Scopul contab fin reprezinta un sistem de colectare ,prelucrare si inregistrare a inf care este folosita in rap fin,scopul consta in pregatirea si prezentarea inf tuturor categoriilor de utilizatori interni si externi a rap fin.trasaturi ale contab fin:se tine pa baza unor reguli si principii contabile comune pt toate intr ceea ce asigura comparabilitatea indicatorilor ec-fin intre diferite intr.,furnizeaza inf cu caracter general care nu prezinta secret comercial si pot fi publicate,prevede dif metode si valente de evidenta care pot fi aplicate in intr in fctie de particularitatile organizatorice si tehnologice,asigura si gestioneaza inf necesare pt intocmirea rap fin. politic de contabilitate totalitate a conceptelor de baz, caracteristicilor calitative, regulilor, metodelor i procedeelor, aprobate de conducerea entitii, pentru inerea contabilitii i ntocmirea rapoartelor financiare; ) Contabilitatea se ine conform urmtoarelor principii de baz:a) continuitatea activitii;b) contabilitatea de angajamente;c) permanena metodelor;d) separarea patrimoniului i datoriilor;e) necompensarea;f) consecvena prezentrii.Tema: Contabilitatea activelor nemateriale=O1=Componenta, clasificarea si caracteristica AN Activele nemateriale reprezinta activele care nu imbraca o forma materiala st controlate de catre intreprindere pot fi utilizate o perioada mai mare de 1 an in activitatea de productie comert sau alte tipuri de activitati precum si in scopuri administrative si sunt reprezentate printrun document juridic ce ofera careva drepturi intreprinderii.In component activelor nemateriale se incud: 1. Cheltuieli de constituire-repr. Chelt. Ocazionate de constituirea # pana la momentul cand aceasta este in stare sasi inceapa activitatea (chelt. Aferente pregatirii documentelor pt inregistrarea chelt. Privind elaborarea statului in original confectionarea stampilei taxele de stat platite la inregistrare plata serviciilor de consultanta etc.);2. Drepturile ce rezulta din brevet, certificate si alte titluri de protectie- dreptul de utilizare a brevetelor, marcilor, modelelor industrial know-howrilor care apartin posesorului de drepturi. Brevetele-drepturi exclsive pt fabricarea unui tip de produs, utilizarea sau comercializarea unui produs specific garantat de catre stat pe o anumita perioada. Know-howuri-cunostinte tehnico stiintifice, tehnologice,comerciale, financiare, organizationale de management, biotehnice si de alta natura, cunostinte cumulate de catre intreprindere, care constituie un secret comercial si aduc avantaj economic acestuia. 3. Drepturi ce rezulta din contracte de licenta- drepturii de folosire temporara pe un termen anumit a brevetelor de inventive, marcilor, elementelor de know-how in baza contractului de licenta. 4. Drepturi ce rezulta din licente de activitate drepturile perfectate din punct de vedere juridic pt practicarea unui gen de activitate, fara licenta respective unitatea economica nusi poate desfasura activitatea. 5. Drepturi ce rezulta din utilizarea a activelor material pe TL- drepturi utilizare a terenurilor. Mijloacelor fixe,resurselor natural, investite de fondator sub forma de aport in capitalul statutar al unei intreprinderi.Activele nemateriale pot fi clasificate dupa urm criterii:**criteriul protectiei de stata) protejate de stat: brevete, marci, drepturi de autor, programe informatice etc;b) neprotejate de stat: chelt de constituire, licente de activitate, elemente de know-how.**dupa natura economicaa) proprietatea intelectuala: drept de autor;drepturi patrimoniale; drepturi asupra know-how.**dupa apartenentaa) AN ce apartin titularului de drepturi exclusive;AN ce apartin posesorului de drepturi neexclusive pe o anumita perioada.**limitarea duratei de utilizare-active nemateriale amortizabile;active nemateriale neamortizabile.=O2= Constatarea si evaluarea activului nematerialConstatarea AN repr examinarea corespunderii insusirilor, particularitatilor, caracteristicilor, proprietatilor, elementelor respective potrivit definitiei si criteriilor stabilite conform standartelor.AN st constatate in baza urm criterii:dispune de o certitudine ferma in urma utilizarii elementelor respective va obtine anumite avantaje economice;Valoarea bunului poate fi determinate;Bunul corespunde cerintelor definitiei conform standartelor.Evaluarea repr atribuirea unei valori activului respective astfel evaluarea AN poate avea loc in 2 momente:1.la intrarea AN in patrimoniu astfel destiganduse evaluarea initiala in cadrul careia AN se evalueaza la:* valoarea de intrare = valoare de procurare+chelt suportate la procurare (calea de intrare procurarea de la furnizori); sau* valoarea tuturor cheltuielilor suportate pe crearea lui (pt AN create de #).pe parcursul detinerii AN astfel distinganduse evaluarea ulterioara care se face la: * valoarea de bilant = valoarea de intrre-amortizarea calculata pana in momentul respective=O3=Contabilitatea intrarii ANPt evidenta AN utilizam conturile: 112 AN in curs de executie: Dt-toate chelt privind crearea AN pe parcursul perioadei de gestiune; Ct- trecerea la intrari a AN primit spre utilizare; Sdt-valoarea AN in curs de executie la o data anumita. 