al functionalitatii si eficientei economice.

Nivelul de analiza la care s-a oprit cercetarea in aceasta faza a fost conditionat de filozifia initialaa proiectului general, pentru fiecare derivatie. Au fost avute in vedere conditiile naturale in carese realizeaza canalele magistrale si sistemele de imbunatatiri funciare limitrofe, impactul demediu al acestora si eficienta, atat in conditii individuale, cat si in interconectare intre cele douacategorii de lucrari.

CAPITOLUL 2

DERIVATIA SIRET - BARAGAN

STADIUL EXECUTIEI LUCRARILOR HIDROTEHNICE SI DE IMBUNATATIRI FUNCIARECARE SE RACORDEAZA IN ETAPA I LA CANALUL SIRET - BARAGAN

2.1. SISTEMUL RUGINESTI - PUFESTI - PANCIU

2.1.1. DATE GENERALE

Obiectivul Ruginesti - Pufesti - Panciu este cuprins, ca sistem de irigatii, in complexul desisteme ale spatiului Siret - Ialomita, care vor fi alimentate cu apa din canalul magistral Siret -Baragan.Acest sistem este amplasat pe partea dreapta a canalului magistral, intre raul Trotus la nord,raul Milcov la sud, pe teren cu altitudini cuprinse intre 80 si 100 m.

Pe acest perimetru irigatiile s-au propus a fi executate conform urmatoarelor trepte depompare diferentiate prin consumuri energetice corespunzatoare:

Treapta I SRP IA S = 1.132 ha H = 7,5 mSRP V S = 2.695 ha H = 36; 40 mSRP IX S = 2.032 ha H = 31 m-------------------------------------------------------------------------

TOTAL S = 5.859 ha

Treapta II SRP I S = 2.120 ha H = 35 mSRP IV S = 1.300 ha H = 45 mSRP VII S = 4.744 ha H = 20 m-------------------------------------------------------------------------

TOTAL S = 8.164 ha

Treapta III SRP II S = 795 ha H = 35,5 mSRP III S = 1.570 ha H = 60 mSRP VI S = 866 ha H = 37 mSRP VIII S = 1.701 ha H = 18 m-------------------------------------------------------------------------

TOTAL S = 4.932 ha

Alimentari cu SPP direct din canalul magistral Siret - Baragan:SPP 10, SPP 11, SPP 20, SPP 20A, SPP 21, SPP 26, SPP 27, SPP 28 A, cu suprafata,S = 4.340 ha.

2.1.2. SITUATIA EXISTENTA A OBIECTIVELOR REALIZATE, INCEPUTE SAU RESTANTE

a) Statii de pompare si repompareSistemul este deservit de 3 statii de pompare de priza si anume:

SRP 1A - situata pe raul Siret; SRP V - situata pe canalul magistral, km 5 + 200, mal drept; SRP IX - situata pe canalul magistral, km 26 + 700, mal drept.

Statia SRP V refuleaza apa prin 2 conducte, in doua directii diferite, urmand ca prinintermediul a 7 statii de repompare sa alimenteze cele 30 statii de punere sub presiune.Prin prize gravitationale direct din canalul magistral sunt alimentate 7 statii de punere subpresiune.Debitul statiilor de repompare variaza de la 400 - 7.500 l/s, iar inaltimile de pompare de la 10 -60 mca; statiile au prevazute conducte de refulare ce asigura transportul apei la cotesuperioare.

Agregatele de pompare ce deservesc aceste statii sunt din familia de pompe MA si MV pentrucele cu ax vertical si din familia de pompe NDS si Brates pentru cele orizontale.Agregatele de pompare cu ax vertical sunt amplasate in cuve umede fara suprastructura, iarcele cu ax orizontal sunt amplasate in semicuve uscate cu suprastructura sau in aer liber pefundatii independente.Statiile de punere sub presiune prin aspersiune sau bivalente sunt echipate cu agregate cu axvertical din familia de pompe MA si MV sau cu agregate cu ax orizontal din familia de pompeRDN si NDS.Lucrarile din cadrul sistemului au fost atacate in anii precedenti si sistate in conditiile actuale, din lipsa fondurilor. Lucrarile prezinta deteriorari survenite in timp din cauza nesupravegherii.Statiile de pompare echipate cu agregate in aer liber au fost devastate in proportie de 50 %.

Statie de pompare punere sub presiune plot nr. 14 A (nefunctionala)

Bazin de refulare la statia de punere sub presiune SPP 14

Canal de transport la statia de punere sub presiune SPP 14

Se recomanda executarea de imprejmuiri la statiile fara suprastructura si continuarealucrarilor, iar in cazul sistarii sa se ia masuri de conservare si punere la adapost in locurisigure a materialelor.

b) Canale de aductiune-distributie si constructii hidrotehnice

Canale de aductiune si distributie

Schema hidrotehnica pentru irigatii cuprinde un numar de 13 canale de distributie.Canalele au fost trasate pe curbele de nivel, la distante care sa permita un consum economicde tuburi in amenajarile interioare.Se mentioneaza ca lucrarile de executie aferente acestora se prezinta in diferite stadii, cuprecizarea ca un singur canal, CD 1, este executat integral, alimentat in prezent, provizoriu,din Putna; in rest se impun masuri urgente de conservare pana la alocarea de fondurinecesare terminarii si punerii in functiune a intregului sistem.Lucrarile de conservare constau din:

terminarea unor lucrari incepute; lucrari de intretinere a zonelor executate.

Privitor la starea actuala a amenajarilor existente, se constata o deteriorare accentuata alucrarilor executate inainte de 1990, care au fost sistate datorita lipsei de fonduri.Aceasta stare de deteriorare se constata in special la reteaua de canale, datorita urmatoarelorcauze: amplasamentul acestora pe terenurile in panta in lipsa lucrarilor de CES (canalele deinterceptie) a determinat, datorita ploilor cu caracter torential, adaugarea la functia pentru careau fost propuse si executate, si rolul de colectare a apelor de pe versanti.Din aceasta cauza canalul CD 4 a fost distrus integral (terasamente si impermeabilizari) sipartial si la celelalte canale care au fost executate, numai lucrarile de terasamente. In acestsens in afara canalelor neatacate se impun masuri si respectiv lucrari de refacere la celedistruse total sau partial.

Constructii hidrotehnice

Pe reteaua de canale de irigatie au fost prevazute 81 constructii hidrotehnice, constand inprincipal din: subtraversari de vai, drumuri, cai ferate, poduri si podete, vane de nivel constant,deversoare, goliri de fund si altele.

c) Amenajari interioare

Schema hidrotehnica a fost proiectata pentru suprafata de 23.295 ha (inclusiv 1.227 ha -terenurile particulare la nivelul anului 1987).Din aceasta suprafata prevazuta pentru irigat, 4.888 ha sunt prevazute a se uda direct princanalul magistral prin intermediul unor statii de punere sub presiune avand inaltime depompare de 55 m.Pentru restul suprafetei, apa necesara pentru irigatii este asigurata prin trei trepte depompare.Au fost proiectate 42 ploturi de irigatie. Ca metoda de udare a fost prevazuta aspersiunea inploturile cu plantatii de vii sau bivalenta in ploturile mixte (care contin si plantatii de vii).Ploturile bivalente au fost propuse pe terenurile agricole care ofera conditii si de irigatii pebrazde.S-a urmarit pe cat posibil - continuitatea traseelor de antene pe siruri de ploturi, pe directiavest-est, in vederea asigurarii conditiilor de alimentare a antenelor respective direct din canale(gravitational) pentru irigatii pe brazde sau dintr-o antena in alta pentru aspersiune, in vedereafolosirii energiei de relief din consumuri reduse de energie, in exploatare.

