contracte economice...

Valentina Capot\ Aurica Anghel-P\un Andy Pu[c\Maria-Monica Capot\ Florentina Pu[c\

ModulContracte economice

CLASA a XI-a

MANUAL

UNITATEA I. Dispozi]ii legale `n practicile comerciale

3


I.1. IDENTIFICAREA SURSELOR DEINFORMARE PRIVIND REGLEMENT|RILELEGALE NECESARE DESF|{UR|RIIACTIVIT|}ILOR ECONOMICE

Ast\zi, orice persoan\ interesat\ pentrua se informa cu privire la reglement\rilelegale în materia desf\[ur\rii activit\]iloreconomice poate consulta: reviste, ziare,adrese de Internet, Monitorul Oficial alRomâniei, Camera de Comer], RegistrulComer]ului, adrese ale altor institu]ii.

Potrivit Constitu]iei României „Legea sepublic\ în Monitorul Oficial al României [iintr\ în vigoare la 3 zile de la data public\riisau la o dat\ ulterioar\ prev\zut\ `n textulei (art. 78 din Constitu]ie) ".

1. Monitorul Oficial este o publica]ie legislativ\ oficial\, este o surs\important\ de informare privind legile în vigoare [i nu numai.

2. Registrul Comer]uluiCadrul legal este asigurat de Legea nr. 26/1990 privind Registrul comer]ului,

modificat\ [i republicat\ în Monitorul Oficial nr. 49 din 4 februarie 1998Comercian]ii au obliga]ia ca, înainte de începerea comer]ului, s\ cear\

înmatricularea în Registrul comer]ului, iar în cursul exercit\rii [i la încetareacomer]ului, s\ cear\ înscrierea în acela[i registru a men]iunilor privind actele [ifaptele a caror înregistrare este prev\zut\ de lege.

Contracte economice. Manual clasa a XI-a

4

RReeggiissttrruull ccoommeerr]]uulluuii eessttee ppuubblliicc..Registrul comer]ului se ]ine de c\tre Oficiul Registrului Comer]ului, organizat

în fiecare jude] [i în municipiul Bucure[ti. Registrul central al comer]ului se ]inede c\tre Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului, organizat pe lâng\ Camerade Comer] [i Industrie a României.

Comercian]ii cer inmatricularea la Oficiul Registrului Comer]ului din jude]ulsau din municipiul Bucure[ti, unde î[i au sediul.

Înmatricularea [i me]iunile sunt opozabile ter]ilor de la data efectu\rii lor înRegistrul comer]ului ori de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României,Partea a IV-a, sau în alt\ publica]ie, acolo unde legea dispune astfel.

Persoana care are obliga]ia de a cere o înregistrare nu poate opune ter]iloractele ori faptele neînregistrate, în afar\ de cazul în care face dovada c\ eleerau cunoscute de ace[tia.

Înregistr\rile în registrul comert]ului se fcpe baza unei încheieri ajudec\torului delegat sau, dup\ caz, a unei hot\râri judec\tore[ti definitive, înafar\ de cazurile în care legea prevede altfel.

Oficiul Registrului Comer]ului se organizez\ [i func]ioneaz\ pe lâng\ fiecareCamer\ de Comer] [i Industrie teritorial\. Oficiul Na]ional al RegistruluiComer]ului se organizeaz\ [i func]ioneaz\ pe lîng\ Camera de Comer] [iIndustrie a României.

Pentru opera]iunile efectuate, oficiul reistrului comer]ului percepe taxe,potrivit unui tarif stabilit de Camera de Comer] [i Industrie a Românieiîmpreun\ cu Ministerul Finan]elor .

Registrul comer]ului este alc\tuit dintr-unregistru pentru înregistrarea comercian]ilor,persoane fizice sau juridice. Pentu fiecarean se deschide un nou registru . Acesteregistre se ]in în sistem computerizat.

Fiecare comerciant înreistrat va purta unnum\r de ordine, începând de la num\rul 1în fiecare an.

3. Camera de Comer].Cadrul legal este asigurat de Decretul-

Lege nr. 139/1990.Camera de Comer] [i Industrie a

României este cea mai puternic\ asocia]iea mediului de afaceri din România, reunindîn rândurile sale întreaga re]ea de 42 de


5

Camere de Comer] [i Industrie tertoriale, Camere de Comer] bilaterale [iasocia]ii profesionale.

Camera de Comer] [i Industrie a României este o organiza]ieneguvenamental\, cu caracter autonom, care sus]ine interesele comunit\]ii deafaceri [i, în special pe cele ale membrilor s\i, în dialogul cu institui]iile statului[i organismele interna]ionale. Camera de Comer] [i Industrie a Românieiac]ioneaz\ pentru crearea unui mediu de afaceri stabil, coerent [i propicedezvolt\ii sectorului privat, unei economii de pia]\ real\, durabil\ [i deschis\spre exterior.

Camera de Comer] [i Industrie a României este aproape de mediul deafaceri [i prin oferta sa de servicii care include misiuni economice, programmede perfec]ionare profesional\, organizarea de seminarii [i dezbateri, baze dedate de informa]ii [i oportunit\]i de afceri [i contribuie la dezvoltarea afacerilor.

De asemenea, în contextul procesului de integrare a României în structurileeuropene, Camera de Comer] [i Industrie a României a demarat o campaniede preg\tire a mediului de afaceri în vederea adopt\rii normelor comunitare dec\tre agen]ii economici.

Pentru orice companie, fie ea str\in\ sau român\, colaborarea cu Camerade Comer] [i Industrie a României este cu siguran]\ benefic\ atât pentrudezvoltarea afacerii, pe plan na]ional [i pe pie]ele externe, cât [i pentrudezvoltarea competen]elor personalului sau pentru preg\tirea în vedereaader\rii la Uniunea European\.

Surse deinformare

MMoonniittoorruullOOffiicciiaall aallRRoomm\\nniieeii

RReevviissttee

ZZiiaarree

AAddrreessee ddee IInntteerrnneett

RReeggiissttrruullCCoommeerr]]uulluuii

CCaammeerraa ddeeCCoommeerr]] [[iiIInndduussttrriiee aaRRoommâânniieeii


6

I.2. ANALIZAREA INFORMA}IILORNECESARE PROPRIEI ACTIVIT|}ICOMERCIALE: LEGI, ORDONAN}E,HOT|RÂRI DE GUVERN, NORME INTERNE.

I.2.1. IntroducereActivitatea comercial\ se refer\ la

activitatea de comer]. Comer]ul este opractic\ legat\ de opera]iuni asupra m\rfii.

Cel care exercit\ o activitate decomer] este comerciantul.

Într-o economie de pia]afunc]ional\, comercian]ii pot fi persoanefizice [i societ\]i comerciale.

Func]ia principal\ a comer]uluieste aceea de a procura consumatorilor bunurile de care au nevoie.

În ]ara noastr\, ca [i pretutindeni, la început comer]ul a fost condus potrivitunor reguli cutumiare, fie de sorginte local\ (obiceiulp\mâtului), fie de provenien]\ str\in\, ca urmare aleg\turilor cu negustorii str\ini.

Primele legiuri scrise (Pravila lui Vasile Lupu [iÎndreptarea legii a lui Matei Basarab) nu cuprindeaureguli speciale de comer].

Unele regulii speciale pentru comer], apar abia înCodul lui Andronache Donici 1814. O reglementarela fel de sumar\ este cuprins\ în Codul lui Caragea(1817) din Muntenia [i Codul lui Calimach (1828)din Moldova.

[i Regulamentele Organice din Muntenia [iMoldova (1831) cuprind anumite reguli privindcomer]ul, precum [i dispozi]ii în temeiul c\rora aufost infinitate tribunalele comerciale.

Mai târziu, în 1840, în Muntenia [i Moldova afost aplicat Codul Comercial francez adoptat înFran]a în 1807, iar în 1887 a fost adoptat Codul Comercial român, inspirat dup\codul Italian din 1882. Acest cod adoptat în 1887 s-a aplicat nestingherit pân\în 1948, când trecându-se la economia planificat\, supercentralizat\, a r\masaplicabil numai raporturilor juridice de comer] exterior.


7

I.2.2. Legile aplicabile propriei activit\]i comercialeCrearea [i func]ionarea economiei de pia]a în România, dup\ Decembrie

1989, este un proces de lung\ durat\, care presupune în mod obligatoriuCodul comercial român

11.. ccoonnssaaccrr\\ ddeerroogg\\rrii de la reguli ale codului civil, cum ar fi:solidaritatea codebitorilor, interzicerea termenului de gra]ie, retractullitigios;

22.. ddeezzvvoolltt\\ reglementarea unor institu]ii ale Codului Civil,adaptându-le nevoilor activit\]ii comerciale (contractul de vânzarecump\rare comercial\, contractul de mandate comercial, contractulde gaj comercial)

33.. ccuupprriinnddee norme privind încheierea contractelor între absen]i.

I.2.3. Legile comerciale speciale [i alte acte normative, carereglementeaz\ anumite aspecte ale activit\]ii comerciale. Principalele legispeciale sunt:

11..LLeeggeeaa nnrr..3311//11999900,,privind societ\]ile comer-ciale, reprezint\ reglemen-tarea general\ în materiasociet\]ilor comerciale.Aceasta lege reglemen-teaz\ urm\toarele tipuri desociet\]i comerciale: socie-tatea în nume colectiv; so-cietatea în comandita sim-pl\; societatea în comanditape ac]iuni; societatea peac]iuni [i societatea cur\spundere limitat\.

Ca mod de regle-mentare Legea nr.31/1990, cuprinde reguligenerale aplicabile oric\reisociet\]i comerciale, pre-cum [i reguli specialeprivind fiecare form\ ju-ridic\ de societ\]i comer-ciale.


8

II..22..44.. OO..GG..;;HH..GG..;; NN..II.. aapplliiccaabbiillee aaccttiivviitt\\]]iiii ccoommeerrcciiaallee..PPeennttrruu ccaa nnoo]]iiuunneeaa ddee lleeggee ccoommeerrcciiaall\\ ttrreebbuuiiee îînn]]eelleeaass\\ îînn

sseennssuull llaarrgg,, ddee aacctt nnoorrmmaattiivvee aaddooppttaatt ddee oorrggaanneellee ccoommppeetteennttee aalleessttaattuulluuii,, îînnttrree iizzvvooaarreellee ssccrriissee aallee ddrreeppttuulluuii ccoommeerrcciiaall ssee vvoorr îînnccaaddrraa[[ii ddeeccrreetteellee--lleeggii,, ddeeccrreetteellee,, oorrddoonnaann]]eellee [[ii hhoott\\rrâârriillee gguuvveerrnnuulluuii,,oorrddiinneellee,, iinnssttrruucc]]iiuunniillee [[ii rreegguullaammeenntteellee mmiinnii[[ttrriilloorr oorrii aallee aallttoorrccoonndduucc\\ttoorrii aaii aaddmmiinniissttrraa]]iieeii ppuubblliiccee cceennttrraallee ssaauu llooccaallee,, ccâânndd ccoonn]]iinnnnoorrmmee jjuurriiddiiccee rreegglleemmeennttâânndd aaccttiivviittaatteeaa ccoommeerrcciiaall\\..

22..LLeeggeeaa bbaannccaarr\\ nnrr..5588//11999988,, modificat\ prin Legea nr.458/2003;33..LLeeggeeaa nnrr..4477//11999911,, privind activitatea de asigurare;44..LLeeggeeaa nnrr..2266//11999900,, privind registrul comer]ului;55..LLeeggeeaa nnrr..2211//11999966,, legea concuren]ei;66.. LLeeggeeaa nnrr..1111//119999,, privind combaterea concuren]ei neloiale;77..LLeeggeeaa nnrr..8855//22000066,, privind procedura insolven]ei;88.. LLeeggeeaa nnrr..8822//11999911,, legea contabilit\]ii;99.. LLeeggeeaa nnrr..5588//11993344,, privind cambia [i biletul la ordin [i Legea nr.59/1934,

privind cecul;1100.. LLeeggeeaa nnrr..330000//22000044,, privind activitatea economic\ pe baza liberei

ini]iative.Activitatea de comer] mai este reglementat\ [i prin dispozi]iile codului civil

[i a legilor civile speciale.În activitatea economic\, Codul civil se aplic\ în absen]a unor norme ale

codului comercial. O importan]\ deosebit\ o au dispozi]iile Codului civil privindmateria obliga]iilor precum [i cele referitoare la contractele speciale.

Legile civile speciale sunt: D.L.nr.31 [i nr.32/1954, privind persoana fizic\ [ipersoana juridic\.

Cu privire la corela]ia dintre codul comercial [i legile comerciale speciale seaplic\ principiul " specialia generalibus derogant", potrivit c\ruia în concursuldintre legile speciale [i cele generale se acorda prioritate celor speciale.

Toate actele normative (legi, ordonan]e, hot\râri, norme interne) au acela[iobiectiv: crearea cadrului juridic adecvat dezvolt\rii mecanismelor economieide pia]\.


9

I.3. UTILIZAREA DISPOZI}IILOR LEGALE ÎN MATERIE DE PRACTICICOMERCIALE ÎN PROPRIA ACTIVITATE.

I.3.1. Drepturi ale comerciantuluiI.3.1.1. No]iunea de comerciant.

Potrivit codului comercial român, pot fi subiecte ale raporturilor comercialeatât comercian]ii cât [i necomercian]ii.

Tot codul comercial prevede c\:"Sunt comercian]i aceia care fac fapte decomer], având comer]ul ca o profesie obi[nuit\ [i societ\]ile comerciale (art.7).

Prin urmare, sunt comercian]i:a) - persoanele fizice care exercit\ în mod obi[nuit, cu titlu de profesie o

activitate de comer].b) - societ\]ile

comerciale, indiferentdac\ acestea sunt cucapital integral privat, cucapital de stat sau cucapital mixt.

Dar, potrivit legiinr.26/1990, privindregistrul comer]ului, maiau calitatea decomerciant [i asocia]iilefamiliale [i regiileautonome, organiza]iilecooperatiste.

Din analiza dispozi]iilorlegale ( art.8 C.com. [i art.1 alin.2 din Legea nr.300/2004, [i art.1 alin.3 dinLegea nr.26/1990) nnuu aauu ccaalliittaatteeaa ddee ccoommeerrcciiaanntt::

a) - statul [i unit\]ile administrative - teritoriale;b) - meseria[ii [i ]\ranii care-[i desfac produsele din gospod\ria proprie;c) - asocia]iile [i funda]iile (organiza]iile non-profit);d) - persoanele fizice care au dreptul s\ exercite profesii în baza unor legi

speciale (exemplu: avoca]ii)


10

I.3.1.2. Comerciantul persoan\ fizic\

Din aceast\ defini]ie rezult\ c\ persoana fizic\ pentru a dobândi calitateade comerciant trebuie s\ îndeplineasc\ urm\toarele condi]ii:

aa)) -- SS\\ ss\\vvâârr[[eeaasscc\\ aaccttee ((ffaappttee)) oobbiieeccttiivvee ddee ccoommeerr]]..Prin fapt de comer] se în]elege un act (opera]iune) care realizeaz\ o

interpunere în circula]ia bunurilor, efectuat\ cu inten]ia de a ob]ine anumitebeneficii (profit).

Faptele obiective de comer] sunt opera]iunile prev\zute în art.3 Codcomercial. Toate actele [i faptele de comer] trebuie s\ aib\ caracter licit.

bb)) -- SS\\ ss\\vvâârr[[eeaasscc\\ aaccttiivviittaattee ddee ccoommeerr]] îînn nnuummee pprroopprriiuu.. În activitatea decomer], comerciantul persoan\ fizic\ trebuie s\ angajeze în raporturile cu ter]iinumele [i patrimoniul s\u. Aceasta condi]ie, ca s\vâr[irea faptelor de comer]s\ se fac\ în nume propriu ( pe riscul comerciantului) ajut\ la delimitarea dinpunct de vedere juridic a comerciantului individual de persoanele folosite decomerciant în activitatea sa comercial\ ( numite auxiliarii comerciantului).

cc)) -- SS\\ ss\\vvâârr[[eeaasscc\\ aacctteellee ddee ccoommeerr]] ccaa oo pprrooffeessiiuunnee oobbii[[nnuuiitt\\.. Dininterpretarea art.7 C.com. no]iunea " o profesie obi[nuit\" trebuie în]eleas\ nuca o ac]iune sporadic\ , ci ca o activitate organizat\ , omogen\ , permanent\.

Profesiunea este starea unei persoane care face, din repetarea unoranumite acte, ocupa]iunea vie]ii sale [i de la care ea cere resursele existen]eisale sociale (Cas.III, dec.1826/1936, Practica judiciar\ în materie comercial\,Editura Lumina, Bucure[ti, 1991, vol.I, pag.128).

S\vâr[irea accidentala a unor fapte de comer] obiective nu este suficient\pentru dobândirea calit\]ii de comerciant, cu toate c\ opera]iunea este supus\legilor comerciale (art.9 Cod.com.).

De[i, din executarea izolat\ a faptelor de comer] se nasc raporturi juridicesupuse legilor comerciale, totu[i persoana care s\vâr[e[te izolat faptele decomer] nu dobânde[te calitatea de comerciant.

I.3.1.3. Capacitatea cerut\ de lege pentru a fi comerciant.

Al\turi de aceste condi]ii, o persoan\ fizic\ pentru a fi comerciant trebuie s\îndeplineasc\ [i condi]ia cu privire la capacitatea cerut\ de lege pentru a ficomerciant.

DDeeffiinnii]]iiee.. EEssttee ccoommeerrcciiaanntt,, ppeerrssooaannaa ffiizziicc\\,, ccaarree ss\\vvâârr[[ee[[ttee ffaapptteeoobbiieeccttiivvee ddee ccoommeerr]],, îînn nnuummee pprroopprriiuu aavvâânndd ccoommeerr]]uull ccaa oo pprrooffeessiieeoobbii[[nnuuiitt\\ ((aarrtt..77 CC..ccoomm..))


11

OO ppeerrssooaann\\ ffiizziicc\\ ddoobbâânnddee[[ttee ccaappaacciittaatteeaa ddee aa ffii ccoommeerrcciiaanntt llaa îîmmpplliinniirreeaavvâârrsstteeii ddee 1188 aannii (atunci când dobânde[te capacitatea deplin\ de exerci]iu).

A. Incapacit\]i:aa)) AAttââtt mmiinnoorruull ccââtt [[ii ppeerrssooaannaa ppuuss\\ ssuubb iinntteerrddiicc]]iiee ssuunntt lloovviittee ddee

iinnccaappaacciittaattee,, eellee nnuu ppoott ddoobbâânnddii ccaalliittaatteeaa ddee ccoommeerrcciiaanntt,, chiar dac\ ar s\vâr[ifapte obiective de comer] în sensul art.7 C.com.

Nu are capacitatea de comerciant orice minor indiferent dac\ minorul arecapacitate restrâns\ de exerci]iu sau nu are capacitate de exerci]iu.

În concep]ia Codului comercial, minorul nu are capacitatea de a începe uncomer], dar poate s\ continue comer]ul (spre exemplu; atunci când dobânde[tepe cale succesoral\ un fond de comer]).

În acest caz exista posibilitatea continu\rii comer]ului în numele minorului,prin intermediul p\rin]ilor sau, dup\ caz, al tutorelui.

Întrucât comer]ul este continuat în numele minorului, acesta poate dobândicalitatea de comerciant, iar dac\ minorul va fi în stare de insolven]\ i se vaaplica procedura de obser-va]ie, a reorganiz\rii sau,dup\ caz, procedura falimen-tului potrivit Legii nr.85/2006,privind procedura insolven]ei.Îns\, potrivit legisla]iei învigoare, sanc]iunile pentruinfrac]iunile s\vâr[ite seaplic\ reprezentantului, întru-cât aceste infrac]iuni privescpersoana care le-a comis.

Potrivit ultimelor reglemen-t\ri în domeniu ce se reg\sesc în cuprinsul Legii nr.300/2004, privind autoriza-rea persoanelor fizice [i a asocia]ilor familiale care desf\[oar\ activit\]ieconomice în mod independent: "pot desf\[ura activit\]i economice în modindependent sau în cadrul asocia]iilor familiale persoanele fizice care auîmplinit vârsta de 18 ani, în cazul persoanelor fizice ce solicit\ autorizareapentru desf\[urarea de activit\]i economice în mod independent [i apersoanelor fizice care au ini]iativa constituirii asocia]iei familiale, respectivvârsta de 16 ani, în cazul membrilor asocia]iei familiale".

Rezult\ c\:11)) -- ccoommeerrcciiaannttuull iinnddiivviidduuaall ppooaattee îînncceeppee oo aaccttiivviittaattee eeccoonnoommiicc\\ în mod

independent de la împlinirea vârstei de 18 ani.


12

22)) -- ppeerrssooaanneellee ffiizziiccee ppoott ssoolliicciittaa ccoonnssttiittuuiirreeaa uunneeii aassoocciiaa]]iiii ffaammiilliiaallee pentrua desf\[ura o activitate economic\ în mod independent de la împlinirea vârsteide 18 ani.

33)) -- ppeerrssooaanneellee ffiizziiccee ppoott ffii mmeemmbbrrii aaii uunneeii aassoocciiaa]]iiii ffaammiilliiaallee ddee llaa vvâârrssttaa ddee1166 aannii,, în calitate de angaja]i ai respectivei asocia]ii, cu condi]ia s\ nuîndeplineasc\ calitatea de reprezentan]i ai respectivei asocia]ii familiale.

bb)) În ceea ce prive[te situa]ia ffeemmeeiiii cc\\ss\\ttoorriittee îînnaaiinntteeaa vvâârrsstteeii ddee 1188 aannii,,care prin c\s\torie dobânde[te capacitate deplin\ de exerci]iu, recunoscut\numai pentru actele de drept civil, nnuu ppooaattee aavveeaa ccaappaacciittaatteeaa ddee ccoommeerrcciiaannttppâânn\\ llaa îîmmpplliinniirreeaa vvâârrsstteeii ddee 1188 aannii..

cc)) PPeerrssooaanneellee ppuussee ssuubb iinntteerrddiicc]]iiee judec\toreasc\ nu au capacitate deplin\de exerci]iu (din lips\ de discern\mânt) [i de aceea nnuu ppoott ffii ccoommeerrcciiaann]]ii,, ddaarrnniiccii nnuu ppoott ccoonnttiinnuuaa uunn ccoommeerr]] (art.14 C.com.).

dd)) O situa]ie special\ este aa ppeerrssooaanneeii ppuussee ssuubb ccuurraatteellaa (art.152 C. fam.).Potrivit legii, persoana pus\ sub curatela are capacitatea de a fi comerciant.

Curatela se poate institui, la cererea persoanei în cauz\, datorit\ uneianumite boli, infirmit\]i sau din cauza b\trâne]ii.

