Contaminanti Organici in Fructe

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului Regele Mihai 1 al Romniei din Timioara

Facultatea de Tehnologia Produselor AgroalimentareSpecialitatea CEPA

Referat la

Tema Referatului :Contaminani organici (pesticide) n fructendrumtor

Student

Prof. Dr. Iosif Gergen

CUPRINS

1.Definiia contaminanilor2.Coninutul admis unei legislaii

3.Principiul metodei de analiz a contaminanilor

4.Efectele fiziologice toxice

5.Metode de prevenire a prezenei contaminanilor

1.Definiia contaminanilor

Contaminanii sunt substane care nu sunt adugate intenionat la produsele alimentare. Aceste substane pot fi prezente n produsele alimentare ca reziduu al producerii, ambalrii, transportului sau stocrii produsului respectiv, sau ca urmare a contaminrii de ctre mediu. Pentru a limita impactul negativ al contaminanilor asupra produselor alimentare i pentru a preveni riscurile asupra sntii publice.Pesticidele

Sunt substane chimice cu efect insecticide, fungicide, acaricid, nematocid, moluscid, rodenticid si erbicid, folosite n diverse domenii ale agriculturii (n protecia plantelor i aprarea sntii animalelor), industriei forestiere i pentru aprarea sntii publice.Prin folosirea diverselor pesticide apar ns reziduurile acestora n ap, sol, produse vegetale, lapte, si esuturi animale, care sunt ingerate de oameni. Aceast contaminare a mediului ambient si a alimentelor ca parte component a acestuia, este dependent de cantitatea i de modul de utilizare a pesticidelor, provocnd marelui public o nelinite latent, o ngrijorare care nu este, din nefericire, ntotdeauna nejustificat. De altfel, agricultura modern nu exclude utilizarea pesticidelor; unele pesticide vor fi de importana mai redus, datorit rezistenei duntorilor n timp ce altele le vor nlocui. De aceea, n multe ri au aprut sau sunt n curs de elaborare noi legislaii, sau sunt n curs de modificare legislaiile cu privire la utilizarea pesticidelor.n ultimii ani, atenia specialitilor se ndreapt tot mai mult ctre mijloacele biologice de combatere a bolilor si dunatorilor, nepoluante care, coroborate cu metodele clasice au dus la elaborarea sistemului de combatere integrate.Dintre toate pesticidele care contamineaz mediul nconjurtor, insecticidele organoclorurate sunt cele mai de temut.

Dintre fructele cu un continut mare de pesticide, amintim: piersicile, nectarinele, merele, perele, ciresele, murele, capsunile, strugurii.

Fructe si legume cu un continut scazut de pesticideCu un continut mai mic de pesticide, avem legume precum: broccoli, mazarea, ceapa, porumbul, varza, vinetele, cartofii dulci. Iar dintre fructe: bananele, kiwi, avocado, ananasul, mango, grapefruitul, pepenele galben, pepenele verde. Coaja lor protejeaza fructul carnos de actiunea pesticidelor.2.Coninutul admis unei legislaii

Prezentul regulament stabilete cantitile maxime ale unor contaminai: nitraii, micotoxinele * (aflatoxinele, ocratoxina A, patulina i toxinele de Fusarium), metalele grele (plumbul, cadmiul, mercurul), monoclorpropan-1, 2-diol (3-MCPD), dioxinele i PCB de tipul dioxinei, hidrocarburile aromatice policiclice (HAP), dar i staniul anorganic.Produsele alimentare care prezint niveluri ale contaminanilor mai ridicate dect cele specificate n anexa regulamentului nu pot fi introduse pe pia.Aceste limite maxime se refer la prile comestibile ale produselor alimentare i se aplic n mod similar produselor alimentare compuse sau prelucrate, uscate sau diluate, eventual prin aplicarea unui factor de concentraie sau de diluie sau prin considerarea proporiilor relative ale ingredientelor n produsul compus.Se interzice plasarea pe piata a alimentelor care conin un contaminant ntr-o cantitate inacceptabila din punct de vedere al sntii publice i n special pe plan toxicologic.(2) Limita contaminantului se menine cat mai sczut prin respectarea metodelor corespunztoare n timpul tuturor etapelor menionate la art. 1 alin.Toleranele maxime pentru contaminantii specifici se vor stabili de Ministerul Sntii i Familiei n colaborare cu Ministerul Agriculturii, Alimentaiei i Pdurilor.

