Contabilitatea Consumurilor Intreprrinderii

7/27/2019 Contabilitatea Consumurilor Intreprrinderii

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-consumurilor-intreprrinderii 1/10

3. Contabilitatea Consumurilor Intreprrinderii

Evidenta consumurilor intreprinderii constituie unul dintre cele mai importante si dificilesectoare ale contabilitatii intreprinderii. In cadrul acestui sector se formeaza atit indicatoriicontabilitatii de gestiune (suma totala a consumurilor de productie, costul produselor fabricate,rentabilitatea productiei etc.), cit si ai contabilitatii financiare (costul marfurilor ,produselor

vindute,serviciilor prestate, marimea cheltuielilor perioadei etc.). in exactitatea si oportunitateacalculului acestor indicatori sint cointeresati atit utilizatorii interni ai informatiei contabile , cit sicei externi.Consumurile reprezintă resursele consumate pentru fabricarea produselor şi prestarea serviciilor înscopul obţinerii unui venit (paragraful 5 din S.N.C. 3). Ele sînt legate nemijlocit de procesul de

producţie (prestare a serviciilor) şi îşi găsesc întruchipare materială în stocurile de producţie în curs deexecuţie şi de produse.

Componenta consumurilor , modul de evaluare si de constatare a acestora sint determinate de prevederile S.N.C.3 “Componenta consumurilor si cheltuielilor intreprinderii”. Acest standart prevede ca componenta consumurilor depinde de cele trei sfere principale de activitate aintreprinderii (productie, comert, prestari, servicii),iar componenta cheltuielilor –pe feluri deactivitati ale unei intreprinderi aparte(operationala, de investitii, financiara) si pe evenimenteexceptionale.

3.1 Evaluarea si constatarea consumurilor

In vederea contabilizarii consumurilor apar doua probleme principale:1. evaluarea consumurilor adica calcularea sumelor acestora , care trebuie sa fie reflectate in

contabilitate si rapoartelor financiare;2. constatarea consumurilor, adica stabilirea perioadei de gestiune in care acestea trebuie să

fie reflectate in contabilitate si rapoartelor financiare.Ţinind cont de cerintele Standartelor Nationale de Contabilitate, consumurile se evalueaza lavaloarea de bilant activelor pe termen lung şi curente ieşite, a sumelor calculate la retribuireamuncii si ale contribuţiilor pentru asigurarile sociale, uzurii mijloacelor fixe si a obiectelor demica valoare si scurta durata, amortizarii ativelor nemateriale , rezervelor create, cheltuielilor şi

plaţilor preliminare, corecţiile la datoriile dubioase etc.Consumurile intreprinderii se constata si se includ in costul produselor din perioada aferenta ,

Indiferent de timpul achitarii acestora-anticipate(avansuri aferente salariului, plata anticipata pentru materialele primite si consumate) sau ulterioare (sumele platite pentru concediilemuncitorilor pe seama rezervei constituie in prealabil).

3.2 Componenta , caracteristica si clasificarea consumurilor

Consumurili reprezinta resursele S.A. “Plugusor” utilizate pentru producere in scopul obţineriivenitului. Acestea sint legate nemijlocit de procesul de producere si isi gasesc intruchipareamaterială in produsele nefinisate incă. Consumurile indica ce fel de resurse şi in ce mărimeacestea sint utilizate in concordanţă cu nişte obiective concrete cum ar fi : fabricarea

produselor , functionarea sectiei, prestarea serviciilor, pentru care este necesar de a determinamarimea resurselor folosite in valoarea baneasca. La finele fiecarei perioade de gestiuneconsumurile se reflecta in Bilantul contabil ca active si nu se iau in calcul la determinarearezultatului financiar al intreprinderii.

