COLEGIUL ECONOMIC CALARASI

PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR

PROFESIONALE

FILIERA: TEHNOLOGICAPROFIL: ECONOMICSPECIALIZARE: TEHNICIAN IN ACTIVITATI ECONOMICE

PROFESOR INDRUMATOR: ABSOLVENT: PATURCA ROXANA MIHAI STEFANIA

CRISTINA

2007-2008

`

CONTABILITATEA

CAPITALULUI SOCIAL LA O

SOCIETATE PE ACTIUNI

ARGUMENT

- 1 -

`

Conturile de capitaluri cuprind totalitatea surselor de finantare stabile ,

aflate la dispozitia unitatii patrimoniale , formate din : capitaluri proprii ,

provizioane pentru riscuri si cheltuieli asimilate capitalurilor proprii ,

imprumuturile pe termen lung si mediu si alte surse cu durata de finantare mai

mare de un an.

Capitalul propriu reprezinta totalitatea capitalurilor proprietate individuala

sau a asociatilor care se inscriu in pasivul bilantului si se compun din:

-aporturile de capital si primele legate de capital ;

-diferentele din reevaluare ;

-rezervele si alte fonduri proprii ;

-beneficiile nerepartizate reportate din anii precedenti ;

-subventiile pentru investitii si provizioanele reglementate.

Capitalurile reprezinta resursele care contribuie la desfasurarea

activitatii economice a societatilor comerciale. Cu ajutorul lor, societatea isi

procura mijloacele economice necesare: utilaje, cladiri, mijloace de transport,

stocuri de materii prime si materiale, obiecte de inventar, marfuri etc.

Din punct de vedere patrimonial, capitalurile sunt elemente de

pasiv. Ele se formeaza la infiintarea societatii, pe parcurs se majoreaza sau se

diminueaza, dupa caz, iar la incetarea activitatii se lichideaza.

Capitalul social reprezinta aportul in numerar si/sau in natura subscris

de catre actionari sau asociati atat la constituirea unitatii patrimoniale, cat si

ulterior cu prilejul majorarii acestei categorii de capitaluri proprii .

Consider ca aceasta parte a contabilitatii este extrem de importanta

pentru toti agentii economici, iar acestea sunt motivele pentru care am ales sa

prezint contabilitatea capitalului social.

- 2 -

`

CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL LA O

SOCIETATE PE ACTIUNI

CAPITOLUL I

PAGINA

1.1 Notiuni generale privind capitalul social 4.

1.2 Caracteristici ale constituirii capitalului social 6.

1.3 Reglementari legale privind capitalul social 8.

1.4 Documente si registre specifice 10.

CAPITOLULUL II

Organizarea contabilitatii capitalului social 12.

2.1 Reflectarea in contabilitate a operatiilor privind 12.

capitalul social

2.2 Evaluarea capitalurilor 13.

2.3 Continutul economic si functionalitatea 16.

conturilor de capital social

2.4 Contabilitatea majorarii si micsorarii a 21.

capitalului social

CAPITOLUL III

Studiu de caz 26.

3.1 Contabilitatea capitalului social la societatea 26.

comerciala Conel S.A.

CONCLUZII 33.

Bibliografie 34.

- 3 -

`

CAPITOLUL I

1.1 Notiuni generale privind capitalul social

Capitalurile , denumite in literatura de specialitate si capitaluri permanente,

reprezinta totalitatea surselor de finantare de care dispune unitatea patrimoniala

pentru o perioada mai mare de un an. Astfel spus , ele constituie sursele de

finantare cu caracter stabil pe care le poate utiliza intreprinderea pentru a

procura elemente patrimoniale de activ.

In functie de modul cum se constituie , capitalurile se pot delimita in

urmatoarele grupe sau categorii:

A. Capitaluri proprii;

B. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli;

C. Capitaluri imprumutate pe termen lung.

A. Capitalurile proprii reprezinta totalitatea surselor de finantare stabile,

aflate la

dispozitia persoanelor juridice fara scop patrimonial,dupa deducerea

datoriilor.Ele cuprind aporturile , rezervele, rezultatul reportat, rezultatul

exercitiului.Capitalurile proprii , denumite si pasivul intern al

intreprinderii ,reprezinta dreptul actionarilor asupra activelor unei persoane

juridice , dupa deducerea tuturor datoriilor. Ele se constituie din aportul acestora

, prin autofinantare si pe seama altor resurse financiare , iar in contabilitate se

oglindesc cu ajutorul conturilor din primele trei grupe (10-12) ale clasei 1 “

Conturi de capitaluri”.

Capitalul social reprezinta aportul in numerar si/sau in natura subscris de

catre actionari sau asociati atat la constituirea unitatii patrimoniale, cat si ulterior

cu prilejul majorarii acestei categorii de capitaluri proprii .

La infiintarea societatii comerciale , marimea capitalului social este

stabilita prin actul constitutiv , avandu-se in vedere ca pentru societatile pe

- 4 -

`

actiuni si in comandita simpla , precum si pentru cele cu raspundere limitata nu

poate fi mai mic de 2.500 RON si respectiv 200 RON.

Majorarea sau diminuarea capitalului social se realizeaza pe baza hatararii

adunarii generale a actionarilor sau asociatilor , asa cum se va prezenta ulterior ,

si impune efectuarea modificarii corespunzatoare a actului constitutiv.

Sub aspectul marimii sale , capitalul social se identifica cu valoarea

nominala a tuturor actiunilor sau partilor sociale , respectiv cu valoarea aportului

in natura sau in numerar , a rezervelor incorporate si profitului net repartizat

pentru majorarea capitalului sau altor operatii care conduc la modificarea

acestuia.

a) Primele legate de capital se refera la excedentul dintre valoarea de

emisiune si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale , inclusiv din

conversia obligatiunilor in actiuni.

b) Rezerve din reevaluare sunt reprezentate de sumele care se stabilesc ca

diferenta in plus sau in minus intre valoarea actuala si valoarea inregistrata in

contabilitatea pentru imbilizarile corporale supuse reevaluarii.

c) Rezervele de care poate dispune intreprinderea se constituie din

profitul brut sau net , dupa caz , si din alte surse prevazute de lege.

d) Rezultatul reportat se refera la profitul sau pierderea din exercitiile

anterioare a carui repartizare sau acoperire , pa baza hotararii adunarii generale a

actionarilor sau asociatilor , a fost amanta. Profitul reportat majoreaza

capitalurile proprii , iar pierderea reportata le diminueaza.

e) Rezultatul exercitiului sau anului financiar curent este reprezentat de

profitul realizat si respectiv diminuarea capitalurilor.

f) Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli reprezinta fonduri care se

constituie la incheierea exercitiului prin majorarea cheltuilielor de exploatare

sau a cheltuielilor financiare , dupa caz , privind amortizarile si provizioanele.