BB.. IInnccoommppaattiibbiilliitt\\]]ii,, ddeecc\\ddeerrii [[ii iinntteerrddiicc]]iiii..aa)) IInnccoommppaattiibbiilliitt\\]]ii.. Nu pot fi comercian]i, datorit\ func]iilor pe care o de]in :

parlamentarii, func]ionarii publici, magistra]ii, militarii.Nu pot fi, comercian]i, datorit\ profesiei liberale pe care o exercit\: avoca]ii,

notarii, medicii.Se consider\ c\ activitatea pe care o desf\[oar\ cei care presteaz\

profesiune liberal\ nu are caracter speculativ, chiar dac\ se ob]ine un câ[tig.bb)) DDeecc\\ddeerriillee din dreptul de a exercita profesia de comerciant sunt

interdic]ii de a fi comerciant, care se pronun]\ de c\tre instan]a de judecat\, caurmare a s\vâr[irii de c\tre comerciant a unor infrac]iuni.

Sanc]iunea dec\derii din dreptul de a exercita o profesiune comercial\constituie o îngr\dire a drepturilor unei persoane [i de aceea ea nu poateinterveni decât în cazurile [i în condi]iile prev\zute de lege.

cc)) IInntteerrddiicc]]iiiillee pot fi legale sau conven]ionale. Interdic]iile legale se refer\ laanumite activit\]i economice care nu pot face obiectul comer]ului privatdeoarece fie sunt activit\]i de monopol de stat, fie sunt activit\]i care suntconsiderate infrac]iuni. Interdic]iile contraven]ionale sunt stabilite de c\trep\r]ile contractante.


13

I.3.1.4. Desf\[urarea comer]ului pe riscul comerciantului.

O alt\ condi]ie care trebuie îndeplinit\ de comerciantul individual esteaceea ca trebuie s\ ac]ioneze în afacerea sa, pe riscul s\u [i cu r\spunderenelimitat\.

Riscul este specific oric\rei afaceri, important este ca persoana fizic\comerciant s\ depun\ toat\ diligen]a pentru înl\turarea sau diminuareariscului.

R\spunderea nelimitat\ este caracteristic\ pentru comerciantul individual.Comerciantul debitor r\spunde pentru datoriile ce izvor\sc din activitatea decomer], cu întreaga sa aavveerree, cu toate bunurile mobile [i imobile, prezente [iviitoare care se afla în patrimoniul sau ca persoan\ fizic\.

I.3.1.5. Ob]inerea autoriza]iei administrative.

Pentru exercitarea activit\]ii de comer] de c\tre un comerciant individualeste necesar\ ob]inerea în prealabil a autoriza]iei de func]ionare.

Legea nr.300/2004 prevede ca pentru ca o persoana fizica s\ poat\desf\[ura activitate economic\ în mod independent sau pentru a se puteaînfiin]a [i func]iona ca asocia]ie familial\ este necesar\ ob]inerea în prealabil aautoriza]iei eliberat\ în condi]iile legii (art.4 din lege).

La cererea persoanelor interesate, autoriza]iile se elibereaz\ de c\treprimarii comunelor, ora[elor, municipiilor, respectiv ai sectoarelor municipiuluiBucure[ti, pe a c\rui raz\ teritorial\ î[i au domiciliul persoanele fizice.

Exercitarea activit\]ilor economice f\r\ autoriza]ia emis\ în condi]iile legiiconstituie infrac]iune [i se pedepse[te potrivit legii penale.

I.3.1.6. Statutul juridic al comercian]ilor

Legea fundamental\ dispune c\ " alegerea profesiei este liber\", iar exerci]iulacestei libert\]i poate fi restrâns numai prin lege [i numai dac\ se impune dup\caz, pentru ap\rarea siguran]ei na]ionale, a ordinii publice, a s\n\t\]ii, ori amoralei publice, a drepturilor [i libert\]ilor cet\]enilor.

Rezult\ c\ orice persoan\ interesat\ are libertatea s\ exercite o profesiecomercial\. Îns\ accesul liber la profesiunile comerciale cunoa[te anumite limite,stabilite de lege.

La efectuarea unui act de comer] pot participa societ\]i comerciale, persoanefizice, care au calitatea de comercian]i, cât [i persoane fizice, care nu au calitateade comercian]i.

DDeeffiinnii]]iiee.. TToottaalliittaatteeaa ddrreeppttuurriilloorr [[ii aa oobblliiggaa]]iiiilloorr ccoommeerrcciiaann]]iilloorrffoorrmmeeaazz\\ ssttaattuuttuull lloorr jjuurriiddiicc..


14

TEM|I . Verifica]i-v\ cuno[tin]ele:

1. Defini]i comerciantul persoan\ fizic\.2. Ar\ta]i cine nu are calitatea de comerciant.3. Indica]i vârsta minim\ legal\ pentru a putea dobândi capacitatea de

comerciant.4. Prezenta]i incompatibilit\]ile, dec\derile [i interdic]iile.5. Poate deveni comerciant:a) persoana fizic\ în vârst\ de 20 ani pus\ sub interdic]ie;b) minorul în vârst\ de 15 ani , care a încheiat un contract de munc\;c) femeia m\ritat\ , în vârst\ de 16 ani;d) persoana fizic\ în vârst\ de 18 ani;6. Poate avea calitatea de comerciant:a) statul [i unit\]ile administrativ-teritoriale;b) asocia]iile [i funda]iile;c) avoca]ii [i profesorii;d) asocia]iile familiale.

II . Realiza]i o compara]ie între comerciantul persoan\ fizic\ [i societateacomercial\ cu r\spundere limitat\ cu asociat unic.

Aceste persoane fizice care nu au calitatea de comercian]i pot intra subinciden]a normelor dreptului comercial, dac\:

- particip\ la un act subiectiv de comer] plasat în sfera de aplicare a prezum]ieicreate prin art.4 Cod com.

- particip\ la efectuarea unui fapt de comer] obiectiv, dintre cele enumerate deart.3 Cod com.

În nici una dintre aceste situa]ii, participan]ii persoane fizice, nu dobândesccalitatea de comerciant, dar îi sunt aplicabile normele privind obliga]iile comerciale.

De aceea, calitatea de comerciant implic\ un statut juridic, diferit de cel alnecomercian]ilor, cu consecin]e deosebite asupra raporturilor juridice la careparticip\.


15

I.4.Obliga]iile comercian]ilor. Legisla]ie

A. Introducere

Legea instituie anumite obliga]ii comercian]ilor ( persoane fizice saupersoane juridice), cu scopul de a asigura condi]iile necesare existen]ei unuicadru corespunz\tor exercit\rii unei activit\]i comerciale, ca profesiune.

Întrucât aceste obliga]ii sunt legate de exercitarea unei profesiuniicomerciale, acestea sunt denumite obliga]ii profesionale ale comercian]ilor.Acestea sunt:

1. Una dintre obliga]iile profesionale ale comercian]ilor este aceea de aîndeplini anumite formalit\]i de publicitate in vederea aducerii la cuno[tin]\celor interesa]i a existen]ei unui nou comerciant, precum si a unor acte [ifapte din activitatea comercian]ilor.

Aceasta obliga]ie presupune ppuubblliicciittaattee îînn RReeggiissttrruull CCoommeerr]]uulluuii2. În scopul asigur\rii [i desf\[ur\rii unei activit\]i comerciale, precum [i

pentru a avea un control asupra acestei activit\]i ccoommeerrcciiaann]]iiii ssuunntt oobblliiggaa]]ii ss\\]]iinn\\ aannuummiittee rreeggiissttrree ddee ccoonnttaabbiilliittaattee,, în condi]iile prev\zute de lege.

3. O alt\ obliga]ie este aceea ca fiecare comerciant s\ desf\[oare oaaccttiivviittaattee ccoommeerrcciiaall\\ îînn lliimmiitteellee uunnee ccoonnccuurreenn]]ee llooiiaallee,, care reprezint\element esen]ial pentru un comer] liber.

4. Alt\ obliga]ie a comercian]ilor este îînnddeepplliinniirreeaa llaa ttiimmpp aa oobblliiggaa]]iiiilloorrffiissccaallee respective:

- plata impozitului pe profitul realizat din activitatea comercial\, potrivitLegii nr.414/2002

- plata impozitului pe venituri, potrivit O.G. nr.7/2001, modificat\ prinLegea nr.493/2002.

- plata T.V.A.,potrivit legii nr.345/2002 modificat\- plata altor taxe si impozite datorate statuluiSustragerea prin orice mijloace în întregime sau în parte, de la plata

impozitelor sau a taxelor datorate statului constituie evaziune fiscal\ (legeanr. 87/1994, modificat\)

5. Comercian]ii trebuie ss\\ ppaarrttiicciippee llaa ccoonnssttiittuuiirreeaa CCaammeerreelloorr ddee CCoommeerr]] [[iiIInndduussttrriiee((ppoottrriivviitt lleeggiiii nnrr.. 113399//11999900))..

6. Pe plan administrativ exercitarea legal\ a calit\]ii de comerciant estecondi]ionat\ de ddoobbâânnddiirreeaa îînn pprreeaallaabbiill,, de c\tre persoana în cauz\, aaaauuttoorriizzaa]]iieeii ddee ffuunncc]]iioonnaarree ca persoana fizic\ autorizat\ sau asocia]iefamilial\ cu activitate comercial\ independent\.(potrivit legii nr.


16

300/2004).Autoriza]ia administrativ\ se emite de la organele administra]ieipublice jude]ene sau ale Municipiului Bucure[ti (prim\rii)Autoriza]ia cuprinde: numele solicitantului,adresa , obiectul de activitate , durata defunc]ionare,precum [i unele condi]ii specifice desf\[ur\rii activit\]ii

Scopul autoriza]iei este s\ asigure verificarea de c\tre organuladministrativ a îndeplinirii condi]iilor cerute de lege pentru exercitareaactivit\]ii comerciale pe baza liberei ini]iative.

Prin instituirea acestor obliga]ii se urm\re[te ap\rarea intereselor publicedar [i protejarea intereselor ter]ilor [i ale comercian]ilor însu[i.

Cele mai iimmppoorrttaannttee oobblliiggaa]]iiii aallee ccoommeerrcciiaann]]iilloorr sunt :a) înmatricularea în registrul comer]ului(potrivit legii nr.26/1990,

republicat\ si modificat\)b) organizarea [i ]inerea contabilit\]ii ( potrivit legii nr. 82/1991,

modificat\).

I.4.1. Înmatricularea în registrul comer]ului

Legea nr. 26/1990,privind registrul comer]uluireglementeaz\ publicitateain registrul comer]ului.

Potrivit prevederilor le-gale comercian]ii au obliga-]ia s\ se înmatriculeze înregistrul comer]ului înaintede începerea activit\]ii, iarîn cursul exercit\rii [i laîncetarea comer]ului suntobliga]i s\ cear\ înscrierea, în acela[i registru, amen]iunilor privind actele [ifaptele a c\ror înregistrareeste prev\zut\ de lege.

Registrul comer]ului reprezint\ oglinda întregii situa]ii juridice a comer-cian]ilor în cauz\, o eviden]\ privind existen]a [i activitatea comercian]ilor.

Registrul comer]ului este conceput ca un document public asigurândpublicitatea activit\]ii comercian]ilor, cu scopul protej\rii intereselorcomerciale, dar si a ter]ilor.


17

Prin înregistr\rile operate în registrul comer]ului se asigur\ protec]iafirmei, a emblemei, a altor drepturi ale comercian]ilor cuprinse în fondul decomer].

FFoonndduull ddee ccoommeerr]] reprezint\ totalitatea bunurilor mobile [i imobile,corporale [i incorporale afectate desf\[ur\rii activit\]ii de comer].

FFiirrmmaa reprezint\ denumirea unui comerciant sub care î[i desf\[oar\activitatea [i sub care semneaz\.

EEmmbblleemmaa este semnul grafic sau denumirea care deosebe[te uncomerciant de altul de acela[i gen.

Înregistr\rile în registrul comer]ului se fac pe baza unei încheieri ajudec\torului delegat sau a hot\rârii tribunalului,în cazurile prev\zute delege.

Încheierile judec\torului delegat privind înmatricularea comercian]ilor saua oric\ror alte înregistr\ri în registrul comer]ului sunt executorii de drept [isunt supuse numai recursului (introdus în termen de 15 zile) solu]ionat deCurtea de Apel în a c\rei raz\ teritorial\ se afl\ domiciliul sau sediulcomerciantului.

Înregistrarea comerciantului în registrul comer]ului se face în baza uneicereri de înregistrare care trebuie s\ fie înso]it\ de acte doveditoare aledatelor pe care le cuprinde.

Înmatricularea în registrul comer]ului are eeffeecctt ddeeccllaarraattiivv cu privire lacalitatea persoanei,creându-se o prezum]ie relativ\ de comercializate cuprivire la faptele pe care acesta le s\vâr[e[te [i cu privire la calitatea decomerciant.

În caz de nerespectare a dispozi]iilor cuprinse Legea nr.26/1990,republicat\ [i modificat\ ,sanc]iunile prev\zute sunt :

11)) -- ssaanncc]]iiuunnii cciivviillee;22)) -- ssaanncc]]iiuunnii ppeennaallee.. SSaanncc]]iiuunniillee cciivviillee const\ `n plata de amenzi civile aplecate de instan]a

judec\toreasc\, `n a c\rei raz\ teritorial\ s-a s\vâr[it fapta. SSaanncc]]iiuunniillee ppeennaallee.. Potrivit legii, se sanc]ioneaz\ cu `nchisoarea persoana

care, cu rea-credin]\, a f\cut declara]ii inexacte, `n baza c\rora s-a operat o`nmatriculare ori s-a f\cut o men]iune `n Registrul Comer]ului (art. 45 dinLegea nr. 26/1990).


18

TEM|1. Se înmatriculeaz\ în registrul comer]ului:

a) ofi]erii superiori;b) medicii;c) ]\ranii;d) comerciantul persoan\ fizic\;

2. Nu sunt obliga]i s\ se înmatriculeze în registrul comer]ului:

a) avoca]ii [i notarii ;b) regiile autonome ;c) societ\]ile comerciale ;d) asocia]iile familiale.

3. Statul poate dobândi calitatea de comerciant :

a) f\r\ a îndeplini nici o formalitate ;b) nu poate dobândi aceasta calitate ;c) în condi]iile specifice prev\zute de lege.

4. Analiza]i obliga]iile profesionale ale comercian]ilor.

5. Descrie]i obliga]ia de înmatriculare a comerciantului în registrulcomer]ului.

6. Defini]i registrul comer]ului.

7. Enumera]i [i analiza]i efectele `nregistr\rilor în registrul comer]ului.

8. Enumera]i sanc]iunile în caz de nerespectare a obliga]iei deînmatriculare în registrul comer]ului.

9. Indica]i legea care reglementeaz\ înmatricularea în registrul comer]ului.


19

I.4.2 Organizarea [i ]inerea contabilit\]ii

O alt\ obliga]ie principal\ a comercian]ilor este aceea de a organiza [i ]inecontabilitatea.

Înregistrarea opera]iunilor economice [i financiare în conturi [i furnizarea peaceasta baz\ de informa]ii privind situa]ia [i mi[carea patrimoniului serealizeaz\ cu ajutorul registrelor contabile.

PPoottrriivviitt lleeggiiii ccoommeerrcciiaann]]iiii (societ\]i comerciale ; societ\]i sau companiina]ionale ; regiile autonome ; societ\]ile cooperatiste ; persoanele fiziceautorizate s\ desf\[oare activit\]i independente) ssuunntt oobblliiggaa]]ii ss\\ oorrggaanniizzeezzee [[iiss\\ ccoonndduucc\\ ccoonnttaabbiilliittaattee pprroopprriiee (Legea contabilit\]ii nr. 82/1991 , republicat\si modificat\-art1.alin 1si 2 din lege).

Contabilitatea se ]ine în limba român\ [i în moneda na]ional\.Potrivit legii comercian]ii au obliga]ia s\ conduc\ contabilitatea în partid\

dubl\ [i s\ întocmeasc\ situa]ia financiar\ anual\ (art. 5 din lege).Categoriile de persoane fizice [i juridice care pot ]ine contabilitatea în

partid\ simpl\ se stabilesc prin ordin al ministrului finan]elor publice (art. 5alin.2 din lege)

Reglement\rile legale privind registrele contabile se g\sesc atât în codulcomercial (art. 19-25) cât [i în legea nr. 82/1991.

Art.22 din C. com prevede ca registre obligatorii pentru comercian]iurm\toarele:registrul jurnal ; registrul inventar ; registrul copier.

RReeggiissttrruull jjuurrnnaall cuprinde opera]iile economico-financiare efectuate decomerciant,în ordine cronologic\. La sfâr[itul lunii,în registrul jurnal se vorînscrie [i sumele de bani cheltuite de comercian]i pentru "nevoile casei".

DDeeffiinnii]]iiee CCoonnttaabbiilliittaatteeaa,, ppoottrriivviitt lleeggiiii,,eessttee uunn iinnssttrruummeenntt pprriinncciippaall ddeeccuunnooaa[[tteerree,,ggeessttiiuunnee [[ii ccoonnttrrooll aall ppaattrriimmoonniiuulluuii [[ii aall rreezzuullttaatteelloorr oobb]]iinnuuttee..


20

RReeggiissttrruull iinnvveennttaarr con]ine inventarul patrimoniului comerciantului.RReeggiissttrruull ccooppiieerr cuprinde toate scrisorile , în ordine cronologic\ , pe care

comerciantul le expedia.Potrivit Legii contabilit\]ii, comercian]ii sunt obliga]i s\ ]in\ urm\toarele

registre contabile:- Registrul-jurnal ;- Registrul-inventar ;- Cartea-mare.

Registrul Cartea-mare se ]ine de comercian]ii care conduc contabilitatea în""ppaarrttiidd\\ dduubbll\\"",, adic\ fiecare opera]ie comercial\ are o dubl\ înregistrare.

Registrele-jurnal [i registrele inventar au regim de înregistrare la organelefiscale. Ele se numeroteaz\, se [nuruiesc [i se parafeaz\ înainte de depu-nerea lor la organele fiscale pentru înregistrare.

Registrele de contabilitate,înregistrate la organele fiscale [i conduse regulatpot fi admise ca prob\ în instan]\ ,în caz de litigiu.

Absen]a registrelor de contabilitate sau ne]inerea regulat\ a acestoralipse[te pe comerciant de mijloace de proba, în rela]iile cu organele fiscale [iposibilitatea acestora de a stabili obliga]iile fa]\ de bugetul statului,f\r\ a ]ineseama de datele din contabilitate.

Registrele de contabilitate [i documentele care au stat la baza înregistr\rilorsunt p\strate de comerciant timp de 10 ani, de la data încheierii exerci]iuluifinanciar, în cursul c\ruia au fost întocmite, cu excep]ia [tatelor de salarii, carese p\streaz\ timp de 50 de ani.

R\spunderea pentru organizarea [i ]inerea contabilit\]ii revine persoaneicare are obliga]ia s\ gestioneze patrimoniul.

RReeggiissttrreellee ddee ccoonnttaabbiilliittaattee [[ii bbiillaann]]uull ccoonnttaabbiill ssuunntt ddooccuummeennttee iimmppoorrttaannttee ppeeccaarree llee pprroodduuccee ccoonnttaabbiilliittaatteeaa..


21

BBiillaann]]uull ccoonnttaabbiill,, potrivit legii, este documentul oficial de gestiune al comer-ciantului, care trebuie s\ dea o imagine fidel\ , clar\ [i complet\ asupra patri-moniului [i a situa]iei financiare.

De regul\ , bilan]ul se întocme[te anual [i este înso]it de contul de profit [ipierderi sau de contul de execu]ie, precum [i de raportul de gestiune.

Dup\ aprobare, bilan]ul contabil se public\ în Monitorul Oficial împreuna cucontul de profit [i pierderi. Bilan]ul se p\streaz\ 50 de ani.

În caz de nerespectare a dispozi]iilor legale privind organizarea [iconducerea contabilit\]ii, sanc]iunile aplicate pot fi contraven]ionale [i penale.Iar potrivit C.com (art.50,52), comerciantul care nu ]ine registrele contabile, saunu le ]ine in condi]iile legii, este lipsit de mijloc de proba, în caz de litigiu.

TEM|I Verificarea cuno[tin]elor:

1. Defini]i contabilitatea.2. Indica]i legea care reglementeaz\ organizarea [i ]inerea contabilit\]ii.3. Enumera]i registrele contabile obligatorii pentru comercian]i ?.4. Cine

este obligat s\ organizeze [i s\ conduc\ contabilitatea ?4. Enumera]i sanc]iunile aplicate în caz de nerespectare a legii contabilit\]ii.

II. Enumera]i [i analiza]i fiecare document contabil în parte.


22

UNITATEA II.Ac]ioneaz\ `n spiritulconcuren]ei liciteII.1. IDENTIFICAREA P|R}ILOR IMPLICATE{I A CONDUITEI LOR ÎN RAPORTURILE DECONCUREN}|

II.1.1. Identificarea p\r]ilor implicate în raporturile de concuren]\.

"Economia României este economie de pia]\ bazat\ pe libera ini]iativ\ [iconcuren]\" (art.135 alin.1 Constitu]ia României").

În economia de pia]\ agen]ii economici ac]ioneaz\ în mod liber, pe bazapropriet\]ii private [i în concordan]\ cu legea cererii [i a ofertei.

Aceast\ reflectare a liberei ini]iative a agen]ilor economici, a libert\]ii lor deac]iune, într-o pia]\ normal\ ,neîngr\dit\ de bariere reprezint\, de fapt,concuren]a.

Concuren]a impune independen]a [i descentralizarea activit\]ilor deproduc]ie, de distribu]ie [i de consum; ini]iativ\ privat\ exercitat\ f\r\constrângeri [i proprietate privat\ asupra mijloacelor de produc]ie.

În condi]iile economiei de pia]\ ,concuren]a îi confer\ acesteia o structur\specific\ în func]ie de:

num\rul [i categoria vânz\torilor [i a cump\r\torilor ;gradul de diferen]iere a produselor;posibilitatea de a intra într-o ramur\ de activitate;gradul de libertate al determin\rii pre]urilor;

DDeeffiinnii]]iiee::CCoonnccuurreenn]]aa ppooaattee ffii ddeeffiinniitt\\ ccaa ffiiiinndd oo ccoonnffrruunnttaarree ddiinnttrree aaggeenn]]iiii

eeccoonnoommiiccii ccuu aaccttiivviitt\\]]ii iiddeennttiiccee ssaauu ssiimmiillaarree,, eexxeerrcciittaatt\\ îînn ddoommeenniiiilleeddeesscchhiissee ppiiee]]eeii,, ppeennttrruu ccââ[[ttiiggaarreeaa [[ii ccoonnsseerrvvaarreeaa cclliieenntteelleeii,, îînn ssccooppuullrreennttaabbiilliizz\\rriiii pprroopprriieeii aaccttiivviitt\\]]ii eeccoonnoommiiccee..

