Adaposturi pentru animale

(ovine, suine)

Curs 7

Constructii

pentru ovine

- In stabulatie sezoniera

- In stabulatie permanenta

Orientari si directii de exploatare a ovinelor:

• productia de lâna de toate categoriile;

• productia de carne, în principal de tineret ovin îngrasat;

• productia de pielicele (de tip Karacul);

• productia de lapte prin crearea în cadrul raselor Tigaie si Turcana a unor

populatii de oi cu peste 200 litri lapte pe lactatie prin selectie si încrucisare

cu rase specializate.

3

Această specie valorifică cel mai bine păşunile şi fâneţele - în zona de

munte.

Ovinele reprezintă specia de animale cu particularităţi morfologice bine

conturate, legate şi de factorii de mediu, de modul de creştere şi exploatare.

Este o specie cu mare putere de adaptabilitate.

Factorii care intervin in procesul de proiectare

4

Tipul de

animale

Structura

fermei

Proiectarea

spatiilor de

cazare

Dimensionarea spaţiilor

Distribuirea spaţiilor

Funcţionalitatea ansamblului

Factorii de microclimat

Concepţia globală

Structura de rezistenţă

Proprietăţile fizice ale

anvelopei

Funcţionalitate Confortul şi bunăstarea animalelor

Sisteme de producţie,

Resurse locale,

Orientarea producţiei,

Forţa de munca

Asigurarea cu furaje şi apă

Confort fizic

Confort social,

Confort climatic

Condiţii sanitar veterinare

Ciclul

productiv

5

Factori de microclimat

Categoria de animale Temperatura

interioara, °C

Umiditate

relativa,

%

Viteza

maximă a

aerului,

m/s

Intensitatea

luminii

necesara in

adapostMini

ma

Recoman

dată

Oi pentru lapte sau carne

după tuns 8 17 75-80 0,2

1:15

…

1:18

Oi in maternitate cu miei

sub 3,5 luni

6 17 75-80 0,2

Tineret peste 1 an 8 12 75-80 0,3

Berbeci in turma

in boxe

4 10 75 0,5

Capre de reproductie 3-5 15-21 70-80 <0,5

Capre in maternitate 8-10 18-21 60-70 0,2

Iezi in prima luna de viata

in a doua luna

Tapi

8-14

12

3-5

18-21

15-21

15-21

60-70

60-70

70-80

0,2

0,2

<0,5

Organizarea adăpostului presupune existenţa următoarelor

zone funcţionale:

6

• boxă animale în producţie

• boxă animale în crescătorie şi partea de reproducţie

• zona de alimentare

• alea de furajare

• coridoare de serviciu şi împrejmuiri externe

• sala aşteptare pentru recoltarea laptelui

• sala de recoltare a laptelui

• zona tanc de răcire

• boxa post-mulgere

• boxa berbeci

• boxa fătare

• boxa izolare

• boxa înţărcare

• platforma stocaj dejecţii solide

• bazin captare dejecţii lichide

• depozite fân si furaje

• adăpost unelte

7

Adaposturile se

dimensioneaza pe baza:

- suprafetei minime

necesare pentru un animal

si

- a lungimii frontului de

furajare

Numărul maxim

recomandat de ovine

dintr-o boxă este de

50 de capete.

Elemente de dimensionare a adaposturilor pentru ovine

Categoria

de ovine

Suprafata de odihnă (de cazare)

m2/ animal Front de

furaj. in

cm/ anim.

Furajare la

discreţie

cm/ anim.Creştere până la greut.

corporală de 50 kg

Creştere până la greut.

corporală de 50 kg

Ovine adulte la

ingrasat 0.80..1.00 1.20 40 12

Oi cu miei sub 6

săptămâni 1.80 2.00 60 22

Berbeci de

reproductie

2.00 3.00 60 18

Miei sub 3 luni 0.50 0.60 20 7

Miei si mioare

3-12 luni

0.80 0.90 30 11

Berbecuţi 1.30 1.50 30 11

Suprafaţa minimă în sistemele ecologice este de:

-1.50 m2/ animal (0.35 pe miel) în adăpost

-2.5m2/ animal (0.50 pe miel) în aer liber, în ţarc fără suprafaţa de păşune

Boxa cu zona de alimentaţie, adăpare şi odihnă

- soluţia cu boxe pe pat adânc constituit din paie sau talaj (de grosime 30-40 cm).

- boxe multiple, care să poată găzdui un grup de animale cu un număr variabil în

funcţie de dimensiunile crescătoriei şi de organizarea sa.

9

hrănitori

Hrănitoarea (b) este o iesle/grilaj pentru

fibroase; poate fi plasată pe aşternut.

Dimensiuni: lăţime 0,6 m lungime 2,4 m

şi înălţime 1,2 m.

Fânul/silozul poate fi plasat în partea în

formă de V a hrănitorii şi concentratele

la fundul hrănitorii.10

(a). hrănitori utilizate ca laturi de

furajare în aleea de furajare,

(b). Hrănitori utilizate ca iesle/grilaje

pentru fibroase în zona de odihnă

Hrănitoare (a) are lăţimea de 0,6 m şi lungimea de

2,4 m şi poate fi anexată aleii de furajare.

Fundul hrănitoarei este ridicat cu cca. 0,3 la 0,4 m de

la pardoseală. La fundul hrănitoarei sunt plasate

margini cu înălţimea de 5 cm pentru a reţine hrana

pe platelaj.