Ele sunt destinate finantarii pierderilor si cheltuielior care devin exigibile in

exercitiul urmator si care se refera la litigii , garantii acordate clientilor ,

- 5 -

`

cheltuieli relativ mari ce se repartizeaza pe mai multe exercitii , pierderi din

schimb valutar s.a.

g) Capitalurile imprumutate pe termen lung sunt denumite si datorii pe o

perioada mai mare de un an si reprezinta resurse financiare provenite de la terti.

In componenta lor sunt incluse:

- imprumuturile din emisiuni de obligatiuni;

- creditele bancare pe termen lung;;

- datoriile legate de participatii;

- alte imprumuturi si datorii asimilate

- dobanzile aferente imprumuturilor si datoriilor

1.2 Caracteristici ale constituirii capitalului social

Asupra organizarii contabilitati capitalurilor cu implicatii a mai multor

factorii , printre care tipul si natura unitatilor economice , marimea acestora.

In conditiile de tranzitie la economia de piata si in tara noastra s-au constituit

si functioneaza diferite tipuri de unitati economice si anume :

- Asociatii familiale si intreprinzatori individuali constituiti conform

Decretului Lege nr. 54/1990.cei ce isi continua activitatea in calitate de

intreprinzatori individuali , desfasurind activitati si fapte de comert sunt obligati

sa se inregistreze la Registrul Comertului si deci confirma legea contabilitatii în

partida dubla.

Capitalul individual al acestora este oglindit in contabilitate , cu ajutorul

contului 108 “ Contul intreprinzatorului individual “.

- Regii autonome – societati comerciale si diferite tipuri de asocieri

constituite conform legii 15/1990 si a legii 31/1990 si care confirma legii

contabile 82/1991 ca au obligatia de a organiza contabilitate in partida dubla,

reflectand capitalul social cu ajutorul conturilor 1011 şi 1012.

- 6 -

`

Ca marime capitalul social este diferit la constituire in functie de tipul de

societate si anume:

●la societatile in nume colectiv si in comandita simpla nu este stabilita

prin legislatie o limita minima a capitalului social si nici a numarului de

persoane care o constituie , insa din punct de vedere a continutului acesta poate

fi format din numerar , din aport in natura cat si din drepturi de creanta ceea ce

influenteaza reflectarea acestora in contabilitate.

●la societatile comerciale pe actiuni si in comandita pe actiuni limita

minima a capitalului social este de 100 lei ron iar numarul actionarilor nu poate

fi mai mic de 5. Constituirea societatii poate avea loc numai cand capitalul

social a fost complet subscris si fiecare din actionari a varsat , in numerar ,

jumatate din valoarea actiunilor subscrise in bani si integral alte aporturi decat in

numerar fara a fi admise aporturi in creanta ,ceea ce are implicatii directe in

reflectarea , in contabilitatea capitalului social .

●la S.R.L. capitalul social nu poate fi mai mic de 200 , din care aportul

in natura nu poate reprezenta mai mult de 60% care obligatoriu se transmite in

momentul constituirii societatii , fara ca partile sociale sa poata fi acoperite prin

titluri negociabile , iar numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50.

Deci marimea capitalului social , structura acestuia si obligatiile minime de

depunere vor avea implicatii si asupra organizarii si conducerii contabilitatii

analitice si sintetice a capitalului social , partilor sociale.

Unitatile economice incluse in categoria celor mari folosesc pentru

dobandirea , in contabilitate a operatiilor economice privind capitalul social

conturilor sintetice de gradul –ΙΙ , simbolizate cu patru cifre , respectiv: 1011 si

1012.

Unitatile economice care obtin aprobare de la organele fiscale autorizate

pot sa conduca contabilitatea in partida simpla , care nu folosesc conturi

corespondente pentru reflectarea in contabilitate a operatiilor economice deci si

a celor privind capitalul social.

- 7 -

`

1.3 Reglementari legale privind contabilitatea capitalului social

Societatile comerciale au obligatia sa organizeze si sa conduca

contabilitatea proprie , potrivit legii .

Contabilitatea, ca instrument principal de cunoastere ,gestiune si control

al patrimoniului si al rezultatelor obtinute ,trebuie sa asigure:

a)înregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea,publicarea si

pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala si rezultatele obtinute

atât pentru necesitatile proprii ale societatii ,cât si în relatiile acestora cu

actionarii sau asociatii,clientii,furnizorii ,bancile,organele fiscale si alte persoane

fizice sau juridice;

b)controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate si al procedeelor de

prelucrare utilizate,precum si exactitatea datelor contabile furnizate;

c)furnizarea informatiilor necesare stabilirii patrimoniului.

Contabilitatea se tine în limba româna si în moneda nationala.

Contabilitatea operatiunilor efectuate în valuta se tine atât în moneda

nationala cât si în valuta.

Înregistrarile în contabilitate se fac cronologic si sistematic,potrivit

planului de conturi si al normelor emise de Ministerul Finantelor.

Orice operatiune patrimoniala se consemneaza în momentul efectuarii

ei într-un înscris care sta la baza înregistrarilor în contabilitate,dobândind astfel

calitatea de document justificativ.

Documentele justificative care stau la baza înregistrarilor în

contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au întocmit,vizat si

aprobat,ori înregistrat în contabilitate,dupa caz.

Registrul-jurnal si cartea mare, precum si registrul inventar, împreuna cu

documentele justificative si bilantul contabil, întocmite potrivit normelor

stabilite constituie documente contabile oficiale pentru exercitarea controlului

asupra operatiilor patrimoniale efectuate si pot fi admise ca proba în justitie.

- 8 -

`

Ordinul 403 din 04.10.1999 urmat de Ordinul 94 din 20.02.2001 a

Ministerului Finantelor, pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate

cu Directiva a IV a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele de

contabilitate Internationale stabileste principiile si regulile contabile de baza,

forma si continutul situatiilor financiare anuale, avand ca scop general

asimilarea deplina a Directivei a IV a a C.E.E. (78/669/EEC) si continuarea

armonizarii cu standardele de Contabilitate Internationale.

La nivel european armonizarea se realizeaza prin directivele Comunitatii

Economice Europene, respectiv Directiva a IV a privind conturile sociale.

Pe plan international armonizarea se realizeaza prin stadandarele contabile

internationale (elaborate de Comitetul International de Standarde Contabile -

IASC).Aceste standarde reprezinta un asamblu de principii, reguli si metode

contabile corelate intre ele, axate pe o tema principala bine delimitata (costurile

istorice, active imobilizate, situatiile financiare, etc.).