UNITATEA II. Ac]ioneaz\ `n spiritul concuren]ei licite

23

CCaarraacctteerriissttiiccii::Concuren]a se caracterizeaz\ prin:a) - intervine între comercian]ii care ofer\ pe aceea[i pia]a, produse sau

servicii [i care urm\resc s\ satisfac\ nevoi asem\n\toare ale consumatorilor;b) - este o competi]ie liber\, fiecare agent economic are posibilitatea sa

hot\rasc\ cum [i când intervine;c) - este o stare comun\ între]inut\ de actele celor care particip\ la

activitatea de comer] [i este variabil\ în func]ie de cre[terea sau sc\dereaac]iunilor concuren]iale ale agen]ilor economici;

d) - echilibreaz\ cererea [i oferta, determinând strategiile competi]ionaleale participan]ilor, particularizarea [i specializarea întreprinderilor în rela]iile cuconsumatorii.

e) - este factorul determinant în stabilirea pre]urilor împiedicând ob]inereade profituri de monopol;

f) - stabile[te o repartizare a beneficiilor propor]ional cu aportul agen]iloreconomici în procesul de produc]ie [i de distribu]ie a bunurilor;

În raport cu cerin]ele moderne ale comer]ului, România a adoptat legeaconcuren]ei, Legea nr.26/1996, care are ca scop protejarea, men]inerea [istimularea concuren]ei în folosul consumatorilor, vizând crearea condi]iilorpentru evaluarea comportamentului agen]ilor economici pe baza unor principiiunitare.

Dispozi]iile Legii nr.26/1996 se aplica actelor [i faptelor care au sau pot aveaca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concuren]ei s\vâr[ite deagen]ii economici sau asocia]i de agen]i economici persoane fizice saupersoane juridice - de cet\]enie ,respective de na]ionalitate român\ (art.2alin.1,lit."a").

Prin urmare au voca]ie de a fi subiecte într-un raport de concuren]a, treicategorii de agen]i economici:

a) - persoane fizice;b) - persoane juridice;c) - entit\]i colective f\r\ personalitate juridica;AA.. În categoria ppeerrssooaanneelloorr ffiizziiccee sunt inclu[i:11.. -- ccoommeerrcciiaann]]iiii iinnddiivviidduuaallii,, care s\vâr[esc acte de comer] în nume propriu

având comer]ul ca o profesiune obi[nuita;22.. -- mmeemmbbrriiii pprrooffeessiiiilloorr lliibbeerraallee,, deoarece activitatea lor este autonom\ [i are

caracter economic [i ei sunt agen]i economici;33..-- iinntteerrmmeeddiiaarriiii cunoscu]i sub denumirea de auxiliari de comer];BB.. În categoria ppeerrssooaanneelloorr jjuurriiddiiccee pot fi incluse:


24

11.. -- CCoommeerrcciiaann]]iiii ppeerrssooaannee jjuurriiddiiccee [i anumesociet\]ile comerciale constituite potrivit Legiinr.31/1990, privind societ\]ile comerciale.

22.. -- RReeggiiiillee aauuttoonnoommee,, reglementate de Legeanr.15/1990,privind reorganizarea unit\]ilor econo-

mice de stat ca regii autonome [i societ\]i comerciale;33.. -- OOrrggaanniizzaa]]iiiillee ccooooppeerraattiissttee mmee[[ttee[[uugg\\rree[[ttii,, reglementate de Decretul-

lege nr.66/1990,privind organizarea [ifunc]ionarea coopera]iei me[te[ug\re[ti;

44.. -- CCooooppeerraa]]iiiillee ddee ccoonnssuumm,, reglemen-tate de Legea nr.109/1996;

55.. -- GGrruuppuurriillee ddee iinntteerreess eeccoonnoommiicc (Le-gea nr.161/2003);

66.. -- AAssoocciiaa]]iiiillee [[ii ffuunnddaa]]iiiillee reglementateprin O.G.nr26/2000;

77.. -- SSiinnddiiccaatteellee,, a c\ror organizare [ifunc]ionare este reglementat\ de Legeanr.54/2003;

88.. -- OOrrggaanneellee aaddmmiinniissttrraa]]iieeii ppuubblliicceecceennttrraallee [[ii llooccaallee,, în situa]iile în careintervin în mod direct în opera]iuni depia]\, f\r\ ca prin aceasta s\ exerciteprerogativele de putere public\ (art.2alin.1 lit. b din Legea concuren]ei).

CC.. ÎÎnn ccaatteeggoorriiaa eennttiitt\\]]iilloorr ccoolleeccttiivvee ff\\rr\\ ppeerrssoonnaalliittaattee jjuurriiddiicc\\ se includasocia]iile `n participa]iune:

AAssoocciiaa]]iiiillee îînn ppaarrttiicciippaa]]iiuunnee se realizeaz\ prin acordul intervenit între uncomerciant sau o societate comercial\, pe de o parte, [i una sau mai multepersoane ori societ\]i, pe de alt\ parte, potrivit c\ruia prima parte acord\ celeide-a doua p\r]i o participare la beneficiile [i pierderile uneia sau mai multoropera]iuni ,ori asupra întregului comer] (art.251 C.com.).

Prin urmare, r\spunderea pentru s\vâr[irea unui act de distorsionare aconcuren]ei poate fi stabilit\ [i în sarcina unei entit\]i f\r\ personalitate juridic\,cu condi]ia existen]ei continuit\]ii economice [i func]ionale a acesteia.

Comisia European\ a statuat c\ dac\ ar fi supus regulilor concuren]einumai entit\]ile dotate cu personalitate juridic\, dreptul concuren]ei ar fi lipsitde eficacitate (cum.,21,dec.1998,P.V.C. ocel 74, 17martie 1989).


25

II.1.2..Conduita p\r]ilor implicate în raporturile de concuren]\

AA.. RRaappoorrttuull jjuurriiddiicc ddee ccoonnccuurreenn]]\\ -- reprezint\ o rela]ie social\ patrimonial\sau nepatrimonial\ din sfera economic\ a produc]iei, distribu]iei sauconsumului de m\rfuri sau servicii, reglementat\ de norma dreptuluiconcuren]ei.

Dreptul concuren]ei cuprinde doua subsisteme de norme [i anume:1. - norme care reglementeaz\ libertatea concuren]ei (dreptul public al

concuren]ei);2.- norme care ocrotesc loialitatea concuren]ei (dreptul privat al

concuren]ei).Corespunz\tor

acestor dou\ subsistemede norme de concuren]\exista [i dou\ subtipuri deraporturi juridice de con-curen]\, astfel:

1. - raport juridic deautoritate;

2. - raport juridic deegalitate;

BB.. SSuubbiieecctteellee rraappoorrttuulluuii jjuurriiddiicc ddee ccoonnccuurreenn]]\\..1. - Subiectele raportului juridic de autoritate pot fi:- statul, prin autoriza]iile sale administrative purt\toare de prerogative de

putere.- agen]ii economici, ca subiecte subordonate.2. - Subiectele raportului juridic de egalitate sunt comercian]ii ,la ei se

refer\ [i Legea nr.11/1991 în calitatea lor de produc\tori, furnizori, distribuitoride produse sau servicii.

3. - În ambele forme ale raportului juridic al concuren]ei pot ap\rea [isubiecte secundare cum ar fi:

- salaria]ii unor comercian]i care s\vâr[esc acte de concuren]\ neloial\(art.4 lit.a, b, din Legea nr.11/1991).

- organele administra]iei publice centrale sau locale atunci când prindeciziile lor intervin în opera]iunile de pia]a, influen]ând direct concuren]a(art.2alin.1 pct.b Legea nr.26/1996).


26

CC.. CCoonn]]iinnuuttuull rraappoorrttuulluuii jjuurriiddiicc ddee ccoonnccuurreenn]]\\ - îl constituie drepturilesubiective [i obliga]iile specifice ale p\r]ilor implicate în raportul deconcuren]\.

ÎÎnn ddrreeppttuull ppuubblliicc aall ccoonnccuurreenn]]eeii eexxiissttaa principiul libert\]ii ini]iativei [icomer]ului [i reciproc exista obliga]ia de concuren]\.

Dreptul la concuren]\ se manifest\ prin:egalitatea [anselor pentru întreprinderile concurente;libertatea accesului pe pia]\;libertatea privind oferta;libertatea privind alegerea partenerului de afaceri;dreptul de a stabili politica de pre]uri [i de investi]ii;libertatea produc\torului de a-[i alege sistemul de distribu]ie ,etc.

Pentru fiecare drept exista corelativ obliga]ia de a permite realizareadreptului respectiv.

Prin lege sunt ap\rate [i garantate îndeplinirea acestor drepturi [i aobliga]iilor corelative, lege care sanc]ioneaz\ practicile restrictive deconcuren]\, ajutoarele de stat [i concentr\rile economice anticoncuren]iale.

ÎÎnn ddrreeppttuull pprriivvaatt aall ccoonnccuurreenn]]eeii eexxiisstt\\::dreptul asupra clientelei [i de Know-how, protejat împotriva actelor de

concuren]\ neloial\; dreptul asupra semnelor de individualizare a agentului economic (firma,

emblema);dreptul asupra semnelor distinctive ale produselor (m\rcile);dreptul asupra modelelor, desenelor industriale ,a programelor de

calculator ,etc.;Corelativ acestor drepturi exist\ obliga]ia de a respecta regulile de

loialitate ale jocului concuren]ei.DD.. OObbiieeccttuull rraappoorrttuulluuii ddee ccoonnccuurreenn]]\\,, este format din elemente de natur\

patrimonial\ sau nepatrimonial\, de care se leag\ drepturile [i obliga]iilepar]ilor raportului juridic de concuren]\.

Elementul esen]ial în raportul de autoritate este protec]ia structurilorconcuren]iale ale pie]ei libere (element nepatrimonial).

În raportul de egalitate elementul cu valoare moral\ este loialitateaconcuren]ei, iar cele cu valoare patrimonial\ se refer\ la clientel\ [i prestigiulcomercial.


27

TEM|I .Verificarea cuno[tin]elor.

1. Defini]i concuren]a.2. Indica]i legea concuren]ei.3. Prezenta]i caracteristicile concuren]ei.4. Defini]i raportul juridic de concuren]\.5. Ar\ta]i p\r]ile implicate în raportul de concuren]\.6. Explica]i con]inutul raportului de concuren]\.7. Descrie]i obiectul raportului de concuren]\.8. Clsaifica]i raportul juridic de concuren]\.

II. Analiza]i cele doua subtipuri de raporturi de concuren]\ indicândsubiectele, drepturile [i obliga]iile corelative corespunz\toare.


28

II.2. PREZENTAREA FORMELORCONCUREN}EI LICITE COMPARATIV CUPRACTICILE MONOPOLISTE {I NELOIALE

II.2.1. Formele concuren]ei comerciale.În economia de pia]a exercitarea concuren]ei constituie un drept al oric\rui

agent economic.Concuren]a impune îndeplinirea anumitor condi]ii cum ar fi:

liberalizarea comer]ului;existen]a unui nr. suficient de mare de agen]i economici priva]i;liberalizarea pre]urilor [i a tarifelor;convertabilitatea monedei na]ionale;accesul investitorilor str\ini;garantarea investi]iilor str\ine;instituirea cadrului legal pentru prevenirea [i sanc]ionarea concuren]ei

ilicite în scopul promov\rii comer]ului exercitat cu bun\ credin]\ [i potrivituzan]elor comerciale cinstite;

TTiippuurrii ddee ccoonnccuurreenn]]\\::concuren]a pur\ [i perfect\;

concuren]a imperfect\;AA.. CCoonnccuurreenn]]aa ppuurr\\ [[ii ppeerrffeecctt\\..NNoo]]iiuunnee.. Concuren]a pur\ [i perfect\ este un model ideal, imposibil de

realizat în realitate deoarece presupune ca to]i agen]ii economici s\ produc\,s\ desfac\ sau sa schimbe m\rfurile la pre]ul pie]ei , absolut liber iarconsumatorii s\ ia decizii cunoscând în permanen]\ oferta [i pre]ul.

CCaarraacctteerriissttiiccii.. Concuren]a pur\ [i perfect\ se caracterizeaz\ prin:aa)) aattoommiicciittaatteeaa ppiiee]]eeii ,presupune existen]a unui num\r foarte mare de

vânz\tori [i cump\r\tori ai unui bun. Nici cump\r\torii [i nici vânz\torii , lua]iindividual, nu sunt puternici din punct de vedere economic ,astfel încât s\influen]eze în vreun fel cererea -oferta-pre]ul.

bb)) oommooggeenniittaatteeaa pprroodduussuulluuii,, se refer\ la identitatea perfect\ a unui produsrealizat de un agent economic cu produsul de acela[i tip realizat de oricare altagent economic.

cc)) ttrraannssppaarreenn]]aa ppeerrffeecctt\\ aa ppiiee]]eeii,, se refer\ la faptul ca participan]ii pe pia]aposeda informa]ii complete privind natura, calitatea [i pre]ul produselor.


29

dd)) iinnttrraarreeaa ssaauu iiee[[iirreeaa lliibbeerr\\ îînnttrr--uunn ddoommeenniiuu ssaauu ddiinnttrr--uunn ddoommeenniiuu ddeeaaccttiivviittaattee ssaauu ppee//ddee ppee oo ppiiaa]]aa,, presupune absen]a total\ a oric\ror bariere(legale ,tehnice ,financiare ,naturale) care s\ blocheze accesul într-o activitatecomercial\ sau abandonarea acesteia.

ee)) mmoobbiilliittaatteeaa ppeerrffeecctt\\ aa ffaaccttoorriilloorr ddee pprroodduucc]]iiee,, const\ în posibilitateaagen]ilor economici s\ g\seasc\ întotdeauna [i în orice cantitate factorii deproduc]ie necesari pentru activitatea lor [i s\-i orienteze spre activit\]ile în cares\ li se asigure cea mai eficient\ utilizare.

BB.. CCoonnccuurreenn]]aa iimmppeerrffeecctt\\..NNoo]]iiuunnee.. Concuren]a imperfecta este un model economic real care ]ine

seama de factorii care influen]eaz\ existen]a [i intensitatea competi]iei dintreagen]ii economici.

Concuren]a imperfecta desemneaz\ situa]ia de pia]a unde una sau maimulte dintre caracteristicile concuren]ei pure sunt înc\lcate.

FFoorrmmee aallee ccoonnccuurreenn]]eeii iimmppeerrffeeccttee.. Principalele forme ale concuren]eiimperfecte: concuren]a eficient\, monopolul, monopsonul, oligopolul, oligopsonul.

11.. CCoonnccuurreenn]]aa eeffiicciieenntt\\ este un model flexibil [i adaptabil la situa]iaconcret\ de pe fiecare pia]\ ,care exprim\ exigen]ele în materie potrivitTratatului de la Roma(1957).

Concuren]a eficient\ se realizeaz\ în urm\toarele condi]ii:pia]a sa fie deschis\ oric\rui agent economic ;agen]ii economici s\ dispun\ de libertate de ac]iune pe pia]a;utilizatorii [i consumatorii s\ beneficieze de libertatea de a alege între

mai mul]i furnizori [i mai multe sorturi de m\rfuri;22.. MMoonnooppoolluull presupune existen]a pe pia]a a unui produc\tor / vânz\tor

care controleaz\ sau determin\ pre]ul indiferent de legea cererii [i a ofertei;precum [i existen]a restric]iilor la intrarea în ramur\.

33.. MMoonnooppssoonnuull,, este acea forma de concuren]\ imperfect\ în care un singurcump\r\tor vizeaz\ volumul produc]iei, [i pre]ul acesteia(de exemplu, statul, încalitate de cump\r\tor al produc]iei de armament).

44.. OOlliiggooppoolluull se caracterizeaz\ prin: existen]a unui num\r mic de produc\-tori/vânz\tori care de]in o parte important\ de pia]a; restric]ii la intrarea înramur\; controlul general asupra calit\]ii produselor [i asupra pre]urilor.

În prezent concuren]a de oligopol este cea care domina pia]a mondial\.55.. OOlliiggooppssoonnuull este o forma a concuren]ei care se realizeaz\ atunci când

pe pia]\ exist\ un num\r mic de cump\r\tori care fixeaz\ pre]ul.ÎÎnn ccoonncclluuzziiee,, pe pia]a cu concuren]a pur\ [i perfect\ ,pre]ul se formeaz\

pe baza ac]iunii legii valorii [i a corela]iei dintre cerere [i ofert\. Cererea devine


30

variabila care scade pe m\sura ce pre]ul produsului cre[te, iar oferta devine ovariabil\ care cre[te direct propor]ional cu m\rimea pre]ului produsului. Înaceste condi]ii ,pre]ul se fixeaz\ la nivelul echilibrului dintre cerere [i ofert\:cererea excedentar\ împinge pre]urile spre un nivel superior , în vreme ceoferta excedentar\ atrage sc\derea pre]ului de vânzare a produsului.

MMoonnooppoolluull [[ii mmoonnooppssoonnuull exprim\ devieri patologice ale concuren]ei, însensul exager\rii limitelor concuren]ei pân\ la dispari]ia acesteia sau a apari]ieipracticilor anticoncuren]iale.

Comportamentul competi]ional legiferat este cel al concuren]ei oneste, cueliminarea modalit\]ilor patologice de manifestare, atât din punct de vedere aldiferen]elor ferme de monopolism, cât [i din punctul de vedere al formelorconcuren]ei neloiale.

II.2..2. Concuren]a onest\.

Într-o economie de pia]a func]ional\ exercitarea concuren]ei constituie undrept recunoscut [i protejat legal: ddrreeppttuull llaa ccoonnccuurreenn]]\\,, îns\ el trebuie s\ fieexercitat, ca orice drept recunoscut prin lege, cu bun\ credin]a, cu respectarealegii [i a bunelor moravuri.

În acest sens [i art.1 din Legea nr.1/1991, privind combaterea concuren]eineloiale prevede ca: "Comercian]ii sunt obliga]i s\ î[i exercite activitatea cubuna credin]a, potrivit uzan]elor cinstite, cu respectarea intereselorconsumatorilor [i a cerin]elor concuren]ei loiale".

Prin urmare, concuren]a licit\ este competi]ia exercitat\ în mod liber, cubun\ credin]\ [i conform uzan]elor comerciale cinstite. Numai o astfel deconcuren]\ asigur\ participan]ilor avantajele recunoscute de lege.

SSee ccoonnssiiddeerr\\ ccaa ffiiiinndd ccoonnttrraarr\\ uuzzaann]]eelloorr ccoommeerrcciiaallee cciinnssttiittee uuttiilliizzaarreeaa îînn mmooddnneellooiiaall aa sseeccrreetteelloorr ccoommeerrcciiaallee aallee uunnuuii ccoommeerrcciiaanntt pprriinn pprraaccttiiccii ddee ggeennuull::

nneeeexxeeccuutt\\rriiii uunniillaatteerraallee aa ccoonnttrraaccttuulluuii;;uuttiilliizz\\rriiii uunnoorr pprroocceedduurrii nneellooiiaallee;;aabbuuzzuulluuii ddee îînnccrreeddeerree;;

DDeeffiinnii]]iiee.. DDooccttrriinnaa ddeeffiinnee[[ttee ccoonnccuurreenn]]aa lliicciitt\\ ccaa ffiiiinndd ""ffoorrmmaa ffuunnddaammeennttaall\\ ddee

ccoonnccuurreenn]]\\ îînn ccaaddrruull cc\\rreeii ccoommppoorrttaammeennttuull ccoommppeettii]]iioonnaall aall aaggeennttuulluuiieeccoonnoommiicc ssee eexxeerrcciitt\\ mmaanniiffeesstt ccuu bbuunn\\ ccrreeddiinn]]\\ [[ii ppoottrriivviitt uuzzaann]]eelloorrcciinnssttiittee,, îînn ddoommeenniiiillee ppeerrmmiissee ccoonnccuurreenn]]eeii,, îînn ssccooppuull aassiigguurr\\rriiii eexxiisstteenn]]eeiissaauu eexxppaannssiiuunniiii ccoommeerr]]uulluuii ss\\uu""..


31

iinncciitt\\rriiii llaa ddeelliicctt;;aacchhiizzii]]iioonn\\rriiii ddee sseeccrreettee ccoommeerrcciiaallee ddee cc\\ttrree tteerr]]iiii ccaarree ccuunnoo[[tteeaauu cc\\ rreess--

ppeeccttiivvaa aacchhiizzii]]iiee iimmpplliiccaa pprraaccttiiccii ddee nnaattuurr\\ ss\\ aaffeecctteezzee ppee ppiiaa]]aa ppoozzii]]iiaa ccoommeerrcciiaann--]]iilloorr;; (art.1^/1 din legea nr.11/1991, privind combaterea concuren]ei neloiale).

Se poate afirma ca atât din perspectiva confrunt\rilor agen]ilor economici,cât [i din perspectiva organiz\rii activit\]ii de pia]a, competi]ia legiferata estecea a concuren]ei oneste, cu eliminarea modalit\]ilor patologice demanifestare, atât din punctul de vedere al diferitelor forme de monopolism, cât[i din punctul de vedere al formelor de concuren]\ neloial\ propriu-zis\.

Trebuie men]ionat c\ anumite domenii ale activit\]ii de pia]\ sunt sustraseconcuren]ei, constituindu-se ca derog\ri de la principiul libert\]ii concuren]ei.Aceste domenii izvor\sc fie din dispozi]iile legale, fie din clauze contractualevalabil convenite.

Prin legea concuren]ei, Legea nr.21/1996 au fost exceptate concuren]eiurm\toarele domenii:

1.- pia]a muncii [i rela]iile de munc\;2.- pia]a monetar\ [i pia]a titlurilor de valoare;3.- pre]urile [i tarifele practicate în cadrul unor activit\]i cu caracter de

monopol natural sau al unor activit\]i economice stabilite prin lege, care sestabilesc [i se ajusteaz\ cu avizul Ministerului Finan]elor Publice;

4.- `n sectoarele economice sau pe pie]ele unde concuren]a este exclus\sau substan]ial restrâns\ prin efectul unei legi sau datorit\ unei pozi]ii demonopol, Guvernul poate, prin hot\râre, s\ instituie forme de control.

5.- pentru sectoarele economice determinate [i în împrejur\ri excep]ionale,precum : situa]ii de criz\, dezechilibrare major\ între cerere [i ofert\ [idisfunc]ionalitatea evident\ a pie]ei, Guvernul poate s\ intervin\ (art.2 alin.4 [iart.4, alin.1,2,3 din Legea nr.21/1996).

Limitarea sau înl\turarea concuren]ei prin conven]ia par]ilor prive[te undomeniu restrâns [i numai în raport cu un anumit concurent.

Principalele contracte sau clauze care privesc except\ri de la principiulconcuren]ei se refer\ la : înstr\inarea unui fond de comer], închirierea unuispa]iu sau local comercial, concesiunea exclusiv\ pentru distribuirea de m\rfuri.

Clauzele de neconcuren]\ sunt valabile numai dac\ au drept scop evitareaunei concuren]e periculoase [i dac\ nu se aduc restrângeri excesive libert\]iip\r]ii care [i-a asumat obliga]ia de a se ab]ine de la un anumit comer].

