Consultant A Fiscal Contabila

39Revista ContaPlus • nr. 1 • Mai, 2006

Expert contabil BĂRBULEASA ION

Şef lucrări dr. ALINA MĂRCUŢĂ

Economist COADĂ DRAGOŞ

Expert contabil stagiar IORDAN BRĂDUŢ CRISTIAN

CONSULTANŢĂ FISCAL-CONTABILĂ

I. Leasing

1. Principalele înregistrări în contabilitatea utilizatorului de leasing (lo-catar) în cazul în care societatea de leasing este persoana rezidentă.

Intrarea în patrimoniu a mijlocului fix (auto):

2133 „Mijloace de transport” = 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”

Evidenţierea dobânzilor totale datorate:

471 „Cheltuieli înregistrate în avans

= 1687 „Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate”

Opinie: Dobânzile datorate nu pot fi înregistrate în contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” deoarece cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor efectuate în avans în cursul exerciţiului financiar curent, care urmează a se suporta eşalonat pe cheltuieli în perioadele viitoare. Înregis-trarea de mai sus este în concordanţă cu respectarea Normelor metodologice şi Planului de Conturi General în vigoare.

Evidenţierea extracontabilă a mijlocului fix inclusiv a dobânzii dato-rate: Debit: 8036 „Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate”Achitarea avansului cu ocazia semnării contractului:

167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”

= 512 „Conturi curente la bănci”

Lunar se înregistrează facturile privind ratele de leasing scadente:

% = 404 „Furnizori de imobilizări”167 „Alte împrumuturi şi

datorii asimilate” 1687 „Dobânzi aferente altor

împrumuturi şi datorii asimilate”

658 „Alte cheltuieli de exploatare”4426 „TVA deductibilă”

•

•

•

•

•

La ratele de leasing calculate în valută (indexate în funcţie de cursul euro/dolar) fiecare factură privind ratele va cuprinde un rând distinct, cu specificaţia „Diferenţe de preţ”, în care se va înscrie diferenţa de curs valutar ca urmare a cursului diferit între data constituirii datoriei şi data facturării.

Achitarea facturii privind ratele de leasing:

404 „Furnizori de imobilizări” = 512 „Conturi curente la bănci”

Includerea în cheltuieli a dobânzii lunare facturate şi plătite:

666 „Cheltuieli privind dobânzile”

= 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”

Diminuarea extracontabilă a ratei (redevenţei) lunare facturate şi plătite: Credit 8036 „Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte da-torii asimilate”Înregistrarea amortizării lunare a obiectului de leasing:

681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”

= 281 „Amortizări privind imobilizările corporale”

exercitarea opţiunii privind dobândirea dreptului de proprietate şi înregistrarea facturii privind valoarea reziduală în cazul în care:obiectul de leasing este produs în ţară:


datorii asimilate” 658 „Alte cheltuieli de exploatare”4426 „TVA deductibilă”

obiectul de leasing este din import:


datorii asimilate” 658 „Alte cheltuieli de exploatare”

4426 „TVA deductibilă”

•

•

•

•

•

•

40 Revista ContaPlus • nr. 1 • Mai, 2006

Plata taxei vamale datorate:

446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”


Obţinerea titlului de proprietate prin plata valorii reziduale:

404 „Furnizori de imobilizări” = 512 „Conturi curente la bănci”

diminuarea extracontabilă a contului 8036 cu valoarea reziduală plătită: Credit 8036 „Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte da-torii asimilate”capitalizarea taxei vamale ca parte a costului de achiziţie:

2133 ”Mijloace de transport” = 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

Capitalizarea diferenţelor de preţ aferente ratelor de leasing:

2133 ”Mijloace de transport” = 758 „Alte venituri din exploatare”

2. Principalele înregistrări în contabilitatea utilizatorului de leasing (lo-catar) în cazul în care societatea de leasing este persoana nerezidentă

Intrarea în patrimoniu a mijlocului fix (auto):

2133 ”Mijloace de transport” = 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”

Evidenţierea dobânzilor totale datorate:

471 „Cheltuieli înregistrate în avans”

= 1687 „Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate”

Opinie: Dobânzile datorate nu pot fi înregistrate în contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” deoarece cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor efectuate în avans în cursul exerciţiului financiar curent, care urmează a se suporta eşalonat pe cheltuieli în perioadele viitoare. Înregis-trarea de mai sus este în concordanţă cu respectarea Normelor metodologice şi Planului de Conturi General în vigoare.