Caracteristicile regimului de irigatii si a schemei de udare sunt urmatoarele: schema de udare 18 x 24 m; presiunea la aspersor 25 - 30 m; norma de udare in luna de varf 1.200 mc/ha; norma medie de irigatie cu asigurare 50% este de 2.373 mc/ha, iar cea cu asigurare 80 % de

2.995 mc/ha; normele functionale de udare 400 600 mc/ha; debitul specific maxim pe sistem 0,56 l/s x ha.

d) Lucrari de desecare - drenaj

In zona joasa situata in aval de confluenta raului Trotus cu raul Siret, precum si de-a lungulcanalului magistral Siret - Baragan au fost prevazute trei sisteme de desecare (D1, D2, D3)precum si opt microsisteme locale a caror scop consta in colectarea si evacuarea apelorexcedentare din zonele joase. Lungimea totala a canalelor prevazute este de 33,6 km carevor deseca o suprafata totala de 1.720 ha.Pe reteaua de desecare au fost prevazute doua statii de pompare evacuare:

SPE 1 Q = 0,5 mc/s; SPE 2 Q = 0,4 mc/s.

e) Amenajari CES

Documentatia privind lucrarile de combatere a eroziunii solului a fost intocmita in anul 1986.Zona care a fost luata in studiu este situata pe partea dreapta a raului Siret, intre raurileTrotus si Milcov.La nord perimetrul se margineste cu raul Trotus intre confluenta acestuia cu raul Siret silocalitatea Capaceni, la sud cu raul Putna, la est cu traseul canalului magistral Siret -Baragan, iar la vest este delimitat de limita padurilor din zona subcarpatica.Stabilirea perimetrelor de amenajare s-a facut având in vedere criteriul hidrografic, dupa cumurmeaza:◦ zona Zabrauti - Trotus 14.387 ha◦ zona Zabrauti - Putna 14.046 ha------------------------------------------------------------------------TOTAL 28.433 ha

f) Regularizari de rauri

Scopul lucrarilor de regularizare este cel de a proteja amenajarile de imbunatatiri funciareproiectate si acela de a realiza recuperarea unei suprafete de 75 ha teren neproductiv.Regularizarile prevazute sunt partiale - in sensul ca lucrarile propuse trateaza numai parteaaval a râurilor care strabat terenurile din cadrul perimetrului amenajat.Lungimile sectoarelor de rauri propuse la regularizari sunt:

raul Domosita - 4,80 km raul Caregna - 2,00 km raul Zabrauti - 8,20 km

TOTAL - 15,00 km

In ceea ce priveste stadiul executiei, lucrarile au fost atacate in proportie de 8 %, si datoritasistarii executiei, acestea s-au deteriorat.Se impune necesitatea reinceperii executiei acestora, a remedierii portiunilor deteriorate,obligatoriu in avans fata de lucrarile de imbunatatiri funciare, in scopul protectiei lor.

g) Dispecerizare - automatizare

Automatizarea de baza a retelei de canale se asigura prin sistemul de vane hidrauliceprevazute in echiparea canalelor.Functionarea automata a distributiei apei pe baza cererii de consum transmisa din aval spreamonte, asigurata in acest mod, trebuie sa fie completata cu automatizarea locala a statiilorde pompare - in primul rand a celor din schema hidrotehnica respectiv statiile principale depompare.Dispecerizarea sistemului trebuie sa permita obtinerea unor informatii privind stareafunctionala a obiectelor (statii de pompare, canale, vane hidraulice si altele) cuprinse inschema hidrotehnica - automatizata.In ceea ce priveste executia, se va avea in vedere introducerea echipamentelor electronice deteletransmitere, echipamente adaptate pentru specificul lucrarilor de imbunatatiri funciare.Pana in prezent din acest tip de lucrari nu s-a executat absolut nimic.

2.2. SISTEMUL BILIESTI - SLOBOZIA - CIORASTI, JUDETUL VRANCEA

Din cadrul acestui sistem fac parte doua subsisteme de amenajare hidoameliorativa sianume:

Subsistemul Marasesti; Subsistemul Biliesti - Slobozia - Ciorasti si Suraia - Vadu Rosca.

2.2.1. SUBSISTEMUL MARASESTI

2.2.1.1. Date generale

Subsistemul Marasesti face parte din spatiul Siret-Baragan, este situat pe partea stanga acanalului magistral si delimitat de:

la nord - orasul Marasesti; la sud - calea ferata Marasesti -Tecuci; la vest - calea ferata Marasesti - Adjud; la est - raul Siret.

Sistemul se alimenteaza in prezent din raul Siret prin intermediul unei statii de pompare dealimentare SPA Modruzeni care deserveste o suprafata de 2.247 ha.Sistemul are o singura treapta de pompare. Debitul acestei statii este de 1000 l/sec, iarinaltimea de pompare este de 10 m.

Statia SPA Modruzeni refuleaza apa in canalul de aductiune CPA de unde apa este preluatade statiile SPP1 si SPP2.Din canalul CPA apa mai este dirijata in canalul CD1, iar din acesta este preluata de SPP3.Amenajarea pentru irigatii se face prin conducte ingropate, alimentate de statiile de puneresub presiune.Metoda de udare este aspersiunea pe 1.947 ha si brazde pe 300 ha.Pe plan local acest sistem a fost extins in partea de SV de localitatea Bizighesti pe 1.348 ha,suprafata care se alimenteaza din raul Putna printr-o statie de punere sub presiune.Sistemul a fost promovat in anul 1983.

2.2.2. SUBSISTEMUL BILIESTI - SLOBOZIA - CIORASTI SISURAIA - VADU ROSCA

2.2.2.1. Date generale

Subsistemul Biliesti - Slobozia - Ciorasti si Suraia - Vadu Rosca face parte din spatiul Siret -Baragan. Este situat pe partea stanga a canalului magistral si este delimitat de:

la nord - de paraul Susita; la sud - de paraul Ramna; la vest - de canalul magistral Siret Baragan; la est - de raul Siret.

Din punct de vedere geomorfologic, se incadreaza in Campia Siretului inferior, cu altitudinicuprinse intre 25 - 75 m.Subsistemul se alimenteaza in prezent din raul Siret prin intermediul unei statii de pompareSPA Biliesti, care deserveste o suprafata de 20.255 ha. Debitul statiei este de 6 mc/sec, pecare il refuleaza in canalul de aductiune CA, de unde se alimenteaza in prima treapta depompare o suprafata de 6.426 ha.

