Tema nr. 2 Contractul de schimb

Schema 1. Contractul de schimb (art.823-828 CC al RM)

Schema 2. Natura juridică a contractului de schimb

- Caracterul consensual al contractul de schimb se consideră încheiat din momentul realizării în forma cuvenită a acordului de voinţă în privinţa tuturor condiţiilor esenţiale ale contractului;

- Caracterul sinalagmatic denotă faptul că odată fiind încheiat, acesta dă naştere la obligaţii reciproce şi interdependente pentru ambele părţi contractante, fiecare obligaţie a uneia din părţi avându-şi cauza juridică în obligaţia respectivă a celeilalte părţi;

- Caracterul oneros prevede faptul că fiecare copermutant, în urma încheierii contactului, urmăreşte scopul de a obţine în proprietate un bun în schimbul unui alt bun, cauza juridică a obligaţiei fiecărei părţi contractante incluzând ca element esenţial contraprestaţia la care se obligă cealaltă parte;

- Caracterul comutativ al contactului presupune faptul că existenţa certă şi întinderea determinată a drepturilor şi obligaţiilor reciproce sunt cunoscute de către părţi de la încheierea contractului şi nu depind de producerea în viitor a unor evenimente asemenea contractelor aleatorii;

- Caracterul translativ de proprietate presupune că odată fiind realizat acordul de voinţă al părţilor contractante (solo consensu) şi, potrivit regulii generale, predarea bunului, are loc transferul dreptului de proprietate asupra acestora.

Contractul de schimb – contractul în baza căruia părţile se obligă de a-şi transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun

Subiecţii contractului

Fiecare parte a contractului de schimb este considerată vînzător al bunului pe care îl înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl primeşte în schimb.

Schema 3. Elementele contractului de schimb

Părţile În calitate de părţi la acest contract (copermutanţi) pot apărea orice subiecţi de drept civil – atît persoane le fizice şi juridice, atât şi statul Republica Moldova şi unităţile administrativ teritoriale

Obiectul Obiectul material al contractului de schimb pot fi bunurile aflate în circuitul civil. Potrivit art.285 CC al RM bunuri sunt atât lucrurile susceptibile apropierii individuale sau colective, cât şi drepturile patrimoniale. Obiect al contractului de schimb pot fi atît lucrurile, cât şi drepturile patrimoniale

Preţul Preţul contractului de schimb reprezintă valoarea bunurilor, obiecte materiale ale contactului. Preţul prezintă interes în măsura în care o asemenea condiţie de formare şi validate a contractului cum este forma acestuia suferă, impactul valorii bunurilor schimbate. Cînd are loc schimbul bunurilor neechivalente ca valoare şi în contract este prevăzută sulta, faţa de aceasta se aplică reglementările vînzării-cumpărării cu privire la preţ (art.756 CC)

Forma Contractul se consideră valabil încheiat odată fiind respectate condiţiile generale cu privire la forma actului juridic (art.208-215 CC al RM). Contractul de schimb poate fi încheiat în una din cele trei forme: verbală, scrisă şi prin săvârşirea acţiunilor concludente, forma autentică fiind o derivată a formei scrise care presupune autentificare notarială a contractului.

Schema 4. Efectele contractului de schimb

Schema 5. Compensarea diferenţie de valoare (art.825 CC al RM)

Schema 6. Dreptul de a refuza predarea bunului (art.826 CC al RM)

Partea care poate demonstra că cealaltă parte nu este proprietarul bunului are dreptul, chiar şi după cea primit bunul, să refuze executarea prestaţiei la care s-a obligat

În acest caz, partea poate fi obligată să restituie doar ceea ce a primit în baza contractului

În cazul în care bunurile schimbate nu au aceeaşi valoare, diferenţa de valoare poate fi compensată printr-o sumă de bani, numită sultă, dacă aceasta este prevăzută de contract.

Sulta nu poate depăşi valoarea bunului

- drepturile şi obligaţiile părţilor contractului de schimb se determină în conformitate cu normele specifice vînzării-cumpărării (art.824 CC al RM), dacă aceste norme nu intră în contradicţie cu esenţa schimbului şi cu regulile specifice aplicabile acestui contract;

- obligaţia principală a copermutanţilor constă în transmiterea reciprocă a dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse schimbului;

- părţile se obligă să remită, concomitent cu predarea bunurilor, documentele referitoare la bunuri, prevăzute de lege, dacă contractul nu prevede altfel (art.753, alin.2 CC al RM);

- obligaţie de predare se consideră executată în momentul: - predării bunului către copermutant sau către persoana indicată de el; - punerea bunului la dispoziţia copermutantului sau a persoanei indicare de el, dacă bun ul

urmează să fie predat la locul aflării lui; - obligaţiile părţilor contractului de schimb în ceea ce priveşte termenul predării

bunurilor, cât şi obligaţiile de expediere se reglementează de art.757, art.758 CC al RM; - toate drepturile şi obligaţiile copermutanţilor ce ţin de respectarea condiţiilor

contractului cu privire la garanţia caracteristicelor bunurilor supuse schimbului, cantitatea, asortimentul, completivitatea, garnitura, ambalajul acestora etc., sunt reglementate de normele specifice ale vînzării-cumpărării;