In plan functional, ele reprezinta instrumente de influentarea

reglementarilor nationale in domeniul contabilitatii si practicilor contabile spre

deosebire de normele contabile nationale, sunt veritabile instrumente de

referinta.

In Romania, normele contabile si formalizarea corespunzatoare s-a

concretizat in: Legea contabilitatii nr. 82/1991;Legea nr. 571/2003 privind

Codul Fiscal ‘Hotararea Guvernului nr. 704/1993, pentru aprobarea

Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii; Regulamentul pentru aplicarea

Legii contabilitatii; Planul de contruri generale; Normele metodologice de

utilizare a conturilor; Nomenclatorul registrelor contabile si a formularelor

referitoare la activitatile financiare si contabile; Normele de utilizare a

registrelor de contabilitate; Bilantul contabil si Normele metodologice pentru

elaborarea si prezentarea bilantului contabil.

Situatiile financiare, sunt, de regula, intocmite conform unui model contabil

bazat pe costul istoric recuperabil si conceptul de mentinere a nivelului

- 9 -

`

capitalului financiar nominal. Alte modele si concepte ar putea fi mai adecvate

pentru a satisface obiectivul de furnizare a informatiei, care sa fie utila la luarea

deciziilor economice, dar pana in prezent nu exista un consens pentru aceasta

modificare.

Cadrul general a fost creat astfel incat sa poata fi aplicat unei serii de

modele contabile si concepte privind capitalul si mentinerea nivelului

capitalului.

Acest cadru general stabileste conceptele ce stau la baza intocmirii si

prezentarii situatiilor financiare pentru utilizatorii externi.

Cadrul general” se refera la situatiile financiare cu scop general (denumite in

continuare “Situatii financiare”), inclusiv la situatiile financiare consolidate.

Situatiile financiare reprezinta o parte a procesului de raportare financiara.

“Cadrul general” se aplica situatiilor financiare ale tuturor inreprinderilor

comerciale, industriale, fie din sectorul public, fie din cel privat.

1.4 Documente si registre specifice

Înregistrarile în contabilitate se fac cronologic si sistematic,potrivit planului

de conturi si al normelor emise de Ministerul Finantelor.

Orice operatiune patrimoniala se consemneaza în momentul efectuarii

ei într-un înscris care sta la baza înregistrarilor în contabilitate,dobândind astfel

calitatea de document justificativ.

Documentele justificative care stau la baza înregistrarilor în

contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au întocmit,vizat si

aprobat,ori înregistrat în contabilitate,dupa caz.

Registrul-jurnal si cartea mare, precum si registrul inventar, împreuna cu

documentele justificative si bilantul contabil, întocmite potrivit normelor

- 10 -

`

stabilite constituie documente contabile oficiale pentru exercitarea controlului

asupra operatiilor patrimoniale efectuate si pot fi admise ca proba în justitie.

Notele explicative – contin informatii suplimentare , relevante pentru

necesitatile utilizatorilor in ceea ce priveste pozitia financiara si rezultatele

obtinute.

Notele explicative trebuie prezentate într-o maniera sistematica.

Fiecare element semnificativ al situatiei modificarilor capitalului propriu trebuie

sa fie insotit de o trimitere la nota care cuprinde informatii legate de acel

elemnet semnificativ.

Contabilitatea analitica a capitalului subscris nevarsat,a carui evidenta

se tine cu ajutorul contului 1011 , si a capitalului subscris varsat , a carui

evidenta se tine cu ajutorul contului 1012 , se tine cu ajutorul documentului

numit ,, Fisa de cont pentru operatii diverse

- 11 -

`

CAPITOLUL II

Organizarea contabilitatii capitalului social

2.1 Reflectarea in contabilitate a operatiilor privind capitalul social

Capitalul social este egal cu valoarea nominalã a acţiunilor sau pãrţilor

sociale, respective cu valoarea aportului în naturã sau în numerar, a rezervelor

încorporate şi profitului repartizat pentru majorarea capitalului sau altor

operaţiuni care conduc la modificarea acestuia.

Capitalul social este egal cu valoarea nominalã a acţiunilor sau pãrţilor

sociale, respective cu valoarea aportului în naturã sau în numerar, a rezervelor

încorporate şi profitului repartizat pentru majorarea capitalului sau altor

operaţiuni care conduc la modificarea acestuia.

Capitalul social subscris şi vãrsat se înregistreazã distinct în contabilitate, pe

baza actelor de constituire a societãţii şi a documentelor justificative privind

vãrsãmintele de capital.

Contabilitatea analitica a capitalului social se ţine pe acţionari sau asociaţi

ai societãţii, cuprinzând numãrul şi valoarea nominalã a acţiunilor sau pãrţilor

sociale subscrise şi vãrsate.

Primele legate de capital (de emisiune, de fuziune, de aport) reprezintã

excedentul dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominalã a acţiunilor sau a

pãrţilor sociale.

Capitalul social este egal cu valoarea nominala a actiunilor sau a partilor

sociale , respectiv valoarea aportului in natura sau in numerar , a rezervelor

incorporate si profitului repartizat pentru majorarea capitalului sau altor

operatiuni care duc la modificarea acestuia.

Capitalul subscris si varsat se inregistreaza distinct in contabilitate , pe baza

actelor de constituire a societatii si a documentelor justificative privind

varsamintele de capital.

- 12 -

`

Contabilitatea analitică a capitalului social se tine pe actionari sau asociati ,

cuprinzand numarul si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale

subscrise si varsate.

Principalele operatiuni ce se inregistreaza in contabilitate cu privire

la majorarea capitalului sunt urmatoarele :

-subscrierea si emisiunea de noi actiuni ;

-incorporarea rezervelor si a altor operatii , potrivit legii.

Primele legate de capital reprezinta excedentul din valoarea de

emisiune si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale.

Operatiunile ce se inregistreaza in contabilitate cu privire la micsorarea

capitalului social sunt :

-reducerea numarului de actiuni sau parti sociale ;

-diminuarea valorii nominale a acestora ca urmare a retragerii unor actionari

sau asociati ;

-rascumpararea actiunilor ;

-acoperirea pierderilor din anii precedenti sau a altor operatii potrivit legii.

2.2 Evaluarea capitalurilor

Capitalurile se evalueaza , in principiu , la valoarea nominala pe care acestea

o au. Astfel , capitalul propriu se evalueaza la valoarea corespunzatoare partilor

sociale si actiunilor in care este concretizat. La randul sau , aceasta valoare este

cea inscrisa pe titlurile de valoare folosite ca parti sociale sau ca actiuni.

In ceea ce priveste datoriile pe termen lung , valoarea nominala este egala cu

lichiditatile sau echivalenta de lichiditati ce trebuie platite.