Evidenţierea extracontabilă a mijlocului fix inclusiv a dobânzii dator-ate: Debit: 8036 „Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate”Achitarea avansului cu ocazia semnării contractului:

167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”


Lunar se înregistrează facturile privind ratele de leasing scadente:


datorii asimilate” 1687 „Dobânzi aferente altor

împrumuturi şi datorii asimilate”

665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”

înregistrarea impozitului pe veniturile persoanelor nerezidente prin stopaj la sursă:

404 „Furnizori de imobilizări” = 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

Achitarea ratei de leasing şi a impozitului pe veniturile persoanelor nerezidente:

% = 512 „Conturi curente la bănci”404 „Furnizori de imobilizări”446 „Alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate”includerea în cheltuieli a dobânzii lunare facturate şi plătite:

666 „Cheltuieli privind dobânzile”

= 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”

diminuarea extracontabilă a ratei (redevenţei) lunare facturate şi plătite: Credit 8036 „Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate”Plata TVA aferentă primei rate de leasing:

4426 „TVA deductibilă” = 512 „Conturi curente la bănci”Înregistrarea amortizării lunare a obiectului de leasing:

681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”

= 281 „Amortizări privind imobilizările corporale”

Înregistrarea facturii privind valoarea reziduală:


datorii asimilate” 665 „Cheltuieli din diferenţe de

curs valutar”plata taxei vamale şi a TVA datorată şi calculată la valoarea reziduală:

% = 512 „Conturi curente la bănci”446 „Alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate”4426 „TVA deductibilă”

obţinerea titlului de proprietate prin plata valorii reziduale:

404 „Furnizori de imobilizări” = 512 „Conturi curente la bănci”Înregistrarea valorii reziduale plătite: Credit 8036 „Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate”Capitalizarea taxei vamale ca parte a costului de achiziţie a imobilizărilor corporale:

2133 „Mijloace de transport” = 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

Sursa: 1. Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, republicată în M.O. nr. 9/12.01.2000. cu modificările şi completările ulterioare.2. Ordinul M.F. nr. 686/1999 pentru aprobarea Normelor privind înregistra-rea în contabilitate a operaţiunilor de leasing, M.O. nr. 333/14.07.1999.3. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, M.O. nr. 927/23.12.2003 cu modificările şi completările ulterioare.

II. Tratamentul contabil şi fiscal al participării salariaţi-lor la profit

Participarea salariaţilor la profit se reflectă în contabilitate prin constitu-irea unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli la nivelul sumelor estimate reprezentând atât sumele brute cuvenite salariaţilor, cât şi contribuţiile aferente acestora în anul repartizării sumelor din profit.

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•


Repartizarea profitului poate fi făcută înainte sau după închiderea exerciţiului financiar pe mai multe direcţii: constituirea rezervei legale, dividende, acoperirea pierderilor din exerciţiile anterioare, alte rezerve.

Participarea salariaţilor şi a managementului la profit se consideră ca o primă anuală, şi se înregistrează şi se impozitează ca atare.

În contabilitate se vor efectua următoarele înregistrări:Constituirea provizionului aferent participării salariaţilor la profit:

6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli”

= 1518 „Alte provizioane pen-tru riscuri şi cheltuieli”

Repartizarea din profit a sumelor aferente participării salariaţilor la profit:

121 „Profit şi pierdere” = 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli”

Obligaţiile faţă de salariaţi şi contribuţiile aferente participării salariaţilor la profit se vor evidenţia în contabilitate pe seama cheltuielilor sa-lariale, respectiv a cheltuielilor cu contribuţiile în anul următor celui la care se referă situaţiile financiare şi, concomitent, se va relua la venituri provizionul constituit.

Înregistrarea contabilă privind reluarea provizionului la venit care se va face în anul următor prin plata efectivă a sumelor către angajaţi:

1518 „Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”

= 7812 „Venituri din provizi-oane pentru riscuri şi cheltuieli”

De asemenea, repartizările pentru investiţii se consideră a fi sumele rămase la dispoziţia firmei, pentru creşterea capitalului propriu, în contul 1068 „Alte rezerve”, pentru ele datorându-se, din punct de vedere fiscal, numai impozit pe profit.