2.2.2.2. Situatia existenta a obiectivelor realizate pana in prezent

Lucrarile de irigatii prezentate in capitolul precedent au fost realizate incepand din anul 1969.

a) Statii de pompareSubsistemul Biliesti - Slobozia - Ciorasti si Suraia - Vadu Rosca este alimentat de statia depompare SPA situata pe raul Siret la Km 462+300. Debitul statiei este de 6 mc/s, iar inaltimeade pompare de 15 mca. Agregatele sunt de tip vertical din familia de pompe DV si suntmontate intr-o cuva umeda cu suprastructura.Conductele de refulare conduc apa in canalul CA pe care se afla amplasata statia derepompare SRP dimensionata pentru doua trepte de pompare:

o treapta alimenteaza statiile de punere sub presiune SPP 9 si SPP 11 situate pe canalul CD3 (Hp = 11 mca);

o treapta alimenteaza statiile de pompare de punere sub presiune SPP 3a, SPP 3, SPP 4,SPP 5, SPP 6, SPP 7, SPP 8, SPP 10, SPP 11 (Hp = 27 mca).Suplimentar statia SRP a fost extinsa cu un debit de 1.350 l/s prelevat din raul Putna sidistribuit in cele doua bazine de refulare existente.Statiile de punere sub presiune din sistem sunt dimensionate pentru debite cuprinse intre 70 -76 mca.

Constructii hidrotehnicePriza de apa1. Amplasament: raul Siret - mal drept, km 462+300, statie de pompare fixa, avand

Q = 10 mc/s.2. Cauzele pentru care nu functioneaza:◦ nivel insuficient in raul Siret;◦ colmatari la sorburi;◦ scaderea nivelului fundului albiei datorita extractiei de balast, amonte si aval.

3. Malul drept este consolidat cu bolovani de rau, afectat de eroziune in amonte, pe cca. 600 msi in aval de priza pe cca. 200 m.c) Amenajari interioareAmenajarile interioare pentru irigatii in cadrul subsistemului Biliesti - Slobozia - Ciorasti siSuraia - Vadu Rosca, constau in ploturi cu conducte ingropate din Premo, Azbo, PVC,alimentate de statii de punere sub presiune sau de agregate termice, dupa cum urmeaza:Treapta I - S = 6.426 ha

amenajare cu SPP (5 buc) - 5.956 ha; amenajari cu agregate termice - 470 ha.Treapta II - S = 13.829 ha amenajare cu SPP (11 buc) -13.829 haMetoda de udare este aspersiunea pe 19.880 ha si brazde pe 375 ha.

d) Sisteme de desecare-drenaj Biliesti - Slobozia - Ciorasti si Suraia - Vadu Rosca

In cadrul acestor sisteme suprafata pe care sunt executate lucrari de desecare este de 6.966ha, iar cea de drenaj de 1.249 ha.Reteaua de desecare consta din canale secundare de desecare, amplasate la limita de udarea antenelor sau perpendicular pe acestea si se descarca in canalele de evacuare principale.Din suprafata totala desecata de 6.966 ha, 2.402 ha se evacueaza prin pompare cu ajutorulstatiei SPE 1 in raul Putna; suprafata apartine sistemului Suraia - Vadu Rosca.Pentru suprafata de 4.564 ha desecata, evacuarea se face prin canale de evacuare, CE1 -CE11, gravitational in raurile Milcov, Ramna, Putna si paraul Argint.Lucrarile de drenaj amplasate in zonele depresionare constau din siruri de drenuri absorbantecare se descarca direct in canalele de evacuare pe 680 ha, iar pe 569 ha, drenurileabsorbante se descarca in colectori inchisi si apoi in canalele de evacuare.Volumul mediu pompat in anul cu asigurarea de 50 % este de 6.245 mii mc.

2.3. SISTEMUL GOLOGANU - NANESTI, JUDETELE VRANCEA, BRAILA, GALATI

Din sistemul Gologanu - Nanesti fac parte urmatoarele subsisteme: subsistemul Gologanu - Nanesti; subsistemul Namoloasa de Galati; subsistemul Ciorasti - Maicanesti (partial); subsistemul Namoloasa - Maxineni (partial).

2.3.1. SUBSISTEMUL GOLOGANU - NANESTI

2.3.1.1. Date generale

Subsistemul Gologanu - Nanesti in supafata de 24.500 ha face parte din spatiul SiretBaragan, este situat pe partea stanga a canalului magistral si este delimitat de:

la nord - raul Ramna si raul Putna; la sud - paraul Balanul si raul Ramnicu Sarat; la est - raul Siret; la vest - canalul magistral Siret - Baragan.

2.3.1.2. Situatia existenta a obiectivelor realizate pana in prezent

Lucrarile de irigatii au fost realizate numai pe 3.545 ha prin executia statiei SPA Botarlaucare refuleaza debitul intr-un canal provizoriu ce il transporta in canalul CA1 (aval CF).

a) Statii de pompare

Subsistemul Gologanu-Nanesti este alimentat de statia de pompare alimentare SPABotarlau, situata pe raul Putna, ce deserveşte canalul CA1, pe care sunt amplasate statiilede punere sub presiune: SPP 34, SPP 38, SPP 44. Canalele derivate din canalul CA1, sianume D1- 3, D1- 4, D1- 5 deservesc statiile de punere sub presiune SPP 28, SPP 30,SPP 37, SPP 42 si SPP 43.Statia de alimentare SPA Botarlau este dimensionata pentru un debit de 3.700 l/s si oinaltime de pompare de 15 mca.Statia a fost conceputa a functiona in regim de provizorat pana la darea in exploatare acanalului Siret-Bagan. Canalul CA1, alimentat de CARI se va racorda la tronsonul existent,alimentand gravitational statiile de punere sub presiune. In acest caz statia de alimentareisi pierde functionalitatea.

Constructii hidrotehniceDescrierea lucrarilorPoduri stavilare

Biefarea canalelor de aductiune CARI , CARII se realizeaza prin stavilare echipate cu stavilesegment, cu clapet sau plane, cu actionare electrica.In cazul in care diferentele de nivel amonte - aval sunt reduse (sub 2,50 m) si prevederea unormicrohidrocentrale nefiind rentabila, s-a adoptat solutia de stavilare deschise, echipate custavile segment sau plane, cu unul sau doua fire.

d) Lucrari de desecare - drenaj

Lucrarile de desecare - drenaj au fost proiectate pe 14.350 ha, cu rolul de: asigurarea conditiilor optime pentru descarcarea retelei de drenaj; imbunatatirea functionarii retelei existente in vederea prevenirii ridicarii nivelului freatic; crearea posibilitatilor de spalare a solurilor.

Aceste lucrari nu au fost executate.

e) Lucrari de ameliorare saraturiLucrarile de ameliorari saraturi au fost prevazute pe o suprafata de 6.168 ha pe terenurileputernic saraturate, si constau din:

lucrari de nivelare pentru dirijarea apelor in exces; lucrari de scarificare; amendamente cu fosfogips, 10 - 15 t/ha.

f) Lucrari de exploatarePentru exploatarea complexului de lucrari hidroameliorative propuse in zona se vor executaurmatoarele cantoane tip II, cu anexe gospodaresti:

canton la Gologanu; canton la Vulturu; canton la Nanesti.

g) MicrohidrocentralePentru valorificarea potentialului energetic al canalelor de irigatii din perimetrul Gologanu -Nanesti s-au prevazut 9 centrale hidroenergetice de mica putere (sub 3600 kw).Realizarea lucrarilor se incadreaza in programul de valorificare a potentialului hidroenergetical canalelor de irigatii obtinandu-se o productie de 20.550 mil.kwh intr-un an hidrologic mediusi o economie de combustibil de cca. 2,53 mii tone combustibil conventional pe an.