Evaluarea capitalurilor la valoarea nominala impune evidentierea distincta a

primelor de capital , a imprumuturilor , a primelor de rambursare si a dobanzilor.

- 13 -

`

Pentru evaluarea partilor sociale si a actiunilor se au in vedere mai multe

elemente din care se amintesc:

-piata capitalurilor;

-rezultatle obtinute de unitatea patrimoniala , ca indicator al acumularilor

potentiale ale unitatii in cauza;

-cresterea economica;

-calitatea personalului;

-imaginea societatii in fata tertilor si altele.

Probleme specifice de evaluare prezinta actiunile , ca parti componente ale

capitalului social , si obligatiunile , ca diviziuni ale imprumuturilor din emisiuni

de obligatiuni. Ambele categorii de titluri sunt negociabile , fapt pentru care

evaluarea lor prezinta anumite caracteristici.

a) Evaluarea actiunilor , in sistemul contabilitatii curente ,ocazioneaza

folosirea mai multor categorii de valori , asa cum se prezinta in continuare:

-valoarea de piata este valoarea ca se stabileste in raportul cerere-ofeta a

actiunilor la bursa. Pretul de piata se stabileste in functie de stabilitatea

financiara a intrepinderii, dividendele ateptate de actionari, de raportul capital

social-rezultate financiare , in limita ratei dobanzii din acel moment pe piata

financiar-bancara.

-Valoarea bursiera a unei actiuni se stabileste prin negociere la bursa de

valori , pe baza raportului dintre cerere si oferta , raport numit cotatie . Aceasta

valoare nu este totdeauna semnificativa , deoarece cotatiile pot fi influentate de

factori externi unitatii careia ii apartin actiunile , cum este cazul unor mutatii in

economie , publicitatii efectuate in legatura cu firma si ramura ei s.a.

-Valoarea financiara (VF) corespunde capitalizarii dividentului anual ce

revine pe o actiune , determinandu-se in functie de venitul pe care-l produce ,

dupa formula :

VF = Dividentul annual pe o actiune / Rata dividentului

- 14 -

`

-Valoarea de randament (VR) corespunde capitalizarii profitului unitar

inainte de distribuire ( repartizare ) sau , altfel spus , este suma care este plasata

pe parcursul unui an si cu o anumita rata de profit ce determina obtinerea unui

venit egal cu rezultatul unitar sau beneficiar aferent unei actiuni , calculandu-se

astfel:

VR = Profitul pe actiune inainte de distribuire : Rata profitului inainte de

distribuire

-Valoarea contabila neta ( VCN ) , denumita si valoare bilantiera , reprezinta

activul net contabil aferent unei actiuni , determinandu-se astfel:

VCN = Activul net contabil /Numarul total de actiuni ce compun capitalul

unde:

Activul net contabil = Activul total – Datorii – Activul fictiv

sau Activul net contabil = Capitaluri proprii – Activul fictiv

Activul fictive = Cheltuieli de constituire + Prime de emisiune , respective

de rambursare a imprumuturilor + Cheltuieli in avans.

-Valoarea matematica intriseca a titlurilor ( VI ) este o varianta a VCN ,

care se calculeaza in conditiile in care activul net contabil este rectificat cu

capitalul subscris si nevarsat si cu provizioanele pentru riscuri si cheltuieli create

in mod justificat sau astfel spus cu plusurile sau minusurile de valoare latenta ,

dupa formula :

Activ net = Activ net contabil + Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

nejustificate – Capital subscris nevarsat

Evaluarea obligatiunilor emise de unitatea patrimoniala se efectueaza in

contabilitate cu ajutorul unor categorii distincte de valori si anume : -nominala ;

-de emisiune ;

-de rambursare.

-Valoarea nominala este cea indicata pe titlul folosit ca obligatiune.

- 15 -

`

-Valoarea de emisiune este o valoare negociabila la bursa de valori si

reprezinta pretul de vanzare a obligatiunii. In principiu , valoarea de emisiune

este egala cu valoarea nominala.

-Valoarea de rambursare este o valoare stimulativa de restituire a

imrpumuturilor prin adaugarea la valoarea nominala a unei prime de rambursare.

-Valoare de lichidare a titlurilor rezuta din vanzarea activelor intreprinderii

ca urmare a lichidarii.

-Valoarea patrimoniala consta in calculul valorii actiunilor pornind de la

situatia patrimoniului.

2.3 Continutul economic si functionalitatea conturilor de capital social

In tara noastra societatile comerciale se constituie in baza contractului

de societate si a statutului societati daca se indeplinesc anumite conditii ce se

diferentiaza in functie de tipul de societate .

Reflectarea în contabilitatea financiarã a capitalurilor societãţii comerciale

se realizeazã cu ajutorul clasei de conturi nr. 1 din Planul general de conturi.

Conturile din clasa 1, întrucât reflectã resursele întreprinderii (componente

ale pasivului patrimonial) funcţioneazã dupa regula de pasiv.

Încep sã funcţioneze prin a se credita şi se crediteazã cu existentul iniţial

şi cu majorãrile de pasiv (la constituirea resurselor), se debiteazã cu micşorãrile

de pasiv (la consumarea resurselor), iar soldul final creditor reflectã resursele

neutilizate incã (existente).

101 “CAPITALUL SOCIAL”

Capitalul social reprezintã sursa proprie permanentã a societãţii comerciale,

constituitã la înfiinţarea acesteia prin aporturi în bani sau bunuri aduse de

acţionari sau asociaţi.

- 16 -

`

Capitalul social se împarte în acţiuni (la S.A.) sau pãrţi sociale (la S.R.L.)

- ce au valoare de înregistrare în contabilitate, numitã valoare nominalã, astfel

încât:

Nr. acţiuni (pãrţi sociale)X Valoarea nominalã=Valoarea capitalului

social

Constituirea capitalului social ca principala sursã a societãţii comerciale,

presupune parcurgerea a douã etape:

-subscrierea capitalului social;

-vãrsarea capitalului social.

În etapa sau perioada în care intenţia de constituire a întreprinderii sau de

majorare a capitalului se concretizeazã în anumite documente legale, capitalul

social se subscrie, asociaţii angajându-se sã-l punã la dispoziţia unitãţii. Ulterior,

în mãsura în care capitalul subscris este predat sau depus de cei în cauzã, el

devine subscris şi vãrsat.

Cu ajutorul contului 101 “Capital social” se ţine evidenţa capitalului subscris

şi vãrsat în naturã şi / sau numerar de cãtre acţionarii sau asociaţii unei societaţi,

majorãrii sau reducerii capitalului social, precum şi sursa proprie de finanţare a

regiilor autonome şi patrimoniul public al statului.