Dacă nu cunoaşteţi direcţiile de repartizare a profitului până la sfârşitul exerciţiului financiar, în contabilitate se înregistrează:

121 „Profit şi pierdere” = 117 „Rezultatul reportat”

În exerciţiul următor suma putând fi distribuită conform hotărârii A.G.A.:

117 „Rezultatul reportat” = %457 „Dividende de plată”1068 „Alte rezerve”

Dacă repartizarea profitului se face la sfârşitul exerciţiului curent se înregistrează direct:

129 „Repartizarea profitului” = %

457 „Dividende de plată”1068 „Alte rezerve”

şi concomitent se înregistrează:121 „Profit şi pierdere” = 129 „Repartizarea profitului”

Sursa: Ordinul M.F.P. nr. 418/06.04.2005. privind unele precizări contabile aplicabile agenţilor economici, M.O. nr. 310/13.04.2005.

•

•

•

III. Promoţii pentru stimularea vânzărilor

În cadrul promoţiilor organizate pentru stimularea vânzărilor se pot acorda bunuri ce reprezintă mostre (dacă fac parte din gama de pro-duse comercializate de firmă) sau produse de protocol.

În cazul mostrelor nu există limită pentru deductibilitatea cheltuiel-ilor efectuate (numai în baza unui contract de comercializare care să prevadă în mod expres acest lucru), pe când pentru produsele de pro-tocol se aplică limita de 2% asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuieli-le cu impozitul pe profit (art. 21, alin.(3), lit. a) din Codul fiscal).

Un alt gen de promoţie este şi aceea bazată pe reduceri de preţ pentru vânzări peste o anumită cantitate care este nelimitată din punctul de vedere al deducerii fiscale, cu condiţia să se acorde numai pe criterii comerciale (pentru conformitate a se citi O.G. – nr. 99/2000).

Documentul justificativ de scădere din gestiune este documentul de vânzare (factura fiscala, bonul fiscal) în care, alături de celelalte pro-duse vândute, este menţionat produsul acordat gratuit (sau la preţ redus), cu preţul respectiv. Conturile utilizate la scăderea din gestiune sunt diferite, în funcţie de natura promoţiei:

Produse de protocol – 6231 „Cheltuieli de protocol”;Mostre – 6232 „Cheltuieli de reclama şi publicitate”;Reduceri de preţ – micşorarea cuantumului veniturilor înregistrate în contul 707 – „Venituri din vânzarea mărfurilor”.

IV. Reflectarea T.V.A. în contabilitate pentru investiţiile în regie proprie

În cazul în care se execută investiţii în regie proprie şi se scot mărfuri şi produse finite din magazie pe baza bonului de consum se colectează TVA. Justificarea colectării TVA - ului este faptul că pentru respectivele mărfuri şi produse finite s-a dedus TVA-ul în momentul achiziţionării.

Cheltuielile cu investiţiile în regie proprie se înregistrează astfel:

601 ”Cheltuieli cu materiile prime”

= 301 „Materii prime”

607 „Cheltuieli cu mărfurile” = 371 „Mărfuri”

Scăderea din gestiune a produselor finite:

711 „Variaţia stocurilor” = 345 „Produse finite”

La sfârşitul lunii decontarea lucrărilor efectuate se înregistrează astfel:

231 „Imobilizări în curs” = 722 „Venituri din produc-ţia de imobilizări corporale”

În momentul în care se finalizează investita pe baza procesului verbal de recepţie se trece la mijloace fixe:

212 „Mijloace fixe” = 231 „Imobilizări în curs”

Şi concomitent TVA-ul aferent investiţiei:

4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată”

•••


V. Înregistrare daună în cazul unui autoturism

Un autoturism asigurat suferă o dauna în sumă de 17.850. ron din care TVA – 2.850. ron. Societatea de asigurări suportă doar parţial dauna, şi anume 10.000. ron. Factura de reparaţii rămâne la dosarul de dauna, iar firma primeşte o copie ştampilată de la societatea de asigurări. Care sunt înregistrările contabile şi dacă firma poate deduce T.V.A.- ul de 2.850. ron?Înregistrarea daunei şi a despăgubirii trebuie tratate separate, conform naturii economice a fiecăreia: pe de o parte, reparaţia autovehiculului – mijloc fix aflat în proprietatea firmei, conform facturilor de reparaţie, fiind suficientă copia certificate de către societatea de asigurări:

% = 401 „Furnizori” 17.850611 „Cheltuieli cu întreţinerea

şi reparaţiile”15.000

4426 „TVA deductibilă” 2.850

Odată cu înregistrarea daunei se va înregistra:

5121 „Disponibil în cont bancar”

= 7581 „Venituri din despăgubiri, amenzi,…”

10.000.