- părţile contractului de schimb sunt obligate de a asigura reciproc dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunurilor schimbate

Speţe

Speţa 1. Petrachi i-a transmis lui Soltan o maşină de spălat „Ariston” cumpărată de

acesta 4 luni în urmă în schimbul unui acordeon. La încheierea contractului părţile au

examinat minuţios bunurile primite, neavînd nici o pretenţie. Predînd maşina de spălat,

Petrachi a declarat că paşaportul tehnic şi instrucţiunea au fost pierdute, dar el garantează

funcţionarea normală a maşinii.

Peste trei luni maşina de spălat s-a defectat şi Soltan a fost nevoit s-o repare la

atelier, plătind pentru aceasta 800 lei.

Primind maşina de la reparaţie, Soltan s-a adresat lui Petrachi cu cerinţa de a restitui

costul reparaţiei, deoarece ultimul , după părerea sa, garantînd funcţionarea normală a

maşinii de spălat, trebuie să suporte cheltuelile de reparaţie.Primind refuz de la Petrachi,

Soltan s-a adresat cu acţiune în judecată, cerînd rezilierea contractului şi recuperarea costului

reparaţiei.

Soluţionaţi litigiul.

Speţa 2. Croitoru avea o casă de locuit în proprietate privată cu costul de 60 mii

lei,iar Josanu o casă cu costul de 40 mii lei. Josanu presupunea că în legătură cu construcţia

unui drum, casa lui va fi demolată şi i se va acorda o locuinţă mai mare în casa ce aparţinea

autorităţilor publice locale.Despre această presupunere Josanu i-a comunicat lui Croitoru, care,

dorind să primească un apartament cu toate comodităţile, i-a propus lui Josanu să facă

schimb de case. Ei au încheiat contract de schimb şi l-au perfectat în ordinea legală. Ulterior,

organul autoadministrării locale a anunţat că casa în care s-a instalat Croitoru nu va fi

demolată. Josanu a refuzat să se strămute înapoi. Croitoru a înaintat o acţiune în judecată,

cerînd restituirea casei. Instanţa de judecată a refuzat satisfacerea cerinţelor lui Croitoru,acesta

adresîndu-se în instanţa ierarhic superioară.

Soluţionaţi litigiul.

Speţa 3. T.V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui A.C. şi I.C. „Cu

privire la declararea nulităţii contractului de schimb.”

A motivat că ea împreună cu A.C. au dobîndit prin moştenire în coproprietate cîte ½

cotă parte din casa din str. Drumurilor , nr. 48, or. Cahul.

Ulterior, A.C. a încheiat cu I.C. un contract de schimb al cotei sale părţi din imobilul în

litigiu cu casa din satul Zorile, raionul Cahul, în urma căruia lui T.B. i-a fost încălcat dreptul de

preemţiune.

Soluţionaţi litigiul.

Speţa 4. M.R. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui N.B. cu privire la

declararea contractului de schimb ca fiind nul.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 27 aprilie 2004 a fost autentificat

notarial şi înregistrat la organul cadastral contractul de schimb al locuinţelor încheiat între ea,

care era proprietara apartamentului nr.21 situat pe str. Păcii, nr.8 din or.Drochia şi N.B., care

era proprietarul casei de locuit din comuna Calaraşeuca, raionul Drochia.

Reclamanta consideră că a fost indusă în eroare de către pîrît la încheierea contrac-

tului, deoarece casa din comuna Calaraşeuca, raionul Drochia unde ea a trecut cu traiul, are

multe vicii, cum ar fi umiditate sporită, necesitate de schimb a ferestrelor şi uşilor şi altele.

Soluţionaţi litigiul.

Teste -grilă

1. Contractul de schimb : a) este un contract consensual; b) este un contract real; c) este un contract cu executare succesivă.

2. În contractul de schimb : a) părţile se numesc copermutanţi; b) părţile se numesc vînzători; c) părţile se numesc dobînditori.

3. Contractul de schimb : a) este translativ de proprietate; b) este translativ de posesie; c) este translativ de posesie şi folosinţă.

4. Contractului de schimb îi sunt aplicabile: a) regulile contractului de vînzare-cumpărare; b) regulile contractului de rentă; c) regulile generale în materie de obligaţii.

5. Bunurile schimbate: a) trebuie să nu fie determinate; b) trebuie să fie ilicite; c) trebuie să fie în circuitul civil.

6. contractul de shimb avănd ca obiect terenuri a) se încheie sub sancţiunea nulităţii absolute, în formă autentică; b) în formă scrisă; c) în formă verbală.