Arahidele, fructele n coaja i fructele uscate care nu respecta limitele maxime stabilite i cerealele care nu respecta limitele maxime stabilite pot fi plasate pe piata, cu ndeplinirea urmtoarelor condiii:a) aceste produse:- sa nu fie destinate consumului uman direct sau utilizrii ca ingrediente n produsele alimentare;- sa respecte limitele maxime stabilite pentru arahide i din aceeai anexa pentru fructe n coaja i fructe uscate;- sa fie supuse unui tratament secundar de sortare sau altor tratamente fizice i, dup acest tratament, limitele maxime stabilite sa nu fie depasite i acest tratament sa nu provoace alte reziduuri nocive;b) destinaia acestor produse se evidentieaza clar prin etichetarea care conine indicaia "produsul se supune tratamentului de sortare sau altor tratamente fizice pentru a reduce nivelul de contaminare cu aflatoxine nainte de consum sau utilizare ca ingredient n produsele alimentare".3.Principiul metodei de analiz a contaminanilorAnalize specifice efectuate n cadrul controlului calitii produselor alimentare scot adesea n eviden necesitatea abordrii mai detaliate a problematicii msurrilor chimice. Calitatea produselor alimentare comercializate pe Piaa Unic influeneaz sntatea i sigurana unei colectiviti de peste 500 milioane de locuitori ai Uniunii Europene. Drept consecin, n ultimii ani au fost elaborate i adoptate un numr semnificativ de Directive Europene i Reglementari ale Consiliului i Parlamentului Europei n domeniu, legislaie armonizate i pe plan naional.

Pe lng principiile de baz ale siguranei alimentare i criteriile de calitate, aceste reglementri europene documenteaz metodele care trebuie aplicate n practica curent precum i caracteristicile de perfor-man necesar a fi respectate de metodele folosite pentru controlul alimentelor.

Determinarea pesticidelor i a reziduurilor de pesticide impune operaii probabile de prelucrare a probelor i anume extracia cu solveni, purificarea extractelor, concentrarea i apoi analiza efectiv prin procedee cum sunt cele spectrofotometrice, enzimatice i cromatografice,.

Obiectivele planului HACCPIdentificarea principiilor generale de igien alimentar aplicabile pe filiera alimentului (de la productor primar la consumator), in scopul producerii de alimente adecvate consumului uman recomandarea abordrii sistemului HACCP ca instrument de asigurare a calitii igienico-sanitare

Realizarea unei analize a riscurilor poteniale, pentru care e necesar sa fie luate in considerare cele trei tipuri de riscuri poteniale (biologice, chimice, fizice) dup care trebuie:- identificai contaminanii poteniali- evaluata importanta fiecrui risc potential- si stabilite masurile de control necesare prevenirii, eliminrii si / sau reducerii unui risc potenial semnificativ la un nivel acceptabilDeci prin aplicarea metodei HACCP are loc o imbunatatire continua atat a conditiilor de munca cat si a calitatii produselor prin: Imbunatatire: analiza sistemului si actiuni corective Planificare: Identifica si evalueaza pericolele. Defineste si stabileste mijloace necesare pentru a le controla: masuri preventive si de monitorizare Verificare: asigurarea ca sistemul HACCP este efectiv pus in practica.4.Efecte fiziologice toxiceAflatoxinele

Sunt substane cancerigene genotoxice care se dezvolt la un nivel ridicat de temperatur i umiditate.

Metodele de tiraj sau alte tratamente fizice permit reducerea nivelului de aflatoxine pentru anumite produse cum ar fi: arahidele, fructele cu coaj, fructele uscate.Prezentul regulament permite niveluri ale aflatoxinelor mai ridicate pentru acele produse, dac acestea nu sunt destinate consumului uman direct sau nu sunt utilizate ca ingredient al unui produs alimentar.Arahidele, alte fructe oleaginoase, fructele n coaj, fructele uscate, care nu se ncadreaz n nivelurile maxime prevzute n anexa regulamentului pot fi introduse pe pia, cu condiia ca aceste produse alimentare:

s nu fie destinate consumului uman; i

s nu depeasc limitele maxime aplicabile produselor destinate sortrii naintea consumului uman.Patulina

Patulina este o micotoxin produs de mai multe tipuri de ciuperci. Ea se gsete n sucul de fructe, n special n sucul de mere.Doza zilnic tolerabil maxim provizorie pentru aceast substan este de 0,4g/kg greutate corporal.