Dat fiind faptul că primele de asigurare plătite sunt fără TVA, similar daunele încasate sunt nepurtătoare de T.V.A. Face excepţie dauna totală a autovehiculului, când păgubaşul trebuie să cedeze epava maşinii cu fac-tura către asigurator.

VI. Discount financiar, discount comercial

În cazul aprovizionării cu marfă, la care furnizorul acordă în momentul facturării, conform contractului, un discount comercial de 5% şi pentru plata pe loc un discount financiar de 1%, cum ar trebui înregistrată marfă? La valoarea de pe factură sau la valoarea fără discount comercial?Reducerile primate ca urmare a derulării operaţiunilor economico-finan-ciare între parteneri pot fi de natură comercială sau financiară.Reducerile comerciale pot fi rabaturi, remize şi risturne.Tratamentul fiscal şi contabil specific reducerilor comerciale este diferit de cel pentru reducerea financiară astfel:

Reducerile comerciale se acordă potrivit unor clauze comerciale specif-icate în toate contractele de acelaşi tip sau prin reclame – pe acelaşi seg-ment de piaţa nu trebuie făcute diferenţieri anticoncurenţiale. Singurele diferenţe care trebuie să existe între partenerii firmei sunt cele comerciale: defecte de calitate a produselor, de valoare a comenzii, periodicitatea acesteia etc. Reducerea comercială se scade din venitul obţinut ca urmare a vânzării produsului (respectiv se reduce costul de achiziţie al produsului în cazul cumpărătorului).

Reducerea financiară reprezintă un scont determinat de aplicare a anumitor facilitate la plata facturilor (care, de asemenea, trebuie făcute cunoscute tuturor partenerilor). Din punct de vedere fiscal, ea reprezintă o creştere a cheltuielilor şi se înregistrează în contul 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”.

Atragem atenţia că, potrivit legislaţiei româneşti, „este interzisă acordarea unor facilitate de preţ clienţilor, persoane juridice, care efectuează plata în numerar” (art.5, din O.G. nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, publicată în M.O. nr. 24/31.01.1996 şi modificată prin O.G. nr. 26/22.08.1997, publicată în M.O. nr. 208/26.08.1997).

De asemenea „nu se cuprind în baza de impozitare a T.V.A…. rabaturile, remizele, riturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori direct clienţilor” (potrivit art. 137 alin (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal).

Evidenţiere speţă:

Informaţii deţinute:preţ de vânzare 17.850. rondin care T.V.A. 2.850. ronreducere comercială: 5%reducere financiară: 1%

La client se înregistrează primirea facturii:

% = 401 „Furnizori” 16.0653xx „Stocuri” 13.5004426 „TVA deductibilă” 2.565

Primirea unui discount financiar:

401 „Furnizori” = 767 „Venituri din sconturi obţinute”

161

La furnizor se înregistrează:

4111 „Clienţi” = % 16.065707 „Venituri din

vânzarea mărfurilor”

13.500

4427 „T.V.A. colectată”

2.565

Acordarea unui discount financiar:

667 „Cheltuieli privind scontu-rile acordate”

= 4111 „Clienţi” 161

VII. Salarizare

Monografie contabilă pentru indemnizaţia de creştere copil până la doi aniRecuperarea C.A.S.- ului pentru indemnizaţia de creştere copil până la doi ani se înregistrează astfel:

4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

= 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”

În momentul în care indemnizaţia va fi încasată de către societate, caz în care nu se poate face recuperarea sumei pe seama diferenţei rezultate de la ceilalţi angajaţi:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

Plata indemnizaţiei prin casierie:

423 „Personal – ajutoare materiale datorate”

= 5311 „Casa în lei”

Plata indemnizaţiei prin card:

423 „Personal – ajutoare materiale datorate”

= 5121 „Conturi la bănci în lei”

