Consumism. Cu ce se mananca
2
Mare atenție ce puncte de reper alegem Suntem mai bogați, mai sănătoși, mai informați și mai bine distrați decât generațiile trecute. Suntem mai mulțumiți? Avem case mai mari, mijloace rapide de transport (mulți oameni nu ieșeau decât rareori din perimetrul satului/orașului unde se nășteau în urmă cu 3 generații), un sistem medical care ne prelungește viața bine peste 80 de ani în lumea occidentală, modalități nelimitate de divertisment, practicăm pe scară largă shoppingul și cu toate astea, gradul de fericire n-a săltat spectaculos pe planeta Pământ în ultima sută de ani după cum arată majoritatea cercetărilor sociologice. Cum de se întâmplă așa ceva? Dacă veți privi încă o dată „calculatorul de fericire” de pe site-ul nostru, veți vedea că formula după care acesta operează (fericire=scop+relatii sociale+sanatate+bunastare materială) nu aduce acumulări calitative prea mari în ultimele decenii. Scopul nu este o invenție a lumii actuale, obiective, dorințe, idealuri au existat în toate epocile. Sigur, suntem mai sănătoși acum decât la începutul secolului trecut dar în același timp pierdem la capitolul relații sociale (în epoca internetului individul este tot mai izolat, relațiile de familie s-au mai răcit iar spiritul comunitar suferă). Iar bunăstarea materială este relativa din perspectivă istorică, depinde cu cine te compari în prezent. Oamenii de azi sunt mai bogați în medie decât cei din trecut dar starea lor de mulțumire se raportează la cei din jurul lor nu la generația bunicilor. Și nu doar că ne refuzăm o privire în urmă, spre modul în care se trăia înainte, când ne evaluăm starea de mulțumire din prezent, dar facem de cele mai multe ori comparații neinspirate cu cei mai bine situați pe moment. De pildă, se întâmplă mult mai frecvent să te declari nemulțumit de situația ta materială privind peste gardul celor mai avuți
description
articularea deciziilor de consum
Transcript of Consumism. Cu ce se mananca
Consumismul nu aduce fericirea
Mare atenie ce puncte de reper alegem
Suntem mai bogai, mai sntoi, mai informai i mai bine distrai dect generaiile trecute. Suntem mai mulumii?
Avem case mai mari, mijloace rapide de transport (muli oameni nu ieeau dect rareori din perimetrul satului/oraului unde se nteau n urm cu 3 generaii), un sistem medical care ne prelungete viaa bine peste 80 de ani n lumea occidental, modaliti nelimitate de divertisment, practicm pe scar larg shoppingul i cu toate astea, gradul de fericire n-a sltat spectaculos pe planeta Pmnt n ultima sut de ani dup cum arat majoritatea cercetrilor sociologice.
Cum de se ntmpl aa ceva? Dac vei privi nc o dat calculatorul de fericire de pe site-ul nostru, vei vedea c formula dup care acesta opereaz (fericire=scop+relatii sociale+sanatate+bunastare material) nu aduce acumulri calitative prea mari n ultimele decenii.
Scopul nu este o invenie a lumii actuale, obiective, dorine, idealuri au existat n toate epocile. Sigur, suntem mai sntoi acum dect la nceputul secolului trecut dar n acelai timp pierdem la capitolul relaii sociale (n epoca internetului individul este tot mai izolat, relaiile de familie s-au mai rcit iar spiritul comunitar sufer). Iar bunstarea material este relativa din perspectiv istoric, depinde cu cine te compari n prezent. Oamenii de azi sunt mai bogai n medie dect cei din trecut dar starea lor de mulumire se raporteaz la cei din jurul lor nu la generaia bunicilor.
i nu doar c ne refuzm o privire n urm, spre modul n care se tria nainte, cnd ne evalum starea de mulumire din prezent, dar facem de cele mai multe ori comparaii neinspirate cu cei mai bine situai pe moment. De pild, se ntmpl mult mai frecvent s te declari nemulumit de situaia ta material privind peste gardul celor mai avui dect s te felicii pentru ce ai n comparaie cu persoanele defavorizate din societate, chiar dac cei din urm sunt evident mai muli. Aa ncep cursele de acumulare ce sfresc apoi n lacrimi, la sfrit de ciclu economic, dup spargerea unor bule speculative din imobiliare sau pieele de capital. Este adevarat c i autoevalurile pe care le facem din timp n timp sunt lipsite de realism. Mai multe experimente independente au artat c peste dou treimi dintre participanii la un sondaj care ar cere subiecilor s-i aprecieze inteligena, spiritul creativ, etc prin raportare la medie ar afirma cu sigurant c se situeaz peste medie.