Consumurile ce sint atribuite in mod direct produsului concret poartă denumirea deconsumuri directe. Calculul costului materialului se efectueaza prin redistribuirea consumurilor si cheltuielilor pentru fier. Consumurile ce sint imposibil a le atribui nemijlocit la un produs



concret şi sint legate de fabricarea mai multor feluri de produse, de aceea acestea se repartizeaza pe feluri de produse si poartă denumirea de consumuri indirecte.

Comform S.N.C.3, consumurile care se includ in costul de productie cuprind urmatoarelearticole:

- consumuri directe de materiale,- consumuri directe privind retribuirea muncii

- consumuri indirecte de productie.

Consumuri directe de materiale cuprind valoarea materialelor utilizate in procesul de productie, si anume:

a) a materiei prime si materialelor care formeaza baza producţiei fabricate b) a articolelor accesorii (pieselor de completare)c) a combustibilului de toate tipurile consumat in scopuri tehnologice si a energiei de acest gen

(benzina,motorina, energie termica, abur, gaze naturale).La materialele directe se ataseaza si valoarea serviciilor cu caracter de productie prestate de terti

(efectuarea probelor privind determinarea calitatii materiilor prime si a materialelor destinatefabricarii produselor concrete).

Consumurile directe privind retribuirea muncii ale S.A. “Plugusor” cuprind consumurile privind retribuirea muncii calculate personalului incadrat in fabricarea utilajelor agricole precum:

a) retributiile pentru munca prestata calculate in baza tarifelor in accord, salariilor tarifare; b) sporurile la salariile platite muncitorilor in conformitate cu specificul de lucru din ramura

respective;c) premiile pentru rezultatele de productie obtinute;d) remunerarea zilelelor de odihna acordate muncitorilor pentru munca ce depaseste durata

normala a timpului de lucru;e) remunerarea in conformitate cu legislatia in vigoare a concediilor de odihna si

suplimentare ,a orelor cu inlesniri pentru adolescenti, a sporurilor pentru conditii delucru nocive.

Din salariul calculat se efectueaza contributii la asigurarile sociale (actualmente in marime de24%),care se include intr-un articol distinct “Contributii la asigurarile sociale”.

Consumurile indirecte de productie cuprind:a) consumurile de intretinere si deservire a mijloacelor fixe cu destinatie productive

(asitenta tehnica, reparatii curenta si capitala);

b) uzura mijloacelor fixe cu destinatie productiva;c) amortizarea activelor nemateriale utilizate in procesul de productie;d) consumirile aferente perfectionarii tehnologiilor, organizarii productiei, imbunatatirii

calitatii produselor;e) uzura obiectelor de mica valoare si scurta durata utilizate pentru deservirea capitalului

de productie;f) valoarea materialelor utilizate in procesul de productie pentru asigurarea unui process

tehnologic normal;g) salariile muncitorilor auxiliari incadrati in productie si ale personalului administrativ,

de conducere din subdiviziunile de productie;h) consumurile de asigurare a pazei(inclusive a celei antiincediare) subdiviziunilor de

productie;i) consumuri de deplasare a salariatilor incadrati in sfera de productie etc.Consumuri indirecte de productie se subdivizeaza in:



- consumuri variabile, a caror marime depinde de modificarea volumului productiei(retribuirea muncii prestate de muncitorii auxiliari, costul materialelor consumate etc.);

- consumuri fixe, a caror marime nu depinde relativ de volumul productiei (uzura calculatecheltuielile privind intretinerea si exploatarea cladirilor si utilajului).

Consumurile fixe de productie se repartizeaza in:- costul productiei fabricate

- cheltuielile perioadei in baza capacitatii normative de productieLa sfirsitul fiecarei perioade de gestiune, consumurile indirecte de fabricare a utilajelor agricolese repartizeaza pe unitate de produs proportional valorii materiei prime consummate.Repartizarea consumurilor aferente productiei intreprinderii de fabricare a utilajelor agricole serepartizeaza proportional cantitatii de materie prima.