În situaţia în care societatea are mai mulţi salariaţi se plăteşte CAS - ul datorat mai puţin suma de recuperat, care astfel se anulează:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

••••


VIII. Contractul de factoring

Firma S.C. Nova S.R.L. (aderent) are contract de factoring cu o bancă (fac-tor). La anumite perioade de timp, aderentul prezintă factorului creanţele ce urmează să fie aprobate pe baza unui borderou. Conform contractului banca finanţează 70% din valoarea creanţelor aprobate prin acceptarea borderoului, urmând să crediteze contul de factoring al aderentului. Din finanţarea de 70% se va reţine:

comisionul de factoring;taxa de factoring;1% reprezentând rezerva destinată acoperirii comisionului de finanţare aferent întregii perioade de finanţare.

La încasarea creanţelor, banca pune la dispoziţia firmei diferenţa cuvenita acestuia. Diferenţa de 25% din valoarea creanţelor acceptate se plăteşte aderentului în maximum o zi lucrătoare bancară. Caracterul contractului de factoring este de împrumut pe termen scurt cu garanţie constituită din creanţe acceptate de creditor. Creditor care preia creanţe de 100% pentru un credit de 70% din valoarea lor.

Monografie contabilă privind operaţiunile ce decurg dintr-un contract de factoring:

Aceasta fiind natura economică a operaţiunii vă recomandăm să înregistraţi contul de factoring deschis în bancă în corespondenţă cu un cont analitic al 5191 „Credite bancare pe termen scurt”.

înregistrare taxe şi comisioane de orice natură reţinute de bancă:

627 „Cheltuieli cu servicii bancare şi asimilate”

= 5121 „Disponibil din contul de factoring”

la momentul încasării finale a facturii se va înregistra concomitent stingerea creditului din contul de factoring şi încasarea celor 25% rămaşi şi stingerea clientului:

% = 411 „Clienţi”5191 „Credite bancare pe

termen scurt”5121 „Conturi curente la

bănci” (25%)

IX. Clienţi incerţi – 4118

Operaţiunile contabile legate de clienţii incerţi sau în litigiu sunt determi-nate de necesitatea reflectării imaginii fidele a patrimoniului întreprinde-rii. În analiza şi evidenţierea clienţilor incerţi sau în litigiu, în contabilitate se parcurg mai multe etape:

constatarea că un client a devenit incert după trecerea unui anumit interval de timp de la scadenţă şi neachitarea datoriilor restante, în condiţiile în care au fost luate toate măsurile necesare pentru recuper-area creanţei (respectiv somaţie de plată, punere în întârziere etc.);constituirea provizionului pentru clienţi incerţi în vederea imputării cheltuielii exerciţiului căruia îi aparţine; în acelaşi timp se trece la acţionarea pe cale legală pentru recuperarea creanţei; dacă un client refuză din diferite motive să achite o datorie; mărimea provizionului se stabileşte la dimensiunile creanţei nerecunoscute, şi nu la cele ale creanţei neachitate;dacă ponderea clienţilor incerţi sau în litigiu este mare în totalul clienţilor, este bine să fie înregistraţi separat în contul 4114 „Clienţi incerţi sau în litigiu” pentru a crea o imagine cât mai fidelă a patrimo-

•••

•

•

•

•

•

niului; şi aici se aplică precizarea de mai sus, în sensul că se transferă numai suma aflată în litigiu, şi nu întreaga sumă rămasă în sold;în momentul rezolvării litigiului se stinge creanţa recuperate şi se reia întregul provizion aferent litigiului respectiv la venituri; dacă litigiul s-a rezolvat, iar creanţa nu mai poate fi recuperată din diferite motive (suma este foarte mică sau clientul nu mai există etc.), în baza unei hotărâri a Consiliului de Administraţie (sau AGA), poate fi înregistrată drept cheltuială nedeductibilă fiscal, prin intermediul contului 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi”.

Din punct de vedere fiscal, cheltuielile cu provizioanele pentru clienţi incerţi sau în litigiu erau nedeductibile, iar veniturile din reluarea lor erau neimpozabile.

Potrivit art. 22 alin (1) lit. (c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fis-cal, sunt considerate cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal „provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili, altele decât cele prevăzute la lit. d), f ), [g) a fost abrogata prin art. 1 din O.G. nr. 83/2004] şi i) care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;nu sunt garantate de altă persoană;sunt datorate de o persoană care nu este persoana afiliată con-tribuabilului;au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.”