Subscrierea reprezintã angajamentul scris al acţionarilor / asociaţilor de a

participa cu aporturi la constituirea capitalului social.

Vãrsarea reprezintã aducerea efectivã a aporturilor promise (subscrise) de

cãtre acţionari / asociaţi şi punerea acestora la dispoziţia societãţii.

Practic prin cele douã operaţiuni, societatea emite acţiunile, pe care le

vinde acţionarilor, în schimbul unor sume de bani sau bunuri (mijloace fixe,

terenuri, etc.).

Acţiunea reprezintã un titlu de valoare, ce conferã posesorului (sau

acţionarul) calitatea de proprietar asupra unei parţi din societate, cu toate

drepturile şi obligaţiile ce decurg din aceastã calitate (de exemplu:dreptul de a

- 17 -

`

obţine la sfârşitul anului dividende sau obligaţia de a participa la luarea

deciziilor în activitatea societãţii).

Deci, acţiunea reprezintã o fracţiune de capital social şi în acelaşi timp un

titlu de proprietate.

Fiecare acţionar este posesorul unui numãr de acţiuni, el putând fi salariat al

societãţii, dar şi o persoanã din afara societãţii comerciale.

Capitalul social – cont de pasiv – se dezvolta pe patru conturi sintetice de

gradul II

Contul 1011 „ Capitalul subscris nevarsat ” , cont sintetic de gradul

–ΙΙ operational , cont de pasiv , care reflecta in creditul sau capitalul social

subscris nevarsat , in natura sau in numerar , de actionari sau asociati , iar in

debit capitalul subscris varsat.

Soldul creditor al contului 1011 reflecta marimea capitalului subscris

nevarsat .

Contabilitatea analitica a capitalului subscris nevarsat se tine pe

actionari sau asociati , cu ajutorul „ Fiselor de cont pentru operatii diverse ”.

Contul 1012 “ Capitalul subscris vărsat ” este cont sintetic de gradul-

ΙΙ operational , cont de pasiv in creditul caruia se inregistreza capitalul subscris

si varsat , in natura sau in numerar , de actionari sau asociati ,

precum si marimea acestuia , iar in debit reducerea capitalului social

Soldul creditor al contului1012 reprezinta capitalul social subscris si

varsat la data determinari lui.

Contabilitatea analitica a contului 1012 se organizeaza pe actionari sau

asociati tot cu ajutorul Fiselor de cont pentru operatii diverse condusa manual

sau cu ajutorul echipamentelor electronice de calcul . In cazul societatilor

comerciale incadrate in categoria celor mici si mijlocii in locul conturilor 1011

şi 1012 se poate folosi contul sintetic de gradul –ΙΙ 101 Capital social.

De mentionat ca suma soldurilor creditoare ale celor doua conturi

operationale de gradul II trebuie sa fie egala cu totalul capitalului social

- 18 -

`

subscris, nivelurile lor diferind corespunzator varsamintelor efectuate de asociati

la capitalul subscris.

Sfc101=Sfc1011+Sfc1012

La varsarea integrala a capitalului:

Sfc101= Sfc1012 iar Sfc1011=0

Alaturi de conturile mentionate pentru reflectarea in contabilitate a

operatiilor economice de capital se foloseste si contul 456 “ Decontari cu

asociati privind capitalul “.

Cu ajutorul acestui cont se urmareste, se inregistreaza si se controleaza

decontarile cu asociatii privind aportul acestora la capitalul socail subscris.

Este un cont de decontari, cu functie de activ(in conditii normale).

Se debiteaza cu valoarea promisiunilor de aport la capitalul social subscris

de asociati si reprezinta drepturile de creanta ale societatii comerciale fata de

asociati pentru aporturile la capitalul social subscris, prin creditul contului 1011”

Capital subscris nevarsat”. Se mai debiteaza cu restituirea aporturilor depuse de

asociati pentru capitalul social subscris in cadrul retragerii acestora din societate

sau in cazul lichidarii, dizolvarii societatii, prin creditul conturilor 531”Casa in

lei” si 5121”Conturi la banci in lei”.

Se crediteaza cu varsamintele de aport in bani sau in bunuri efectuate la

termen sau anticipat in contul capitalului social subscris prin debitul conturilor

care arata natura aporturilor: 204”Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori

asimilate”, 207 “Fond comercial”, 211”Terenuri”, 212”Mijloace fixe”,

321”Obiecte de inventar”, 371”Marfuri”, 531”Casa in lei”, 5121”Conturi la

banci in lei”, etc. Se mai crediteaza si cu obligatia societatii fata de asociati de a

le restitui aporturile la capitalul social subscris in cazul retragerii acestora,

dizolvarii sau lichidarii societatii, prin debitul contului 1012”Capital subscris

varsat”.

Contul 201”Cheltuieli de constituire” are rolul de evidentiere a cheltuielilor

ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea unitatii patrimoniale (taxe si alte

- 19 -

`

cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli privind emisiunea si vanzarea

de actiuni sau obligatiuni, cheltuieli de prospectare a pietei, publicitate si alte

cheltuieli legate de infiintarea si extinderea activitatii intreprinderii). Este un

cont de activ.

Se debiteaza cu cheltuielile ocazionate de infiintarea intreprinderii.

Se crediteaza cu cheltuielile de constituire amortizate integral.

Soldul debitor reprezinta valoarea cheltuielilor de constituire existente.

Principalele operaţiuni ce se înregistreazã în contabilitate cu privire la

majorarea capitalurilor sunt: subcrierea şi emisiunea de noi acţiuni,

încorporarea rezervelor şi alte operaţiuni potrivit legii.

Operaţiunile cu privire la micşorarea capitalului, în principal, sunt

urmãtoarele: reducerea numãrului de acţiuni sau pãrţi sociale sau diminuarea

valorii nominale a acestora în urma retragerii unor acţionari sau asociaţi,

rãscumpãrarea acţiunilor, acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi sau

alte operaţiuni potrivit legii.

În creditul contului se înregistreazã capitalul subscris şi vãrsat în naturã

sau bani, precum şi cel nevãrsat de cãtre acţionari şi asociaţi, majorãrile de

capital prin emisiunea, subscripţia şi aportarea de noi acţiuni şi pãrţi sociale,

capitalul preluat prin fuziune de la alte societãti, încorporarea în capitalul social

a celorlalte structuri de capital propriu, rezerve, prime etc. în vederea majorãrii

lui.

În debitul sãu se înregistreazã reducerea capitalului social hotãrât de

Adunarea Generalã, prin retragerea de capital de cãtre asociaţi sau acţionari,

acoperirea pierderilor din anii precedenţi, capitalul lichidat prin fuziune,

lichidare, rãscumpãrarea şi anularea acţiunilor proprii etc.