2.3.2. SUBSISTEMUL NAMOLOASA - JUDETUL GALATI

2.3.2.1. Date generale

Subsistemul Namoloasa, judetul Galati in suprafata de 5.600 ha face parte din spatiul Siret -Baran, fiind situat pe partea stanga a canalului magistral si este delimitat de:

la nord - raul Siret; la sud - sistemul Namoloasa - Maxineni; la est - raul Siret; la vest - subsistemul Ciorasti - Maicanesti.

Sursa de apa pentru acest subsistem o constituie statia SPA amplasata pe raul Siret, statiecare alimenteaza in prezent si subsistemul Ciorasti - Maicanesti si sistemul Namoloasa -Maxineni, avand debitul:Q = 20 mc/s, din care:

sistemul Namoloasa-Maxineni - 11,0 mc/s; subsistemul Ciorasti-Maicanesti - 6,5 mc/s; subsistemul Namoloasa, judetul Galati - 2,5 mc/s.

Suprafata de 5.600 ha, este alimentata in treapta I.

2.3.3. SUBSISTEMUL CIORASTI - MAICANESTI

2.3.3.1. Date generale

Subsistemul Ciorasti - Maicanesti face parte din spatiul Siret - Baragan, este situat pe parteastanga a canalului magistral, fiind delimitat de:◦ la nord - raul Rm. Sarat;◦ la est - raul Siret si limita judetului Vrancea;◦ la sud - sistemele Bogza - Balta Alba si Namoloasa - Maxineni - Gradistea;◦ la vest - calea ferata Faurei -Tecuci.Subsistemul se alimenteaza in prezent din raul Siret prin intermediul statiei fixe SPA, statiecare deserveste:◦ subsistemul Namoloasa - Galati - 2,5 mc/s;◦ subsistemul Ciorasti - Maicanesti - 5,5 mc/s;◦ amenajarea piscicola Ciorasti - Maicanesti - 0,9 mc/s;◦ sistemul Namoloasa - Maxineni -11,1 mc/s.TOTAL 20,0 mc/s

2.3.4. SUBSISTEMUL NAMOLOASA - MAXINENI, JUDETUL BRAILA

2.3.4.1. Date generale

Subsistemul Namoloasa - Maxineni, amplasat pe partea stanga a canalului magistral Siret Baragan este situat la confluenta raului Siret cu raul Buzau, fiind delimitat de:

la nord de raul Siret; la sud de raul Buzau; la est de raul Buzau; la vest, limita judetului Vrancea si Buzau.

Suprafata subsistemului Namoloasa - Maxineni este de 30.640 ha, lucrarile executandu-se in perioada 1985 - 1989.

CANALUL SIRET - BARAGAN este in constructie pe raul Siret, intre AcumulareaCalimanesti si lacul Dridu.Conform proiectului actual, canalul ar trebui sa aiba 198 de kilometri, o latime la baza de 20de metri si o adancime de 7 metri. Construirea canalului a fost gandita pentru a aducebeneficii economice pe trei planuri: asigurarea apei pentru irigatii in Baragan, reducereariscului producerii de inundatii in lunca Siretului si utilizarea sa ca ruta pentru transportul navalde marfuri.In prezent lucrarile avanseaza intr-un ritm foarte lent, deoarece finantarea este mult subnecesar.S-au executat si pus in functiune aproximativ 5 km, incepand de la Barajul Calimanesti spreaval. Pana la km 50 lucrarile se afla in diferite stadii de executie.

Canal Siret Baragan, zona executata 0 - 5 km

Canal Siret Baragan, zona partial executata

Canal Siret Baragan, zona partial executata

Canal Siret Baragan, zona partial executata

Canal Siret Baragan, zona nodului feroviar Marasesti

Canal Siret Baragan, zona nodului feroviar Marasesti

Canal Siret Baragan, in zona prizei SRP 5, ce alimenteaza sistemul Ruginesti - Pufesti - Panciu

CAPITOLUL 3

CONSIDERATII METEOCLIMATICE PENTRU PERIOADA DE VEGETATIE IN SPATIUL SIRET - BARAGAN

Zona studiata apartine sectorului cu clima continentala unde caracteristice sunt verile foartecalde si uscate (cu precipitatii cel mai adesea sub forma de averse) si iernile reci, marcate dincand in cand de viscole puternice, dar si de intervale de incalzire care provoaca topireastratului de zapada.Pentru a determina deficitul de apa, respectiv indicele de ariditate, pentru perioada devegetatie este necesar sa se cunoasca temperaturile, precipitatiile si evapotranspiratiapotentiala pentru spatiul cercetat.

TemperaturaPentru determinarea temperaturii medii lunare si anuale s-au luat in calcul inregistrarile mediizilnice la posturile meteorologice: Urziceni, Buzau, Focsani, Vaslui si Galati.La aceste posturi meteorologice s-au efectuat calcule statistice matematice pentrudeterminarea temperaturilor medii lunare pentru perioada de vegetatie.

Valorile temperaturilor medii lunare

Temperaturi (°C) medii lunare in perioada de vegetatie

Postul meteorologic Apr Mai Iun Iul Aug Sep

Urziceni 11.3 16.8 20.5 22.5 21.8 17.5Buzau 11.2 16.8 20.5 22.6 22.0 17.4Galati 10.9 16.7 20.5 22.4 21.9 17.3

Focsani 10.8 16.6 20.2 21.9 21.7 17.1Vaslui 10.3 15.8 19.3 20.6 20.4 16.0

PrecipitatiiPentru determinarea cantitatilor de precipitatii medii lunare s-au luat in calcul inregistrarilemedii zilnice la posturile meteorologice: Urziceni, Buzau, Focsani, Vaslui si Galati.La aceste posturi meteorologice s-au efectuat calcule statistice matematice pentrudeterminarea precipitatiilor medii lunare pentru perioada de vegetatie.

Evapotranspiratia potentialaDeterminarea evapotranspiratiei potentiale s-a facut folosind relatia de calcul Thornthwaite,utilizand aceleasi posturi meteorologice.

Indicele de ariditateDeficitul de apa se poate calcula cu ajutorul indicelui de ariditate dupa relatia de calculacceptata de Programul Natiunilor Unite pentru Mediu Inconjurator (UNEP):I = P/ETPunde:I = indicele de ariditate;P = cantitatea anuala de precipitatii (mm);ETP = evapotranspiratia potentiala anuala (mm).

CAPITOLUL 4

DERIVATIA OLT - VEDEA - ARGES

4.1. CONDITII SPECIFICE PERIMETRULUI STUDIAT

4.1.1. AMPLASAMENT SI INCADRARE IN ZONA

Spatiul Olt - Vedea este situat in Campia Romana de Vest, delimitat: la vest de raul Olt; la est de raul Neajlov; la sud de fluviul Dunarea.

Zona este brazdata de la nord la sud de numeroase vai, dintre care cele mai importante sunt:Calmatui, Vedea, Teleorman, Calnistea, Neajlov.