În concluzie, constituirea de provizioane pentru creanţe incerte şi tre-cerea acestora în conturi specifice de ordine şi evidenţă este mai mult o necesitate contabilă de a reflecta realitatea, decât un imperativ fiscal. Iar facilităţile introduse în Codul fiscal nu fac decât să vă stimuleze pentru îndeplinirea acestei necesităţi.

X. Monografie contabilă pentru terenuri luate în arendapentru contractele de arendă încheiate cu persoane fizice, lunar se efectuează următoarea înregistrare:

612 „Cheltuieli cu redevenţe, locaţii de gestiune, chirii”

= 462 „Creditori”

pentru contractele de arenda în care proprietarii terenurilor acordate sunt persoane juridice, pe baza de factura întocmită conform pre-vederilor contractuale se va efectua înregistrarea:

612 „Cheltuieli cu redevenţe, locaţii de gestiune, chirii”

= 401 „Furnizori”

dacă persoana juridică este plătitor de T.V.A., atunci factura fiscală va cuprinde şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, înregistrarea fiind următoarea:

% = 401 „Furnizori”612 „Cheltuieli cu redevenţe,

locaţii de gestiune, chirii”

4426 „T.V.A. deductibilă”

•

1.2.

3.4.

5.

•

•

•


în cazul în care prin contract se stabileşte ca în contul arendă se va ceda o parte din produsele obţinute de pe teren, până la obţinerea produselor respective se va efectua înregistrarea 612 = 462 sau 612 = 401, pe baza estimării valorii produselor respective.

Exemplu:

Pe o suprafaţă de teren luată în arendă pe un an de la o persoană fizică se estimează că se vor recolta 16.800. kg mere, care se vor valo-rifica la un preţ de vânzare (TVA inclus) de 2 ron/kg, având un cost estimat de 1,5 ron/kg.

Contractul de arendă încheiat prevede livrarea unei cote de 20% pro-prietarului de teren, ceea ce presupune o valoare anuală de 6.720. ron, reprezentând 560 ron/lună (înregistrarea lunară: 612 = 462 - 560 ron);

Costurile cu materialele consumate în procesul de producţie (îngrăşăminte, alte substanţe, carburanţi) au reprezentat în medie 500 ron/luna, respectiv 6.000. ron în total;

Costurile de personal acumulate pe parcursul anului reprezintă o me-die lunară de 1.000. ron, însumând în total 12.000. ron;

Alte cheltuieli ocazionate de îngrijirea plantaţiei şi recoltarea producţiei au reprezentat o medie de 700 ron/lună, respectiv 8.400 ron în total.

În final, s-a recoltat o producţie de 18.000. kg cu următoarele costuri:- ron -

Arenda 6.720Materiale 6.000Costuri de personal 12.000Alte cheltuieli aferente 8.400

Total costuri 33.120Producţie obţinută (Kg) 18.000

Cost unitar (lei/kg) 1,84

Pe parcursul anului, lunar, totalul cheltuielilor înregistrate se evidenţiază şi în contul de producţie în curs, prin înregistrarea 331 = 711, care – cu-mulat, la sfârşitul anului – va reprezenta 33.120. ron, costuri totale. Ast-fel costurile vor fi reflectate în clasa 6, iar veniturile corespunzătoare în cont 711 „Venituri din producţia stocată”, profitul din aceste operaţiuni fiind nul până la valorificarea recoltei de mere. Fără această înregistrare, societatea ar avea pierderi, ceea ce nu este real.