111AN: Dt-intrarile de active primate spre utilizare; Ct-iesirea acestora din component elementelor patrimoniale; Sdt- valoarea AN la un moment datAN pot fi inregistrate la intrari prin urmatoarele cai:1. procurarea AN in baza contractului de licenta: Dt 111 Ct 521;2. crearea AN cu fortele proprii: Dt111 Ct 112;3. primirea AN cu titlu gratuit: Dt 111 Ct 622.4;4. intrarea AN depuse ca aport la capitalul statutar: Dt 111 Ct 313;5. plusuri de AN stabilite la inventariere: Dt 111 Ct 621Amortizarea AN reprezinta acea parte din valoarea AN care se pierde odata cu utilizarea lui. Pt determinarea amortizarii AN trebuie sa cunoastem notiunile:Valoarea de intrare;1. Durata de exploatare utila, termenuul de utilizare AN nu mai mare de 20 de ani. Amortizarea AN se calculeaza conform urm. metode :Metoda liniara- calculul amortizarii anuale dupa formula:Am=Valuarea de intrare/Durata de utilizare;Metoda soldului degresiv;Metoda in raport cu volumul produselor fabricate.Pt evidenta amortizarii AN utilizam contul 113-este un cont de pasiv; Ct-calculul amortizarii pe parcursul perioadei; Dt-anularea amortizzarii AN in urma iesirii AN de la intreprindere; Sct-amortizarea AN calculate la o data anumitaLa calculul amortizarii intocmim urm formule contabile:Dt712- pt amortizarea AN ce se deserves procesul de desfacere,vanzare;Dt713- amortizarea AN cu destinatie generala;Dt811- ammortizarea AN utilizate in procesul de productie;Dt813- pt amortizarea AN utilizata in subdiviziuni a sectiilor de productie;Dt121- amortizarea AN utilizate la crearea mijloacelor fixe;Ct113- la suma totala a amortizarii AN;Anularea amortizarii AN in momentul iesirii acestora se reflecta: Dt113 Ct111Contabilitatea iesirii ANAN pot fi scoase din circuitul economic la # din diferite motive:1. expirarea duratei de exploatare utila: iesirea se reflecta prin decontarea amortizarii accumulate in marimea Valorii de Intrare: Dt113 Ct111;2. rezilierea unui contract de licenta la un moment dat: iesirea AN inainte de termen se reflecta prin 2 formule contabie:a) decontarea amortizarii accumulate pana in momentul rezilierii: Dt113 Ct111;b) anularea Valorii de Bilant: Dt 721 Ct111.

Tema: Contabilitatea AMTL=O1=Componenta, caracteristica si clasificarea AMTLAMTL-active care imbraca o forma fizica naturala, pot fi utilizate o perioada mai mare de un an in activitatea economico financiara a intreprinderii in scopuri productive, neproductive, administratie sau pot fi predate in chirie pt a obtine un avantaj economic precum si elementele ce se afla in process de creare o perioada mai mare decat cea de gestiune si nu st destinate vanzarii.AMTL se clasifica in dependenta de urm criteria:* dupa component si omogenitateI. AM in curs de executie- acele bunuri care in momentul analizat nu aduc avantaj economic #, dar se afla intr-un proces de creare, montare, instalare, constructie etc. Deci AM in curs de executie sunt chelt privind achizitionarea si crearea A la beneficiarul constructiei in decursul unei perioade indelungate, precum si inventiile de capital ulterioare pt ameliorarea situatiei AMTL sau prelungirea duratei de functionare utila contribuind la majorarea avantajului economic. In component AM in curs de executie se includ: cheltuieli aferente achizitionarii utilajului care necesita montaj, construirii cladirilor, edificiilor, modernizarii utilajului si masinilor precum si cele eferente extinderii si reconstructiei #.II. Terenurile-un gen special de imobil limitat in spatiu cu capacitati de regenerare si ridicare a fertilitatii care poate fi utilizat in activitatea intreprinderii o perioada nelimitata sau poate fi destinat inchirierii cu scopul obtinerii unui avantaj economic. Includ: ariile de pamint cu cladirile si edificiile de care dispune #, ariile de livezi, vii, cimpii etc.III. Mijloacele fixe- AM care fuctioneaza pt # si aduc un avantaj economic, (durata de utilizare mai mare de 1 an si valoare mai mare de 6 mii lei) planificate pt utilizarea in activitatea de productie , comerciala, in prestarea serviciilor, scopuri administrative sau sunt designate inchirierii. D/ce MF sunt foarte diverse acestea se subclasifica: Cladiri-blocuri ale sectiilor de productie, biroul intreprinderii,depozitele si alte subdiviziuni. Constructii speciale-poduri, drumuri asfaltate, fantani arteziene, ingredituri sau garduri, diferite baraje,estacade etc. Instalatii de transmisie-retele electrice de transmisie, conducte cu toate dispozitivele de transformare a energiei electrice si termice Masini si utilaje-masini si utilaje de forta, masini si utilaje de lucru, aparate si instalatii de masurare si reglare, tehnica de calcul etc. Mijloace de transport Unelte si sule,iventar de productie si gospodaresc si alte tipuri de mijloace fixe Animale de productie si reproductive animale de munca, animale care st intretinute de intreprindere pt producer puilor etc. Planificatii perene-arii de livezi, plantati de vita de vie, alte plantatii perene, fructifere sau decorative, fara valoarea terenurilor ocupate de acestea. Alte MF-fonduri de biblioteca, valori muziale, exponatele faunelor in menagerie etc.IV. Resurse naturale-AMTL care au o forma naturala concreta de resurse de petrol, gaze, piatra, var, argila, nisip, material lemnos fiind extrase in cursul unei perioade indelungate.