Prohibi]ia trebuie s\ fie limitat\ în timp, s\ nu contravin\ ordinii publice [ibunelor moravuri, iar obiectul ei s\ fie determinat [i pe suprafa]a teritorial\m\rginit\.


32

II.2.3. Concuren]a neloial\.

Actele [i faptele care constituie manifest\ri ale concuren]ei neloiale suntprev\zute în Legea nr.11/1991, privind combaterea concuren]ei neloiale.

Potrivit acestei legi ""CCoonnssttiittuuiiee ccoonnccuurreenn]]\\ nneellooiiaall\\,, îînn sseennssuull pprreezzeenntteeii lleeggii,,oorriiccee aacctt ssaauu ffaapptt ccoonnttrraarr uuzzaann]]eelloorr cciinnssttiittee îînn aaccttiivviittaatteeaa iinndduussttrriiaall\\ [[ii ddeeccoommeerrcciiaalliizzaarree aa pprroodduusseelloorr,, ddee eexxeeccuu]]iiee aa lluuccrr\\rriilloorr,, pprreeccuumm [[ii ddee eeffeeccttuuaarree aapprreesstt\\rriilloorr ddee sseerrvviicciiii (art.2 din lege).

Concuren]a neloial\ se poate manifesta sub urm\toarele forme (art.4, 5 dinLegea nr.11/1991):

a) confuzia;b) denigrarea;c) dezorganizarea;d) acapararea clientelei prin oferirea unor avantaje;AA.. CCoonnffuuzziiaa,, reprezint\ orice act prin care un comerciant folose[te o firm\,

o emblem\, ambalaje, etc. de natur\ a produce confuzie cu cele folosite legitimde alt comerciant (art.5, lit.a, b,g din lege).

BB.. DDeenniiggrraarreeaa const\ în comunicarea sau r\spândirea de c\tre un comer-ciant, de afirma]ii mincinoase asupra unui concurent sau a m\rfurilor sale,afirma]ii de natura s\ d\uneze bunul mers al activit\]ii comerciantului lezat(art.4, lit.d, e).

CC.. DDeezzoorrggaanniizzaarreeaa const\ în destabilizarea activit\]ii comerciale acomerciantului rival (art.4 lit. b,a, h, din lege).

DD.. AAccaappaarraarreeaa cclliieenntteelleeii const\ în încheierea unor contracte prin care uncomerciant asigur\ predarea unei m\rfi sau exercitarea unei presta]ii în modavantajos, cu condi]ia aducerii de c\tre client a altor cump\r\tori, cu carecomerciantul ar urma s\ încheie contracte asem\n\toare (art.4, lit. c, f, g dinLegea nr.11/1991).

Concuren]a neloial\ s\vâr[it\ de comercian]ii care î[i încalc\ obliga]iaexercit\rii activit\]ii de comer] cu bun\-credin]\, potrivit legii [i a uzan]elorcomerciale oneste atrage r\spunderea civil\, contraven]ional\ [i penal\ aacestora (art.3 din Legea nr.11/1991).

DDeeffiinnii]]iiee.. PPrriinn uurrmmaarree,, ccoonnccuurreenn]]aa nneellooiiaall\\ rreepprreezziinntt\\ oo ffoorrmm\\ aa ccoonnccuurreenn]]eeii

iilliicciittee ccaarree ccoonnsstt\\ îînn ss\\vvâârr[[iirreeaa ddee cc\\ttrree ccoommeerrcciiaanntt,, îînn ssccooppuull aattrraaggeerriiiicclliieenntteelleeii,, aa uunnoorr aaccttee ssaauu ffaappttee ccee ccoonnttrraavviinn uuzzaann]]eelloorr cciinnssttiittee,, lleeggiiii [[iibbuunneelloorr mmoorraavvuurrii..


33

RR\\ssppuunnddeerreeaa cciivviill\\.. ~n cazul s\vâr[irii unui act de concuren]\ neloial\,comerciantul vinovat va putea fi obligat s\ `nceteze sau s\ `nl\ture actulrespectiv, s\ restituie documentele confiden]iale `nsu[ite f\r\ drept de lade]in\torul lor legitim [i, dup\ caz, s\ pl\teasc\ desp\gubiri pentru daunelepricinuite (art. 6 din lege).

RR\\ssppuunnddeerreeaa ccoonnttrraavveenn]]iioonnaall\\.. S\v\r[irea unor fapte prev\zute de art. 4din lege constituie contraven]ie, dac\ nu sunt s\vâr[ite `n astfel de condi]ii,`ncât s\ fie considerate potrivit legii penale, infrac]iuni. Contraven]ia sesanc]ioneaz\ cu o amend\ al c\rei cuantum este diferen]iat, `n func]ie deabaterea s\vâr[it\ (art. 4 alin. 2 din lege).

Potrivit art. 17 alin. 1 C.p. "Infrac]iune este fapta care prezint\ pericol social,s\vâr[it\ cu vinov\]ie [i prev\zut\ de legea penal\”.

RR\\ssppuunnddeerreeaa ppeennaall\\.. Constituie infrac]iune de concuren]\ neloial\s\vâr[irea faptelor prev\zute de articolul 5 din lege. Aceast\ infrac]iune sepedepse[te cu `nchisoarea de la 6 luni la doi ani sau cu amend\ de la25000000 lei la 50000000 lei.


34

TEM|I. Verifica]i-v\ cuno[tin]ele:

1. Defini]i concuren]a onest\.2. Enumera]i reglement\rile în vigoare, privind concuren]a.3. Prezenta]i concuren]a neloial\.4. Descrie]i actele sau faptele de concuren]\ neloial\.5. Enumera]i domeniile excluse concuren]ei.

II. Analiza]i urm\toarele fapte de concuren]\ neloial\ [i stabili]i forma pecare o îmbrac\:

1. "Constituie infrac]iune [i se pedepse[te cu închisoare de la 6 luni la 2ani sau cu amend\ de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei (art.5 din Legeanr.11/1991):

a) folosirea unei firme, inven]ii, m\rci, indica]ii geografice, unui desen saumodel industrial, unor topografii ale unui circuit integrat, unei embleme sauunui ambalaj de natur\ a produce confuzie cu cele folosite legitim de altcomerciant (art.5 lit.a din Legea nr.11/1991);

b) punerea în circula]ie de m\rfuri contraf\cute [i/sau pirat, a c\rorcomercializare aduce atingere titularului m\rcii [i induce în eroareconsumatorul asupra calit\]ii produsului/ serviciului (art.5 lit.b din Legeanr.11/1991)”.

2. "Constituie contraven]ii urm\toarele fapte, dac\ nu sunt s\vâr[ite înastfel de condi]ii încât s\ fie considerate, potrivit legii penale, infrac]iuni(art.4 din Legea nr.11/1991):

a) denaturarea clientelei unui comerciant prin folosirea leg\turilor stabilitecu aceasta clientel\ în cadrul func]iei de]inute anterior la acel comerciant(art.4 lit.g din lege);

b) comunicarea sau r\spândirea în public de c\tre comerciant de afirma]iiasupra întreprinderii sale sau activit\]ii acesteia, menite s\ induc\ în eroare[i s\ îi creeze o situa]ie de favoare în dauna unor concuren]i (art.4 lit.d dinlege)”.


35

II.3 AC}IONAREA ÎN SENSUL LIMIT|RIIACTELOR RESTRICTIVE DE CONCUREN}|

"Atunci când politica concuren]ei este efectiv aplicat\, consumatorii au celemai mari beneficii.

Într-un timp al schimb\rilor, aplicarea politicii concuren]ei [i intereseleconsumatorilor reprezint\ o leg\tura stabil\"

(Mario Monti, Comisar European responsabil cu politica în domeniulconcuren]ei).

II.3.1 Actele restrictive de concuren]\.

AAcceessttee aaccttee aannttiiccoonnccuurreenn]]iiaallee ssee mmaaii nnuummeesscc [[ii pprraaccttiiccii mmoonnooppoolliissttiiccee..Prin astfel de practici anticoncuren]iale, mecanismele pie]ei libere sunt grav

perturbate, rela]iile dintre agen]ii economici tinzând s\ devin\ monopoliste.Elementele necesare func]ionarii corecte a pie]elor în România [i-au g\sit

expresia în prevederile Legii concuren]ei nr.21/1996, care are ca scopprotejarea, men]inerea [i stimularea concuren]ei în folosul consumatorilorvizând crearea condi]iilor necesare pentru evaluarea comportamentuluiagen]ilor economici pe baza unor principii unitare.

Potrivit doctrinei dar [i legii nr.21/1996 aceste practice restrictive deconcuren]\ sau monopoliste se pot clasifica în:

a) în]elegerile monopoliste [i practicile concertate;b) abuzul de pozi]ie dominant\;c) concentr\rile economice;AA.. ÎÎnn]]eelleeggeerriillee mmoonnooppoolliissttee [[ii pprraaccttiicciillee ccoonncceerrttaattee..AAttââtt LLeeggeeaa nnrr..2211//11999966 ((aarrtt..55)) ccââtt [[ii TTrraattaattuull CCoommuunniitt\\]]iiii EEuurrooppeennee iinntteerrzziicc

pprraaccttiicciillee mmoonnooppoolliissttee [[ii aannttiiccoonnccuurreenn]]iiaallee [[ii aa aabbuuzzuulluuii ddee ppoozzii]]iiee ddoommiinnaanntt\\

DDeeffiinnii]]iiee.. DDooccttrriinnaa ddeeffiinnee[[ttee aacctteellee rreessttrriiccttiivvee ddee ccoonnccuurreenn]]\\ ssaauu

aannttiiccoonnccuurreenn]]iiaallee ccaa ffiiiinndd aacceellee aaccttiivviitt\\]]ii ccoonnttrraarr uuzzaann]]eelloorr cciinnssttiittee pprriinnccaarree ssee uurrmm\\rree[[ttee rreessttrrâânnggeerreeaa,, îîmmppiieeddiiccaarreeaa ssaauu ddeennaattuurraarreeaaccoonnccuurreenn]]eeii îînn ssccooppuull aaccooppeerriirriiii ppiiee]]eeii ssaauu aa uunnuuii sseeggmmeenntt ddeetteerrmmiinnaatt aallppiiee]]eeii ddee cc\\ttrree aaggeenn]]iiii eeccoonnoommiiccii ppuutteerrnniiccii îînn ddoommeenniiuull pprroodduucc]]iieeii [[iicciirrccuullaa]]iieeii mm\\rrffuurriilloorr ssaauu aa pprreessttaa]]iiiilloorr ddee sseerrvviicciiii..


36

ccaarree aauu ccaa oobbiieecctt ssaauu ccaa eeffeecctt rreessttrrâânnggeerreeaa,, îîmmppiieeddiiccaarreeaa oorrii ddeennaattuurraarreeaaccoonnccuurreenn]]eeii..

FFoorrmmee.. MMoonnooppoolluull ppooaattee ffii::11..--mmoonnooppooll ddee ssttaatt ccrreeaatt pprriinn lleeggee.. Prin astfel de monopol statul î[i

rezerv\ prin lege, dreptul exclusiv de produc]ie [i de desfacere a anumitorbunuri economice, respectiv de a desf\[ura anumite activit\]i economice.

22..--mmoonnooppoolluull ppaarrttiiccuullaarr ccrreeaatt pprriinn lleeggee.. Exploatarea prin societ\]ilecomerciale cointeresate la capitalul [i conducerea c\reia particip\ [i statul.

33..--mmoonnooppoolluull ccrreeaatt pprriinn oorrggaanniizzaa]]iiii ddee ccoonncceennttrraarree iinndduussttrriiaall\\ [[iiccaappiittaalliisstt\\ aa îînnttrreepprriinnddeerriilloorr în scop de specula]ie, exploatate de marisociet\]i comerciale sau grupuri de societ\]i comerciale.

Art.5 din Legea nr.21/1996 interzice orice în]elegeri între agen]iieconomici, asocia]iile de agen]i economici, deciziile luate de asocia]iile deagen]i economici [i orice practici concertate care au sau pot avea ca obiectrestrângerea, împiedicarea sau denaturarea concuren]ei pe pia]\ încazurile:

a) - fixarea concertat\ a pre]urilor de vânzare ori de cump\rare, atarifelor, a rabaturilor, a adaosurilor;

b) - limitarea sau controlul produc]iei, distribu]iei, dezvolt\rii tehnologiceori investi]iilor;

c) - împ\r]irea pie]elor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pecriteriu teritorial, al volumului de vânz\ri [i achizi]ii ori pe alte criterii;

d) - aplicarea, în privin]a partenerilor comerciali, a unor condi]ii inegale laprest\ri echivalente, provocând în acest fel unora dintre ei, un dezavantaj înpozi]ia concuren]ial\;

e) - condi]ionarea încheierii unor contracte de acceptare de c\treparteneri a unor clauze stipulând presta]ii suplimentare care, nici prin naturalor [i nici conform uzan]elor comerciale nu au leg\tur\ cu obiectul acestorcontracte;

DDeeffiinnii]]iiee.. MMoonnooppoolluull eessttee aacceeaa ccoommbbiinnaa]]iiee ppee ccaarree oo ffaaccee oo îînnttrreepprriinnddeerree ppeennttrruu

aa ppuunnee sstt\\ppâânniirree ppee oo mmaarrff\\,, sseerrvviicciiuu ssaauu pprroodduuss,, ppee oo ppiiaa]]aa oorrii ppee uunnsseeggmmeenntt aall ppiiee]]eeii [[ii ddee aa ffiixxaa dduupp\\ iinntteerreessuull eeii ccoonnddii]]iiiillee ddee ddeessffaacceerree::pprree]],, ccaalliittaattee,, ccaannttiittaattee,, eettcc..


37

f) - participarea, în mod concertat, cu oferte truncate la licita]ii sau la oricealte forme de concurs de oferte;

g) - eliminarea de pe pia]\ a altor concuren]i, limitarea sau împiedicareaaccesului pe pia]a [i a libert\]ii exercit\rii concuren]ei de c\tre al]i agen]ieconomici, precum [i în]elegerile de a nu cump\ra de la anumi]i agen]ieconomici sau de a nu vinde c\tre anumi]i agen]i economici f\r\ ojustificare.

BB.. AAbbuuzzuull ddee ppoozzii]]iiee ddoommiinnaannttaa rreepprreezziinntt\\ oo pprraaccttiicc\\ rreessttrriiccttiivv\\ ddeeccoonnccuurreenn]]\\ îînn ssiittuuaa]]iiaa îînn ccaarree uunn aaggeenntt eeccoonnoommiicc ssee bbuuccuurr\\ ppee ppiiaa]]\\ ddeeiinnddeeppeennddeenn]]\\ [[ii pprreeppoonnddeerreenn]]\\ îînn rraappoorrtt ccuu ccoonnccuurreenn]]iiii ss\\ii [[ii oo ffoolloossee[[ttee îînnssccooppuull oobb]]iinneerriiii ddee pprrooffiittuurrii,, ccaarree nnuu aarr ppuutteeaa ffii rreeaalliizzaattee îînn ccoonnddii]]iiiillee uunneeiiccoonnccuurreenn]]ee lliicciittee [[ii nnoorrmmaallee..

Abuzul de pozi]ie dominant\ este prohibit dac\ îmbrac\ tr\s\turiledefinitorii prev\zute de art.6 din Legea nr.21/1996. Abuzul de pozi]iedominanta poate consta în:

a) impunerea, în mod direct sau indirect, a pre]urilor de vânzare sau decump\rare, a tarifelor ori a altor clauze contractuale inechitabile [i refuzul dea trata cu anumi]i furnizori sau beneficiari.

b) limitarea produc]iei, distribu]iei sau dezvolt\rii tehnologice îndezavantajul utilizatorilor ori consumatorilor;

c) aplicarea, în privin]a partenerilor comerciali, a unor condi]ii inegale lapresta]ii echivalente, provocând în acest fel, unora dintre ei, un dezavantajîn pozi]ia concuren]ial\;

d) condi]ionarea încheierii unor contracte de acceptare, de c\treparteneri, a unor clauze stipulând presta]ii suplimentare care, nici prinnatura lor [i nici conform uzan]elor comerciale, nu au leg\tura cu obiectulacestor contracte;

e) practicarea unor pre]uri excesive sau practicarea unor pre]uri deruinare, în scopul înl\tur\rii concuren]ilor, sau vânzarea la export sub costulde produc]ie, cu acoperirea diferen]elor prin impunerea unor pre]urimajorate consumatorilor interni;

f) exploatarea st\rii de dependen]\ în care se g\se[te un alt agenteconomic fa]\ de un asemenea agent sau agen]i economici [i care nudispune de o solu]ie alternativ\ în condi]ii echivalente, precum [i ruperearela]iilor contractuale pentru singurul motiv c\ partenerul refuza s\ sesupun\ unor condi]ii comerciale nejustificate.


38

CC.. CCoonncceennttrraarreeaa eeccoonnoommiicc\\ eessttee ooppeerraa]]iiuunneeaa pprriinn ccaarree ddooii ssaauu mmaaii mmuull]]iiaaggeenn]]ii eeccoonnoommiiccii ffuuzziioonneeaazz\\ ssaauu ccoonnvviinn ss\\ ssee ssuuppuunn\\ îînn mmoodd dduurraabbiill uunneeiiccoonndduucceerrii uunniiccee..

Potrivit art.12 din Legea nr.21/1996, sunt interzise concentr\rileeconomice, având ca efect crearea sau consolidarea unei pozi]iidominante, care conduc la restrângerea, înl\turarea sau denaturareaconcuren]ei pe pia]\.

Concentrarea se poate realiza fie prin fuziune fie prin ob]inereacontrolului direct sau indirect asupra altor agen]i economici (art.10, lin.2 dinlege).

Concentr\rile economice interzise au elemente definitorii de naturacantitativ\ [i calitativ\.

Din punct de vedere cantitativ legea prevede un prag valoric al cifrei deafaceri cumulat\ a cel pu]in 2 agen]i economici implica]i de peste10.000.000 EURO, fiecare agent economic realizând cel pu]in o cifr\ deafaceri mai mare de 4.000.000 EURO fiecare.

Legea nr.21/1996 este un cadru legislativ de prevenire a practiciloranticoncuren]iale [i reglementeaz\ exercitarea supravegherii agen]iloreconomici de c\tre organe autonome de concuren]\: Consiliul Concuren]ei[i Oficiul Concuren]ei.

II.3.2. FIXAREA SAU IMPUNEREA PRE}URILOR DE MONOPOL {I DUMPING

Pe lâng\ practicile anticoncuren]iale sanc]ionabile, în opera]iunile deimport-export sunt aplicabile norme de drept interna]ional în materiareprim\rii dumping-ului la import, reprim\rii subven]iilor la produseleimportate; adaptarea m\surilor de salvgardare care au ca scop reprimareaimporturilor de produse în condi]ii sau cantit\]i de natur\ s\ produc\prejudicii produc\torilor na]ionali de produse similare [i adoptarea dem\suri preventive ale dumping-ului la export.

Reglement\rile interna]ionale aplicabile în domeniu sunt: Conven]iaUniunii de la Paris, pentru protec]ia propriet\]ii industriale (23 martie 1883);Acordul GATT (Geneva 1947); Codul Anti-dumping semnat la Geneva 1979[i ratificat [i de România în 1980, Acordul de la Marrakech (15 aprilie 1994)privind crearea Organiza]iei Mondiale de Comer] (OMC,), Tratatul de laMaastricht (1992).


39

În principiu, cel mai important document, care guverneaz\ rela]iileeconomice externe este Codul Anti-dumping, elaborat sub egida GATT(General Agreement on Tarrifs and Trade) [i semnat la Geneva în 1979(runda Tokio), ratificat de România prin Decretul nr.183/1980.

Acest Cod antidumping prevede m\suri pentru reprimarea practicilorneloiale în rela]iile economice interna]ionale în special, a[a numiteledrepturi antidumping [i drepturi compensatorii [i sanc]ioneaz\ subven]iile laexport.

În România, reprimarea dumpingului are loc în condi]iileH.G.nr.228/1992, privind protejarea produc\torilor na]ionali [i ai pie]eiinterne de competi]ie neloial\, rezultat\ din importul unor produse la pre] dedumping sau subven]ionat, precum [i de exportul la pre]urile sub nivelulcelor practicate pe pia]a intern\.

PPrree]]uull ddee dduummppiinngg -- reprezint\ un pre] mai mic decât pre]ul pie]ei [i chiarsub nivelul costurilor de produc]ie, pentru p\trunderea [i acapararea pie]ei[i înl\turarea concuren]ei.

RReepprriimmaarreeaa aannttiidduummppiinngguulluuii const\ în aplicarea unor taxe antidumpingde c\tre statul de import, a c\rui economie na]ionala a suferit pagube.

FFoorrmmee.. DDuummppiinngguull pprreezziinntt\\ mmaaii mmuullttee ffoorrmmee::11.. dduummppiinngguull ddee mm\\rrffuurrii,, considerat ca fiind importul unor produse la un

pre] inferior valorii lor normale.22.. dduummppiinngguull ddee sseerrvviicciiuu,, const\ în concuren]a neloial\ s\vâr[it\ în

domeniul serviciilor de c\tre agentul economic prestator în afara ]arii.33.. dduummppiinngguull vvaalluuttaarr,, const\ în devalorizarea deliberat\ a monedei

na]ionale, sub valoarea ei real\ cu scopul de a ieftini exporturile statuluirespectiv.

44.. dduummppiinngguull ssoocciiaall,, este un fals dumping [i const\ în ieftinireaproduselor destinate exportului.

SSaanncc]]iioonnaarreeaa dduummppiinngguulluuii const\ în obligarea importatorului la plataunor sume de bani, ca titlu de tax\ antidumping.

TTaaxxaa aannttiidduummppiinngg este o tax\ stabilit\ de statul de import pentru acompensa pagubele suferite de economia sa na]ional\.


40

TEM|I. Verificarea cuno[tin]elor:

1. Enumera]i practicile anticoncuren]iale.2. Ar\ta]i formele de manifestare a practicilor monopoliste.3. Clasifica]i formele de monopol.4. Analiza]i practicile restrictive înscrise în art.5 [i art.6 din Legea

nr.21/1996.5. Defini]i pre]ul de dumping.6. Explica]i de ce practic\ unii agen]i economici pre]ul de dumping.

II. STUDII DE CAZ

Analiza]i aspectele de mai jos [i ar\ta]i despre ce practic\anticoncuren]ial\ se face vorbire:

1) "În 1998 Comisia Europeana a interzis o în]elegere prin care doiproduc\tori [i doi comercian]i de zah\r din Marea Britanie adoptau o strategiecomun\ care ducea la cre[terea pre]ului zah\rului. În justificarea deciziei s-a ar\tat faptul ca, pentru consumatorul final, în]elegerea a dus la cre[tereapre]ului de vânzare a zah\rului mai mult decât ar fi existat concuren]a liber\".