Recolta obţinută se va evidenţia astfel:înregistrarea recoltei obţinute la cost de înregistrare (18.000. kg x 1,5 ron/kg):

345 „Produse finite” = 711 „Venituri din producţia stocată”

27.000

înregistrarea diferenţelor faţă de costul efectiv (33.120. – 27.000. ron):

348 „Diferenţe de preţ la produse finite”

= 711 „Venituri din producţia stocată”

6.120

Cele 3.600. kg (18.000.x 20%) cuvenite proprietarului vor fi livrate la un preţ de 2,5 ron/kg (3.600.kg x 2,5 ron = 9.000. ron, din care TVA calculat = 1.437. ron):

•

•

•

•

4111 „Clienţi” = % 9.000701 „Venituri din

vânzare pro-duse finite”

7.563


1.437

simultan se descarcă gestiunea pentru cele 3.600. kg mere la costul efectiv:

711 „Venituri din producţia stocată”

= % 4.968

345 „Produse finite”

4.050

348 „Diferenţe de preţ la pro-duse finite”

918

se înregistrează diferenţa de arenda (9.000. – 6.720. = 2.280. ron) compensându-se obligaţia către proprietarul terenului:

612 „Cheltuieli cu redevenţe” = 462 „Creditori” 2.280

462 „Creditori” = 4111 „Clienţi” 9.000

XI. Livrări de marfă

Conform H.G. nr 831/1997 şi Ordinului nr. 989/2002, documentele fiscale cu regim special (facturi, avize, chitanţe) sunt valabile numai daca au completate toate rubricile prevăzute în formular.

În practică unii agenţi economici s-au confruntat cu situaţia în care semnătura clientului la rubrica „Semnătura de primire” a fost interpretată ca fiind confirmarea de primire a facturii respective, şi nu a mărfii.

Daca vă aflaţi în situaţia de a protesta în justiţie pentru facturi neîncasate, va trebui să dovediţi ca posedaţi o creanţă reală (pentru o marfă efectiv livrată) şi exigibilă (pentru o plată scadentă). Pentru aceasta, semnătura pe factura nu este suficientă!

Vă sfătuim să întocmiţi pentru fiecare factura un aviz de expediţie sau un proces-verbal de livrare, pe care clientul să confirme, cu semnătura şi ştampilă, primirea mărfii.

XII. Monografie contabilă privind garanţiile de bună execuţieemiterea facturii cu doua linii: prima linie în negru, privind lucrările efectuate conform situaţiei de lucrări; a doua linie în roşu, pentru scăderea garanţiei de bună execuţie, în procent de 5%:

4111 „Clienţi” = % 22.610704 „Venituri

din lucrări executate”

19.000


3.610

şi concomitent se înregistrează veniturile din producţia executată, dar incă nefacturată clientului:

345 „Produse finite” = 711 „Venituri din producţia stocată”

1.000

•

•

•

•


la finele perioadei de garanţie, când veţi încasa garanţia, facturaţi cei 5% rămaşi:

4111 „Clienţi” = % 1.190704 „Venituri

din lucrări executate”

1.000


190

şi concomitent scădeţi din gestiune producţia finită facturată:

711 „Venituri din producţia stocată”

= 345 „Produse finite”

1.000

În acest mod, realizaţi şi o corectă corelare a veniturilor cu cheltuielile. Daca nu aţi înregistra întreaga valoare a producţiei de lucrări, inclusiv cei 5% aferenţi garanţiei, inspectorii fiscali v-ar admite deducerea a numai 95% din cheltuielile efectuate, potrivit principiului că sunt deductibile numai cheltuielile „aferente veniturilor”.

Nu vă recomandăm alte variante de facturare, care sunt uzitate în practică, şi anume facturarea a 100% şi încasarea a numai 95%, cu restul în soldul clientului până la expirarea perioadei de garanţie, deoarece în acest caz colectaţi şi TVA la suma neîncasata şi afectaţi şi imaginea patrimonială prin prezentarea unor clienţi neîncasaţi foarte mari.

De asemenea, deoarece pe viitor deductibilitatea provizioanelor privind garanţiile acordate clienţilor se va baza pe rulajul reparaţiilor suportate efectiv din aceste provizioane, vă recomandăm să vă constituiţi provizioane pentru garanţii, chiar dacă nu la un nivel atât de ridicat (5%), dar măcar un procent:

6812 „ Provizion pentru chel-tuieli privind garanţiile”

= 1512 „Provizion pentru garanţii acordate clienţilor”

Pe parcursul anului, pe măsura ce aveţi cheltuieli privind lucrările în garanţie, se reia provizionul:

1512 „Provizion pentru garan-ţii acordate clienţilor”

= 7812 „Venituri din provizion pentru cheltuieli”

Provizionul pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor este deduct-ibil fiscal conform art.22, lit. (b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