* in f-tie de termenul limitat de utilizareI. AMTL uzurabile- se numesc AMTL cu o durata de utilizare limitata pe parcursul careia se calcula uzura se refera MF, resurse natural.II. AMTL neuzurabile-A care au o durata de utilizare nelimitata sau se afla intr-un process de creare=O2=Constatarea si evaluarea AMTLAMTL se recunosc dupa aceleasi criterii de recunoastere a AN adica:1. obiectul corespunde insusirilor, particularitatilor,caracteristicilor definitiei de AMTL;2. exista o certitudine intemeiata ca in urma utilizarii activului intreprinderea va obtine un avantaj economic-cerintele continute de acest criteriu corespund in tocmai cazului de creare a A de catre intreprindere, in cazul procurarii A cerintele acestui criteriu trebuie sa fie indeplinita pana la procurare.3. valoarea A poate fi determinate cu un grad inalt de certitudine- le acestui criteriu st indeplinite in baza facturii fiscal sau de expeditie primate de la furnizor precum si in baza altor doumente contabile si register privind chelt de montare, instalare sa constructia acestora.Evaluarea AMTL poate fi de 2 feluri in dependent de momentul efectuarii ei.1. Evaluare initiala-are loc in momentul constatarii AM si se efectueaza la valoarea de intrare, VI cuprinde: Procurarea AMTL= valoarea de procurare +chelt suportate a procurare, inclusive chelt de aducere in stare de lucru(taxe si impozite vamale, ch de montare, instalare, experimentare, de incarcare, descarcare (etc); ATML create de # = costul efectiv de creare (ce sa cheltuit pt a crea bunul respectiv inclusiv, taxe impozite); Crearea AMTL in antrepriza- VI= valoarea contractuala negociata reflectata in factura primita de la furnizori;2. Evaluarea ulterioara- are loc pe parcursul utilizarii A si se efectueaza la valoarea de bilant= Valoarea de intrare- Uzura calculata pin in momentul respectiv. =O3=Contabilitatea MF (intrarea, uzura, iesirea)Pt evidenta MF utilizam contul 123MF Dt-intrarea MF la intreprindere; Ct-iesirea acestora de la intreprindere precum si anularea uzurii acestora; Sdt-valoarea MF la o data anumita. Acest cont il utilizam pt evidenta MF puse in functiune la momentul analizat.Pt MF intrate care necesita careva cheltuieli legate de punerea in functiune a acestuia utilizam contul 121 AM in curs de executie.Toate cheltuielile legate de punerea in functiune a acestuia (montare, instalare, materiale, salarii, incarcare, descarcare) se reflecta in Dt 121, iar la finisarea lucrarilor de instalare, montare acest mijloc fix este dat in exploatare, astfel contul 121 se crediteaza.MF pot fi reflectate la intrari prin urm cai:1. procurarea de la furnizoriDt 121- intrarea MF ce necesita montare, instalare;Dt 123- pt MF ce nu necesita alte cheltuieli (fara TVA)Dt 534.2-TVA aferentaCt 521-la valoarea toatala + TVA2. crearea cu fortele proprii Dt 123 Ct 121;3. intrarea MF cu titlu gratuit Dt 121, 123 Ct 622.4;4. depunerea MF ca aport la capitalulu statutar Dt 123 Ct 313;5. plusuri de MF stabiite la inventariere Dt 121 123 Ct 621;Dupa reflectarea la intrari trebuie sa recunoastem urm date initiale:1. Valoarea de intrare2. Durata de functionare utila-perioada in ani pt care se preponizeaza utilizarea MF. DFU se stabiliste conform catalogului MF aprobat de Ministerul Finantelor.3. Valoarea probabila ramasa-acea parde din VI a MF pe care intreprindere preconizeaza sa o obtina la expirarea DFU. VPR se stabileste deobicei in mmarime de 2-3% de la VI.4. Valoarea uzurabila acea parte din valoarea MF care se va supune procesului de uzura. VU=VI-VPRPe parcursul la DFU MF le calcualam uzura; Uzura parte din valoarea MF ce se pierde pe parcursul DFU odata cu utilizarea lui.Metodele de calcul a uzurii:1. M. liniara: uz/a=VU/DFU;2. M. proportional volumului fabricat: uz/a= Vproduselor fabricare*uzura ce revine la un produs(uz/1p). uz/1p=VU/capacitatea normative a utilajului;3. M. degresiva cu rata descrescatoare: uz/a=VU*coef; coef=nr anilor DFU in ordine descrescatoarea/anilor DFU;4. M. soldului degresiv: uz/a=VI*NU(%); NU=100%/DFU. In ultimul an de functionare: uz/a=VB-VPR.Pt evidenta/calculul unor MF utilizam contul 124 este un cont de P: Ct-caculul uzurii pe parcursul utilizarii MF;Dt-anularea uzurii accumulate in cazul iesirii MF de la intreprindere; Sct-valoarea uzurii la un moment dat.La calculul uzurii MF intocmim urm formule contabile:Dt813- uz MF antrenate in procesul de productie;Dt713- uz MF cu destinati generala;Dt712- uz MF cu destinatie comerciala;Ct124-uz calculate total pe intreprindere.Anularea uzurii in momentul iesirii MF: Dt124 Ct123Iesirea MF de la intreprindere poate avea loc prin urm cai:1. Iesirea din cauza uz totale:a) anulam uz acumulata la expirarea DFU: uc acumulata=VU; Dt124 Ct123;b) inregistratrea VPR: VPRpl=VPRef Dt211 Ct123; VPRpl>VPRef Dt211 Dt721 Ct120; VPRplvaloarea mpm la o darta anumita.Intrarile dempm se reflecta in contabilitate astfel:Dt-211>la valoarea materialelor intrate.Ct241,242,243,244>in cazul procurariisi achitarii imediate.Ct521,522>in cazul acceptarii documentelor de la furnizori.Ct227>in cazul aprovizionarii mpm prin intermediul titularului de avans,dupa primirea avansului.Ct532>in cazul aprovizionarii mpm prin intermediul titularului de avans,fara primirea avansului.Ct622.4>primirea mpm cu titlu gratuit.Ct 313>depuneri de mpm ca acord la capitalul statutar.Ct612>plusuri mpm stabilite la inventariere.2)Reflectarea cheltuielior