Potentialul tehnic irigabil din Spatiul Olt - Vedea este de cca. 1.000.000 ha si cuprinde 30 desisteme hidroameliorative:

sisteme puse in functiune totala 19 buc. sisteme atacate si sistate cu sursa de apa asigurata 4 buc. sisteme fara sursa de apa asigurata 7 buc.

din care: sisteme cu documentatii aprobate 1 buc. sisteme cu documentatii in diferite stadii

de proiectare si aprobare 6 buc.

4.1.2. SURSA DE APA PENTRU IRIGATII

Alimentarea cu apa a acestei suprafete se poate realiza din urmatoarele surse: fluviul Dunarea - 369.801 ha, in 13 sisteme hidroameliorative; raul Olt si derivatiile lui - 536.554 ha in 10 sisteme hidroameliorative; raul Arges si derivatia lui - 88.381 ha in 5 sisteme hidroameliorative.

4.1.3. SCHEMA HIDROTEHNICA

Schema hidrotehnica de alimentare cu apa a sistemelor de irigatii din spatiul Olt - Vedea -Arges din sursa Olt, este formata din:

derivatiile inter bazine (Deleni, Ipotesti si Draganesti) care apartin de Administratia Nationala"Apele Romane";

aductiunile sistemelor de irigatii realizate de ISPIF - SA.

Derivatii din raul OltDerivatia Deleni, are o Iungime de 38 km, dimensionata la un debit frontal de 28 mc/sec.Preia apa din raul Olt, din acumularea Strejesti si alimenteaza o suprafata de 62.000 ha.Prezinta doua trepte de pompare SPA si SRP Saltanesti cu o inaltime de pompare totala decca. 100 m. Derivatia se afla la nivel de proiect, nu a fost avizata.Derivatia Ipotesti preleveaza apa din acumularea Ipotesti de pe raul Olt si constituie sursa deapa pentru 42.052 ha. Derivatia consta in urmatoarele lucrari:priza in digul stang al acumularii Ipotesti;

statia de pompare de alimentare Ipotesti echipata pentru un debit de 25 mc/sec si o inaltimemanometrica de pompare de 52 m;

conducta de refulare de 2,5 km; canal pe terasa cu o lugime de 6 km.

Derivatia Ipotesti este executata in totalitate si constituie sursa sigura de alimentare cu apa adoua sisteme: Ipotesti I Nord si Ipotesti II Nord.Derivatia Draganesti este cea mai importanta ca ordin de marime. Are o Iungime totala de102.450 km, dimensionata telescopic de la 150 mc/sec (debit frontal) pana la 10 mc/sec incapatul aval, in zona de intersectie cu raul Neajlov. Preleveaza apa din acumulareaDraganesti si constituie sursa de apa pentru irigarea unei suprafete de 377.671 ha.Derivatia consta in urmatoarele lucrari:

priza gravitationala in digul stang al acumularii Draganesti. Asigura captareaapei din lac intre cotele 77,00 m MN (nivel minim de irigatie) si 84,6 m MN(nivel maxim in lac);

canalul casetat, format din trei casete din beton armat cu o sectiune totala descurgere de 70 mc. Are o lungime de 3,050 km si este situat in lunca rauluiOlt;

statia de repompare SRP Draganesti situata Ia baza primei terase, asigurarefularea apei pe prima terasa. Statia este echipata cu 13 pompe tip MV 2002 care asigura undebit de 150 mc sub o inaltime manometrica de pompare de 34 mc;

canalul de legatura de 1,4 km situat pe prima terasa, pana la piciorul terasei adoua. Are sectiune trapezoidala cu latime la fund b = 12 m si taluze 1:2,5;

statia de repompare amplasata la baza celei de a doua terase, echipata cu 12pompe tip MV 2002 care asigura un debit de 150 mc/sec sub o sarcinamanometrica de 18 m;

canalul magistral situat pe ultima terasa a spatiului pana la raul Neajlov, inlungime totala de 98 km. Sectiunea canalului este de forma trapezoidala cu urmatoareleelemente geometrice: b = 7 m, m = 3, H = 4,75,4 m. Sectiunea canalului este prevazuta a fiprotejata cu dale din beton turnate pe loc. La intersectia cu vaile naturale acestea vorsubtraversa canalul magistral. Raurile Vedea si Burdea vor fi subtraversate de canalulmagistral avand si rolul de biefare al acestora;

centrala hidroelectrica Vedea cu o putere instalata de 4 MW si o productie de energieelectrica de 8 GWh/an.

Lungimea mare a derivatiei de 102,5 km si complexitatea lucrarilor preconizate a impusrealizarea lucrarilor etapizat:

etapa I - segmentul cuprins intre priza si intersectia cu raul Teleorman, in lungime totala de62,5 km. Investitia a fost aprobata si urma sa inceapa executia;

etapa II - sectorul cuprins intre raul Teleorman si raul Neajlov, in lungime de 40 km. Investitianu a fost aprobata.

4.2. LUCRARI DE IMBUNATATIRI FUNCIARE PROPUSE

Spatiul analizat in acest studiu, cuprinde trei sisteme de irigatii: Ipotesti I Nord; Ipotesti I Sud; Frunzaru - Boianu Sud.Aceste sisteme au sursa sigura de apa si lucrarile de imbunatatiri funciare au fost incepute; au

urmatoarele limite naturale: la nord, calea ferata Slatina - Pitesti si drumul judetean Slatina - Curtisoara; la est, paraul Iminogu si calea ferata Rosiori de Vede - Turnu Magurele pana

in dreptul comunei Salcia; la sud, digul de inchidere al Oltului din dreptul comunei Plopii Slavitesti care este si limita

nordica a sistemelor: Beciu - Lita - Olt, Olt Calmatui - Calnistea; Amenajarea Crangeni si Olt Calmatui; la vest, digurile salbei de acumulari hidroenergetice de pe raul Olt pe tronsonul Dragasani -

Frunzaru.

4.2.1. INVESTITII APROBATEInvestitiile care au fost aprobate sunt prezentate in tabelul urmator.

Lucrari de imbunatatiri funciare aprobate

Lucrari de imbunatatiri funciare aprobate

Nr.crt. Capacitati

SistemIpotesti I

NordIpotesti I

SudFrunzaru-

Boianu Sud0 1 2 3 41 Irigatii noi 843.353 424.397 1.469.3892 Modernizari irigatii 7.426 - 33.9163 Orezarii - - 222.8934 Desecari 89.135 58.560 277.8635 Drenaje - 7.527 39.6886 CES 35.092 3.731 98.2887 Regularizari vai 34.270 14.657 33.0508 Modelari-nivelari 77.804 112.045 229.7249 Ameliorare terenuri

saraturate- - 25.920

TOTAL 1.097.904 620.917 2.430.731Din care: C + M 830.016 490.936 1.979.862

4.2.2. NECESARUL DE APA PENTRU IRIGATII

Pentru cele trei sisteme de irigatii, necesarul de apa a fost calculat de ICITID Baneasa Giurgiuin baza urmatoarelor date:

planul de cultura stabilit de organele locale; studiile pedologice elaborate de ASAS - ICPA; datele climatice (temperaturi, precipitatii, evapotranspiratia si indicii termici)

de la statiunile meteorologice Slatina si Rosiori de Vede sub influenta carorase afla perimetrele analizate, astfel:

Sisteme analizate/statii meteo

Nr. crt. Statia meteo Sistem Suprafata-ha-

0 1 2 31 Slatina Ipotesti I Nord 11.8162 Rosiori de Vede Ipotesti I Nord 12.636

Ipotesti I Sud 14.428Frunzaru - BoianuSud

39.617

Elementele regimului de irigatie

Statiunea Specificatie Sistem Suprafata

ha

Norme de irigatie- mc/ha - Norma

de udare

Timp de revenire

–zile-Amonte Luna de varf

50 % 80 % 80 %0 1 2 3 4 5 6 7 8

Slatina Soluri medii de terasa

Ipotesti I Nord

11.816 1.638 3.336 900 400 10

Rosiori de Vede

Soluri medii de terasa

Ipotesti I Nord

12.636

2.485 3.672 1.184 500 10Ipotesti I Sud

14.442

Frunzaru 34.640Soluri aluviale cu aport freatic

Frunzaru 4.977 1.300 2.200 - - -

Orezarii Frunzaru 2.413 24.000 27.000 - - -

4.2.3. CAPACITATI PE METODE DE UDARE PROPUSE

In tabelul urmator sunt prezentate metodele de udare propuse in cadrul fiecarui sistem deirigatii analizat:

Metode de udare propuse/sisteme

Nr.crt. Sistem

Metode de udare/Suprafata (ha)Aspersiune Bivalenta Inundare

0 1 2 3 41 Ipotesti I Nord 18.272 6.180 -2 Ipotesti I Sud 3.588 10.840 -3 Frunzaru - Boianu Sud 15.537 24.080 2.413

TOTAL 37.397 41.100 2.413

4.2.4. RANDAMENTELE SISTEMELOR DE IRIGATII

In functie de lucrarile de aductiune - distributie, tipurile de amenajare si metodele de udare s-au determinat urmatoarele:

Pierderile de apa

Nr.crt. Pierderi de apa

Metoda de udareAspersiune Brazde

0 1 2 31 In camp 10 % 20 %2 In reteaua de conducte 2 % 2 %3 In reteaua de canale 10 % 10 %4 Recircularea pierderilor 15 % din total5 Randamentul la SPP 0,88 0,786 Randamentul la aductiune si

distributie0,79 0,75*

*) 0.75 = 0,8 x 0,98 x 0,9 + 0,15 x 0,3

4.2.5. HIDROMODULE NETE SI BRUTE

Debitele module calculate in functie de marimea normei de udare, de numarul de ore defunctionare pe zi si de randamente sunt prezentate in tabelul alaturat:

Debitele module

Nr. crt. Statia meteo

Meoda de udare

Q net-l/s/ha-

la SPP la aductiuneOre

funct.Q brut -/s/ha-

Ore funct.

Q brut -l/s/ha-

0 1 2 3 4 5 6 71 Slatina Aspersiune

0,37 20 0,5120 0,5622 0,51

Brazde0,37 18 0,63

18 0,6720 0,61

2 Rosiori de Vede

Aspersiune 0,44 22 0,55 22 0,63Brazde 0,44 18 0,75 20 0,73

4.2.6. AMENAJARE HIDROAMELIORATIVA COMPLEXA IPOTESTI I NORD

Alimentarea cu apa se realizeaza din raul 0lt, din lacurile de acumulare Dragasani, Arcesti siIpotesti, prin urmatoarele prize:

Acumularile amplasate pe raul OltNr. crt. Acumularea Priza

Denumire Descriere0 1 2 3

1 Dragasani

SPP2 Verguleasa - conducta metalica sifonata peste digul acumularii Q = 490 l/sec

SPP1 Verguleasa - aspiratorul este racordat direct la orificiul prevazut in partea aval a barajului Q = 350 l/s

2 Arcesti SPP Curtisoara - in corpul digului mal stang- 2 fire metalice Dn 800 mm, Q = 530 l/s

3 SlatinaSPA Slatina - 3 fire metalice Dn 900 mm sifoneaza digul

mal stang, la o distanta de 50 m de culeea stanga a barajului, Q = 3,1 mc/s, H = 72,8 m

4 Ipotesti

SPA Coteana - in taluzul digului mal stang, constituita dintr-o cuva din beton armat care inglobeaza 2 conducte Dn 1000 mm,in sifon Q=1,67 mc/s, H = 6 m

SPA Ipotesti - 4 sifoane – conducta metalica Dn 2000 mm, Q final = 25 mc/s, H = 40 m

4.2.7. AMENAJARE HIDROAMELIORATIVA COMPLEXA IPOTESTI I SUDSursa de apa pentru irigarea terenurilor agricole din sistemul Ipotesti I Sud este raul Olt prinlacul de acumulare Draganesti si a derivatiei Draganesti.

4.2.8. AMENAJARE HIDROAMELIORATIVA COMPLEXA FRUNZARU - BOIANU SUDAlimentarea cu apa a sistemului se face din raul Olt prin intermediul acumularilor Draganestisi Frunzaru.

4.3. STADIUL DE REALIZARE SI PUNERE IN FUNCTIUNE A LUCRARILOR PROIECTATESI APROBATE

4.3.1. INVESTITII REALIZATE SI REST DE REALIZATInvestitiile realizate si restul de realizat pe total zona si pe sisteme sunt prezentate in tabelulde mai jos:

Investitii aprobate/realizate/rest de realizat

Nr. crt. Denumire sistem

Investitii (preturi 1990)Aprobate Realizate Rest de realizat

Total C + M Total C + M Total C + M0 1 2 3 4 5 6 71 Ipotesti I Nord 1.097.904 830.016 527.200 405.718 570.704 424.298

2 Ipotesti I Sud 620.917 490.936 196.239 155.442 424.678 335.494

3Frunzaru-BoianuSud

2.430.731 1.979.862 1.801.917 1.587.166 628.814 392.696

TOTAL 4.149.552 3.300.814 2.525.356 2.148.326 1.624.196 1.152.488

4.3.2. CAPACITATI PUSE IN FUNCTIUNECapacitatile puse in functiune pe total, pe sisteme si genuri de lucrari sunt cuprinse in tabelulurmator:

Capacitati propuse/realizate/rest de realizat

Nr. crt. Capacitati UMSistem:

Total zonaIpotesti I Nord Ipotesti I Sud Frunzaru-Boianu Sud

0 1 2 3 4 5 61 Irigatii propuse ha 24.452 14.428 39.617 78.497

realizate ha 13.983 873 19.549 34.405rest de realizat ha 10.469 13.555 20.068 44.092

2 Orezarii propuse ha - - 2.723 2.723realizate ha - - 2.723 2.723rest de realizat ha - - - -

3 Desecari propuse ha 13.950 12.700 30.000 56.650realizate ha 604 - 1.794 2.398rest de realizat ha 13.346 12.700 28.206 54.252

4 Drenaje propuse ha - - - -realizate ha - - - -rest de realizat ha - - - -

5 CES propuse ha 1.615 390 7.000 9.005realizate ha 876 54 2.525 3.455rest de realizat ha 739 336 4.475 5.550

6 Regularizarivai

propuse km 26,0 8,5 30,0 65,4realizate km 3,0 - 4,3 7,3rest de realizat km 23,9 8,5 25,7 58,1

4.4. CRITERII PRIVIND NECESITATEA CONTINUARII LUCRARILOR DE IF

Continuarea lucrarilor de irigatii din zona este determinata de:

1) Conditiile naturale: pierderile de apa prin evapotranspiratie depasesc cantitatile de apa cazute din

precipitatii: structura morfologica a solului reactioneaza pozitiv la irigatii, obtinandu-se

sporuri de productie la irigat.