(Sursa: Politica de Concuren]\ în Europa [i cet\]eanul, ComisiaEuropean\, 2002)

2) "O societate american\, Continental Can, [i-a asigurat prin intermediulfilialei sale belgiene, Europemballage Corp, controlul asupra celui mai mareproduc\tor german în domeniul ambalajelor metalice u[oare (cutii deconserve) [i închiderii metalice (capace de borcan,etc.). Dup\ aceea grupulamerican a ob]inut participarea majoritar\ la primul fabricant de ambalaje dinBenelux. Rezultatul a fost ca, în acea perioad\, societatea american\respectiv\ nu avea concuren]i în zona de N-E a Pie]ei Comune.

Curtea de Justi]ie Europeana a interzis asemenea practic\.(Decizia CEJ din

1973 în cazul AfaceriiContinental Can).

UNITATEA III. Temeiuri contractuale

41

Temeiuri contractualeIII.1 IDENTIFICAREA CARACTERISTICILORCONTRACTELOR COMERCIALE

Contractul, ca principal izvor de obliga]ii civile [i comerciale, este cel maiimportant [i eficient act juridic pentru desf\[urarea activit\]ii economico-sociale, indispensabil societ\]ii, atât în practica civil\ cât [i în cea comercial\.

Contractul este un acord între dou\ sau mai multe persoane fizice saujuridice încheiat cu scopul de a crea, modifica sau stinge un raport juridic.

In ceea ce prive[te ccllaassiiffiiccaarreeaa ccoonnttrraacctteelloorr,, în literatura juridic\ au fostconcretizate urm\toarele criterii de clasificare:

dup\ manifestarea de voin]a a persoanelor;in func]ie de modul de formare a contractelor ;dup\ modul in care se echivaleaz\ presta]ia unei par]i ;dup\ modul de executare ;in func]ie de reglementarea legala ;in func]ie de caracterul contractelor;

a) Dup\ manifestarea de voin]a a persoanelor distingem ccoonnttrraacctteeuunniillaatteerraallee ssii ccoonnttrraaccttee ssiinnaallaaggmmaattiiccee.. Contractele unilaterale sunt acelecontracte in care numai una dintre par]i î[i asum\ obliga]ii. Contractul juridicsinalagmatic da na[tere la obliga]ie reciproce intre par]i.

b) In func]ie de modul de formare a contractelor deosebim ccoonnttrraacctteeccoonnsseennssuuaallee,, ccoonnttrraaccttee rreeaallee [[ii ccoonnttrraaccttee ssoolleemmnnee.. Contractele consensualesunt acele contracte care se încheie prin simplul acord de voin]a al p\r]ilor,simpla lor manifestare de voin]a, neînso]it\ de nici un fel de forma, fiindsuficienta pentru formarea valabila a contractului Contractele reale se bazeaz\pe consim]\mântul p\r]ilor, dar pe lâng\ acordul de voin]a este necesara siremiterea bunului ( a obiectului contractului) Contractul solemn este acela carenecesita pe lâng\ acordul de voin]\ al par]ilor si îndeplinirea unor formesolemne, prev\zute de lege. Acest contract necesita forma solemna ca ocondi]ie sine qua non .

c) Dup\ modul in care se echivaleaz\ presta]ia unei par]i deosebim intreccoonnttrraaccttuull ccuu ttiittlluu oonneerrooss [[ii ccoonnttrraaccttuull ccuu ttiittlluu ggrraattuuiitt.. Contractul oneros este


42

acela in care fiecare parte voie[te a-si procura un avantaj. Contractul cu titlugratuit sau de binefacere este acela in care una din par]i voie[te a procura, f\r\echivalent, un avantaj celeilalte.

d) Dup\ modul de executare distingem ccoonnttrraaccttee ccuu eexxeeccuuttaarree iimmeeddiiaattaa [[iiccoonnttrraaccttee ccuu eexxeeccuuttaarree ssuucccceessiivvaa.. Spre deosebire de contractele cu executareimediat\, a c\ror executare se produce intr-un singur moment, contractele cuexecutare succesiv\ se execut\ treptat, în timp (în mai multe etape), fie subforma unei presta]ii periodice, fie sub forma unei succesiuni de presta]ii.

e) In func]ie de reglementarea legal\ deosebim ccoonnttrraaccttee nnuummiittee [[iiccoonnttrraaccttee nneennuummiittee.. Sunt numite acele contracte ce corespund unei opera]iunijuridice determinate si care sunt nominalizate in legisla]ia civila Sunt nenumite

acele contracte care sunt nominalizate, cafiguri juridice distincte, in legisla]ie .

f) În func]ie de caracterul contractelordeosebim ccoonnttrraaccttee pprriinncciippaallee [[ii ccoonnttrraacctteeaacccceessoorriiii.. Se numesc principale acelecontracte care au o existen]\ de-sinest\t\toare si a c\ror soarta nu este legat\de aceea a altor contracte încheiate dep\r]i. Contractele accesorii înso]esc unelecontracte principale, de a c\ror soartadepind.

ÎÎnncchheeiieerreeaa ccoonnttrraacctteelloorr implic\ treicomponente: oferta (propunerea de acontracta), acceptarea (manifestareavoin]ei de a contracta din parteadestinatarului ofertei) [i în final, întâlnireaconcordat\ dintre ofert\ [i acceptare.

Oferta reprezint\ propunerea de acontracta, efectuat\ de c\tre o persoan\(ofertant), unei alte persoane determinate.

Este primul pas spre formarea acordului de voin]\ [i trebuie s\ îndeplineasc\condi]iile generale de validitate [i condi]iile speciale pentru a se distinge depropunerea de negociere [i pentru a avea efecte juridice. În ceea ce prive[teforma, oferta poate fi f\cut\ în orice form\: în scris, verbal, tacit.

Acceptarea const\ în manifestarea de voin]\ a destinatarului ofertei de aîncheia contractul, în condi]iile prev\zute în oferta ce i-a fost adresat\ în acestscop. Sub aspectul formei, acceptarea poate fi expres\ sau tacit\.

Încheierea contractului se realizeaz\ în momentul în care acceptareaîntâlne[te oferta, astfel dac\ p\r]ile sunt prezente, momentul încheieriicontractului este acela al realiz\rii pure [i simple. Dac\ contractul se încheie


43

prin telefon se consider\ c\ p\r]ile sunt fa]\ în fa]\. Locul încheierii contractuluieste acela unde se afl\ p\r]ile în momentul realiz\rii acordului de voin]\. Însitua]ia în care contractul se încheie prin telefon, locul încheierii acestuia esteconsiderat a fi sediul sau domiciliul ofertantului.

Momentul încheierii contractului prin coresponden]\ se realizeaz\ atuncicând acceptarea a ajuns la ofertant, întrucât se consider\ c\ ofertantul a luatla cuno[tin]\ imediat de con]inutul accept\rii, dup\ momentul primiriicoresponden]ei. Locul încheierii contractului, într-o asemenea situa]ie, esteconsiderat a fi locul unde ofertantul a receptat accep]iunea.

EEffeecctteellee ccoonnttrraacctteelloorr sunt reprezentate de na[terea, modificarea saustingerea unor drepturi [i obliga]ii între p\r]ile contractante, iar uneori fa]\ deter]e persoane. Principalele aspecte ce privesc efectele contractului sunt:obligativitatea contractului între p\r]ile contractante, relativitatea efectelorcontractului fa]\ de ter]i, efectele specifice ale contractului bilateral.

AA)) PPrriinncciippiiuull ffoorr]]eeii oobblliiggaattoorriiii aa ccoonnttrraaccttuulluuii este important deoarece:obliga]iile contractuale trebuie s\ fie respectate întotdeauna cu bun\-credin]\;p\r]ile contractante sunt ]inute s\ execute, una fa]\ de cealalt\, obliga]iile lacare s-au îndatorat la termene [i în condi]iile stabilite; în cazul unui litigiu for]aobligatorie a contractului se impune [i instan]ei de judecat\, care este obligat\s\ ]in\ seama de con]inutul contractului, dup\ cum a fost stabilit prin voin]ap\r]ilor contractante; contractul nu poate fi revocat prin voin]a uneia din p\r]ilecontractante.

BB)) PPrriinncciippiiuull rreellaattiivviitt\\]]iiii eeffeecctteelloorr ccoonnttrraaccttuulluuii ffaa]]\\ ddee tteerr]]ii const\ în faptul c\for]a contractului nu are, de regul\, efecte fa]\ de ter]i. Ter]ii sunt persoanestr\ine de contract, care nu au participat nici direct, nici indirect la încheiereacontractului.

CC)) CCoonnttrraaccttuull bbiillaatteerraall este contractul care genereaz\, la data încheierii lui,obliga]ii reciproce [i interdependente în sarcina ambelor p\r]i. Dinreciprocitatea [i interdependen]a obliga]iilor caracteristice contractelorbilaterale, decurg anumite eeffeeccttee ssppeecciiffiiccee:: excep]ia de neexecutare,rezolu]iuna contractului [i suportarea riscului contractual.

Când una din p\r]i nu [i-a executat propria obliga]ie dar pretinde celeilaltep\r]i s\ [i-o execute, partea c\reia i se pretinde executarea va putea s\ seopun\, invocând eexxcceepp]]iiaa ddee nneeeexxeeccuuttaarree.. Condi]iile de invocare a excep]ieisunt urm\toarele: obliga]iile reciproce ale p\r]ilor s\-[i aib\ temeiul în acela[icontract, neexecutarea s\ nu se datoreze faptei celui ce invoc\ excep]ia,p\r]ile s\ nu fi convenit un termen de executare a uneia dintre obliga]iile


44

reciproce. Excep]ia suspend\ executarea obliga]iilor de c\tre cel care o invoc\,pân\ în momentul în care cealalt\ parte î[i va îndeplini obliga]ia ce îi revine.

Un alt efect specific contractului bilateral este rreezzoolluu]]iiuunnaa ccoonnttrraaccttuulluuii,, ceeace înseamn\ c\, o parte a început s\-[i execute obliga]ia, cealalt\ parte refuz\în mod culpabil s\ [i-o execute pe a sa. Rezolu]iunea contractului este osanc]iune a neexecut\rii culpabile a contractului bilateral constând îndesfiin]area retroactiv\ a acestuia [i repunerea p\r]ilor în situa]ia anterioar\încheierii contractului.

Atunci când una din p\r]i se afl\ în imposibilitate fortuit\ de a-[i executaobliga]iile, din cauza unor situa]ii independente de voin]a sa, apare problema

rriissccuulluuii ccoonnttrraaccttuulluuii.. Acesta estesuportat de c\tre debitorul obliga]ieiimposibil de executat.

Raportul juridic contractual confer\creditorului dreptul de a pretindedebitorului s\ îndeplineasc\ sau s\execute o presta]ie pozitiv\ saunegativ\. Executarea obliga]ieicontractuale se poate face în dou\moduri: executarea direct\ (în naturasa specific\) [i executarea indirect\(prin echivalent b\nesc). Executareadirect\ poate fi de dou\ feluri:voluntar\ (plata de bun\voie) [iexecutare silit\ a presta]iei.

În ceea ce prive[te ppllaattaa,,executarea obliga]iei se face de c\tredebitor, în general, de bun\voie, prinplat\. În sens juridic, prin plat\ seîn]elege executarea oric\rei obliga]ii încadrul unui raport juridic obliga]ional,constând în livrarea unor produse,

prestarea unor servicii, executarea unor lucr\ri, transmiterea dreptului deproprietate sau restituirea unei sume de bani. În principiu, plata poate fi f\cut\de oricine: de debitor, de reprezentantul s\u, de orice persoan\ interesat\ sauneinteresat\. Exist\ excep]ii de la aceast\ regul\, [i anume, în momentul încare p\r]ile au stabilit expres prin acordul lor de voin]\ c\ plata nu poate fif\cut\ decât de debitor; în cazul obliga]iei de a da un lucru cert, plata poate fif\cut\ numai de proprietarul acelui lucru; obliga]ia de a face ceva deosebit,având un caracter personal trebuie s\ fie executat\ numai de debitor.


45

Obiectul pl\]ii const\ exact în ceea ce p\r]ile au stabilit în raportulobliga]ional, creditorul nefiind silit s\ primeasc\ alt lucru decât cel datorat.

Plata urmeaz\ s\ se fac\ atunci când datoria a ajuns la scaden]\, adic\ adevenit exigibil\ iar p\r]ile sunt libere s\ determine prin contract momentulpl\]ii. Dac\ obliga]ia este cu termen, plata este exigibil\ la termenul stabilit dep\r]i, creditorul nu poate pretinde plata înainte de îndeplinirea acestui termen.P\r]ile pot stipula în contractul comercial c\-[i rezerv\ facultatea de a optaulterior pentru plata integral\ sau pentru plata e[alonat\. Obliga]ia debitoruluise consider\ îndeplinit\ numai atunci când creditorul prime[te efectiv [i integralplata.

În ceea ce prive[te locul pl\]ii, potrivit art. 59 din Codul comercial român,„orice obliga]ie comercial\ trebuie s\ fie executat\ în locul ar\tat prin contractsau în locul care ar rezulta din natura opera]iunii, ori din inten]ia p\r]ilorcontractante. În lips\ de o clauz\ expres\, contractul trebuie s\ fie executat înlocul unde cel ce s-a obligat î[i avea stabilimentul s\u comercial (cl\dire, local,etc.) sau cel pu]in domiciliul ori re[edin]a, la formarea contractului. Dac\ îns\urmeaz\ a se preda un lucru determinat, care dup\ cuno[tin]a p\r]ilor seg\sea într-alt\ parte în momentul form\rii contractului, atunci predarea se vaface în acel loc".

Dovada pl\]ii se face de debitor, dac\ sus]ine c\ a efectuat-o sau decreditor, dac\ pretinde c\ nu a fost executat\.

Principala modalitate de îînncceettaarree aa ccoonnttrraacctteelloorr ccoommeerrcciiaallee este stingereaobliga]iilor prin plat\, care const\ în executarea obliga]iilor în conformitate cuprincipiul execut\rii în natur\.

Dup\ cum stingerea obliga]iei a dus sau nu la realizarea crean]eicreditorului, distingem: moduri de stingere care duc la realizarea crean]eicreditorului, adic\ la satisfacerea dreptului s\u de crean]\; moduri de stingerea obliga]iilor care nu duc la realizarea crean]ei creditorului.

AA)) MMoodduurriillee ddee ssttiinnggeerree aa oobblliiggaa]]iiiilloorr ccaarree dduucc llaa rreeaalliizzaarreeaa ccrreeaann]]eeiiccrreeddiittoorruulluuii ssuunntt:: ccoommppeennssaa]]iiaa,, ccoonnffuuzziiuunneeaa [[ii ddaarreeaa îînn ppllaatt\\..

Compensa]ia este un mijloc de stingere a dou\ obliga]ii reciproce [i deaceea[i natur\, existente între dou\ persoane, în situa]ia în care fiecare parteeste, concomitent, creditoare [i debitoare a celeilalte p\r]i.

Confuziunea const\ în întrunirea în aceea[i persoan\ atât a calit\]ii dedebitor, cât [i a aceleia de creditor, în cadrul aceluia[i raport juridic obliga]ional.În raporturile dintre persoanele fizice confuziunea opereaz\ cu ocaziasuccesiunii, atunci când creditorul succede pe debitor [i invers. Între persoanejuridice confuziunea intervine în procesul reorganiz\rii lor prin comasare.


46

Darea în plat\ const\ în acceptarea de c\tre creditor, la propunereadebitorului, de a primi o alt\ presta]ie în locul celei pe care debitorul era obligatini]ial s-o execute. Darea în plat\ stinge datoria, ca [i plata. Dac\ nouapresta]ie const\ în a da un bun individual determinat, cel care face darea înplat\ trebuie s\ fie proprietarul lucrului care înlocuie[te vechea presta]ie.

BB)) MMoodduurriillee ddee ssttiinnggeerree aa oobblliiggaa]]iiiilloorr ccaarree nnuu dduucc llaa rreeaalliizzaarreeaa ccrreeaann]]eeiiccrreeddiittoorruulluuii ssuunntt:: rreemmiitteerreeaa ddaattoorriieeii,, iimmppoossiibbiilliittaatteeaa ddee eexxeeccuuttaarree,, pprreessccrriipp]]iiaaeexxttiinnccttiivv\\,, ddeecceessuull uunneeiiaa ddiinnttrree pp\\rr]]ii..

Remiterea datoriei sau iertarea de datorie const\ în renun]area de c\trecreditor, cu consim]\mântul debitorului, la dreptul s\u de crean]\. Dinmomentul realiz\rii acordului de voin]\, obliga]ia se stinge, iar creditorul nu vaputea ulterior s\ pretind\ satisfacerea crean]ei sale.

Imposibilitatea de executare stinge obliga]ia în situa]ia în care executarea adevenit imposibil\ prin pieirea obiectului ei, dintr-o cauz\ neimputabil\debitorului. Imposibilitatea trebuie s\ fie datorat\ unor cauze externe, avândcaracterul unui eveniment de for]\ major\.

Prescrip]ia extinctiv\ reprezint\ stingerea dreptului creditorului de a seadresa cu ac]iune în instan]\ pentru valorificarea crean]ei sale, ca urmare afaptului c\ nu a valorificat-o în timp util stabilit de lege.

Decesul uneia dintre p\r]i duce la stingerea acelor obliga]ii la na[tereac\rora s-au avut în vedere, în mod deosebit, însu[irile personale ale p\r]ilorsau ale uneia dintre p\r]i.


1. Defini]i contractul ca izvor de obliga]ii.2. Enumera]i componentele încheierii contractului.3. Defini]i oferta.4. Clasifica]i efectele contractului.5. Prezenta]i modurile de încetare a obliga]iilor.

II. Analiza]i criteriile de clasificare a contractelor, indicând tipurile decontracte [i elementele specifice fiec\ruia.


47

III. 2. ÎNTOCMIREA DOCUMENTA}IEIPRIVIND ÎNFIIN}AREA SOCIET|}ILORCOMERCIALE

Societatea comercial\ se constituie în baza unor actelor constitutive,înso]ite de formalit\]i. Noua persoan\ juridic\ este supus\ autoriz\rii dinpartea puterii publice. În urma constituirii legale, societatea comercial\ cap\t\elementele esen]iale ale unei persoane juridice (patrimoniu, elemente deidentificare proprii, organe proprii, etc.).

Potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 , societatea in nume colectivsau in comandita simpla se constituie prin contract de societate, iar societateape ac]iuni si in comandita pe ac]iuni sau cu r\spundere limitata se constituieprin contract de societate si statut. Societatea cu r\spundere limitata se poateconstitui si prin actul de voin]\ al unei singure persoane. In acest caz seîntocme[te numai statutul. Contractul de societate si statutul pot fi încheiatesub forma unui înscris unic denumit act constitutiv. Aceasta, deoarece, deregula statutul cuprinde acelea[i clauze ca si contractul dar formulate intr-unmod mai explicit. In concep]ia legii, sintagma act constitutiv desemneaz\ atâtînscrisul unic cât si contractul de societate [i statutul societ\]ii.

III.2.1 CONTRACTUL DE SOCIETATE

Contractul de societate este un contract pe baza c\ruia dou\ sau mai multepersoane convin s\ pun\ ceva în comun, constituind o societate comercial\,pentru a ob]ine foloase materiale pe care s\ le împart\ între ele în vedereasatisfacerii nevoilor lor obi[nuite de trai.

CCoonnttrraaccttuull ddee ssoocciieettaattee pre-zint\ urm\toarele caractere:

solemn, multilateralpatrimonialoneroscomutativ comercial.


48

AA)) CCaarraacctteerruull ssoolleemmnn Contractul de societate este un contract solemn, încheierea lui in forma

autentic\ fiind cerute de lege sub sanc]iunea nulit\]ii.BB)) CCaarraacctteerruull mmuullttiillaatteerraallPentru formarea valabila a contractului societ\]ii, legea impune participarea

a cel pu]in doi asocia]i, iar pentru societatea pe ac]iuni un num\r de cel pu]in 5asocia]i ( art. 10 alin. (2) din Legea nr. 31/1990) .

Societatea cu r\spundere limitat\ se poate constitui si prin actul de voin]a alunei singure persoane.

CC)) CCaarraacctteerruull oonneerrooss Contractul societ\]ii comerciale este cu titlu oneros, fiecare contractant

urm\rind prin participarea sa la constituirea societ\]ii un folos propriu:ob]inerea de beneficii.

CC)) CCaarraacctteerruull ccoommuuttaattiivvContractul este comutativ în sensul ca întinderea obliga]iei de aport a

fiec\rui asociat este cunoscut\ din momentul încheierii contractului.DD)) CCaarraacctteerruull ccoommeerrcciiaallCaracterul comercial al contractului este dat de obiectul de activitate al

viitoarei societ\]i, convenit de asocia]i. Acesta este si criteriul de distinc]iedintre contractul prin care se constituie o societate civil\ [i contractul care st\la baza constituirii societ\]ii comerciale.

Contractul de societate trebuie s\ îndeplineasc\ anumite cerin]e pentru a fisocotit valabil. Este vorba de condi]iile de fond generale ale contractului,prev\zute de Codul civil (cu aplicabilitate la orice conven]ie), condi]iile de fondspeciale [i anumite condi]ii de form\.

CCoonnddii]]iiiillee ddee ffoonndd ggeenneerraallee ale contractului de societate sunt: consim]\mântul capacitatea de a contractacauza obiectul

A) Consim]\mântul asocia]ilor are la baz\ principiul libert\]ii de asociere. Învirtutea acestui principiu, dreptul persoanelor fizice [i al persoanelor juridice dea se asocia [i constitui societ\]i comerciale nu poate fi îngr\dit. Societatea esteo asociere a dou\ sau mai multe persoane în vederea realiz\rii unui scoplucrativ. Sc\derea num\rului asocia]ilor sub acest num\r minim provoac\, înprincipiu, dizolvarea societ\]ii. În cazuri excep]ionale, îns\, o societate poate fi


49

constituit\ [i de o singur\ persoan\, cum este cazul societ\]ii cu r\spunderelimitat\ cu asociat unic.

B) În ceea ce prive[te capacitatea de a contracta, aceasta se analizeaz\ înprivin]a semnatarilor actului constitutiv, respectiv a fondatorilor. Fondatoriisociet\]ii sunt persoanele care semneaz\ actul constitutiv [i acelea care au unrol important la înregistrare. Ei sunt primii administratori, sau, dup\ caz, primiimembri ai consiliului de administra]ie. Fondatorii nu trebuie s\ fi fostcondamna]i de anumite infrac]iuni [i sunt r\spunz\tori în solidar pentruneînregistrarea societ\]ii într-un termen de 15 zile de la data semn\rii actuluiconstitutiv.

În privin]a persoanelor fizice, capacitatea de a contracta este cea din dreptulcomun, incapabilul neputând deveni asociat fondator într-o societatecomercial\. Orice persoan\ fizic\ poate, în principiu, s\ devin\ asociat într-osocietate comercial\, fie direct, prin semnarea unui contract de societate încalitate de asociat fondator, fie prin dobândirea ulterioar\ de ac]iuni. Legeasociet\]ilor comerciale instituie unele incapacit\]i speciale de folosin]\ înprivin]a dreptului de a se asocia sau de a constitui societ\]i comercialepersoanelor fizice autoare ale unor fapte penale precum [i persoanelor fizicecondamnate pentru s\vâr[irea unor infrac]iuni ce au ca element comunîn[elarea încrederii.