accesorii ce tin de aprovizionarea,intrarea materiei prime si materiale(chelt.de transport,chelt.vamale,chelt.pentru incarcare,descarcare).Dt211,Ct521,812-chelt.de transport a materiei prime si materiale.Cheltuieli de transport specializat 521/sau transport propriu.Ct242>in cazul achitarii nemijlocite a taxelor vamale.Ct539>pentru taxele vamale de achitat.Ct533>asigurarea in drum a mpm.Ct227/532>in cadrul achitarii chelt.prin titularul de avans dupa primire avansului/fara primirea avansului.3)Intrarea materialelor sii deseurilor utilizabile obtinute din:a)lichidarea mijloacelor fixe(inregistarea VPR)Dt211,Ct123,Ct621.b)inregistrarea VPR in urma scoaterii din uz al OMVSD. Dt211,Ct213,Ct612.4)Iesirile de materiale se reflecta prin urmatoarele cai:a)eliberarea materiei prime in procesul de productie.Dt811>materie prima utilizata in procesul de productie.Ct211,Dt812>mpm utilizate in sectiile auxiliare.Dt813>consumul mpm in subdiviziunile sectiilor de productie.b)Dt121,123>la crearea in curs de executie a activelor materiale TL.Ct211.c)Dt721>utilizarea mater.la lichidarea MF,Ct211.d)Dt714>anularea valorii de bilant la iesire,Ct211>mpm din patrimoniu.=O4= Contabilitatea OMVSD si uzura acestuiaIn categoria OMVSD se includ de obicei uneltele de munc,sculele,instrumente,dispozitive,din sectiile de productie,echipamente de productie,si de lucru,aparate de masura,control,etc.Pentru evidenta acestora utilizam conturile:213>obiecte de mica valoare si scurta durata,in Dt>valoarea obiectelor intrate,in Ct>valoarea obiectelor utilizate.Soldul este Dt>valoarea OMVSD la o data anumita.OMVSD se supune procesului de uzura de aceea pentru evidenta uzurii utilizam contul 214>uzura OMVSD,Ct>calculul uzurii OMVSD ,Dt>anularea uzurii OMVSD la iesirea acestuia din patrimoniu.Soldul Ct>uzura OMVSD la o data anumita.1)Cui>OMVSD cu valoarea unitara mai mare decit jum.di plafon.2)Cind se calcula uzura>in momentul punerii OMVSD in functiune.3)Cum calculam uzura>100% de la valoarea lor VU sau VI daca nu avem VPR.*Pentru evidenta OMVSD utilizam urmatoarele formule contabile:1)Procurarea OMVSD:Dt213.1>OMVSD in stoc,Ct521,Dt534.2,Ct521. 2)Punerea in functiune a OMVSD: a)cele VU>3000 lei.*Dt213.2,Ct213.1(punerea in exploatare)*Dt813,712,713,Ct214(calculul uzurii) b)cele cu VUVPR plVPRef>Dt211,Dt714,Ct213.=O5= Contabilitatea productiei in curs de executie si a produselor finiteProductia in curs de executie reprezinta produsele care se gasesc in faze intermediare de prelucrare sau executare,nefiind inca nici produse finite,nici semifabricate produse necompletate in intregime.Pentru evidenta productiei in curs de executie,utilizam contul 215(productia in curs de executie).In Dt>producti in curs de executie inregistrata la sfirsitul perioadei de gestiune,in Ct>productia in curs de executie,inregistrata la inceputul perioadei de gestiune.Soldul este Dt valoarea productiei in curs de executie la o data anumita.Trebuie de mentionat faptul ca productia in curs de executie nu trebuie si nici nu poate face obiectul inregistrarii curente,permanente pe parcursul perioadei de gestiune in cadrul contabilitatii deoarece:1)productia in curs de executie se stabileste la sfirsitul perioadei,re regula prin inventariere.2)costul efectiv al productiei in curs de executie se determina dupa incheierea procesului de productie.Aceste caraceristici de gestionare a productiei in curs de executie organizeaza contabilitatea astfel:1)La sfirsitul perioadei de gestiune in baza lucrarilor de inventariere se stabileste costul productiei in curs de executie(pe baza consumurilor suportate pe parcursul perioadei).Dt215,Ct 811. 2)La inceputul perioadei urmatoare productia in curs de executie inregistrata urmeaza a fi supusa mai departe procesului de productie de aceea se va trece din nou la productia de baza consumuri:Dt811,Ct215.In continuare procesul de productie presupune iarasi inregistrarea consumurilor directe si indirecte.Acestea se reflecta prin urmatoarele formule contabile:*consum de materie prima si materiale,Dt811.Ct211.*consum privind retribuirea muncii,Dt811>muncitorilor ocupati direct de fabricarea produselor,Dt813>administratia sectiei de produse,Dt812>persoanele ocupate in sectiile auxiliare,Dt531>la suma totala a salariului.*calculul contributiilor la asigurari sociale si medicale,Dt811,812,813,Ct533.1,533.3. *consum.de energie electrica si termica,Dt811,812,813,Ct539,521. *consumurile acumulate urmeaza a fi repartizate pentru determinarea costului productiei.a)repartizarea consumurilor indirecte(813)Dt811,Ct813. b)consumurile sectiilor auxiliare(812)Dt811,Ct812. c)consumurile directe(811)Dt215,Ct811>procesul de productie nu s finisat.Dt216,Ct811>procesul de productie sa finisat.Produsele finite obtinute sunt documentate,depozitate si asteapta sa fie realizate.Realizarea produselor finite reflectam:a)reflectam iesirea produselor vindute,Dt711,Ct216. b)reflectam realizarea propriu-zisa.Dt221,Ct216.c)TVA,Dt211,Ct534.2