Tinand cont de aceste rezultate in ipoteza cultivarii suprafetei totale de 78.497 ha cu 60 %porumb, 30 % cu grau si 10 % cu soia, in conditii de irigare se vor obtine productiisuplimentare de 188 mii tone/an porumb, 47 mii tone/an grau si 8 mii tone/an soia, evaluate lacca. 27 milioane dolari SUA.Acest lucru a fost demonstrat in campurile experimentale Berceni - Slatina, Boianu - Caracalsi Cateasca care au conditii similare cu ale spatiului analizat, concretizate in tabelul urmator:

Productii obtinute/campuri experimentale

Nr.crt. Cultura Conditii UMCampul experimental

Berceni -Slatina

Boianu -Caracal Cateasca

0 1 2 3 4 5 61 Porumb boabe irigat t/ha 8,4 7,8 9,5-12,0

neirigat t/ha 4,9 4,5 5,5-8,0spor de productie

t/ha 3,5 3,3 4,0-4,5% prod 72,0 73,5 56-80

2 Soia irigat t/ha 3,4 2,3 3,2-4neirigat t/ha 1,9 1,3 2,2-2,5spor de productie

t/ha 1,5 1,0 1,0-1,5% prod 80,0 80,8 60-45

3 Sfecla furajera irigat t/ha - - 80-110neirigat t/ha - - 20-80spor de productie

t/ha - - 30-60% prod - - 67-75

4 Floareasoarelui

irigat t/ha - - 3,5-5,0neirigat t/ha - - 1,5-3,8spor de productie

t/ha - - 1,2-2,0% prod - - 52-80

5 Grau irigat t/ha - 5,3 -neirigat t/ha - 3,3 -spor de productie

t/ha - 2,0 -% prod - 59,6

2) Investitiile substantiale (2.525 mii lei) consumate si nevalorificate in totalitate.

3) Impactul socio - economic al cercetarii lucrarilor.

Incetinirea ritmului de executie a lucrarilor incepand cu 1990 si apoi sistarea lor, au atras dupasine importante pagube materiale care se rasfrang asupra economiei nationale:

deteriorarea lucrarilor executate prin siroire pe taluze la canale, distrugeri laechipamentele statiilor de pompare montate in camp si la echipamenteleelectrice;

sustrageri importante de materiale si echipamente puse in opera (dale pecanale, conducte din otel si PVC cu diametre mici);

pierderi datorate uzurii fizice si morale a utilajului cu montaj aflate in stoc laordonatorul secundar de credit;

neutilizarea materialelor specifice de imbunatatiri funciare aflate in stoc laconstructor;

deteriorarea fizica a utilajelor specifice din dotarea constructorului prinneutilizarea lor;

cheltuieli mari cu paza principalelor puncte de lucru, depozite de materiale siparcuri de utilaje.

4) Impactul lucrarilor asupra mediului

Complexul de masuri hidroameliorative proiectate si aprobate, materializat prin lucrari de:irigatii, desecari, drenaje, combaterea eroziunii solului de suprafata si de adancime siregularizari vai, pot creea efecte benefice asupra mediului.Astfel prin irigatii se realizeaza si transportul sarurilor de la suprafata solului prin spalari siadministrarea de amendamente in apa de irigatii. Tot prin irigatii se poate preveni degradarearegimului de nutritie in sol, precum si poluarea fizica, chimica si biologica a acestuia.Prin sistarea celorlalte lucrari de IF se va ajunge la:

degradarea solurilor datorita excesului de umiditate la suprafata si din profilulsolului care va duce la aparitia fenomenelor de salinizare secundara;

diminuarea ferfilitatii solului pe terenurile cu pante moderate; aparitia formatiunilor torentiale care evolueaza degenerand in rigole de siroire,

ogase adanci sau chiar ravene; alunecari de teren, inundarea terenurilor, etc.

Prin aplicarea complexului de lucrari de IF propuse si aprobate potentialul productiv al soluluiva creste, obtinandu-se sporuri de productie insemnate care vor permite dezvoltarea rurala azonei si imbunatatirea conditiilor sociale, ducand la cresterea interesului pentru agricultura inzona.

CAPITOLUL 5

CONSIDERATII METEOCLIMATICE PENTRU PERIOADA DE VEGETATIE IN SPATIULOLT - VEDEA - ARGES

Zona studiata face parte dintr-un climat continental relativ accentuat. Vara, aerul tropical dinSV conditioneaza o vreme deosebit de calduroasa si secetoasa. Aceste efecte se diminueazapana la disparitie pe treptele de relief subcarpatice mai inalte situate in sectorul de nord alzonei.In general, amplitudinile termice anotimpuale si anuale sunt mari, mai ales in sectorul decampie.Pentru a determina deficitul de apa, respectiv indicele de ariditate, pentru perioada devegetatie este necesar sa se cunoasca temperaturile, precipitatiile si evapotranspiratiapotentiala pentru spatiul cercetat.

TemperaturaPentru determinarea temperaturii medii lunare s-au luat in calcul inregistrarile medii zilnice laposturile meteorologice: Turnu Magurele, Bechet, Caracal, Craiova si Rosiori de Vede.La aceste posturi meteorologice s-au efectuat calcule statistice matematice pentrudeterminarea temperaturilor medii lunare pentru perioada de vegetatie.

Temperaturi (°C) medii lunare

Postulmeteorologic Apr Mai Iun Iul Aug Sep

Bechet 12.3 17.7 21.1 22.8 22.3 18.0

Caracal 11.8 17.3 20.8 22.5 22.1 18.1

Turnu Magurele 12.4 17.8 21.4 23.4 22.8 18.3

Rosiori de Vede 11.4 16.8 20.5 22.4 22.0 17.9

Craiova 11.4 16.8 20.3 22.3 21.9 17.7

Din tabel se constata ca temperaturile medii lunare prezinta un minim in lunaaprilie si un maxim in luna iulie, la toate posturile analizate.

PrecipitatiiPentru determinarea cantitatilor de precipitatii medii lunare si anuale s-au luat in calculinregistrarile medii zilnice la posturile meteorologice: Turnu Magurele, Bechet, Caracal,Craiova si Rosiori de Vede.La aceste posturi meteorologice s-au efectuat calcule statistice matematice pentrudeterminarea precipitatiilor medii lunare pentru perioada de vegetatie.

Cantitatile medii (mm) lunare de precipitatiiPostul

meteorologic Apr Mai Iun Iul Aug Sep

Bechet 46.8 54.3 62.8 54.1 39.5 33.7Caracal 46.1 60.9 67.4 64.1 48.1 31.2Turnu

Magurele 42.7 57.2 65.1 55.8 39.9 37.4

Rosiori de Vede 42.1 60.1 64.6 59.1 45.7 31.2

Craiova 44.9 65 69.2 56.1 44.7 31

Din tabel se constata ca precipitatiile lunare prezinta un minim in luna aprilie si un maxim in lunaiunie, la toate posturile analizate.

Evapotranspiratia potentialaDeterminarea evapotranspiratiei potentiale s-a facut folosind relatia de calcul Thornthwaite,utilizand aceleasi posturi meteorologice, iar valorile prelucrate sunt prezentate mai jos, graficsi tabelar.