În privin]a persoanelor juridice, voca]ia cestora de a lua parte la constituireaunei societ\]i comerciale depinde de specialitatea capacit\]ii de folosin]\, ceeace semnific\ faptul c\ o persoan\ juridic\ se poate asocia în vedereaconstituirii unei societ\]i comerciale numai dac\ actul juridic al asocierii pentruconstituirea unei societ\]i comerciale corespunde scopului s\u statutar. Înprivin]a persoanelor juridice, legea instituie o incapacitate special\ de folosin]\:o persoan\ juridic\ nu poate fi asociat unic decât la o singur\ societateunipersonal\, iar dac\ ea îns\[i este o societate unipersonal\, nu va puteaavea calitatea de asociat unic într-o alt\ societate unipersonal\.

C) Cauza contractului de societate este un element constitutiv alcontractului, o condi]ie de validitate care reprezint\ cauza obliga]iilor asumatede fiecare dintre p\r]ile contractului. Cauza actului constitutiv lipse[te, estefals\ sau ilicit\ în cazul societ\]ilor fictive.

D) Obiectul contractului de societate const\ în:presta]iile la care se oblig\ asocia]ii [i care se pot materializa în aporturile

acestora în numerar, în natur\, în munc\ sau prest\ri de servicii;activitatea societ\]ii comerciale, respectiv faptele de comer] pe care le

s\vâr[e[te societatea comercial\.


50

Obiectul contractului de societate comercial\ poate consta în produc]ia [icomercializarea de m\rfuri, prest\ri de servicii, executarea unor lucr\ri. Trebuies\ fie determinat, posibil, licit [i moral.

Contractul de societate trebuie s\ îndeplineasc\ [i anumite condi]ii de fondspeciale, [i anume:

constituirea unui fond comun prin aporturile asocia]ilor;obliga]ia de fidelitate;participarea la beneficii [i pierderi.

Aporturile asocia]ilor, în general, pot fi constituite în numerar, în natur\ sauîn industrie. Aporturile în natur\ constau, dup\ caz, în bunuri mobile sauimobile ori în bunuri incorporale (crean]e, titluri de valoare, transfer detehnologie, drepturi de proprietate intelectuale sau industrial\, fond de comer],etc.). Aportul în industrie poate consta în munca sau cuno[tin]ele despecialitate (know how) ale unuia sau mai multor asocia]i.

Împ\r]irea beneficiilor sau pierderilor este un alt element caracteristic alcontractului de societate. Asocia]ii î[i risc\ aporturile pe care le pun în comunpentru a ob]ine un profit.

Ca act constitutiv al societ\]ii, contractul de societate trebuie s\ cuprind\anumite clauze (elemente) care s\ stabileasc\ rela]iile dintre asocia]i. Acesteclauze sunt prev\zute de Legea societ\]ilor comerciale, diferen]iat în func]ie deforma juridic\ a societ\]ii.

Pe lâng\ clauzele comune, contractul de societate trebuie s\ cuprind\ [ianumite clauze specifice unei anumite forme juridice de societate comercial\.Clauzele expres prev\zute de lege trebuie, în mod obligatoriu, s\ fie cuprinseîn contractul de societate. În cazul nerespect\rii acestei obliga]ii, societatea nuva putea fi înmatriculat\.

Actul constitutiv al societ\]ii în nume colectiv, în comandit\ simpl\ sau cur\spundere limitat\ trebuie s\ cuprind\:


51

datele de identificare a asocia]ilor; la societatea în comandit\ simpl\ sevor ar\ta [i asocia]ii comandita]i;

forma, denumirea [i sediul social; obiectul de activitate al societ\]ii, cu precizarea domeniului [i a activit\]ii

principale; capitalul social, cu men]ionarea aportului fiec\rui asociat, în numerar sau

în natur\, valoarea aportului în natur\ [i modul evalu\rii. La societ\]ile cur\spundere limitat\ se vor preciza num\rul [i valoarea nominal\ a p\r]ilorsociale, precum [i num\rul p\r]ilor sociale atribuite fiec\rui asociat pentruaportul s\u;

asocia]ii care reprezint\ [i administreaz\ societatea sau administratoriineasocia]i, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit [i dac\ eiurmeaz\ s\ le exercite împreun\ sau separat;

partea fiec\rui asociat la beneficii [i la pierderi; sediile secundare - sucursale, agen]ii, reprezentan]e sau alte asemenea

unit\]i f\r\ personalitate juridic\ -, atunci când se înfiin]eaz\ o dat\ cusocietatea, sau condi]iile pentru înfiin]area lor ulterioar\, dac\ se are în vedereo atare înfiin]are;

durata societ\]ii; modul de dizolvare [i de lichidare a societ\]ii.

Actul constitutiv al societ\]ii pe ac]iuni sau în comandit\ pe ac]iuni vacuprinde:

datele de identificare a fondatorilor; la societatea în comandit\ pe ac]iunivor fi men]iona]i [i asocia]ii comandita]i;

forma, denumirea [i sediul social; obiectul de activitate al societ\]ii, cu precizarea domeniului [i a activit\]ii

principale; capitalul social subscris [i cel v\rsat [i, în cazul în care societatea are un

capital autorizat, cuantumul acestuia; natura [i valoarea bunurilor constituite ca aport în natur\, num\rul de

ac]iuni acordate pentru acestea [i numele sau, dup\ caz, denumirea persoaneicare le-a adus ca aport;

num\rul [i valoarea nominal\ a ac]iunilor, cu specificarea dac\ suntnominative sau la purt\tor;

dac\ sunt mai multe categorii de ac]iuni, num\rul, valoarea nominal\ [idrepturile conferite fiec\rei categorii de ac]iuni;

orice restric]ie cu privire la transferul de ac]iuni;


52

datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administra]ie,respectiv a primilor membri ai consiliului de supraveghere;

puterile conferite administratorilor [i, dup\ caz, directorilor, [i dac\ eiurmeaz\ s\ le exercite împreun\ sau separat;

datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar; clauze privind conducerea, administrarea, func]ionarea [i controlul

gestiunii societ\]ii de c\tre organele statutare, num\rul membrilor consiliului deadministra]ie sau modul de stabilire a acestui num\r;

puterile de reprezentare conferite administratorilor [i, dup\ caz,directorilor, respectiv membrilor directoratului, [i dac\ ei urmeaz\ s\ le exerciteîmpreun\ sau separat;

durata societ\]ii; modul de distribuire a beneficiilor [i de suportare a pierderilor; sediile secundare - sucursale, agen]ii, reprezentan]e sau alte asemenea

unit\]i f\r\ personalitate juridic\ -, atunci când se înfiin]eaz\ o dat\ cusocietatea, sau condi]iile pentru înfiin]area lor ulterioar\, dac\ se are în vedereo atare înfiin]are;

orice avantaj special acordat, în momentul înfiin]\rii societ\]ii sau pân\ înmomentul în care societatea este autorizat\ s\ î[i înceap\ activitatea, oric\reipersoane care a participat la constituirea societ\]ii ori la tranzac]ii conducândla acordarea autoriza]iei în cauz\, precum [i identitatea beneficiarilor unorastfel de avantaje;

num\rul ac]iunilor comanditarilor în societatea în comandit\ pe ac]iuni; cuantumul total sau cel pu]in estimativ al tuturor cheltuielilor pentru

constituire; modul de dizolvare [i de lichidare a societ\]ii.

III.2.2 STATUTUL SOCIET|}II este conceput ca un act constitutivdezvolt\tor al contractului de societate, menit s\-i întregeasc\ cuprinsulacestuia. Necesitatea statutului, ca al doilea act constitutiv, este impus\ despecificul societ\]ii pe ac]iuni, în comandit\ pe ac]iuni sau cu r\spunderelimitat\.

Datorit\ complexit\]ii acestor societ\]i este necesar ca, plecând de laclauzele contractului de societate, statutul s\ reglementeze ceea ce le estepropriu, în special aspectele legate de organizarea [i func]ionarea societ\]ii.Aceast\ reglementare special\ poate face obiectul statutului, ca act constitutivdistinct, sau poate fi încorporat în înscrisul unic. Alegerea apar]ine asocia]ilor.

Statutul societ\]ii este un act juridic de natur\ contractual\. Ca [i contractulde societate, statutul societ\]ii reprezint\ o în]elegere a asocia]ilor. Obiectul


53

statutului îl constituie stabilirea regulilor de organizare, conducere [ifunc]ionare a societ\]ii. Întrucât statutul societ\]ii este o conven]ie, înseamn\c\ pentru valabilitatea sa trebuie s\ fie îndeplinite condi]iile generale alecontractului, prev\zute de Codul civil (capacitate, consim]\mânt, obiect,cauz\).

Statutul societ\]ii trebuie s\ cuprind\ în mod obligatoriu anumite clauze.Statutul nu repet\ clauzele contractului de societate. El dezvolt\ elementelecontractului de societate privind organizarea, conducerea [i func]ionareasociet\]ii [i anume:

modul de constituire [i func]ionare a organelor de deliberare [iadministrare a societ\]ii;

condi]iile de adoptare a hot\rârilor;organele de control asupra gestiunii societ\]ii;întocmirea bilan]ului [i a contului de profit [i pierderi;repartizarea beneficiilor.

Clauzele contractului trebuie s\ fie concordante cu cele ale contractului desocietate. În caz contrar, înmatricularea societ\]ii va fi refuzat\.


Defini]i contractul de societate.2. Prezenta]i caracterele contractului de societate.3. Enumera]i clauzele obligatorii ale statutului societ\]ii.4. Prezenta]i elementele de con]inut ale actului constitutiv al societ\]ii în

nume colectiv.5. Analiza]i elementele de con]inut ale actului constitutiv al societ\]ii pe

ac]iuni?

II .Enumera]i condi]iile de fond generale [i speciale ale contractului desocietate [i analiza]i fiecare condi]ie în parte.


54

III.3 UTILIZAREA CONTRACTELORECONOMICE IN ACTIVITATE

III.3.1. CONTRACTUL DE VÂNZARE - CUMP|RARE COMERCIAL|

Vânzarea - cump\rarea comercial\ este asem\n\toare celei civile. Ambelecontracte transmit, în schimbul unui pre], proprietatea asupra unui lucru.

Deosebirile dintre cele dou\ contracte este dat\ de func]ia economic\ acontractului, în sensul c\ în cazul vânz\rii - cump\r\rii comerciale cump\rarease realizeaz\ în scop de revânzare [i de ob]inere de profit, în timp ce vânzareaare acela[i scop. Vânzarea - cump\rarea civil\ urm\re[te de obiceisatisfacerea nevoilor individuale ale persoanei fizice ori juridice, respectivconsumul sau folosirea în interes propriu a diferitelor bunuri aflate în circuitulcivil, f\r\ a se avea în vedere ob]inerea de profit.

În absen]a unei defini]ii date de Codul comercial, putem defini contractul devânzare-cump\rare comercial\ pe baza dispozi]iilor art. 1294 /Cod civil ca fiindcontractul prin care o parte (vânz\torul) se oblig\ s\ transmit\ dreptul deproprietate asupra unui bun c\tre cealalt\ parte (cump\r\torul), care se oblig\la rândul s\u s\ pl\teasc\ celei dintâi o sum\ de bani numit\ pre].

Contractul de vânzare-cump\rare comercial\ este supus unei dublesubordon\ri legale, civil\ [i comercial\. Vânzarea - cump\rarea comercial\ nupoate avea ca obiect bunuri imobile, deoarece respectivele acte suntconsiderate ca având natur\ juridic\ civil\ [i nu comercial\.

Principala tr\s\tur\ caracteristic\ a vânz\rii - cump\r\rii comerciale o constituieinten]ia de revânzare: cump\rarea este f\cut\ cu scopul revânz\rii ori închirierii, iarvânzarea este precedat\ de o cump\rare f\cut\ în scop de revânzare.

Elementele esen]iale ale contractului de vânzare-cump\rare decurg dincoroborarea dispozi]iilor Codului civil cu principiile generale care guverneaz\na[terea contractelor, [i anume: capacitatea [i consim]\mântul p\r]ilor, lucrulcare face obiectul vânz\rii [i pre]ul. Pentru ca vânzarea s\ dobândeasc\ uncaracter comercial, este necesar ca aceasta s\ îndeplineasc\ [i cerin]eleprev\zute Codul comercial.

În ceea ce prive[te ccoonnssiimm]]\\mmâânnttuull la încheierea contractului de vânzare -cump\rare comercial\, condi]iile de manifestare a voin]ei p\r]ilor sunt celeprev\zute de Codul civil. Contractul este considerat încheiat în momentul încare p\r]ile au c\zut de acord asupra obiectului [i pre]ului, cu excep]ia situa]ieiîn care p\r]ile au considerat perfectat contractul din momentul în care aureglementat toate modalit\]ile practice de execu]ie.

Determinarea modalit\]ii [i momentului realiz\rii acordului de voin]\dobânde[te un grad sporit de dificultate atunci când cele dou\ p\r]i se afl\ la


55

distan]\. Aceast\ situa]ie implic\ existen]a unui interval de timp necesar cadeclara]ia de voin]\ a unei p\r]i s\ ajung\ la cealalt\ parte.

Problema acordului de voin]\ presupune existen]a declara]iei de voin]\ ap\r]ii care ia ini]iativa contractului, denumit\ ofert\, [i r\spunsul succesiv aldestinatarului, denumit acceptare, prin care consimte f\r\ rezerve la ofert\ [iprin care se realizeaz\ perfectarea actului juridic.

Oferta trebuie s\ îmbrace forma cerut\ de lege pentru existen]a sauproba]iunea opera]iunii juridice pentru care este f\cut\, iar acceptarea ofertei,pentru a ajunge la cuno[tin]a ofertantului, trebuie s\ se materializeze prin oricemijloc de transmisiune (po[t\, email, fax, telefon, etc.).

Potrivit Codului comercial, contractele încheiate între absen]i se socotescîncheiate din momentul în care acceptarea a ajuns la cuno[tin]a ofertantului.

Încheierea valabil\ a contractului de vânzare - cump\rare este condi]ionat\[i de existen]a capacit\]ii cerut\ de lege pentru p\r]ile contractante. Pe lâng\condi]iile generale privitoare la capacitatea de a încheia acte juridice, Codulcivil stabile[te anumite condi]ii specifice contractului de vânzare - cump\rarereferitoare la unele interdic]ii precum cele stabilite de Codul civil care statueaz\c\ „pot cump\ra [i vinde to]i c\rora nu le este oprit prin legi". De aici sedesprinde concluzia c\ în materia vânz\rii cump\r\rii, capacitatea este regula,iar incapacitatea este excep]ia.

OObbiieeccttuull contractului de vânzare - cump\rare comercial\ are în con]inutuls\u dou\ presta]ii: lucrul vândut [i pre]ul vânz\rii. Lucrul vândut trebuie s\ fieun bun mobil, corporal sau incorporal, s\ se afle în circuitul civil, s\ existe, s\fie determinat sau determinabil. Pre]ul vânz\rii trebuie stabilit în bani, s\ fiedeterminat sau determinabil, s\ fie real [i serios.

EEffeecctteellee contractului de vânzare - cump\rare comercial\ suntasem\n\toare celor produse de contractul de vânzare cump\rare civil\.Efectul esen]ial îl constituie transmiterea dreptului de proprietate, a altui dreptreal sau a unui drept de crean]\ asupra lucrului, precum [i transmitereariscurilor de la vânz\tor la cump\r\tor.

Portofoliu

I. Dup\ modelul dat, redacta]i un contract de vânzare - cump\rarecomercial\ cu executare succesiv\, `ncheiat `ntre SC Alfa S.R.L. cu sediul `nBucure[ti, Str. Parfumului, nr. 6-7, Sector 3, reprezentat\ prin D-na IonescuAna, `n calitate de vânz\tor [i SC Beta S.R.L. cu sediul `n Bucure[ti, Str.Veseliei, nr. 5-8, Sector 5, reprezentat\ prin D-ul Popescu Cristian, `ncalitate de cump\r\tor. Vânz\torul vinde cump\r\torului o cantitate de 8260kg biscui]i Alfa la un pre] unitar de 25 lei/ kg.


56

1


57

2


58

3


59

4


60

III.3.2. CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNC|

Contractul de munc\ este în]elegerea dintre o persoan\ fizic\, salariat [i opersoan\ fizic\ sau persoan\ juridic\ denumit\ angajator, prin care salariatulse oblig\ s\ presteze munca prev\zut\ în contract, îndeplinind atribu]iile ce [ile-a asumat, în condi]iile de disciplin\ stabilite prin lege [i de c\tre angajator,în schimbul unui salariu [i a altor drepturi convenite.

Legisla]ia muncii stabile[te în mod expres condi]iile în care se pot încheiacontracte individuale de munc\. Acestea sunt denumite condi]ii de validitate [ise împart în dou\ mari categorii:

condi]ii generale, aplicabile tuturor categoriilor de contracte individuale demunc\;

condi]ii speciale, aplicabile numai anumitor categorii de contracteindividuale de munc\, expres prev\zute de lege.

CCoonnddii]]iiiillee ggeenneerraallee necesare pentru încheierea valabil\ a contractelor individuale de munc\ privesc:

capacitatea p\r]ilor de a încheia astfel d contracte;consim]\mântul p\r]ilor;obiectul [i cauza contractului individual de munc\;efectuarea examenului medical;condi]iile de studii [i vechime,verificarea aptitudinilor [i preg\tirii profesionale;durata contractului individual de munc\;con]inutul [i forma contractului individual de munc\.

Încadrarea în anumite func]ii sau încadrarea unor anumite categorii depersoane este supus\ unor ccoonnddii]]iiii ssppeecciiaallee [i anume:

existen]a unui act de alegere sau numire în func]ie;ob]inerea de avize, acorduri sau aprob\ri prealabile;ob]inerea unui permis de munc\.

Durata reprezint\ o important\ clauz\ a contractului individual de munc\.Din acest punct de vedere contractele individuale de munc\ se împart în dou\categorii: contracte încheiate pe durat\ nedeterminat\, care constituie regula [icontracte încheiate pe durat\ determinat\, care constituie excep]ia de la regul\.

Clauzele negociate de p\r]i cu ocazia încheierii contractului formeaz\, înansamblul lor, ccoonn]]iinnuuttuull ccoonnttrraaccttuulluuii iinnddiivviidduuaall ddee mmuunncc\\.. În con]inutulcontractului individual de munc\ sunt cuprinse drepturile [i obliga]iile reciprocepe care p\r]ile au convenit s\ [i le asume prin acordul lor de voin]\ liberexprimat, cu respectarea legisla]iei muncii, precum [i a clauzelor stipulate încontractele colective de munc\.


61

La încheierea contractului individual de munc\, p\r]ile au obliga]ia s\stabileasc\ o serie de clauze generale, precum: felul muncii, locul muncii [isalariul care sunt considerate elementele esen]iale ale contractului. Felulmuncii este determinat de func]ia sau meseria în care este încadrat salariatul,locul muncii este determinat de unitatea [i localitatea sau teritoriul în caresalariatul î[i desf\[oar\ activitatea, iar salariul (alc\tuit din salariul de baz\,sporuri, adaosuri, etc.) prev\zut în contract este cel stabilit pe baza negocieriicolective sau individuale ori cel prev\zut de legi sau de hot\râri ale Guvernului.

În afara cauzelor generale, între p\r]i pot fi negociate [i cuprinse încontractul individual de munc\ [i alte clauze specifice. Sunt considerateclauze specifice, f\r\ ca enumerarea s\ fie limitativ\:

a) clauza cu privire la formarea profesional\;b) clauza de neconcuren]\;c) clauza de mobilitate;d) clauza de confiden]ialitate.a) În ceea ce prive[te clauza cu privire la formarea profesional\, conform

articolului 189 din Codul Muncii, formarea profesional\ a salaria]ilor se poaterealiza prin urm\toarele forme: participarea la cursuri organizate de c\treangajator sau de c\tre furnizorii de servicii de formare profesional\ din ]ar\ saudin str\in\tate; stagii de adaptare profesional\ la cerin]ele postului [i al loculuide munc\; stagii de practic\ [i specializare în ]ar\ [i în str\in\tate;ucenicieorganizat\ la locul de munc\;formare individualizat\; alte forme de preg\tireconvenite între angajator [i salariat.

Modalitatea concret\ de formare profesional\, drepturile [i obliga]iilep\r]ilor, durata form\rii profesionale, precum [i orice alte aspecte legate deformarea profesional\ fac obiectul unor acte adi]ionale la contracteleindividuale de munc\.

b) Clauza de neconcuren]\ oblig\ salariatul de a nu presta, în interesul s\upropriu sau al unui ter], o activitate care se afl\ în concuren]\ cu cea prestat\la angajatorul s\u, sau de a nu presta o activitate în favoarea unui ter] care seafla în rela]ii de concuren]\ cu angajatorul s\u, [i oblig\ angajatorul de a-i pl\tisalariatului o indemniza]ie lunar\.

Clauza de neconcuren]\ î[i produce efectele numai dac\ în cuprinsulcontractului individual de munc\ sunt prev\zute în mod concret activit\]ile ce îisunt interzise salariatului pe durata contractului. Clauza de neconcuren]\ nupoate fi stabilit\ pe durata perioadei de prob\.

În cazul nerespect\rii clauzei de neconcuren]\, salariatul poate fi obligat larestituirea indemniza]iei [i, dup\ caz, la daune-interese corespunz\toareprejudiciului pe care l-a produs angajatorului.


62

c) Prin clauza de confiden]ialitate p\r]ile convin ca, pe toat\ duratacontractului [i dup\ încetarea acestuia, s\ nu transmit\ date sau informa]ii decare au luat cuno[tin]\ în timpul execut\rii contractului individual de munc\, încondi]iile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de munc\sau în contractele individuale de munc\.

Nerespectarea acestei clauze de c\tre oricare dintre p\r]i atrage obligareacelui în culp\ la plata de daune-interese."

Contractul individual de munc\ cuprinde [i clauze referitoare la oobblliiggaa]]iiiilleeggeenneerraallee aallee pp\\rr]]iilloorr..

Obliga]iile generale ale angajatorului se refer\, în principal, la asigurareacondi]iilor corespunz\toare de lucru [i la acordarea tuturor drepturilor care secuvin salariatului, în condi]iile prev\zute de legisla]ia muncii [i de contractulcolectiv de munc\.

Obliga]iile generale ale salariatului se refer\ la îndeplinirea atribu]iilor deserviciu stabilite prin fi[a postului [i dispozi]iile de lucru, respectarea prevederilorcontractului colectiv de munc\, a regulamentului de ordine interioar\, normelorde protec]ia muncii, de prevenire [i stingere a incendiilor, etc.