=O6= Contabilitatea marfurilor Pentru evidenta marfurilor utilizam urmatoarele conturi:217(marfuri),adaos comercial>821.217>in Dt>valoarea de intrare a marfurilor adaosul comercial pentru marfurile procurate,in Ct>iesirea marfurilor si adaosul comercial pentru marfurile vindute.Soldul debitor>valoarea marfurilor la o anumita data.821>in Dt>adaosul comercial pentru marfurile realizate.In Ct>adaosul comercial pentru marfurile procurate.NU ARE SOLD.In activitatea comerciantului avem urmatoarele faze:*faza de aprovizionare:a)procurarea marfurilor de la furnizori,Dt217,Ct521(la valoarea marfurilor fara TVA).b)reflectarea TVA aferenta.Dt534.2,Ct521. c)atribuirea adaosului comercial,Dt217,Ct821. *faza de realizarea marfurilor:a)anularea valorii marfurilor vindute,Dt711,Ct217. 2)Anularea adaosului comercial pentru marfurile:Dt821,Ct217. 3)Reflectam realizarea propriu-zisa,Dt221,Ct611. 4)Reflectarea TVA aferenta,Dt221,Ct534.2.Tema 5. Contabilitatea creanelor 1.Componena, caracteristica i clasificarea creanelorActivitatea oricrei ntreprinderi genereaz un sistem complex i variat de relaii economice i juridice cu cumprtorii de produse i mrfuri livrate, beneficiarii de servicii prestate, personalul angajat, bugetul de stat privind plata impozitelor i taxelor, alte persoane juridice i fizice.Creanele reprezint drepturi juridice ale ntreprinderii ca creditor de a primi la scadena stabilit de contractele ntocmite, o sum de bani, bunuri materiale ori alte valori de la persoane juridice sau fizice numite debitori.Creanele se clasific dup mai multe criterii: Schema 2.Contabilitatea creanelor comerciale;Creanele comerciale reprezint acea parte a creanelor care apare n cazul cnd momentul transmiterii ctre cumprtori a drepturilor de proprietate asupra produselor, mrfurilor i altor active livrate, precum i cel al prestrii de servicii nu coincide cu momentul achitrii acestoraPentru evidena creanelor comerciale se utilizeaz conturile:I) 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale; 223 Creane pe termen scurt ale prilor legaten Dt apariia creanei; Ct ncasarea creanei Apariia creanelor comerciale se argumenteaz atunci cnd vnztorul ntocmete factura fiscal sau de expediie pentru bunurile realizate.Conform facturii ntocmim FC:Dt 221,223 Ct 611,612,621 la suma bunurilor fr TVADt 221,223 Ct 534.2 la suma TVA aferent Stingerea sau ncasarea creanei se argumenteat prin extrasul de cont primit de la banc n care banca ne informeaz c cumprtorul i-a onorat obligaiunea. Astfel vom reflecta: Dt 242,243 Ct 221,223 la valoarea bunurilor vndute inclusiv TVA II) 222 Corecii la datorii dubioasen Dt utilizarea rezervei privind creanele dubioase Ct formarea rezervei prind creanele dubioaseCreanele sunt considerate ca datorii dubioase n urmtoarele cazuri: cumprtorul (clientul) este considerat insolvabil, iar creana nu are acoperire garantat; sunt ntocmite documentele care permit de a considera dubioase careva datorii (reclamaii, hotrri ale organelor judiciare sau avizele privind falimentul i lichidarea ntreprinderii cumprtoare publicate oficial);

Decontarea creanelor comerciale dubioase este posibil prin: raportarea direct a creanelor dubioase la cheltuielile perioadei; Dt712 Ct221 decontarea creanelor dubioase pe seama rezervelor pentru datoriile dubioase create anterior. Dt 712 Ct 222 Dt 222 Ct 221 III) 224Avansuri pe termen scurt acordate.Creanele pot aprea nu numai la livrarea mrfurilor (serviciilor), ci i la acordarea avansurilor pentru procurarea activelor (serviciilor). Acordarea i utilizarea avansurilor se reflect n contabilitate prin ntocmirea urmtoarelor formule contabile: la acordarea avansurilor n contul livrrii activelor (prestrii serviciilor):Dt224 Ct241,242,243 primirea facturii de la furnizori pentru bunurile pentru care am acordat avans Dt 211,123, Ct 521Dt 534.2 Ct 521 la utilizarea sumelor avansurilor acordate anterior pentru stingerea datoriilor fa de furnizori i antreprenori:Dt521 Ct224 la restituirea avansurilor n cazul n care livrarea mrfurilor sau prestarea serviciilor nu a avut loc:Dt241,242,243 Ct 224IV. 227 Contabilitatea creanelor personalului;Creanele personalului reprezint datorii ale angajailor fa de ntreprindere i apar n urma: acordrii avansurilor spre decontare (titularilor de avans);a) la eliberarea avansului spre decontare: Dt227 Ct 241 b) la trecerea n cont a cheltuielilor efectuate de ctre titularii de avans (n baza decontului de avans): la suma cheltuielilor de delegaie efectuate n scopuri gospodreti i generale de producie: Dt712,713,813 Ct227 la suma consumurilor aferente procurrii activelor, inclusiv consumurile de transport-aprovizionare:Dt111,123,211,213,217,534.2 Ct227Dac titularul de avans nu a folosit toat suma avansului acordat sau a efectuat cheltuieli din contul avansului, dar care nu sunt confirmate n modul stabilit, la suma respectiv se ntocmesc formulele contabile: la suma restituit a avansului: Dt241,531 Ct227 procurrii de ctre angajai a mrfurilor cu achitarea n rate pe seama creditelor bancare acordate angajailor ntreprinderii;Achitarea mrfurilor i altor cheltuieli pe seama creditelor bancare se reflect n contabilitate prin urmtoarele formule contabile: la suma creditului bancar transferat direct unitii de comer (magazinului) n vederea achitrii mrfurilor procurate n rate de ctre angajaii ntreprinderii: Dt227 Ct412,512; la sumele pltite n numerar n casieria ntreprinderii sau reinute din salariul angajatului n contul achitrii creditului bancar : Dt241,531 Ct227 ; la suma creditului rambursat bncii n urma reinerilor din salarii: Dt412,512 Ct 242 Cont de decontare. V. Contabilitatea creanelor privind veniturile calculate;