Documentele primare ce servesc pentru inregistrarea in contabilitatea S.A. “Plugusor” aconsumurilor sint:

- Fişa-limită pentru ridicarea materialelor - Bon de consum- Factura de expediţie- Factura fiscală

- Borderou privind calculul uzurii mijloacelor fixe- Bon de lucru- Raport despre indeplinirea sarcinii de schimb

3.3 Contabilitatea consumurilorLa S.A. “Pluguşor” evidenta sintetica a consumurilor se ţine cu ajutorul conturilor

clasei 8“Conturile ale contabilitatii de gestiune” din grupa 81 “Conturile ale consumurilor de productie”.

Această grupă are urmatoarele conturi:811 “Producţia de baza”812 “Activitaţi auxiliare”813 “ Consumuri indirecte de producţie”Particularitatea acestor conturi constă în faptul că la finele periodei de gestiune acestea seînchid prin conturile contabilităţii financiare şi nu au sold.

Contul 811 “Activităţi de bază” este destinat pentru generalizareainformaţiei privind cheltuielile aferente producţiei de bază. Contul 811”Activitatea de bază”este un cont de calculaţie, în particular, acest cont se utilizează pentru evidenţa consumurilor:

* întreprinderilor industriale şi agricole privind fabricarea, cultivarea produselor;* întreprinderilor de construcţii privind executarea lucrărilor de antrepriză, geologice şi de

cercetare-proiectare, de construcţii-montaj,de prospecţiuni geologice şi de cercetare- proiectare;

* întreprinderilor de transport şi comunicaţii privind prestarea serviciilor de către acestea;* întreprinderilor de alimentaţie publică privind fabricarea produselor proprii (în ceea ce

priveşte materiile prime şi materialele);* gospodăriilor de drumuri privind întreţinerea şi reparaţia drumurilor pentru automobile;* companiilor de leasing privind desfăşurarea activităţii de leasing;

* întreprinderilor comerţului de consignaţie privind vînzarea mărfurilor primite în consignaţie etc



În cursul perioadei de gestiune, în debitul acestui cont se reflectă consumurile de materiale,consumurile privind retribuirea muncii, consumurile indirecte de producţie, precum şi valoareade bilanţ a produselor rebutate, returnate pentru remediere în secţiile producţiei de bază. În creditse reflectă costul efectiv al produselor finite.

S.A. “Pluguşor”, în debitul contului 811 “Producţia de bază” duce evidenţa următoarelor operaţiuni economice:

1) Reflectarea consumurilor de materiale utilizate în procesul de producţie:Debit contul 811 “ Producţia de baza ” 45454544

Credit contul 211 “ Materiale ”

2) Reflectarea consumurilor privind retribuirea muncii muncitorilor antrenaţi în procesul de producţie:Debit contul 811 “ Producţia de baza ” 26364Credit contul 531 “ Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii ”- 545665

3) Reflectarea contribuţiei la asigurările sociale a întreprinderii în mărime de 26%:

Debit contul 811 “ Producţia de bază ”Credit contul 533 “ Datorii privind asigurările ”

Subcontu 5331 “ Datorii faţă de Fondul Social ”

4) Reflectarea contribuţiei la asigurări medicale a agentului economic în mărime de 2%Debit contul 811 “ Producţia de bază”Credit contul 533 “ Datorii privind asigurările ”

Subcontu 5333 “ Datorii privind asigurarea medicală”

5) Crearea rezervei pentru concediiDebit contul 811 “ Producţia de baza ”Credit contul 538 “ Rezerve pentru cheltuieli ”

6) Deservirea secţiei producţiei de bază cu energie termică prestată cazangerieDebit contul 811 “ Producţia de baza ”Credit contul 812 “ Activităţi auxiliare ”

7) Reflectarea cotei părţi a consumurilor indirecte de producţieDebit contul 811 “ Producţia de baza ”Credit contul 813 “ Consumuri indirecte de producţie ”

8) Costul efectiv al produselor finiteDebit contul 216 “ Produse ”subcontu 2161 “ Produse finite ”