Soldul contului reprezintã capitalul subscris vãrsat / nevãrsat (cu precizarea

cã în cazul înregistrãrii dreptului de creanţã ale acţionarilor / asociaţilor retraşi

din unitate şi neachitate, contul apare cu sold creditor.

- 20 -

`

2.4 Contabilitatea majorarii si micsorarii a capitalului social

Contabilitatea majorarii capitalului

De regulã, societatea are nevoie de un capital social mai mare, atunci când

doreşte consolidarea situaţiei financiare, sau când doreşte o întãrire a

credibilitãţii sale faţã de terţi sau salariaţii proprii.

Existã trei cãi de majorare a capitalului social:

1. Prin aducerea de noi aporturi de cãtre vechii acţionari sau acţionari

noi.

În aceastã situaţie, pe de o parte societatea trebuie sã emitã un numãr de

acţiuni noi, iar pe de altã parte, datoritã noilor aporturi, creşte averea societãţii.

Noile acţiuni se emit la un preţ de emisiune care este mai mare decât

valoarea nominalã.

Diferenţa dintre preţul de emisiune, mai mare, şi valoarea nominalã, mai

micã, se numeşte primã legatã de capital (primã de emisiune şi aport).

Exemplu:

1.Inregistrarea de noi actiuni

456"Decontari cu actionarii /asociatii privind capitalul” = %

1011”Capital

subscris nevarsat”

1041”Prime de

emisiune”

2. Prin operaţii interne

În aceastã situaţie, societatea dispune de surse (structuri de capital propriu)

pe care le utilizeazã pentru majorarea capitalului social (prime de emisiune,

diferenţe de reevaluare, rezerve, profit curent, profit nerepartizat din anii

precedenţi etc.).

In aceasta situatie societatea dispune de surse (structuri de capital propriu)

pe care le utilizeaza pentru majorarea capitalului social (prime de emisiune ,

- 21 -

`

diferente din reevaluare , rezerve , profit current , profit nerepartizat din anii

precedenti etc.)

Exemplu:

1.Majorarea capitalului social ,cu:

- prime de emisiune

-diferente din reevaluare

-profitul curent

-profitul reportat

% = 1012 „Capital social subscris nevarsat’’

1041 „Prime de emisiune”,

105 "Rezerve din reevaluare"

129 "Repartizarea profitului"

117 "Rezultatul reportat"

3.Prin conversia obligaţiunilor în acţiuni

În acest caz, societatea a primit anterior, un împrumut pe bazã de obligaţiuni,

iar la scadenţã, cu acordul creditorului sau, în locul restituirii sumei, creditorul

devine acţionar la societate (posesorul unui numãr de acţiuni în valoare egalã cu

suma împrumutatã şi nerestituitã).

Contabilitatea micsorarii capitalului

În activitatea oricãrei societãţi comerciale pot interveni situaţii care impun

diminuarea capitalului social. În acest sens se au în vedere dificultãţile care

survin în legãturã cu gestionarea unui capital care depãşeşte necesitãţile

întreprinderii în perioadele de crizã, retragerea unor acţionari sau asociaţi,

acoperirea sau soluţionarea pierderilor din exerciţiile anterioare sau din cel care

se încheie, realizarea (valorificarea) unei pãrţi din activul unitãţii ş.a.

Diminuãrile sau reducerile frecvente de capital se produc în cazul acoperirii

pierderilor din exerciţiile precedente, inclusiv din cel curent care se încheie,

precum şi în situaţia unor rambursãri (restituiri parţiale cãtre acţionari sau

asociaţi).

- 22 -

`

Capitalul social se diminueaza, de regulã, prin micşorarea numãrului de

acţiuni sau pãrţi sociale, prin reducerea valorii nominale a acestora şi prin

dobândirea şi anularea propriilor acţiuni şi numai dupã trecerea a douã luni din

ziua în care hotãrârea Adunãrii Generale a acţionarilor sau asociaţilor a fost

publicatã în Monitorul Oficial al României, hotãrâre care trebuie sã respecte

minimul de capital fixat prin lege.

În situaţia în care unitatea nu urmãreşte acoperirea de pierderi, capitalul

social se poate diminua şi prin scutirea parţialã sau totalã a asociaţilor de

vãrsãminte datorate, prin restituirea cãtre acţionari a unei cote-pãrţi din aporturi,

proporţionalã cu reducerea stabilitã şi calculatã în mod egal pentru fiecare

acţiune sau parte socialã ş.a.

Pentru reflectarea în contabilitate a operaţiei privind acoperirea pierderilor

de capital social se debiteazã contul 1012 “Capital subscris vãrsat” prin creditul

conturilor 117 “Rezultatul reportat”, pentru pierderea provenitã din exerciţiile

precedente.

Pentru transpunerea în practicã a soluţiilor anteriore şi îndeosebi a celei

privind reducerea valorii nominale a acţiunilor este necesar sã se aibã în vedere

aspectele concrete de la unitate. În acest sens se reţine faptul cã reducerea

capitalului social se face cu un anumit procent, iar suma absolutã a diminuãrii nu

poate fi egalã cu pierderea ce trebuie soluţionatã, putând sã aparã diferenţele în

plus sau în minus, dupã cum pierderea este mai mare şi respectiv mai micã decât

capitalul social disponibilizat. Asemenea diferenţe se soluţioneazã prin

diminuarea sau majorarea, dupã caz, a primelor de emisiune.

Va prezint in continuare cateva inregistrari de diminuare a capiatalului

social:

1. Prin retragerea actionarilor care solicita restituirea aporturilor proprii

aduse.

a) Un numar de actionari se retrag din societate solicitand plata prin

casierie :

- 23 -

`

1012„Capital social subscris nevarsat’’ = 456"Decontari cu

actionarii/asociatii privind capitalul"

b) Se constituie suma prin casierie :

456"Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul" = 5311 “Casa”

2. Prin acoperirea pierderilor precedente : Se recurge la diminuarea

capitalului social pentru acoperirea pierderi atunci cand nu exista alte surse

de acoperire a acesteia.

Acoperirea unei pierderi prin diminuarea capitalului social :

1012„Capital social subscris nevarsat’’ = 107 "Rezultatul reportat"

3. Prin rascumparare de la actionari si anularea actiunilor proprii . Daca la

constituirea capitalului social , societatea a vandut actionarilor actiunile proprii

primind de la acestia o suma de bani , acum societatea primeste actiunile inapoi

si restituie actionarilor sumele de bani . Actiunile proprii rascumparate se

anulează , determinand diminuarea capitalului social:

●Pret rascumparare = valoare nominala

Rascumpararea de actiuni

502„Actiuni proprii” = 5121 ”Conturi curente la banci in lei”

Anularea actiunilor:

1012„Capital social subscris nevarsat’’ = 502„Actiuni proprii”

Rascumpararea si anularea actiunilor se face la pret de rascumparare cu

diminuarea capitalului social numai la valoarea nominala , in acest caz valorile

coincid.