Tema Contabilitatea mijloacelor bneti7.1 Noiunea i clasificarea mijloacelor bneti n procesul desfurrii activitii economico-financiare ntreprinderile ntrein diverse relaii cu alte ntreprinderi, precum i cu persoane fizice, inclusiv membrii colectivului de munc. Astfel, ntreprinderile elibereaz facturi cumprtorilor i beneficiarilor n vederea achitrii produselor (mrfurilor) livrate i serviciilor prestate. Totodat la ntreprinderi apar datorii fa de furnizori pentru bunurile materiale procurate, fa de bugetele de stat i locale privind vrsarea impozitelor i taxelor, fa de personal privind munca prestat etc.Decontrile n cadrul relaiilor nominalizate mai sus necesit aplicarea mijloacelor bneti. Acestea din urm sunt active cu cel mai nalt grad de lichiditate i cuprind disponibiliti bneti n casieria ntreprinderii, depozite, conturile curente n valut naional, valut strin i alte conturi la bnci.Mijloacele bneti ale ntreprinderii pot fi clasificate dup diferite criterii Criterii de clasificare a mijloacelor bnetin funcie de valut n care sunt exprimaten funcie de locul pstrrii i formele de existenn funcie de posibilitatea utilizriiMijloace bneti n valut naionalMijloace bneti n valut strinMijloace bneti n numerarMijloace bneti n conturi bancareAlte mijloace bneti (documente bneti etc.)Mijloace bneti legateMijloace bneti nelegate

Mijloacele bneti legate reprezint disponibiliti bneti care aparin ntreprinderii cu drept de proprietate, dar nu pot fi utilizate din cauza unor factori determinai. Din acestea fac parte, de exemplu, mijloacele bneti din conturile bancare sechestrate sau blocate pn la clarificarea mprejurrilor respective.Mijloacele bneti nelegate sunt mijloace bneti care aparin ntreprinderii i pot fi utilizate liber de aceasta.Datele privind mijloacele bneti prezint interes pentru toi utilizatorii interni i externi de informaii contabile la luarea deciziilor privind activitatea ntreprinderii. Uneori ponderea ridicat a mijloacelor bneti determin un coeficient nalt al lichiditii, iar ponderea ridicat a mijloacelor bneti legate poate semnala starea de insolvabilitate a ntreprinderii.7.2 Contabilitatea mijloacelor bneti din casierie; Pentru efectuarea decontrilor curente ntreprinderilor li se permite s aib disponibiliti bneti n numerar.ncasarea i pstrarea numerarului, precum i decontrile n numerar se efectueaz la ntreprindere prin casierie.Modul de efectuare a operaiunilor n casierie este stabilit prin Normele pentru efectuarea operaiunilor de cas n economia naional a Republicii Moldova nr.764 din 25.11.1992, cu modificrile i completrile ulterioare .Operaiunile n casierie sunt efectuate de ctre casier care poart toat responsabilitatea material pentru integritatea disponibilului bnesc i a hrtiilor de valoare primite la pstrare (mrci potale, cambii etc.). Responsabilitatea material poart un caracter juridic numai n cazul cnd cu casierul s-a ncheiat contractul de rspundere material. n casierie se permite pstrarea mijloacelor bneti pentru scopuri gospodreti, delegarea salariailor n scopuri de serviciu etc. n casieria oricrei ntreprinderi pot avea loc urmtoarele operaiuni: ncasri de numerar -1) ncasri din conturile curente n valut naional i n valut strin Dt 241 Ct 242 ,2432) ncasri din vnzarea n numerar a produselor i mrfurilor, prestarea serviciilorDt 241 Ct 611Dt 241 Ct 534.2 tva aferent3) ncasri din vnzarea altor active curente, din achitarea amenzilor, penalitilor, despgubirilor calculate, veniturilor calculate din arenda curent etc.Dt 241 Ct 612.4) ncasri din vnzarea activelor pe termen lung Dt 241 Ct 6215)ncasri de mijloace bneti pentru achitarea creanelor Dt 241 Ct 221,223,227,228 6) ncasri din avansuri primite Dt 241 Ct424,523 Pentru fiecare intrare de mijloace bneti casierul ntocmete o dispoziie de cas unde indic: data ncasrii, suma ncasat, de la cine a ncasat banii, suma ncasat, i contul corespondent. Pli de numerar 1) la transmiterea din casierie a mijloacelor bneti la banc pentru nregistrarea n conturile curente n valut naional i n valut strinDt242,243,244 Ct 241 2) la eliberarea avansurilor spre decontareDt227 Ct 241 3) la achitarea datoriilor fa de personal, bugetul de stat, fondatori i ali creditoriDt531,532,533,534,537,539 Ct 241 4) la achitarea datoriilor fa de furnizori pentru materialele i mrfurile primite, serviciile acordateDt 521, 522 Ct 241 5)la achitarea creditelor bancare i altor datorii financiare Dt511,512,513 Ct 2416) la restituirea avansurilor primite anteriorDt424,523Ct 241 la restituirea avansurilor primite anteriorPentru fiecare ieire de mijloace bneti casierul ntocmete o dispoziie de plat unde indic: data plii, suma pltit, cui i s-a pltit i contul corespondent. La sfritul zilei pe baza dispoziiilor de ncasare i plat se ntocmete registrul de cas unde se cumuleaz toate datele cu privire la intrarea i ieirea mijloacelor bneti n casierie.7.3 Contabilitatea mijloacelor bneti n conturile curente la banc; Toate ntreprinderile, indiferent de forma juridic de organizare a acestora, sunt obligate s pstreze mijloacele bneti temporar libere n instituiile bancare.Modul de deschidere, administrare i nchidere a conturilor bancare este reglementat de prevederile Regulamentului privind deschiderea i nchiderea conturilor la bncile din Republica Moldova, aprobat