Credit contul 811 “ Producţia de baza ”

9) Costul efectiv al rebutului definitiv, constatat in sectiile productiei de bazaDebit contul 714 “ Alte cheltuieli operationale ”

subcontu 7148 “ Cheltuieli aferente productiei rebutate ”Credit contul 811 “ Producţia de baza ”

La finele fiecărei prioade de gestiune contul 811 “ Producţia de baza ” se închide. În acest caz,

soldul producţiei în curs de execuţie se trece în contul 215 “ Producţia în curs de execuţie “ prin următoarea formulă contabilă:Debit contul 215 “ Producţia în curs de execuţie “ – 485438



Credit contul 811 “ producţia de bază “- 487594

La începutul perioadei de gestiune urmatoare, soldul producţiei în curs de execuţie serestabileşte în contul 811 “ Producţia de bază “ printr-o înregistrare inversă:Debit contul 811 “ Producţia de bază “ -5645

Credit contul 215 “ producţia în curs de execuţie “-3847

Contul 812“ Activităţi auxiliare “se foloseşte pentru generalizarea informaţiei privindconsumurile producţiilor care sînt auxiliare (secundare) pentru producţia de bază şi sînt asiguratede către secţiile auxiliare din cadrul S.A. “Pluguşor”: cazangeria, secţia mecanică, secţia serviciiauto. Aceste secţii lunar prezintă cite un raport privind consumurile de către fabrică a

producţiilor auxiliare, cum ar fi consumul energiei termice întocmit de secţia cazangerie(Anexă )

În special, acest cont se utilizează pentru contabilizarea consumurilor producţiilor careasigură:

- deservirea sau aprovizionarea întreprinderii cu diverse feluri de energie: energie electrică

şi termică, abur, gaze,apă etc.- fabricarea instrumentelor, dispozitivelor speciale, echipamentelor speciale,matriţelor, pieselor

de schimb;- producţia ambalajelor pentru împachetarea produselor;- deservirea de transport; (secţia transport auto)- exploatarea parcului de maşini şi camioane; (secţia transport auto)- exploatarea maşinilor şi mecanismelor de construcţie;- reparaţia mijloacelor fixe; (secţia mecanică)- fabricarea dispozitivelor speciale, echipamentelor speciale, pieselor de schimb;(secţia

mecanică)În debitul contului 812 “Activităţi auxiliare” se reflectă următoarele operaţii economice:

1) Consumurile directe legate nemijlocit de deservirea cu energia termică din cazangerie:Debit contul 812 “Activităţi auxiliare”-2634Credit contu 812 “Activităţi auxiliare”-38756

2) Consumurile directe pentru retribuirea muncii a lucrătorilor antrenaţi în executarea lucrărilor din secţia transport auto a S.A. “Pluguşor”:Debit contul 812 “Activităţi auxiliare”-48746Credit contul 531 “Datorii privind retribuirea muncii”-675765

3) Contribuţiile la asigurările sociale în mărime de 24%:Debit contul 812 “Activirăţi auxiliare” -63646Credit contul 533 “Datorii privind asigurările”

subcontul 5331 “Datorii faţă de Fondul Social”-48754) Contribuţii la asigurarea medicală a agentului economic în mărime de 2%:Debit contul 812 “ Activităţi auxiliare”-8347Credit contul 533 “ Datorii privind asigurările”

subcontul 5333 “Datorii privind asigurarea medicală”-234875) Crearea rezervei pentru concedii a lucrătorilor ce deservesc secţia transport auto:Debit 812 “Activităţi auxiliare” -4756Credit 538 “Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate”-453465

6) Consumurilor indirecte legate de deservire şi gestiunea secţiei mecanice:Debit 812 “Activităţi auxiliare”-74564Credit 813 “Consumuri indirecte de producţie”-23654