●Pret rascumparare = valoarea nominala

Rascumpararea actiunilor

502„Actiuni proprii” = 5121 ”Conturi curente la banci in lei”

Anularea presupune inregistrarea unei diferente nefavorabile deoarece

societatea plateste actionarilor un pret pe actiune mai mare decat valoarea

nominala.

- 24 -

`

Aceasta diferenta se inregistreaza ca o observatie exceptionala privind

operatiile de capital

Se utilizeaza de asemenea conturile 502 şi 1012:

% = 502 „Actiuni proprii”

1012 „Capital social subscris nevarsat’’

6728 „Alte cheltuieli exceptionale”

Contul de cheltuieli se inchide prin contul 121 ,, Profit si pierdere”

, cont bifunctional.

121,, Profit si pierdere” = 6728 „Alte cheltuieli exceptionale”

●Pret rascumparare < Valoare nominala

Rascumpararea de actiuni la pret de rascumparare :

502„Actiuni proprii” = 5121”Conturi curente la banci in lei”

Anularea presupune inregistrarea unei diferente favorabile , deoarece

societatea plateste actionarilor un pret pe actiune mai mic decat valoarea

nominala . Aceasta diferenta se inregistreaza ca un venit exceptional din operatii

de capital , prin 7728 , cont de pasiv:

1012 „Capital social subscris nevarsat’’ = %

502 „Actiuni proprii”

7728”Venituri exceptionale”

Contul de venituri se inchide prin contul 121 „Profit si pierdere”:

7728 ”Venituri exceptionale” = 121 „Profit si pierdere”

- 25 -

`

CAPITOLUL III

3.1 Studiu de caz

Contabilitatea capitalului social la societatea comerciala Conel S.A.

Societatea comerciala CONEL S.A. Calarasi a fost înfiintata in

anul 2007, pe baza Legii 31/1991 si a Legii 35/1991 , conform Hotararii

Judecatoresti nr.456/1992.

Sediul societatii se afla in Romania, Calarasi , str. Revolutiei

nr.1-3.

S.C.CONEL S.A. este înfiintata pe principiul gestiunii

financiare,avand personalitate juridica.Este persoana juridica romana si îsi

desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile contractului de societate, a

statutului si a actelor normative aplicabile societatilor comerciale din Romania.

Forma juridica este cea de societate pe actiuni cu capital integral

privat,autohton.Capitalul societatii este format din 500 actiuni si este împartit in

actiuni nominative cu valoarea de 250 lei fiecare.

La societate au subscris patru actionari ce detin urmatoarea

pondere:

Actionarul L.M. - 30%;

A.C. – 35%;

M.B. - 25 %;

C.D. – 10%.

Societatea este condusa de Adunarea Generala a Actionarilor care este

organul suprem de conducere si este compusa din toti actionarii societatii .

Societatea este administrata de un Consiliu de Administratie ,ai carui membrii

sunt numiti de catre Adunarea Generala a Actionarilor.Presedintele Consiliului

de Administratie este si director general al societatii si asigura conducerea

curenta a acesteia.

- 26 -

`

Adunarea Generala a Actionarilor aproba bilantul contabil anual si

constituirea fondurilor conform legislatiei în vigoare ,precum si repartizarea

beneficiului.Deasemenea,aproba repartizarea si plata dividendelor cuvenite

actionarilor.In cazul in care se inregistreaza pierderi,A.G.A va analiza cauzele si

va stabili masurile ce se impun.

Beneficiile vor fi repartizate actionarilor proportional cu cota lor de

participare la capitalul social.A.G.A. poate conveni ca o parte din beneficiile

societatii sa fie distribuite pentru dievrse activitati de investitii,marirea

capitalului social,actiuni social-culturale,etc.

Societatea comerciala CONEL S.A. Calarasi are o durata nelimitata de

functionare.

S.C.CONEL S.A.Calarasi are ca obiect de activitate :

a)producerea de articole de imbracaminte ,in sistem de

perfectionare activa(fostul sistem lohn),precum si din materiale achizitionate de

societate sau terti de pe piata interna sau din import;

b)activitati de import si export de produse

textile ,accesorii,materiale auxiliare;

c)activitati tehnice sau de creatie in domeniul textil si de

imbracaminte;

d)transporturi si expeditii internationale de marfuri;

e)investitii pentru dezvoltarea capacitatii de productie;

f)orice activitate comerciala legata direct sau indirect de obiectul de

activitate pentru realizarea scopului pentru care a fost infiintata societatea;

g) comercializarea de marfuri alimentare si nealimentare.

La infiintarea societatii s-au facut cheltuieli de constituire de 30.000 lei ,

ce au fost achitate prin banca.

Actionarii au depus in prima faza cate 50% din valoare detinuta de fiecare

in numerar,urmand ca restul sa fie depus in 2 transe de cate jumatate din

valoarea actiunilor ramase.

- 27 -

`

Actionarul A.C ,tot in prima transa , a adus ca aport in natura o

cladire evaluata la 157.500 lei

In transa a doua actionarul L.M depune contravaloarea a 30 actiuni,

pentru 75 urmand sa o depuna ulterior.

Dobanda de intarziere este de 5% pe luna din contravaloare

actiunilor nedepuse.

In transa a treia (la 3 luni dupa cea de a 2 ) , actionarul C.D nu a

raspuns la somatia de plata publicata in Monitorul Oficial , asfel A.G.A a hotarat

revanzarea actiunilor nevarsate. Cheltuielile cu publicarea si reanzarea actiunilor

au fost de 1250. Noul actionat T.P achita contravaloarea actiunilor la data

achizitionarii lor la pret de vanzare de 260 lei/actiunea.

Actiunile se vand in termen de doua luni ,timp in care actionarul T.P

i se calculeaza si dobanzi de intarziere.

Ca urmare a nerecuperarii cheltuielilor de la vechiul

actionar ,societatea procedeaza la micsorarea capitalului social cu 100 actiuni

Actionarul L.M ,care a intarziat depunerea contravalorii actiunilor din transa

a doua ,va depune totul in cea de-a treia transa .