prin Hotrrea Consiliului de Administraie al B.N.M. nr.415 din 30.12.1999.Pentru pstrarea mijloacelor bneti libere, efectuarea plilor i ncasrilor ntreprinderile deschid conturi curente la bncile comerciale, prin care sunt efectuate operaiuni de decontare. ncasrile mijloacelor bneti n contul curent se reflect n debitul contului 242 n coresponden cu creditul conturilor: din clasa 6 Venituri la suma veniturilor ncasate nemijlocit prin mijloace bneti:Dt242 la suma total a ncasrilorCt611 la sumele ncasate din vnzri, prestri de servicii (fr TVA i accize)Ct612 la suma ncasrilor din vnzarea altor active curente (fr TVA i accize), sub form de pli de arend n cazul arendei operaionaleCt621 la valoarea din vnzarea activelor pe termen lung (fr TVA i accize)Ct622 la suma plilor de arend n cazul arendei finanate, dobnzilor, redevenelor la sumele TVA i accize primite aferente valorilor n mrfuri i materiale livrate la achitarea nemijlocit:Dt242 Ct534 la ncasrile n vederea achitrii creanelor:Dt242 Ct221,223,227,228,229 la sumele primite ale creditelor bancare i mprumuturilor:Dt242 Ct411,412,511,512,413,513 la suma mijloacelor bneti sub form de avansuri pe termen scurt i lung primite:Dt242 Ct424,523Ieirile mijloacelor bneti din contul curent se nregistreaz n creditul contului 242 n coresponden cu debitul urmtoarelor conturi: n vederea achitrii datoriilor financiare i comerciale:Dt411,412,511,512,413,521,52 Ct242 n vederea achitrii datoriilor fa de personal, de buget, Casa Naional de Asigurri Sociale, organele sindicale, companiile de asigurri, ali creditori:Dt531,532,533,534,537,539 Ct242 la ridicarea disponibilitilor bneti n casierie: Dt241 CasaCt242 Cont de decontare; la sumele mijloacelor bneti plasate n investiii pe termen lung i scurt n pri nelegate i legate:Dt131,132,231,232 Ct 242 Odat la 2-3 zile banca elibereaz agenilor economici un extras de cont unde reflect soldul mijloacelor bneti la nceputul i sfritul zilei ncasrile i plile de mijloace bneti.7.4 Contabilitatea mijloacelor bneti n conturile curente n valut strin.(p/u F )n cadrul contului 243 Cont valutar pot fi deschise urmtoarele subconturi: 2431 Conturi valutare n ar, - este destinat pentru nregistrarea operaiunilor n valut strin efectuate de ntreprinderi prin intermediul conturilor valutare deschise n instituiile bancare din Republica Moldova. 2432 Conturi valutare n strintate, - se utilizeaz de ntreprinderile care au autorizaia B.N.M. pentru a deschide conturi valutare n instituiile bancare din strintate i efectueaz operaiuni n valut strin prin intermediul acestor conturi 2433 Mijloace valutare legate - este destinat pentru evidena distinct a mijloacelor bneti n valut strin sechestrate, blocate, gajate. Dintre operaiunile reflectate n contul 243 Cont valutar menionm, n primul rnd, operaiunile curente privind procurarea i/sau vnzarea valutei strine, cumprarea i/sau vnzarea produselor, mrfurilor i serviciilor contra valut strin, primirea i/sau achitarea creditelor n valut strin, alte procurri i/sau vnzri de active pentru care ntreprinderea i asum angajamente sau se achit n valut strin.La procurarea (vnzarea) valutei strine de ctre ntreprindere se ntocmesc urmtoarele formule contabile: la suma valutei strine procurate (echivalentul n lei):Dt243 Cont valutarCt242 Cont de decontare; la suma valutei strine vndute (echivalentul n lei):Dt242 Cont de decontareCt243 Cont valutar; la suma comisionului pentru serviciile de procurare ( vnzare) a valutei strine: Dt713 Cheltuieli generale i administrativeCt242 Cont de decontare. ncasrile de mijloace bneti n valut strin n cadrul altor operaiuni curente ale ntreprinderii se reflect prin aceleai formule contabile ca i la contul 242.

TEMA 7: Contabilitatea Capitalului Propriu7.1 Contabilitatea capitalului statutar, suplimentar, capitalului nevarsat.Capitalul propriu reprezinta sursa proprie de finantare a activelor care dupa marime sau valoare trebuie sa fie mai mare decit capitalul imprumutat care se prezinta sub forma DTL si DTS. Din punct de vedere contabil capitalul propriu se compune din urmatoarele elemente component:1. Capital :capital statutar ;capital suplimentar, duce la micsorarea capitalului propriu (se scrie cu minus in bilantul contabil);capital nevarsat, duce la micsorarea capitalului propriu (se scrie cu minus in bilantul contabil);capital retras, duce la micsorarea capitalului propriu (se scrie cu minus in bilantul contabil)2. Profit:profit nerepartizat al anilor precedenti;profit net al perioadei de gestiune;profit neutilizat al anilor de gestiune.3. Rezerve:Rezerve prevazute de legislatie ;Rezerve prevazute de statut;Alte rezerve.Capitalul statutar(capitalul social) reprezinta depunerile fondatorilor ca aport la capitalul statutar(social) sub forma de mijloace banesti sau alta forma de compensare in baza carora se desfasoara actvitatea ordinara a unui agent economic. CS = Nr actiuni*VnominalaMarimea capitalului statutar se stipuleaza prin lege, la formarea lui pot paticipa unu sau mai multi fondatori, numele si cota fiecaruia reflectindu-se in contractul de constituire. Pina la iregistrarea intreprinderii la Camera Inregistrarii de Stat, fondatorii trebuie sa depuna minim 40% din valoarea capitalului statutar. Capitalul statutar se reflecta in contabilitate in momentul inregistrarii