În creditul contului 812 “Activităţi auxiliare” se reflectă:7) Costul efectiv al serviciilor secţiei transport auto privind desfacerea produselor:Debit contul 712 “Cheltuieli comerciale”- 47584



Credit contul 812 “Activităţi auxiliare “-23448) Costul efectiv al serviciilor secţiei de transport auto privind deservirea întreprinderii înansamblu:Debit contul 713 “Cheltuieli generale şi administrative”-21334Credit contul 812 “Activităţi auxiliare” -23344

9) Costul rebutului definitive constatat în secţia cazangerie:

Debit contul 714 “Alte cheltuieli operaţionale”-5342Credit contul 812 “Activităţi auxiliare” -352410) Costul efectiv al serviciilor secţiei cazangeriei prestate pentru fabricarea utilajelor agricole:Debit contul 811 “Producţia de bază” -23443Credit contul 812 “Activităţi auxiliare”-2434

11) Costul efectiv al serviciilor secţiei transport auto prestate:Debit contul 812 “Activităţi auxiliare”-345Credit contul 812”Activităţi auxiliare”-345

12) Costul efectiv al serviciilor secţiei transport auto prestate subdiviziunilor:Debit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”-12344Credit contul 812 “Activităţi auxiliare”-5432

La finele fiecărei periode de gestiune soldul contului 812 “Activităţi auxiliare” se trece încontul 215 “Producţia în curs de execuţie” prin formula contabilă:Debit contul 215 “Producţia în curs de execuţie”Credit contul 812 “Activităţi auxiliare”

La începutul perioadei de gestiune următoare, soldul producţiei în curs de execuţie serestabileşte în contul 812 prin formula contabilă invers:Debit contul 812 “Activităţi auxiliare”Credit contul 215 “Producţia în curs de execuţie”.

Contul 813 “Consumuri indirecte de producţie” este destinat contabilizării consumurilor aferente deservirii şi gestiunii subdiviziunilor de producţie ale întreprinderii. Acest este un contde colectare – repartizare. În cursul perioadei de gestiune, în debitul acestui cont se acumuleazăconsumurile aferente articolelor stabilite de fiecare întreprindere.

Pe parcursul periodei de gestiune în funcţie de caz, în contabilitatea S.A. “Pluguşor” se facurmătoarele înregistrări contabile:1) Calcularea retribuirii muncii pentru personalul administrative de conducere şi de deservire asecţiei mecanice:Debit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”-7688Credit contul 531 “ Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”-123443

2) Reflectarea contribuţiilor la asigurările sociale:

Debit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”-2345Credit contul 533 “Datorii privind asigurările”subcontul 5331 “Datorii faţă de Fondul Social”- 23435

3) Crearea rezervelor pentru plata concediilor muncitorilor secţiei mecanice:Debit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”-34556Credit contul 538 “Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi prelimitate”-2547

4) Calcularea amortizării activelor nemateriale cu destinaţie productivă:Debit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”-2345Credit contul 113 “ Amortizarea activelor nemateriale”

subcontul 1137 “Amortizarea altor activel nemateriale”-1223545) Calculul uzurii mijloacelor fixe folosite în scopuri productive:

Debit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”-6546Credit contul 124 “Uzura mijloacelor fixe”-12346) Reflectarea consumurilor pentru reparaţia şi întreţinerea mijloacelor fixe în stare de lucru:



Debit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”-2344Credit contul 211 “Materiale”-23565

subcontul 2115 “piese de schimb”-345757) Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată aferenteatelierului mechanic:Debit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”-2343

Credit contul 213 “ Obiecte de mică valoare şi scurtă durată8) Calcularea uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă duratăDebit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”-2343

Credit contul 214 “ Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”-45369) Calcularea plăţilor pentru paza secţiei mecanice:Debit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”-2343Credit contul 539 “Alte datorii pe termen scurt”-254

La finele fiecărei perioade de gestiune consumurile acumulate în debitul contului 813“Consumuri indirecte de producţie” se repartizează şi se include în costul produselor şiserviciilor activităţii de bază şi auxiliare prin formulele contabile:1) Debit contul 811 “Producţia de bază”-2345