XIII. Limitele legale de perisabilitate la mărfuri în pro-cesul de comercializare

Prin perisabilităţi se înţelege scăzămintele care se produc în timpul trans-portului, manipulării, depozitării şi desfacerii mărfurilor, determinate de procese naturale, cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliză, răcire, îngheţare, topire, oxidare, aderare la pereţii vagoanelor sau vaselor în care sunt transportate, descompunere, scurgere, îmbibare, îngroşare, împrăştiere, fărâmiţare, spargere, inclusiv procese de fermen-tare sau alte procese biofizice, în procesul de comercializare în reţeaua de distribuţie (depozite cu ridicata, unităţi comerciale cu amănuntul şi de alimentaţie publică). Nu sunt considerate perisabilităţi pierderile incluse în normele de consum tehnologic, precum şi cele produse prin neglijentă, sustrageri şi cele produse de alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de cauza de forţă majoră.

•

•

Pentru diferenţele stabilite în urma inventarierii, în cazul în care aceste diferenţe nu sunt imputabile unor persoane, se stabileşte cât din aceste diferenţe se încadrează în limitele maxime de perisabilitate specificate în tabelele din H.G. nr. 1.569./2002 şi se înregistrează descărcarea de ges-tiune a stocurilor respective prin conturile de cheltuieli corespunzătoare (601, 602, 607 etc). Aceste cheltuieli sunt deductibile din punct de vedere fiscal. Diferenţele care depăşesc limitele maxime din ta-bele sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal. Perisabilităţile pot fi acordate numai după o verificare faptică a cantităţilor de produse existente în gestiune, stabilite după cântărire, numărare, măsurare şi prin alte asemenea procedee şi după efectuarea compensărilor conform prevederilor legale în vigoare.Perisabilităţile produse se aprobă de către managerul, directorul sau ad-ministratorul persoanei juridice, după caz, la nivelul cantităţilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu ocazia recepţionării mărfurilor trans-portate, a inventarierii sau a predării gestiunii, până la limitele maxime de perisabilitate cuprinse în tabele.

XIV. Înregistrarea contabilă a premiilorReflectarea în contabilitate pentru o firmă care organizează un concurs pen-tru premierea clienţilor (distribuitori) cu vânzări ridicate este următoarea:Se facturează bunurile acordate ca premii către clienţii (distribuitori) câştigători, cu discount 100%, iar valoarea bunurilor respective se suportă pe cheltuieli cu reclama.

achiziţionarea bunurilor în vederea oferirii lor ca premii:

% = 401 „Furnizori”371 „Mărfuri” *4426 „T.V.A. deductibilă”

descărcarea de gestiune:

623 „Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate”

= 371 „Mărfuri” *

* constituit în analitic „Mărfuri în scopuri publicitare”

Prin aplicarea discountului de 100% pe factură către client, aceasta va avea valoarea 0, inclusiv TVA, deci nu mai este nevoie ca operaţiunea să se reflecte şi prin contul de 4111 „Clienţi”, dar descărcarea de gestiune va avea la baza această factură care certifică transferul proprietăţii bunurilor respective la client.

XV. Dobânzi plătite la împrumuturi de la asociaţiCondiţiile ca dobânda să fie deductibilă sunt: împrumutul să fie efectuat în baza unui contract scris, cuprinzând prevederi specifice pentru suma, termenul şi graficul de rambursare, dobândă şi semnat din partea firmei de o altă persoană decât asociatul-creditor. Unele firme chiar efectuează împrumutul în baza unei Decizii a Consiliului de Administraţie care împuterniceşte pe unul din directori să încheie acest contract.Dobânda maximă pentru un trimestru (pentru lei) este dobânda de referinţă a BNR comunicată în ultima lună a trimestrului – aşadar, ret-roactiv şi pentru celelalte două luni din acel trimestru. De asemenea nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valută. Nivelul ratei dobânzii în valută se actualizează prin hotărâre a Guvernului.Cheltuiala este deductibilă fiscal, cu aceste condiţii, la care adăugăm o condiţie derivată din Codul fiscal – împrumutul să fie contractat cu scopul utilizării în activitatea pentru care firma este autorizată sau pentru investiţii în legătură cu activitatea pentru care firma este autorizată. (Aşadar, nu pentru construcţia de active destinate protocolului).

•

•

Consultant A Fiscal Contabila

Documents

Transcript of Consultant A Fiscal Contabila