Contractul individual de munc\ poate cuprinde [i obliga]iile specifice alep\r]ilor. Obliga]iile specifice angajatorului pot fi: obliga]ia de asigurare a uneilocuin]e ca accesoriu al contractului individual de munc\, transportul periodicpentru vizitarea familiei, folosirea cantinelor, etc. Obliga]iile specifice alesalariatului pot fi, de exemplu, cele stabilite pentru un anumit loc de munc\ cumar fi situa]ia personalului de serviciu care este obligat s\ presteze muncapotrivit unui program de lucru diferit fa]\ de restul personalului.

Potrivit prevederilor Codului muncii, contractul individual de munc\ seîncheie în scris. Aceast\ cerin]\ rezult\ din obliga]ia pentru anumite categoriide angajatori de a înregistra la direc]iile de munc\ [i protec]ie social\contractele individuale de munc\ încheiate cu salaria]ii proprii. Forma scris\ acontractului individual de munc\ reprezint\ o condi]ie de prob\ pentrudovedirea ulterioar\ a elementelor [i con]inutului contractului.

Potrivit Codului muncii, modalit\]ile de încetare a contractului individual demunc\ sunt urm\toarele:

expirarea termenului pentru care a fost încheiat;acordul p\r]ilor;desfacerea contractului prin dispozi]ia unei p\r]i, în cazurile [i condi]iile

expres prev\zute de lege.Încetarea este termenul generic care se refer\ la toate cazurile de încetare

a contractului, iar desfacerea se refer\ numai la încetarea contractuluiindividual de munc\ ca urmare a manifest\rii de voin]\ a unei p\r]i acontractului.


63

1


64

2


65

3


66

III.3.3. CONTRACTUL DE LEASING

No]iunea de leasing

Leasing-ul este o opera]iune juridic\ prin care o persoan\ cump\r\ un bunspre a-l închiria unei alte persoane.

Leasing-ul a ap\rut pentru prima data în Statele Unite ale Americii, ca maiapoi, treptat, sa p\trund\ [i în alte ]\ri, îndeosebi în Europa2.

Leasing-ul a fost determinat, în apari]ia sa de cauze obiective. Astfel, în S.U.A.,în Marea Britanie [i în alte ]\ri erau întâmpinate greut\]i în finan]area afacerilor, caurmare a rigidit\]ii formelor si procedeelor existente. Oamenii de afaceri sim]eaunevoia dot\rii societ\]ilor lor comerciale cu echipamente moderne, în condi]iile încare utilajele din dotare se învecheau, mai ales ca efect al uzurii lor morale.Formula cump\r\rii unor bunuri de la vânz\tor în scopul închirierii lor acelor clien]icare aveau nevoie de ele a ap\rut ca o formula salvatoare si eficient\.

OObbiieeccttuull contractului de leasing îl constituie, în general, închiriereatemporar\ a bunurilor de investi]ii, a bunurilor imobiliare, a serviciilor. Cel maifrecvent se închiriaz\ ma[ini si utilaje.

EElleemmeenntteellee definitorii ale contractului de leasing sunt:cump\rarea unor bunuri în scopul închirierii lor; închirierea acestor bunuri în scopul unei redeven]e locative; folosirea acestor bunuri de c\tre client în scopuri profesionale; latitudinea clientului sa achizi]ioneze bunul respectiv la sfâr[itul loca]iunii.

În contractul de leasing sunt implicate mai multe p\r]i, [i anume:cump\r\torul - persoana care cump\r\ bunul pentru a-l închiria;vânz\torul - persoana care vinde bunul si care poate fi chiar produc\torul

acestui bun;clientul - persoana care are nevoie [i, deci, solicit\ ma[ina sau utilajul

respectiv în loca]ie.Prin intermediul acestui contract, cump\r\torul ob]ine beneficii importante,

vânz\torul are o pia]\ asigurat\ pentru produsele sale, iar clientul areposibilitatea s\-[i procure ma[inile si utilajele f\r\ investi]ii prea mari. Mai mult,el realizeaz\ reducerea cheltuielilor de produc]ie [i de credite pentru pl\]i.

A[a cum se arat\ în literatura juridic\ de specialitate, în cadrul opera]iunii deleasing: „locatarul are ini]iativa afacerii, vânz\torul o permite, creditorul ofaciliteaz\ [i fiecare, ac]ionând în interes propriu, ac]ioneaz\ în acela[i timp [iîn folosul celorlal]i".

2 În România, leasing-ul a fost reglementat prin Ordonan]a de urgen]\ nr. 51/1997republicat\, modificat\ [i completat\ prin Legea nr. 287/2006.


67

Principalele forme ale leasing-ului

Formele leasing-ului sunt diferite, fiind determinate [i folosite în func]ie deposibilit\]ile de finan]are ale furnizorului, de limitele pie]ei, gradul de organizaresi desfacere al produselor la export.

1. ~n func]ie de obiectul s\u, leasing-ul poate fi mobiliar sau imobiliar. Înrela]iile comerciale interna]ionale, un loc important revine lleeaassiinngg--uulluuii mmoobbiilliiaarr,pentru c\ se refer\ la echipamente industriale, oferind garan]ia folosirii lor pe operioad\ mai mare de un an, dând posibilitatea utilizatorului s\ achizi]ionezeechipamentul la expirarea termenului de loca]ie. LLeeaassiinngg--uull mmoobbiilliiaarr reprezint\op]iunea cea mai frecvent\ în rela]iile comerciale interna]ionale si din motivefinanciare.

2. ~n raport de implicarea p\r]ilor, leasing-ul este direct sau indirect. LLeeaassiinngg--uull ddiirreecctt este întâlnit atunci când perfectarea contractului are loc între furnizorsi client, iar lleeaassiinngg--uull iinnddiirreecctt exist\ atunci când este realizat prin intermediulunei societ\]i specializate.

3. Dup\ con]inutul ratelor, leasing-ul este financiar sau opera]ional. LLeeaassiinngg--uull ffiinnaanncciiaarr se caracterizeaz\ prin aceea c\ în perioada de baz\ a închirierii esterecuperat pre]ul de export, costurile auxiliare [i se ob]ine un anumit beneficiu.

LLeeaassiinngg--uull ooppeerraa]]iioonnaall este caracterizat prin aceea c\ în perioada de baz\se ob]ine numai o parte din pre]ul de export.

4. Dup\ procedurile de calcul al ratelor, leasing-ul este net sau brut.LLeeaassiinngg--uull nneett este acela în care ratele cuprind pre]ul net de vânzare alechipamentului si beneficiul realizat din utilizarea bunului respectiv. LLeeaassiinngg--uullbbrruutt,, care mai este cunoscut si sub denumirea de full-service leasing, esteacela în care ratele includ: pre]ul net de vânzare al bunurilor închiriate;cheltuielile efectuate pentru între]inerea [i repara]iile echipamentelor, ma[inilorsau utilajelor închiriate; beneficiile realizate pe parcursul utiliz\rii lor.

5. Dup\ durata închirierii, leasing-ul poate fi pe termen scurt sau pe termenlung. LLeeaassiinngg--uull ppee tteerrmmeenn ssccuurrtt implic\ închirierea echipamentelor pe bazamai multor contracte de o durata mai redusa. LLeeaassiinngg--uull ppee tteerrmmeenn lluunngg esteacela în care se încheie un singur contract pentru întreaga perioada.

Efectele contractului de leasing

În contractul de leasing, obliga]iile vânz\torului sunt:s\ livreze un echipament de calitate, adic\ în stare de func]ionare;s\ asigure asisten]a tehnic\ a personalului care îl va exploata;s\ asigure piesele de schimb necesare repara]iilor ;s\ efectueze repara]iile echipamentului închiriat, în m\sura în care

defec]iunile nu sunt din culpa utilizatorului .


68

UUttiilliizzaattoorruull ((bbeenneeffiicciiaarruull)) aarree oobblliiggaa]]iiaa::s\ pl\teasc\ ratele chiriei, la termenele si condi]iile stipulate în contract;s\ exploateze bunul închiriat prin respectarea instruc]iunilor tehnice;s\ nu efectueze modific\ri în construc]ia echipamentului închiriat; în

cazul în care asemenea modific\ri sunt necesare, utilizatorul are obliga]ia s\solicite acordul societ\]ii de leasing;

s\ conserve bunul în stare de func]ionare ;s\ asigure echipamentul închiriat în folosul societ\]ii de leasing.

Societatea de leasing are, la rândul ei, câteva obliga]ii a c\ror aducere laîndeplinire se întemeiaz\ pe clauzele stipulate în contract.

Astfel, societatea de leasing are obliga]ia s\ înlocuiasc\ bunul avariat. Deasemenea, societatea de leasing poate înlocui echipamentul învechit, uzat saudep\[it. Aceasta înlocuire implica perceperea unei chirii majorate.

Societatea de leasing are dreptul sa controleze modul în care este exploatatechipamentul de c\tre beneficiar.

Dac\ beneficiarul nu pl\te[te ratele la termenele [i în condi]iile stipulate încontract societatea de leasing are dreptul sa rezilieze de plin drept contractul,iar clientul are obliga]ia:

s\ restituie echipamentul; s\ suporte cheltuielile aferente; s\ pl\teasc\ ratele restante ale chiriilor.

Mai mult, beneficiarul este obligat sa pl\teasc\ o îndemniza]ie forfetar\ dereziliere, care reprezint\ ratele restante viitoare. Toate acestea pun în eviden]\existen]a unor condi]ii severe impuse de institu]ia finan]atoare beneficiarului.Toate aceste m\suri au caracter sanc]ionator, de pedepsire a utilizatorului.

Finan]atorul prime[te bunul înapoi, având posibilitatea s\-l reînchirieze uneialte persoane sau s\-l vând\, în timp ce prime[te [i plata integral\ a tuturorratelor, calculate în raport cu via]a economic\ a echipamentului respectiv.

Cu toat\ severitatea acestor m\suri în privin]a beneficiarului, instan]elearbitrale s-au pronun]at constant în favoarea creditorului, argumentul evocatfiind ca, în felul acesta utilizatorul, primul interesat în încheierea unui contractde leasing, trebuie sa respecte cu scrupulozitate toate clauzele contractului,deoarece numai în cazul unui asemenea comportament, au de câ[tigat toatep\r]ile implicate, iar afacerea se deruleaz\ cu succes.


69

1


70

2


71

3


72

III.3.4. CONTRACTUL DE FRANCIZ| (FRANCHISING)

Conceptul de franciz\ reprezint\ îmbinarea original\ a trei elemente:1. dreptul de proprietate asupra semnelor distinctive pentru consumatori:

marc\, firm\, emblem\, marc\ de fabric\, de comer] sau de servicii, sigl\ etc.;2. dreptul de folosin]\ a unui know-how3, al unei experien]e;3. ansamblul de produse, servicii sau tehnologii ce urmeaz\ a fi exploatate

sau dezvoltate.Franciza este o strategie de dezvoltare a unei afaceri. Este o form\ de comer] care pune în leg\tur\ un francizor (proprietar al unei m\rci [i

de]in\tor de know-how) [i un comerciant independent care se nume[tefrancizat. Pentru proprietarul a facerii, franciza este un mod de extindere aafacerii. Pentru francizat, este o oportunitate de a deschide [i a conduce oafacere sub o marc\ recunoscut\.

Francizatul pl\te[te francizorului o tax\ de intrare în re]eaua de franciz\(tax\ de franciz\ - entry fee) [i o tax\ periodic\ (redeven]\ - royalties). Printaxa de intrare sunt remunerate investi]iile francizorului [i serviciile furnizate deacesta francizatului înaintea deschiderii activit\]ii economice în regim defranciz\. Taxa periodic\ compenseaz\ serviciile furnizate pe toat\ duratacontractului. Francizorul poate controla modul în care francizatul respect\angajamentele asumate prin contractul de franciz\.

Cu alte cuvinte franciza este un sistem de marketing prin care francizorul d\dreptul francizatului s\ vând\ bunuri, s\ presteze servicii sau chiar s\ produc\bunuri sub marca sa. Rela]ia dintre francizor [i francizat se întemeiaz\ pe uncontract, care se nume[te contract de franciz\.

O franciz\ se deschide atunci când francizorul autorizeaz\ un francizat s\utilizeze marca [i metodele sale de organizare a afacerii. Francizatul este deacord s\ func]ioneze conform condi]iilor stipulate în contractul de franciz\, iar

FFrraanncciizzaa eessttee uunn ssiisstteemm ddee ccoommeerrcciiaalliizzaarree -- bbaazzaatt ppee oo ccoollaabboorraarreeccoonnttiinnuu\\ îînnttrree ppeerrssooaannee ffiizziiccee [[ii jjuurriiddiiccee,, iinnddeeppeennddeennttee ddiinn ppuunncctt ddeevveeddeerree ffiinnaanncciiaarr,, pprriinn ccaarree oo ppeerrssooaann\\,, ddeennuummiitt\\ ffrraanncciizzoorr,, aaccoorrdd\\ uunneeiiaallttee ppeerrssooaannee,, ddeennuummiitt\\ bbeenneeffiicciiaarr,, ddrreeppttuull ddee aa eexxppllooaattaa oo aaffaacceerree,, uunnpprroodduuss,, oo tteehhnnoollooggiiee ssaauu uunn sseerrvviicciiuu..

3 Know-how este o expresie provenind din limba englez\ care înseamn\ „a [ti cum", „a [tiîn ce fel" [i care determin\ ansamblul de cuno[tin]e tehnice necesare fabric\rii, func]ion\rii oricomercializ\rii unor produse sau elabor\rii [i func]ion\rii unor tehnologii ori procedee.


73

francizorul acord\ francizatului sprijin [i asisten]\ în deschiderea [i derulareaafacerii.

Francizatul pl\te[te francizorului o tax\ de intrare în re]eaua de franciz\(tax\ de franciz\ - entry fee) [i o tax\ periodic\ (redeven]\ - royalties). Printaxa de intrare sunt remunerate investi]iile francizorului [i serviciile furnizate deacesta francizatului înaintea deschiderii activit\]ii economice în regim defranciz\. Taxa periodic\ compenseaz\ serviciile furnizate pe toat\ duratacontractului. Francizorul poate controla modul în care francizatul respect\angajamentele asumate prin contractul de franciz\.

Cu alte cuvinte franciza este un sistem de marketing prin care francizorul d\dreptul francizatului s\ vând\ bunuri, s\ presteze servicii sau chiar s\ produc\bunuri sub marca sa. Rela]ia dintre francizor [i francizat se întemeiaz\ pe uncontract, care se nume[te contract de franciz\.

Francizorul ofer\ francizatului dreptul de a folosi marca [i celelalte semnedistinctive ale afacerii sale [i pune la dispozi]ie know-how-ul s\u. Deoarecemarca [i semnele distinctive sunt cunoscute, francizatul beneficiaz\ înc\ de ladeschiderea firmei proprii de o clientel\ poten]ial\.

Francizatul este un comerciant independent [i nu un angajat al francizorului.El pl\te[te folosin]a dreptului de a desf\[ura afaceri sub marca francizorului [itot el face investi]ia necesar\ activit\]ii comerciale proprii, fiind obligat s\men]in\ standardele [i procedeele puse la punct de francizor.

De[i francizorul [i francizatul sunt întreprinz\tori diferi]i, interesul lor comuncreeaz\ între ei o leg\tur\ permanent\ [i puternic\. Ambii fac parte dintr-ore]ea de franciz\ [i toate actele lor trebuie s\ concureze la men]inerea [icre[terea reputa]iei acesteia. A[a se explic\ de ce francizorul asigur\francizatului asisten]\ continu\ în organizarea magazinului, a unit\]ii, a muncii.

McDonnald`s este recunoscut\ ca prima companie francizoare din lume.Succesul afacerii se datoreaz\ în mare parte beneficiarilor contractelor defranciz\, aproximativ 70% din restaurantele companiei fiind de]inute în temeiulunui contract de franciz\.

Coca - Cola, Pepsi - Cola, Pizza Hut, KFC, Hollywood Music & Film,Kenvelo, Marks & Spencer, Hilton sau Carrefour sunt nume foarte cunoscutetuturor. Pu]ini [tiu c\ afacerile care se desf\[oar\ sub aceste mari nume sunt,în tot sau în parte, francize.

Pentru a ob]ine o franciz\ McDonnald s fondurile de care trebuie s\dispun\ beneficiarul sunt de minim 175.000 $. Costul unui nou restaurantvariaz\ între 444.000 $ [i 744.000 $ în func]ie de m\rimea sa, zona în careeste amplasat, cheltuielile premerg\toare deschiderii, echipamentul debuc\t\rie, decoruri etc. Aceste sume sunt pl\tite furnizorilor. În plus, lamomentul deschiderii se cere o plat\ ini]ial\ de 45.000 $ care este achitat\c\tre McDonnald s Corporation pentru fiecare nou restaurant. Pentru a putea


74

încheia un contract de franciz\ cu compania, beneficiarul trebuie s\ fie capabils\ asigure singur finan]area afacerii f\r\ a apela la rude, prieteni sau asocia]i.Beneficiarul este ales în considerarea persoanei [i nu poate avea aceast\calitate decât o singur\ persoan\ fizic\. Cei care doresc s\ devin\ beneficiariai contractului de franciz\ trebuie s\ urmeze un curs complex de preg\tireorganizat de companie [i s\ dea dovad\ de disponibilitate geografic\,deoarece pân\ la sfâr[itul cursului nu se poate prevedea care dintrerestaurantele nou deschise va fi disponibil. De asemenea, alegereabeneficiarului nu are leg\tur\ cu alegerea locului în care va fi plasatrestaurantul.

Drepturile asupra terenului [i asupra cl\dirii apar]in companiei careconstruie[te efectiv restaurantul, respectând un design specific. Beneficiarulare obliga]ia de a finan]a toate echipamentele, toat\ aparatura necesar\ înbuc\t\rie, mobilierul, decora]iunile etc.

În momentul finaliz\rii restaurantului, acesta este predat beneficiarului care[i-a terminat preg\tirea [i a primit aprobarea de a deveni de]in\tor - operator.Profitabilitatea depinde de un num\r de factori care includ vânz\rile, locul undeeste plasat, abilitatea beneficiarului de a conduce afacerea.

McDonnald s este ast\zi cea mai extins\ [i mai cunoscut\ re]ea derestaurante fast-food din lume, cuprinzând la ora actual\ peste 29.000 derestaurante deschise în 121 de ]\ri ale globului majoritatea lor operând însistem de franciz\.

Cel mai interesant fenomen care se produce în acest timp în evolu]iafrancizei este transferul acestui sistem din zona comercial\ c\tre zonelenecomerciale. Activit\]i medicale, de stomatologie, de artizanat, agricole,profesii liberale, afaceri imobiliare se pot realiza ast\zi în baza unor contractede franciz\ care folosesc metode de succes deja experimentate.


75

1


76

2


77

3


78

4


79

5


80

6


81

7


82

8


83

III.3.5. CONTRACTUL DE LÖHN

P\r]ile contractului de lohn sunt persoane juridice care se identific\ prindenumire, sediu, num\r de înregistrare la Registrul Comer]ului, cod fiscal, contbancar [i sucursal\, reprezentant, calitatea contractual\ (produc\tor/beneficiar).

Temeiul legal al acestui contract îl constituie legisla]ia interna]ional\.Contractul de lohn cuprinde o serie de clauze obligatorii, dintre care

enumer\m:a) Obiectul contractului constituit din punerea la dispozi]ia produc\torului de

c\tre beneficiar a materiei prime si materialelor, cu scopul de a fi prelucratecorespunz\tor cu documenta]ia si prescrip]iile tehnice pe care acesta le punela dispozi]ia produc\torului;

b) Termenul de livrare a produselor finite;c) Pre]ul - se specific\ atât pre]ul unitar cât [i valoarea total\ a contractului;d) Drepturile si obliga]iile produc\torului:

s\ asigure toate autoriza]iile privind importul materialelor puse ladispozi]ie de beneficiar, exportul produselor finite c\tre beneficiar saumandatarul acestuia;

s\ respecte programul de fabrica]ie convenit între p\r]i;s\ primeasc\ materia prima si materialele;s\ asigure garan]ii materiale care s\ poat\ fi încasate de c\tre beneficiar,

daca nu respecta contractul.e) Drepturile [i obliga]iile beneficiarului:

s\ asigure materiile prime [i materialele ;s\ asigure livr\rile de materii prime si materiale conform programului

stabilit de produc\tor;s\ preia produsele finite;s\ asigure plata;s\ asigure plata de taxe pentru ]\rile unde livreaz\ marf\;s\ controleze [i s\ supravegheze procesul de prelucrare;

LLoohhnn--uull rreepprreezziinntt\\ uunn ttiipp ddee ccoonnttrraacctt iinntteerrnnaa]]iioonnaall pprriinn ccaarree uunnpprroodduucc\\ttoorr ((eexxeeccuuttaanntt)) ssee oobblliigg\\ ss\\ eexxeeccuuttee uunn pprroodduuss llaa ccoommaannddaa uunnuuiibbeenneeffiicciiaarr ((oorrddoonnaattoorr)),, îînn sscchhiimmbbuull uunneeii rreemmuunneerraa]]iiii [[ii ppee bbaazzaaddooccuummeennttaa]]iieeii tteehhnniiccee ppuuss\\ llaa ddiissppoozzii]]iiee ddee oorrddoonnaattoorr..


84

s\ asigure plata asigur\rii, transportului, materiilor prime, materialelor siproduselor finite.

În ]\rile unde for]a de munc\ este ieftin\, cum este cazul României, alstatelor din Sud-Estul Europei sau al celor asiatice (China, India, Taiwan, ca s\d\m doar câteva exemple), se practic\ frecvent sistemul de produc]ie în lohn.Beneficiarul pune la dispozi]ia produc\torului materialele [i materiile prime,documenta]ia de execu]ie (modele, proiecte, desene etc.) dup\ care va firealizat produsul finit, stabile[te parametrii tehnici [i indicatorii de calitate aiprodusului finit. La rândul s\u produc\torul se angajeaz\ s\ realizeze produsulfinit în conformitate cu normele tehnice stabilite de beneficiar, pân\ la dataprev\zut\ în contractul de lohn.

Desigur, ca s\ poat\ fi îndeplinite aceste condi]ii, trebuie asigurate [iechipamentele tehnologice [i know-how-ul necesare. Produc\torul are îns\avantajul c\ de acestea se ocup\ de multe ori însu[i beneficiarul, care asigur\retehnologizarea fabricii, calificând/specializând [i mâna de lucru la standardeoccidentale [i asigurând consultan]a de specialitate. Iar investi]iaproduc\torului este minim\, deoarece beneficiarul suport\ [i cheltuielile deaprovizionare, costurile de produc]ie, transport [i desfacere.

Pe de alt\ parte îns\, produc\torului ii revine doar un mic procent din profit,care nu ii permite o dezvoltare a afacerii, prin for]e proprii. El r\mâne în acestfel dependent de beneficiarii care ii aduc comenzi. Iar volumul acestora trebuies\ fie foarte ridicat, pentru ca venitul produc\torului s\ creasc\ [i el directpropor]ional.