Credit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”-48582) Debit contul 812 “Activităţi auxiliare”-4356

Credit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”-4565

3.4 Evidenţa consumurilor de materiale

La S.A. “Pluguşor ” consumurile de materiale cuprind valoarea materialelor utilizate în procesulde producţie, şi anume:

a) a materiei prime şi materialelor care formează baza producţiei fabricate ( fier ,vopsea)

b) a articolelor accesorii (pieselor de completare)c) a combustibilului de toate tipurile consumate în scopuri tehnologice şi a energiei de acestgen (benzină, motorină, energie termică, abur, gaze naturale)La materialele directe se ataşează şi valoarea serviciilor cu caracter de producţie prestate de terţi(efectuarea probelor privind determinarea calităţii materiilor prime şi a materialelor destinatefabricării produselor concrete).

În cadrul S.A. “Pluguşor” aprovizionarea se efectuează din afara întreprinderii. Ca furnizoride materie primă la S.A. “Pluguşor” sînt înterprinderile şi companiile ce se specializea în

producerea fierului ca fiind materie primă de bază. La primirea materialelor de la furnizori seîntocmeşte “Factură fiscală” (anexă ) care conţine următoarele date : furnizorul, cumpărătorul,delegaţia, punctul de încărcare, data eliberării şi data livrării, denumirea materialelor procurate,

cantitatea, preţul, TVA. Acesta se efectuează în cazul aprovizionării de la terţi. În cazulaprovizionării din structurile interne se întocmeşte “Factura de expediţie” care conţineurmătoarele date :expeditorul , destinatarul, locul încărcării, locul descărcării, documenteanexate, redirijări, transportatorul, autovehicolul, numele şoferului, informaţii privindîncărcătura. La depozit, odată cu recepţionarea materialelor, se efectuează compararea stăriiefective a materialelor cu starea descrisă în document. În cazul necorespunderii calităţii se fac lafurnizori . În cazul depistării rebutului, materialelor rebutate sunt reîntoarse la furnizor.

La consumul de materiale, în secţia de aprovizionare se întocmeşte planul eliberăriimaterialelor, iar apoi depozitarul, odată cu cererea, eliberează materiale conform ei. La consumulde materiale pentru secţiile auxiliare se întocmeşte “Bonul de consum” (anexă ) în care sespecifică secţia care primeşte materialele şi depozitul care le-a eliberat, denumirea, unitatea de

măsură, cantitatea şi preţul materialelor eliberate. Pentru fabricarea utilajelor agricole laconsumul de materiale se întocmeşte “Fişa-limită pentru ridicarea materialelor ” (anexa ) în urmacăreia are loc livrarea materialelor de la depozitul central către fabrică. Fişa se perfecţionează în



două exemplare: 1 exemlar la depozitul central unde magazinierul se semneazăcă că a primitmaterialele şi un exemplar în baza căruia s-au eliberat. În baza fişei, zilnic, se îndeplineşte o darede seamă privind mişcarea materialelor “Situaţia mişcării semifabricatelor şi produselor finite”(anexa) unde se arată cantitatea de materiale la începutul schimbului de lucru, intrările şi soldulreal la sfîrşitul schimbului. La sfîrşitul fiecărei luni, în baza datelor evidenţei zilnice aconsumurilor directe de materiale, pe fiecare tip de utilaj agricol se întocmeşte un raport

“Cheltuieli de producţie” (anexa) în care sunt acumulate datele generale privind preţul, cantitateaşi suma materialelor consumate pentru fabricarea unui tip de utilaj agricol, iar la depozit toatăinformaţia se acumulează în raportul “Consumul materialelor la producere” (anexa) care reflectăinformaţia privind cantitatea şi suma stocului iniţial de materiale, intrărilor şi stocului final,deasemenea şi consumurile după normă şi cele reale şi abaterile aferente acestor consumuri.