Inregistrarea in contabilitate a acestor operatii se va face dupa cum

urmeaza :

Nume

act

Nr act. Valoare

nominala

Actiuni varsate in

prima transe

A doua transa A treia transe

L.M 150 3.750.000 75=>1.875.000 37.507.50=>75000 37.50+7.50=>1.125.000

A.C 175 4.375.000 6.30=>157.500 40.60=>10.150 40.60=>101.500

- 28 -

`

87.50=>2.187.500

M.B 125 3.125.000 62.50=>1.562.500 31.25=>78.525 31.25=>785.250

C.D 50 1.250.000 25=>625.000 31.25=>785.250 31.25=>785.250

Total 500 1.250.000 256.30=>640.750 114.34=>2.858.250 116.85=>2.921.250

T.P (260)12.50=>325.000

Borderoul actiunilor :

1. Inregistrarea capitalului social subscris si nevarsat la infiintarea

societatii:

456 = 1011 12.500

„Decontari cu actionarii’’ „Capital social subscris nevarsat’’

2Varsarea primei transe in numerar,in valoarea de 6250000,si in natura,in

valoarea de167500:

% = 456 6.407.500

531 „Decontari cu actionarii’’ 6.250.000

„Casa”

212 157.500

„Mijloace fixe”

3.Si concomitent

1011 = 1012 6.407.500

„Capital social subscris nevarsat’’ „Capital social subscris varsat”

4.Depunere sumei de 6200000 la banca,suma de 50000 ramanand in casierie

in limita plafonului stabilit de banca.

5121 = 531 6.200.000

„Disponibil la banca” „Casa”

- 29 -

`

5.Depunerea celei de-a doua transe:

531 = 456 2.858.250

„Casa” „Decontari cu actionarii”

6.Si concomitent

1011 = 1012 2.858.250

„Capital social subscris nevarsat’’ „Capital social subscris varsat”

7.Varsarea numerarului la banca

5121 = 531 2.858.250

Disponibil la banca” „Casa”

8.Trecerea actionarului ce nu a depus intreaga suma, pentru suma

nedepusa ,in categoria actionarilor aflati in dificultate

456 = 456 187.500

„Actionari in dificultate/L.M.” „Actionari privind capitalul subscris

nevarsat”

Depunerea celei de-a treia transa

-calculul dobanzii aferente actionarului aflat in dificultate , dupa metoda

dobanzii simple

D=187500 x 5% x 3= 28125

9.Inregistrarea dobanzii datorate

456 = 763 28.125

„Decontari cu actionarii in „Venituri din creante imobilizate”

dificultate-L.M”

10.Varsarea celei de-a treia transe

5121 = % 2.921.250

„Disponibil la banca” 456 2.892.025

„Decontari cu actionarii privind

- 30 -

`

capitalul social subscris nevarsat”

456 28.125

„Decontari cu actionarii in dificultate”

11.Trecerea actionarului C.D din categoria actionarilor privind capitalul

nevarsat , in categoria actionarilor in dificultate:

456 = 456 312.500

„Actionari in dificultate C.D” Actionari privind capitalul subscris

nevarsat”

12.Inregistrarea cheltuielilor de vanzare si de publicare a actiunilor

663 = 531 1.250

„Cheltuieli exceptionale „Casa”

privind operatiile de capital”

13.Si

456 = 763 1.250

„Actionari in dificultate” „Venituri din operatiuni de capital”

14.vanzarea actiuniilor noului actionar

5121 = % 325.000

„Disponibil la banca” 456 312.500

„Decontari cu actionarii in dificultate C.D”

1041 12.500

„Prime de capital”

15.Si concomitent :

1011 = 1012 312.500

„Capital social subscris nevarsat’’ „Capital social subscris varsat”

16.Inregistrarea dobanzilor pentru neplata la timp a valorilor actiunilor

- 31 -

`

D=312500 x 5%x2=31250

456 = 763 31.250

„Actionarii in dificultate C.D” „Venituri din creante imobilizate”

17.Micsorarea capitalului social ca urmare a neacoperirii cheltuielilor

1012 = 456 25.000

„Capital social subscris nevarsat’’ „Actionari in dificultate ”

CONCLUZII

O intreprindere are o pozitie financiara pozitiva in cazul in care capitalul

propriu este mai mare sau cel putin egal cu datoriile cu valoare

economica.aceasta conditie indica faptul ca intreprinderea , ca subiect de drept,

- 32 -

`

are posibilitatea sa plateasca obligatiile fata de terti , atat pe parcursul

desfasurarii activitatii sale cat si la lichidarea sa.

Ecuatia fundamentala a pozitiei financiare este de forma:

CAPITAL PROPRIU(ACTIV NET)=ACTIV – DATORII(PASIV)

Structura financiara a ecuatiei exprima capacitatea unei intreprinderi de a

genera lichiditati si cvasilichiditati(echivalente in numerar) intr-o anumita

perioada de gestiune denumita exercitiu financiar sau exercitiu contabil. O

asemenea capacitate inseamna lichiditatea si solvabilitatea intreprinderii, adica

puterea de a plati angajatii, furnizorii, datoriile fata de buget si alte organisme

publice, de a plati dobanzile, de a rambursa creditele si de a renumera

proprietarii intreprinderii. Lichiditatea se refera la disponibilitatile in numerar in

viitorul apropiat, dupa luarea in calcul a obligatiilor financiare aferente

perioadei.Solvabilitatea se refera la disponibilitatile in numerar pe o perioada

mai lunga ce urmeaza sa onoreze angajamentele financiare scadente.

In spiritul celor spuse mai sus trebuie sa remarcam ca si capitalul social are o

importanta foarte mare pentru dezvoltarea afacerii.O intreprindere are nevoie la

inceputul activitatii sale de capital pentru a se dezvolta si deasemenea pe

parcursul existentei sale.

Deasemenea putem sa observam ca orice operatiune contabila inregistrata

are influenta si asupra contului 121, contul de profit si pierdere deci, asupra

castigului firmei si implicit asupra castigului actionarilor.

Bibliografie

- 33 -

`

-Liliana FELEGA,Niculae FELEAGA ,Contabilitate financiara o

abordare internationala,Editura Infomega;

-Mihai RISTEA,Corina Graziella DUMITRU,Contabilitate

aprofundata, Editura Universitara ;

-Ion NEGESCU,Bazele contabilitatii,Editura didactica si pedagogica;

-Alberta GISBERTO-CHITU,Contabilitatea societatilor comerciale,

Editura didactica si pedagogica;

-Corina Graziella DUMITRU,Contabilitate, Editura Universitara.

-Contabilitatea intreprinderii , indrumator practic , actualizat si

completat prin:

Reglementari contabile prevazute de Directivele Europene a IV-a

si a VII-a aprobate de O.M.F.P nr 1752/2005 modificat si completat prin:

O.M.F.P nr 2001/2006 si O.M.F.P nr 2371/2007

- 34 -