Sistemul de lohn este preferat [i de întreprinz\torii care au f\cut investi]ii -[i-au deschis mici fabrici, au cump\rat tehnologie modern\ etc. - [i doresc s\le recupereze în timp cât mai scurt [i s\ asigure continuitatea produc]iei.

Industria confec]iilor r\mâne domeniul predilect pentru produc]ia în lohn,deoarece aici nivelul de salarizare este sc\zut, iar retehnologizarea necesit\investi]ii moderate din punct de vedere al beneficiarului. Din pre]ul de vânzareal produsului, unei fabrici de lohn îi revine cam 10% (dar calculat doar la costulmanoperei), iar salariatului în jur de un procent. Dar confec]iile nu sunt singuraramur\ unde se practic\ lohn-ul. Un alt sector este cel al tehnologiei informa]iei(IT), unde programatorii români sunt pl\ti]i de câteva ori mai pu]in decât colegiilor din Occident.

De[i lohn-ul este considerat un tip de tranzac]ie rentabil\ în primul rândpentru beneficiar, a fost adoptat ca mod de produc]ie de multe firme române[ti.Un r\u necesar, pentru ca în multe cazuri reprezenta singura variant\ pentruretehnologizare [i investi]ii sau, f\r\ comenzi (chiar [i cu profituri reduse),fabrica [i-ar fi închis por]ile. Dar, firmele bazate în mare parte pe lohn au [ansereduse de dezvoltare, tocmai pentru ca profiturile pe care le încaseaz\ suntvizibil mai mici in compara]ie cu exporturile f\cute în nume propriu.


85

R\mâne poate doar satisfac]ia c\ un tricou Lacoste, o pereche de pantofiSergio Tacchini, o rochie Oscar de la Renta sau Versace ori ni[te blue jeansCalvin Klein, ascund, sub o marc\ celebr\, munca bine f\cut\ a unui român.


1. Defini]i contractul de vânzare-cump\rare comercial\.2. Analiza]i diferen]ele dintre contractul civil de vânzare-cump\rare [i

contractul de vânzare-cump\rare comercial\.3. Explica]i obiectul contractului de vânzare-cump\rare comercial\.4. Defini]i contractul individual de munc\5. Analiza]i elementele definitorii ale contractului de leasing.6. Defini]i contractul de lohn.

II. Enumera]i [i analiza]i condi]iile speciale ale contractului individual demunc\.

III. Analiza]i în mod distinct fiecare form\ a leasing-ului.


86

III.4 M|SURI APLICATE ÎN CAZULNERESPECT|RII OBLIGA}IILORCONTRACTUALE

Raportul juridic obliga]ional confer\ creditorului dreptul de a pretindedebitorului s\ dea, s\ fac\ sau s\ nu fac\ ceva, presta]ie pe care acesta dinurm\ este îndatorat s\ o execute sub sanc]iunea constrângerii statului.Executarea presta]iei datorate de debitor are ca efect realizarea dreptului decrean]\, respectiv liberarea lui de datorie [i implicit stingerea raportului juridicde obliga]ie.

Executarea în natur\ a obliga]iilor contractuale este o regul\ cu valoare deprincipiu. De cele mai multe ori, executarea în natur\ a presta]iilor pe care [i ledatoreaz\ p\r]ile contractante este voluntar\, prin plat\. Atunci când debitorulrefuz\ s\ execute presta]ia, creditorul poate recurge la anumite mijloacejuridice prev\zute de lege pentru a ob]ine în natur\ presta]ia, la care esteîndrept\]it. Aceste mijloace juridice sunt: executarea silit\ în natur\ a obliga]ieide a da; autorizarea creditorului de a lua el însu[i m\suri de executare înnatur\ a obliga]iei; sistemul daunelor cominatorii.

A) Executarea silit\ în natur\ a obliga]iilor contractuale este procedura prinintermediul c\reia creditorul, titular al unui drept înscris într-o hot\rârejudec\toreasc\ sau într-un alt titlu executoriu, constrânge pe debitorul s\u s\-[i îndeplineasc\ obliga]ia ce decurge din contract, efectiv [i legal. Prin platasilit\ creditorul ob]ine executarea for]at\ în natur\ a obliga]iei debitorului.

B) Creditorul poate fi autorizatde c\tre instan]\ de a luam\surile necesare de executareîn natur\ a unor obliga]ii, pecheltuiala debitorului. Aceast\executare este proprie obliga]iilorcare au ca obiect presta]ia de ada bunuri de gen pe care debitorulnu le are, presta]ia de a face saua nu face.

C) În situa]ia în care debitorul persist\ în atitudinea sa de a nu-[i executaobliga]ia, chiar când se apeleaz\ la mijloace de executare silit\, legiuitorulofer\ creditorului posibilitatea de constrângere a debitorului prin daune


87

cominatorii. Daunele cominatorii constau într-o sum\ de bani pe care debitorultrebuie s\ o pl\teasc\ pentru fiecare zi de întârziere sau pentru o alt\ unitatede timp. Daunele cominatorii nu se aplic\ obliga]iilor care au ca obiect sume debani, deoarece acestea produc dobânzi în caz de întârziere în executare.

Dac\ îndeplinirea în natur\ nu mai poate avea loc, devenind imposibil\ dinculpa debitorului, neexecutarea obliga]iei are drept consecin]\ plata unei sumede bani pe care debitorul este dator s-o achite creditorului, cu titlu dedesp\gubire pentru repararea pagubelor ce i-au fost provocate. Desp\gubirileîn bani, pe care debitorul este obligat s\ le pl\teasc\, în scopul repar\riiprejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecut\rii obliga]iei contractuale,se numesc daune-interese.

III.4 .1 BLOCAREA CONTULUI BANCAR

Opera]iunile bancare se efectueaz\ prin înscriere în contul bancar deschisde banc\ pe numele clientului. Conturile bancare destinate opera]iunilor cuclientela - persoane fizice [i juridice - îndeplinesc dou\ func]ii principale:

de instrument al tehnicii contabile; de instrument al regl\rii crean]elor b\ne[ti între coresponden]i.

Contul face dovada opera]iunilor b\ne[ti care se efectueaz\ între doicoresponden]i, prezentându-se sub forma unui tablou al crean]elor [i datoriilorreciproce existente între ace[tia.

Blocarea disponibilului din cont poate fi dispus\ prin poprire de c\treinstan]a judec\toreasc\ [i de c\tre organele financiare. Blocarea areîntotdeauna caracter temporar [i nu împiedic\ efectuarea opera]iunilor decreditare a contului.

Poprirea este un act de executare silit\. Sediul materiei îl g\sim în Codul deprocedur\ civil\, articolele 452-461.

Institu]ia popririi - ca act de executare silit\ - presupune existen]a a treipersoane: creditorul popritor, debitorul si ter]ul poprit, un rol însemnat având înnoua reglementare legislativ\ executorul, cel prin care se înfiin]eaz\ poprirea.

Poprirea se înfiin]eaz\:de c\tre instan]\, din oficiu, de îndat\ ce hot\rârea este executorie,

pentru sume datorate în condi]ii speciale (când sumele sunt datorate cu titlu dedesp\gubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, v\t\marecorporal\, etc.);

de c\tre executor, în celelalte cazuri.Creditorul, în baza unui titlu executoriu , face o cerere de poprire c\tre

executor, indicându-i eventual un ter] asupra c\ruia s\ se îndrepte, ter] despre


88

care are cuno[tin]\ c\ de]ine sau va de]ine într-un viitor apropiat sume de bani,titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urm\ribile apar]inânddebitorului.

În urma acestei cereri, ter]ul este obligat, dup\ ce verific\ titlul executoriu4,s\ cerceteze dac\ de]ine în fapt bunuri sau sume de bani ale debitorului.

Poprirea presupune, din partea ter]ului:1) o indisponibilizare a sumelor reclamate prin ordonan]a de poprire, în

condi]iile legii;2) o eliberare a respectivelor sume c\tre executor, în m\sura existentei lor

în conturile debitorului la data depunerii ordonan]ei de poprire.Ca o caracteristic\, fa]\ de celelalte acte de executare silit\, poprirea se

înfiin]eaz\ f\r\ soma]ie si nu este necesar\ nici m\car încuviin]area execut\riisilite de c\tre instan]\. Legea cere doar existenta unui titlu executor.

Executorul va trimite ter]ului o copie certificat\ de pe acest titlu. Sumelepoprite vor fi re]inute si apoi consemnate într-un cont bancar indicat de c\treexecutorul judec\toresc, dovada consemn\rii fiind înmânat\ acestuia.

În cazul în care ter]ul nu-si respect\ obliga]iile ce-i revin pentru efectuareapopririi, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de trei luni dela data când ter]ul trebuia s\ consemneze sau s\ pl\teasc\ suma urm\rit\, potsesiza instan]a de executare în vederea valid\rii popririi.

De asemenea, hot\rârea de validare constituie titlu executoriu. În cazul contesta]iei la executare, sunt aplicabile prevederile generale

privind aceast\ institu]ie din Codul de procedur\ civil\.

III.4 .2 POPRIREA ASIGURATORIE

Spre deosebire de poprirea contului bancar, care reprezint\ un act deexecutare silit\, poprirea asiguratorie este o m\sur\ de asigurare.

Potrivit art.597 din Codul de procedur\ civil\, poprirea asiguratorie se poateînfiin]a asupra sumelor de bani sau altor bunuri mobile datorate debitorului deo a treia persoan\ sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unorraporturi juridice existente.

4 Titlu executoriu este actul întocmit potrivit legii, de organele competente, care serve[te lapornirea execut\rii silite [i la realizarea, pe aceast\ cale, a drepturilor recunoscute prinrespectivul act. Legea dispune c\ nici o urm\rire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poateavea loc decât în virtutea unui titlu executoriu.


89

Condi]iile de înfiin]are ale popririi asiguratorii sunt comune cu cele alesechestrului asigurator, în privin]a declan[\rii procesului în care reclamantulsolicit\ obligarea pârâtului la plata unei sume de bani, existen]ei înscrisuluiconstatator al crean]ei [i a depunerii unei cau]iuni de jum\tate din valoareareclamat\ în lipsa unui înscris.

De asemenea, dispozi]iile care reglementeaz\ înfiin]area, aducerea laîndeplinire [i ridicarea sechestrului asigurator se aplic\ în mod corespunz\tor[i popririi asiguratorii

III.4 .3. SECHESTRUL ASIGURATOR

Sechestrul asigurator este o m\sur\ asiguratorie care se aplic\ în cazul încare obiectul litigiului îl reprezint\ plata unei sume de bani [i const\ înindisponibilizarea bunurilor mobile [i imobile ale debitorului. Acesta se dispuneîn vederea vânz\rilor silite pentru cazul în care creditorul va avea un titluexecutoriu iar debitorul nu îl va executa de bun\ voie.

În cazul în care cererea de chemare în judecat\ are ca obiect plata uneisume de bani, reclamantul creditor, pentru a preveni actele de înstr\inare debunuri mobile ale debitorului de rea-credin]\, care ar periclita executarea silit\în viitor a hot\rârii ce se va ob]ine, poate recurge la m\sura sechestruluiasigurator.

Codul de procedur\ civil\, în art. 591 alin. 1, prevede urm\toarele: „creditorulcare nu are titlu executoriu, dar a c\rui crean]\ este constatat\ prin act scris [ieste exigibil\, poate solicita înfiin]area unui sechestru asigurator asupra bunurilormobile [i imobile ale debitorului, dac\ dovede[te c\ a intentat ac]iunea. El poatefi obligat la plata unei cau]iuni în cuantumul fixat de c\tre instan]\."

O a doua situa]ie este reglementat\ de art. 591 alin. 2, care prevede c\ : „acela[i drept îl are [i creditorul a c\rui crean]\ nu este constatat\ în scris, dac\dovede[te c\ a intentat ac]iune [i depune, o dat\ cu cererea de sechestru, ocau]iune de jum\tate din valoarea reclamat\."

Cererea de sechestru asigurator se introduce la instan]a de domiciliu aldebitorului, dar, în cazul în care cererea principal\ se solu]ioneaz\ de o alt\instan]\, aceasta devine competent\ s\ solu]ioneze [i cererea de sechestruasigurator. Cererea de înfiin]are a sechestrului asigurator se solu]ioneaz\ înregim de urgen]\, în camera de Consiliu, f\r\ citarea p\r]ilor, pronun]ând oîncheiere executorie, care indiferent dac\ a fost admis\ sau respins\ estesupus\ numai recursului5 , în termen de 5 zile de la comunicare.

5 Recursul este o cale de atac prin care partea interesat\ solicit\ desfiin]area unei hot\rârianterioare, urm\rindu-se o rejudecare a cauzei.


90

M\sura sechestrului asigurator se aduce la îndeplinire de c\tre executoruljudec\toresc, potrivit regulilor privitoare la executarea silit\. În cazul bunurilormobile, executorul va aplica sechestrul asupra bunurilor urm\ribile numai înm\sura necesar\ realiz\rii crean]ei. Bunurile sechestrate vor fi l\sate înp\strarea debitorului sau a unei ter]e persoane.

Împotriva modului de aducere la îndeplinire a m\surii sechestrului, celinteresat va putea face contesta]ie.

M\sura sechestrului asigurator are caracter temporar, anume pân\ lar\mânerea definitiv\ a hot\rârii pronun]ate în procesul principal. Sechestrulindisponibilizeaz\ bunurile pe toat\ durata procesului, dar la cerereadebitorului, sechestrul asigurator poate fi ridicat mai înainte de solu]ionarealitigiului de fond, numai dac\ debitorul va da o garan]ie îndestul\toare.

Fiind vorba de o m\sur\ asiguratorie [i nu de o m\sur\ executorie,valorificarea bunurilor sechestrate va putea avea loc numai dup\ ce creditorula ob]inut titlul executoriu.

III.4 4. DAUNELE COMINATORII

Daunele cominatorii sunt sume de bani pe care debitorul unei obliga]ii esteobligat, prin hot\râre judec\toreasc\ s\ le pl\teasc\ creditorului pentru fiecarezi de întârziere, pân\ la executarea în natur\ a obliga]iei sale. Ele pot fi stabilite[i într-o sum\ global\. Dac\ debitorul persist\ în atitudinea lui, contrar\obliga]iilor pe care le are, instan]a de judecat\ poate m\ri cuantumul lor, pân\se va r\sfrânge rezisten]a debitorului.

Daunele cominatorii constituie un mijloc juridic de constrângere adebitorului de a-[i executa în natur\ obliga]ia, iar nu un mijloc de desp\gubirea creditorului. A[adar, daunele cominatorii nu sunt un procedeu de executaresilit\ în natur\ a obliga]iilor. De aceea, recurgerea la acest mijloc deconstrângere este admisibil\ numai în cazul obliga]iilor a c\ror executare silit\în natur\ este imposibil\.

Acordarea daunelor cominatorii nu este condi]ionat\ de existen]a vreunuiprejudiciu, iar încasarea lor de c\tre creditor nu este decât provizorie, deoarececreditorul va trebui s\ restituie debitorului sumele încasate drept daunecominatorii, dup\ ce debitorul execut\ în natur\ presta]ia pe care o datoreaz\.

Creditorul poate p\stra doar suma corespunz\toare valorii prejudiciului pecare l-a suferit din cauza întârzierii execut\rii, în cazul în care debitorul [i-aexecutat totu[i obliga]ia (daune - interese moratorii), sau sumacorespunz\toare valorii prejudiciului cauzat prin neexecutare, în cazul în caredebitorul nu-[i execut\ obliga]ia (daune - interese compensatorii).


91


1. Enumera]i mijloacele juridice prev\zute de lege pentru a ob]ine înnatur\ presta]ia.

2. Explia]i executarea silit\ în natur\ a obliga]iilor contractuale.3. Enumera]i func]iile principale ale contului bancar.4. Defini]i sechestrul asigurator.5. Defini]i daunele cominatorii.

II .Analiza]i procedura de înfiin]are [i respectiv de ridicare a sechestruluiasigurator.


92

Bibliografie selectiv\:

1. Acostioaei, Constantin - Elemente de drept pentru economi[ti: Note decurs, Ed. a 2-a, Bucure[ti, All Beck, 2004;

2. Angheni Smaranda, Volonciu Magda, Stoica Camelia - Drept comercial,Ed. Universitara, Buc. 2004;

3. Babiuc, Victor [.a. - Regimul juridic al contractelor economice, Bucure[ti,Editura [tiin]ific\ [i Enciclopedic\, 1981;

4. B\dic\, Gheorghe - Contractul de munc\, Bucure[ti, Tribuna Economic\,1998;

5. B\jan, Doru - Înfiin]area [i desfiin]area societ\]ilor comerciale, Bucure[ti,Tribuna Economic\, 2005;

6. B\jan, Doru - Vânzarea interna]ional\, Bucure[ti, Tribuna Economic\,2003;

7. Bejan, Felicia - Franciza sau Cum s\ faci avere prin metode testate deal]ii, Bucure[ti, Rentrop & Straton, 2005;

8. Belu Magdo, Monna-Lisa - Contracte comerciale, Bucure[ti, TribunaEconomic\, 2004;

9. C\rpenaru, Stanciu D. - Drept comercial român, Ed. a 2-a, rev. [icompletat\, Bucure[ti, All Beck;

10. Clocotici, Dorin [.a. - Opera]iunile de leasing, Ed. a 2-a, Bucure[ti,Lumina Lex, 2000;

11. Clocotici, Dorin [.a. - Opera]iunile de leasing, Bucure[ti, Lumina Lex,1998;

12. Cr\ciunescu, Dumitru-Adrian - Drept comercial [i institu]ii de dreptbancar român, Arad, Concordia, 2004;

13. Cucu, Cristina [.a. - Contractele comerciale : Practic\ judiciar\,Bucure[ti, Editura Hamangiu, 2006;

14. Doroban]u, Horia - Tranzac]ii comerciale, Bucure[ti, Lumina Lex, 1998;15. Gheorghiu, Gh. [.a. - Opera]iunile de franciz\, Bucure[ti, Lumina Lex,

2002;16. Macovei, Ioan [.a. - Contractul de franciz\ : O formul\ care poate

garanta succesul în afaceri, Ia[i, Editura Candy, 2000;17. Mihai Emilia - Dreptul concuren]ei, Editura All Beck, Bucure[ti 2007;18. Molico, Tatiana [.a. - Leasingul - un instrument modern de investi]ii [i

finan]are, Bucure[ti, Editura CECCAR, 2003;


93

19. Motica, Radu I. [.a. - Drept comercial român [i drept bancar, Bucure[ti,Lumina Lex, 1999;

20. Mo]iu, Florin Aurel - Contractele comerciale de intermediere f\r\reprezentare, Bucure[ti, Lumina Lex, 2005;

21. Patriche, Dumitru - Tratat de economia comer]ului, Bucure[ti, Editura„Eficient", 1998;

22. Piperea, Gheorghe - Societ\]i comerciale, pia]\ de capital, Acquiscomunitar, Bucure[ti, All Beck, 2005;

23. Popescu, Dan A. - Contractul de societate, Bucure[ti, Lumina Lex,1996;

24. Principiile UNIDROIT aplicabile contractelor comerciale interna]ionale2004/UNIDROIT, Bucure[ti, Minerva, 2006;

25. Puiu, Ovidiu - Valorificarea creativit\]ii în afacerile economiceinterna]ionale, Br\ila, Independen]a Economic\, 1996;

26. Rais, Dorian - Contractul în economia de pia]\, Br\ila, Independen]aEconomic\, 1999;

27. Romul Petru Vonica- Drept comercial, volumul I, Editura Victor,Bucure[ti 1997;

28. Stanciu D. Carpenaru- Drept comercial roman, Editura All, Buc. 1995;29. Ti]a-Nicolescu, Gabriel - Regimul juridic al opera]iunilor de leasing,

Bucure[ti, All Beck, 2003; 30. Turcu Ion - Dreptul afacerilor, Editura Funda]iei „Chemarea" Ia[i, 1993;31. Constitu]ia Romaniei.

CUPRINS

UNITATEA I pag.DISPOZI]II LEGALE ÎN PRACTICILE COMERCIALE U.I.1 Identificarea surselor de informare privind reglement\rile legale

necesare desf\[ur\rii activit\]ilor economice……………………………………………..U.I.2 Analizarea informa]iilor necesare propriei activit\]i comerciale2.1. Introducere………………………………………………………………….2.2. Legile aplicabile propriei activit\]i comerciale…………………………….2.3. Legile comerciale speciale [i alte acte normative………………………….U.I.3 Utilizarea dispozi]iilor legale în materie de practici comerciale în

propria activitate3.1 Drepturile comerciantului3.1.1. No]iunea de comerciant…………………………………………………..3.1.2. Comerciantul persoan\ fizic\…………………………………………….3.1.3. Capacitatea cerut\ de lege pentru a fi comerciant……………………….3.1.4. Desf\[urarea comer]ului pe riscul comerciantului………………………3.1.5. Ob]inerea autoriza]iei administrative……………………………………3.1.6. Statutul juridic al comercian]ilor………………………………………..U.I.4 Obliga]iile comercian]ilor . Legisla]ie A. Introducere4.1. Înmatricularea în registrul comer]ului………………………………………4.2. Organizarea [i ]inerea contabilit\]ii………………………………………...UNITATEA IIAC]IONEAZ\ ÎN SPIRITUL CONCUREN]EI ILICITEII.1. Identificarea p\r]ilor în raporturile de concuren]\………………………….

1.2. Conduita p\r]ilor în raporturile de concuren]\……………………………II.2. Prezentarea formelor concuren]ei licite comparativ cu practicile

monopoliste [i neloiale2.1 Formele concuren]ei………………………………………………………2.2. Concuren]a onest\………………………………………………………..2.3. Concuren]a neloial\………………………………………………………

II.3. Ac]ionarea în sensul limit\rii actelor restrictive de concuren]\3.1. Actele restrictive de concuren]\………………………………………….3.2. Fixarea sau impunerea pre]urilor de monopol [i dumping………………

94


UNITATEA IIITEMEIURI CONTRACTUALEIII. 1 Întocmirea documenta]iei necesare desf\[ur\rii unei activit\]i

economice (comerciale)………………………………………………………………………1.1. Contractul de societate…………………………………………………...1.2. Statutul societ\]ii comerciale…………………………………………….III 2. Identificarea caracteristicilor contractelor economice(comerciale)……….III 3. Utilizarea contractelor in propria activitate ………………………………

3.1. Contractul de vânzare- cump\rare comerciala…………………………..3.2. Contractul de munc\……………………………………………………..3.3. Contractul de leasing……………………………………………………..3.4. Contractul de franchising…………………………………………………3.5. Contractul de löhn ……………………………………………………….

III.4. Identificarea m\surilor aplicate în cay de nerespectare a obliga]iilorcontractuale

4.1. Blocarea contului bancar…………………………………………………….4.2. Sechestru asigurator ………………………………………………………4.3. Poprirea asiguratorie………………………………………………………….

4.4. Daune cominatorii…………………………………………………………

95


contracte economice...

Documents

Transcript of contracte economice...