3.5 Evidenţa consumurilor privind retribuţiile

Consumurile privind retribuţiile la orice întreprindere se reflectă prin datoriile faţă de personal care reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de lucrători pentru munca prestată,titlurile de valoare realizate, etc. Mărimea drepturilor personalului aferente muncii prestate sestabileşte prin negocieri colective sau individuale între persoane fizice şi întreprindere. Salariileindividuale se stabilesc prin contractul individual de muncă şi depend de sistemul de salarizarecare include formele de salarizare, sistemul de tarife, de sporuri şi alte elemente.Drepturile de personal se concretizează în drepturi pentru timpul efectiv lucrat (salariul) şi altedrepturi de personal, ca salariul pe timpul concediului de odihnă, suplimente şi premii,indemnizaţii şi altele.Salarizarea şi organizarea muncii în cadrul S.A.”Pluguşor” se efectuează conform CoduluiMuncii al Republicii Moldova şi Contractului colectiv, adoptat la conferinţa sindicală a

colectivului de muncă.Evidenţa operativă a personalului în cadrul S.A.”Pluguşor” este efectuată de către secţia“Personal”, care documentează angajarea, transferarea şi concedierea lucrătorilor în bazadocumentelor primare.La angajare, se încheie “Contractul individual de muncă” (anexa) în două exemplare, dintre careunul se păstrează la întreprindere iar celălalt revine salariatului, în care sunt stipulate toatecondiţiile de angajare, obligaţiile angajatorului şi a salariatului. Contractul individual de muncă

poate fi reziliat din iniţiativa salariatului în baza cererii acestuia, admministraţiei sau la cerereaorganelor judiciare prin emiterea ordinului cu privire la concediere. Apoi în secţia “Personal” seîntocmeşte “Ordinul de încadrare” ( formular nr. MR-1, anexa 29) iar conducătorul întreprinderiiemite Ordinul cu privire la personal (anexa), după care salariatul este supus unui instructaj

privind tehnica de securitate. În carnetul de muncă se fac înscrieri privind angajarea în cîmpulmuncii. Carnetul de muncă pentru toţi salariaţii angajaţi la S.A. “Pluguşor” se întocmeşte peste 5zile şi se înregistrează în registrul de evidenţă a formularelor de carnete de muncă şi registrul deevidenţă a circulaţiei carnetelor de muncă, care sînt numerotate, şnuruite şi semnate.

La expirarea contractului individual de muncă conform art83.(1) din Codul Muncii al RM seîntocmeşte “Ordinul de încetare a contractului individual de muncă” (formularul nr.MR-6, anexa31) iar conducătorul emite Ordinul cu privire la concediere (anexă) pe care îl semnează şi îltransmite la secţia “Personal”

Lucrătorului angajat i se acordă un număr de pontaj pe toată perioda de lucru la întreptindere.Acest număr de pontaj se indică ulterior în toate documentele privind calculul salariului. “Tabelade pontaj” (anexa) se utilizează pentru exercitarea controlului privind munca prestată, regimul

timpului de muncă stabilit pentru calculul salariului precum şi pentru alcătiurea dării de seamăstatistice. Tabelele se întocmesc de către pontator şi se reprezintă sub forma unei liste alucrătorilor cu indicarea numărului, numelui, prenumelui etc. Evidenţa utilizării timpului de



muncă se efectuează prin metoda înregistrării prezenţelor şi absenţelor de la lucru. Pentrucompletarea tabelului de pontaj sînt utilizate un şir de semne convenţionale dintre care:B- bolnavO- zile de odihnăD- deplasăriCA- concedii legale şi suplimentare