Evapotranspiratia potentiala (Thornthwaite) medie lunara (mm)Postul

meteorologic Apr Mai Iun Iul Aug Sep

Bechet 55.8 100.9 129.2 144.3 129.2 84.7

Caracal 53.6 99.1 127.3 142.7 128.3 86

Turnu Magurele 55.9 100.8 131.4 148.6 132.7 86.2

Rosiori de Vede 52.1 96.1 125.5 141.5 128.1 85.5

Craiova 52.5 96.3 124.25 141.7 127.5 84.4

Indicele de ariditateDeficitul de apa se poate calcula cu ajutorul indicelui de ariditate dupa relatia de calculacceptata de Programul Natiunilor Unite Pentru Mediu Inconjurator (UNEP):I = P/ETPunde:I = indicele de ariditate;P = cantitatea anuala de precipitatii (mm);ETP = evapotranspiratia potentiala anuala (mm).

Indicele de ariditate lunar in perioada de vegetatie

Postul meteorologic Apr Mai Iun Iul Aug Sep

Bechet 0.8 0.5 0.5 0.4 0.3 0.4Caracal 0.9 0.6 0.5 0.4 0.4 0.4Turnu

Magurele 0.8 0.6 0.5 0.4 0.3 0.4Rosiori de

Vede 0.8 0.6 0.5 0.4 0.4 0.4Craiova 0.9 0.7 0.6 0.4 0.4 0.4

Precizam ca in zonele sarace in precipitatii si cu conditii propice pentru evapotranspiratieputernica, indicele de ariditate coboara sub 0,7. Se constata ca, exceptand luna aprilie, intoate celelalte luni valoarea indicelui de ariditate este mai mic sau egal cu valoarea 0,7.Se prezinta mai jos graficele pentru precipitatiile medii lunare multianuale, temperaturile mediilunare multianuale, evapotranspiratia si indicele de ariditate pentru posturile meteorologice lacare s-au determinat acesti parametri.

CAPITOLUL 6

CONCLUZII SI PROPUNERI

Studiile efectuate de INCDIF „ISPIF” Bucuresti in zonele limitrofe derivatiilor Siret - Baragan siOlt - Vedea - Arges prezinta un bun potential pentru dezvoltarea agricola, datorita conditiilornaturale favorabile de natura meteoclimatica, geomorfologica hidrografica si pedologica.

In situatia actuala, in care sistemele de irigatii limitrofe derivatiilor nu sunt disponibile, saufunctioneaza la capacitate redusa, productiile culturilor fluctueaza in mare masura doar infunctie de conditiile meteorologice.

In scopul crearii conditiilor pentru o productie agricola stabila, proiectele de amenajari funciareintentioneaza sa compenseze, pe de o parte dependenta de volumul si ritmicitateaprecipitatiilor, iar pe de alta parte impactul produs de noua situatie socio-economica generatade fragmentarea marilor suprafete agricole.

Odata cu eliminarea si/sau diminuarea obstacolelor mentionate mai sus referitoare laagricultura, proiectul general al amenajarilor limitrofe derivatiilor are, in principiu, ca scop:

crearea unei agriculturi profitabile si sustinute, ca un model de amenajare agricola; indicarea unor directii fermierilor in ceea ce priveste modul de practicare a agriculturii prin

stabilizarea conditiilor de practicare a agriculturii si cresterea productivitatii agricole; stabilizarea conditiilor de viata a oamenilor prin activarea economiei regionale si prin

imbunatatirea standardelor de viata ale fermierilor.

Pentru a atinge obiectivele Proiectului, sunt propuse urmatoarele planuri: productie agricola sustinuta, indiferent de an, prin introducerea si perfectionarea unui sistem

de irigatii; imbunatatirea productivitatii terenurilor prin utilizarea lor eficienta, precum si o utilizare

eficienta a resurselor de apa; producerea unor culturi de valoare mare, stabilirea unui nou sistem de marketing si

imbunatatirea produselor agro-industriale corespunzatoare unui sistem liber de marketing; organizarea exploatarii facilitatilor de irigatii si introducerea noului sistem de exploatatie

agricola; luarea in considerare a intentiei fermierilor individuali de a planifica toate cele specificate mai

sus.

Din punct de vedere tehnic, in vederea luarii deciziei de continuare a executiei si de punere infunctiune a derivatiilor, este necesara indeplinirea urmatoarelor conditii/cerinte:

stabilirea sistemelor hidrotehnice de irigatii ce vor fi alimentate cu apa din derivatie; proiectarea solutiilor de alimentare/racordare a sistemelor existente si alimentate din alte

surse de apa, in functie de valoarea debitului maxim (m3/sistem); proiectarea noilor sisteme hidrotehnice de irigatii, inclusiv a celor proiectate dar neexecutate; dupa stabilirea suprafetei nete totale ce urmeaza a se iriga din derivatie, sunt necesare

urmatoarele (pentru fiecare sistem):◦ stabilirea structurii planului de culturi irigate pe fiecare sistem;◦ stabilirea normelor de irigatii pe fiecare sistem - in conformitate cu planul de cultura - la

asigurarea de 50% si 80%, utilizand datele climatice inregistrate pana in prezent de lastatiile meteorologice de influenta. Se va stabili tendinta de crestere a deficitului climatic (∆= ETp - P) in fiecare luna a sezonului cald (IV - IX);◦ realizarea cadastrului agricol pentru fiecare amenajare interioara si stabilirea tipului de

instalatie de udare. In raport cu aceste cerinte se vor dimensiona lucrarile necesare fiecareiamenajari interioare (plot - SPP) si a asociatiei (cooperatiei agricole).

determinarea valorii investitiei necesare realizarii sistemului si analiza economica, inclusivgradul de functionare minim ce asigura obtinerea profitului datorat irigarii culturilor (beneficiulB > cheltuielile totale C);

stabilirea debitului derivatiei (amonte - aval).

In legatura cu ultima conditionare, concluzia care rezulta din elementele analizate in proiecteste ca, cel putin in cazul derivatiei Siret - Baragan, debitul estimat (200m3/s) este insuficient.Daca folosinta s-ar limita doar la lucrarile agricole, acesta ar acoperi necesarul. In perioadelede varf si in cazul unor folosinte multiple, inclusiv a industriilor din aval pe care Canalul le vadeservi, valorile de debit estimate sunt neacoperitoare si presupun abordari ca sa creionezesolutii si variante complementare.

Conceptele de baza in formularea Proiectului de imbunatatiri funciare analizat sunturmatoarele:

resursele de apa; planificarea facilitatilor Proiectului; conditiile de proiectare ale lucrarilor de imbunatatiri funciare; irigatiile in podgorii; schimbarea podgoriilor nevaloroase, dupa caz, in teren arabil; folosirea sistemelor de imbunatatiri funciare existente; viitorul sistem de exploatatie agricola; lucrarile de conservare a solului; planul de cultura; sistemul de marketing; agro - industrii; creditul agricol.

In etapele ulterioare de derulare a temei de cercetare se vor efectua si analize cu privire laevaluarea economica, evaluarea socio-economica, evaluarea conditiilor de mediu si in finalcea multidisciplinara (comprehensiva).