intreprinderii (obtinerea certificatului de inregistrare), la valoarea lui totala, indiferent daca au fost depuse toate cotele de fondatori sau nu.Pentru evidenta capitalului statutar utilizam contul 311.In Ct reflectam valoarea capitalului statutar inregistrat sau majorarile capitalului pe parcursul activitatii economice, in rezultatul reorganizarii intreprinderii sau largirii activitatii ei.In Dt reflectam valoarea ce micsoreaza capitalul statutar prin restituirea si anularea cotei de participare de catre fondatori.Soldul Ct valoarea capitalului statutar la o data anumita.1. inregistrarea capitalului statutar reflectam prin formulele contabile:Dt242Ct311 inregistrarea capitalului statutar, dupa primirea certificatului de inregistrarea) in cazul cind pina la inregistrarea de stat nu au fost depuse toate cotele de participare, in momentul inregistrarii vom reflecta: Dt 242Ct311-avem depuse 40%Reflectarea capitalului nevarsat(care inca nu a fost depus in momentul inregistrarii intreprinderii) Dt 313Ct 311- 60%Pe parcursul activitatii fondatorii isi depun restul cotelor de participare. Dt 242 Ct 313 60000 leib) Daca pana la inregistrare au fost depuse toate cotele de participare vom reflecta Dt 242 C311Pentru evidenta capitalului nevarsat utilizam contul 313. Este un cont de rectificare contra pasiv(are functii ale contului de activ) In Dt reflectam aparitia capitalului nevarsat, atunci cand avem cote nedepuse la momentul inregistrarii intr.In Ct reflectam depunerile efective de catre fondatori a capitalului nevarsat.Soldul este debitor valoarea capitalului nevarsat la o data anumita. Capitalul suplimentar 312Capital suplimentar-Capitalul ce apartine # si apare la inregistrarea intreprinderii pe langa capitalul statutar. Duce la micsorare in cazul in care soldul este debitor. Pe partea de Ct se reflecta diferentele pozitive, in Dt se reflecta diferentele negative. Capitalul suplimentar apare in cazurile:1) Constituirii SA cand pretul de plasare a actiunilor catre fondatori deviaza de la valoarea nominala. Csupl=Nr actiuni(Pplasare-Vn)a) In cazul cand actiunile sunt plasate la o valoare mai mare decit valoarea nominala apare capitalul suplimentar.Dt 242 CT 311 10000*40Dt 242 Ct 312 10000*(43-40)b) cand actiunile sunt plasate la un pret mai mic decit valoarea nominala: plasate la 39, Vn = 40 diferenta se reflecta pe partea de debit a contului Dt242 Ct311 10000*39 Dt 312 Ct 311 10000*(39-40)Contul 312 poate avea sold Ct cand diferenta aparuta este pozitiva pentru intreprindere si sold Dt cand diferenta aparuta este negativa.7.2 Contabilitatea capitalului retrasCapital retras reprezinta valoarea actiunilor sau aporturilor rascumparate de la fondatori de catre intreprindere cu scopul de a fi vindute sau anulate.Evidenta contabila se tine in contul 314Este un cont de rectificare contrapasiv si se scrie in bilant cu -, astfel in Dt se reflecta valoarea aporturilor rascumparate de intreprindere la un moment dat.In Ct reflectam valoarea capitalului(rascumparat anterior), anulat sau replasat catre alti fondatori.1) rascumpararea cotelor de participare sau a actiunilor de la fondatori: CS=10000*50 4000*50 Dt 314 Ct 242 4000*502) capitalul rascumparat poate fi: 2.1. replasat catre alti fondatori Dt 242 Ct 314 4000*50 2.2 anularea capitalului rascumparat Dt 311 Ct 314 4000*50CS=10000*40. Au fost rascumparate 5000*43, din ele 3000*42 replasate catre alti fondatori, 2000 au fost anulate.1) rascumpararea cotelor de participare sau a actiunilor de la fondatori: Dt 314 Ct 242 - 5000*432) replasat catre alti fondatori Dt 242 Ct 314 3000*42 Dt 312 Ct 314 3000*13) anularea capitalului rascumparat Dt 311 Ct 314 2000*40 Dt 312 Ct 314 2000*37.3 Contabilitatea profiturilor si rezervelorRezervele reprezinta niste acumulari ale intreprinderii constituite in baza profitului net obtinut al perioadei de gestiune curente, sau profitul nerepartizat al perioadei de gestiune precedente si se utilizeaza pentru dezvoltarea/majorarea capitalului propriu sau finantarea unor activitati ale intreprinderii.Rezervele se clasifica in: 1) rezerve prevazute de legislatie 321 2) rezerve prevazute de statut 322 3) alte rezerve 323Conturile de rezerve se CT la sumele valorice ale rezervelor create si se DT cu sumele valorice ale rezervelor ce au fost utilizate.Sold Ct valoarea rezervelor la o data anumitaProfitul rezultatul financiar al unui agent economic pe perioada curenta sau precedenta, in cazul cind Vt>ChConform planului de conturi deosebim urmatoarele categorii de profituri:1) profitul nerepartizat al anilor precedenti(pierdere neacoperita) reprezinta rezultatul financiar al anilor precedenti ce nu a fost utilizat in momentul rapoartelor financiare precedente 3322) profitul net al perioadei de gestiune reprezinta rezultatul financiar al anului curent care se determina la sfirsitul anului pe baza veniturilor si cheltuielilor 333 se calculeaza dupa regula: toate veniturile inregistrate se trec la contul 351 Rezultatul financiar total trecem toate ch acumulate la contul 351 Dt 351 Ct 711, 712, 713, 714, 721, 722, 723 deschidem contul 351 pentru a determina rezultatul financiar calculam rulajele DT, CT ale contului 351 RDt=Ch, RCt=Vt comparam rulajele contului 351Profit RCt>RDt Dt 351 Ct 333Pierdere RCtRDt Dt 351 Ct 333 Pierdere RCt