Diclor-Difenil-Tricloretanul denumirea prescurtat DDT este un insecticid care a fost folosit din anii 1940 ca un toxic de contact. datorit efectului su eficient n combaterea insectelor i toxicitii reduse fa de mamifere ca i costului relativ redus de producere a fost folosit pe scar larg timp ndelungat. dezavantajul DDT-ului const n stabilitatea chimic, remanenei i efectului de cumulare n sol, alimente i corpul uman. in decursul timpului s-a constat c unele derivate chimice rezultate prin descompunerea lui cauzeaz tulburri endocrine, s-a presupus c ar avea i un efect cancerigen. toate aceste efecte secundare nedorite au dus n anii 1970 la interzicerea utilizrii DDT-ului n rile industrializate, iar din anul 2004 prin Convenia de la Stockholm s-a interzis folosirea lui pe tot globul.

Beta-carotenul este cea mai comuna forma de caroten, este un compus organic ce se regsete in numeroase plante si fructe (acest compus d fructelor si legumelor culoarea portocalie). Luat in doze optime, beta carotenul are efecte benefice asupra organismului. Luat in doze foarte mari, beta carotenul poate avea efect toxic.Nitratii - sunt sruri ale acidului azotic. In cantiti mici, acestea nu sunt periculoase,nefiind catalogate la substane toxice , existand aproape in fiecare produs pe care-l mancam. Se gaseste in sol, in apele subterane si in aer, in concentratii scazute. In aer, acestea sunt transmise de la gazele de evacuare si a deseurilor industriale, precum si de la rafinarii, in sol si in apa de la descompunerea plantelor moarte si a organismelor vii.

Cei mai multi nitrati se acumuleaza in legume si fructe precum: cartofi, rosii, castraveti, mazare, banane, capsuni, salata verde, morcovi, patrunjel.5.Metode de prevenire a prezenei contaminanilor

Fructe si cu un continut scazut de pesticide

Cu un continut mai mic de pesticide,fructe: bananele, kiwi, avocado, ananasul, mango, grapefruitul, pepenele galben, pepenele verde. Coaja lor protejeaza fructul carnos de actiunea pesticidelor.Pentru a evita cat mai mult pesticidele, curata coaja fructelor si indeparteaza frunzele din exterior. Dupa cum se stie, vitaminele si mineralele se afla in mare parte in coaja, insa tot in coaja sunt si substantele chimice care iti vor afecta sanatatea. Spalarea fructelor inainte de a le folosi. Spalarea se face insa, si inainte de a le curata de coaja. Folosirea solutilor speciale de spalat fructe. Cu ajutorul acestora se vor indeparta pesticidele, bacteriile. Pulverizarea peste aliment, se lasa cateva secunde , apoi se clateste.Capsunile, fructele care se pare ca ar contine cele mai multe pesticide, prezinta si dezavantajul de a fi greu de curatat, din cauza semintelor. Tocmai de aceea, se tin cateva minute in apa inainte de a le clati. La fel si piersicile. Au foarte multe pesticide si o coaja care se curata mai greu.

Alegerea alimentelor bio. Mai scumpe, insa mai sanatoase, acestea sunt obtinute fara a se folosi pesticide.Ca sa se evitam cu totul pesticidele, cel mai bine ar fi sa achizitionam fructe si legume organice sau din surse sigure, necontaminate.In plus, este bine sa evitam sa manancam fructe si legume cultivate in extrasezon, pentru ca atunci se folosesc cele mai multe substante chimice. Un fruct sau o leguma cu un aspect perfect denota ca a fost tratat cu pesticide. Mai ales cand e vorba de cele transportate pe distante mari.

Bibliografie

1. http://www.monitoruljuridic.ro/act/norma-din-13-februarie-2002-privind-contaminantii-din-alimente-emitent-ministerul-sanatatii-si-familiei-publicat-n-monitorul-35302.html

2. http://europa.eu/legislation_summaries/food_safety/contamination_environmental_factors/l21290_ro.html

3. http://www.justice.gov.md/file/Centrul%20de%20armonizare%20a%20legislatiei/Baza%20de%20date/Materiale%202007/Acte/PL-anumiti%20contam%20din%20prod%20alim/Proiect%20lege.pdf

4. http://xa.yimg.com/kq/groups/70972408/1721501392/name/Igiena PAGE 6