AN- absenţe nemotivateCM- concediu în legătură cu naşterea, etc.În cadrul întreprinderii acţionează sisteme de remunerare a muncii în acord şi pe unitate de

timp, precum şi retribuirea în baza salariilor funcţiei. La unităţile de producţie principale,atelierul mecanic, sectorul de materie primă şi comerţul de firmă în principiu predominăremunerarea muncii în acord iar muncitorii lucrează în mai multe schimburi. Astfel zilnicfiecare brigadă prezintă “Raportul despre îndeplinirea sarcinii de schimb” (anexa). Cînd sarcinaeste îndeplinită de către un singur muncitor, pentru fixarea unui tip de lucrări în decursulschimbului se întocmeşte “Bon de lucru pentru lucrări în acord” (anexa) în care se indică loculde lucru, numele şi prenumele, descrierea lucrării, unitatea de măsură a lucrării, norma în timp şitariful în lei pe unitate de măsură, suma retribuţiei pentru cantitatea însărcinată de lucrări. Pe

verso-ul bonului se completează “Calculul pe brigadă” (anexă) unde sunt arătate orele lucrate înacord în zilele lunii şi calculul salariului. Salariul tarifar se calculează înmulţind tariful/oră lanumărul de ore lucrate pentru fiecare muncitor în parte.De exemplu calculul salariului tarifar alui Cibanu I. Se efectuează astfel: 11,76lei*96 ore=1128,96 lei. Mai apoi se sumează totalulsalariilor tarifare de pe toţi lucrătorii. După calcularea salariului tarifar total are loc determinareasalariului în acord pentru fiecare muncitor în baza unui coeficient. Pentru determinareacoeficientului dat, suma retribuţiei pentru cantitatea însărcinată de lucrări se împarte la sumasalariilor tarifare: 3025,44:2330,24= 1,2983. Apoi acest coeficient se înmulţeşte la salariul tarifar şi se determină salariul în acord : 1,2983*1128,96=1465,77- salariul în acord pentru muncitorulCiobanu I.

Salariaţii serviciilor auxiliare şi personale de deservire se remunerează în baza salariilor tarifare pe unitate de timp. În acest sens maistrul principal zilnic întocmeşte şi prezintă “Raportul privindsalarizarea pe unitate de timp” (anexa)

În caz de staţionare a utilajului de lucru din motive tehnice, se perfecteză “Actul staţionăriiutilajului” (anexa) în care se menţionează secţia, maistrul, data, denumirea utilajului şi cauza şidurata de staţionare. Mucitorilor în acest caz li se plăteşte salariu în mărime de 70% conformCodului Muncii.

Lunar se face “лицевя карточка рабочего” în care este descifrat modul de calculare asalariului pentru fiecare zi de muncă a lunii respective atît pentru salarizarea în acord (anexa) cîtşi pentru remunerarea pe unitate de timp (anexa)

La S.A. “Puguşor” muncitorii lucrează în 3 schimburi inclusive şi schimbul de noapte. Fiecare

schimb are o normă de lucru în ore. Conform acordurilor, muncitorilor nu au voie să lucreze maimult de 7 ore în schimbul de noapte. Salariul pentru schimbul de noapte se calculează dupăformula: tariff*nr.ore*25%*tarf/oră. Pentru lucru în condiţii nocive fiecare muncitor primeştesupliment la salariu în dependenţă de categoria pe care o deţine.

Orice angajat are dreptul la concediu. Astfel, angajatul depune o cerere la secţia “Personal” încare se menţionează începutul şi sfîrşitul perioadei de aflare în concediu. Secţia dată întocmeşteun raport “Lista salariaţilor concediilor ‘Pluguşor”S.A. pentru concedii (anexa). La plecarea înconcediu, muncitorii beneficiază de plata concedialelor. Suma concedialelor se determină în feluluemător: salariul mediu pe ultimele 3 luni se împarte la numărul de zile calendaristice şi sedetermină media pe zi, care la răndul său se înmulţeşte la numărul zilelor de aflare în concediu.

Contabilitatea Consumurilor Intreprrinderii

Documents

Transcript of Contabilitatea Consumurilor Intreprrinderii