Deschiderea prin care animalele au acces la hrană

are înălţimea de 25 la 30 cm. Distanţa între celelalte

bare este de cca 10 cm.

Zona de alimentare (latime egala cu 80 - 100 cm) este constituita dintr-o treapta cu

pardoseala in panta care este dispusa in interiorul boxei intre zona de pat permanent

si peretele grilajului de furajare.

Grilajul de furajare are o deschidere pe cap adult de aproximativ 25 - 33 cm în

funcţie de rasa, şi va trebui sa fie de tip “autocapturant” (disponibil in tipologia

animalelor cu sau fără coarne), pentru a bloca animalele, facilitând astfel

operaţiunile de îngrijire si control.

12

Accesul la apă Cantitatea de apă necesară zilnic pe

cap de animal este de circa 5-8 litri

Apa poate fi furnizată

- în jgheaburi sau

- în adăpători automate

- cu adăpătoare cu nivel constant de dimensiuni normale echivalente cu 20x80 cm,

astfel încât sa permită accesul a doua animale simultan, fără a avea un volum mare

de apa stătătoare.

13

Capacitatea jgheabului de apă pe cap de animal 5 – 8 l

Numărul de animale pe adăpătoare/jgheab de apă < 50

Adâncimea jgheabului de apă 20 cm

Înălţimea marginii superioare a jgheabului pentru oi adulte 45 cm

Înălţimea marginii superioare a jgheabului pentru miei 35 cm

Înălţimea marginii superioare a adăpătorii pentru oi adulte 70 cm

Înălţimea marginii de sus a adăpătorii pentru miei de 40 kg 55 cm

Înălţimea marginii superioare a adăpătorii pentru miei de 15 kg 35 cm

Coridorul de serviciu – tarcuri exterioare

Zona externa, este recomandată 2.5 - 3.5 m2/cap daca este pe pardoseala,

si 5 - 8 m2/cap daca este pe pământ.

Este de regula delimitata de imprejmuiri metalice, prevazute cu deschideri adecvate, de

minim 3m, pentru intrarea mijloacelor necesare operatiunilor de curăţare.

Pentru furajare se poate folosi

- carul unifeed

- benzi automate, de diferite latimi,

-30 cm cu iesle simpla la perete;

-60 cm cu iesle centrala dubla - animale fara coarne,

-75 cm daca este dubla, pentru animalele cu coarne.

14

Ţarcuri, instalaţii pentru control

Pentru a garanta maxima functionalitate a adaposturilor, mai ales in centre de

dimensiuni mari, se pot adopta alei sau zone:

-de triere/triaj a animalelor,

-de adunare si

-pentru controalele si tratamentele sanitare.

15

Fiecare “corral” va trebui să cuprindă de regula

toate animalele unei boxe si sa aiba suprafata

de 0,3 mp/cap. Coralul poate fi dotat cu o

aparatura speciala de blocare a animalului,

imobilizare, întoarcere, pentru operatiunile de

gestionare si control asupra animalelor.

Sala de recoltare a laptelui

Instalatia de recoltare a laptelui poate fi:

- liniara, in forma de pieptene

- rotativa, in carusel

Pentru crescatoriile mici, sunt disponibile

rampe de recoltare a laptelui a cate 8-12 locuri

cu 2-3 bidoane de stocare a laptelui.

Pentru crescatoriile fractionate si/sau dislocate

se pot folosi masini speciale (instalatie

completa, montata in intregime pe o remorca

tractata de tractor sau camion).

16

Sală de recoltare a laptelui prevăzută cu

•2x12 posturi

•sala de aşteptare,

•canal pentru operator,

•şi alei de întoarcere pe ambele părţi

17

Constructii traditionale pentru ovine

Vant

dominant

min 1.60

80

Saivanele traditionale sau semideschise (stabulatia oilor in turme)

- ofera adapost impotriva precipitatiilor atmosferice si

- asigura confort termic minim necesar

Vant

dominant

Vant

dominant

1

22

1

3

Saivan deschis de

forma liniara

Saivan completat cu

maternitate

1. Saivan comun - suprafata

pentru odihna

2. Padoc –furajare si

adapare

3. Maternitate

Saivanele traditionale sunt constructii simple cu trei pereti orientati spre

directia vanturilor dominante si o latura deschisa (in gen. spre sud) prin care

se face trecerea spre padoc.

Sunt constructii de tip sopron, fara tavan

- au o forma in plan liniara, in L sau U

Amenajarea interioară a saivanelor constă în împărţirea încăperii în boxe pentru

fiecare categorie de ovine şi pe stări fiziologice. Delimitarea dintre

compartimente se poate realiza pe una sau două din laturi, cu grătarele în care

se administrează hrana. 20

Adaposturi

pentru ovine

•Pentru latura deschisa se pot folosi panouri cu goluri pentru usi sau pentru fereastre. pentru a

asigura o protectie pe timp de iarna.

•Ferestrele sunt acoperite doar cu folie de polietilena care este rezistenta la expunerea

mediului inconjurator – vant, vreme) si permite accesul soarelui pe timp de iarna.

Adaposturi pentru ovine

iesle mecanizata

Adaposturi pentru ovine

Alee de furajare

Adapost pentru oi

1. Adapost pentru oi

2. Front de furajare

3. Lungime

4. Alee de furajare

5. Bariera pentru reducerea

efectelor produse de actiunea

vantului (2,4 m inaltime)

6. Porti pentru acces

7. Porti

8. Adapatoare cu apa incalzita

9. Sursa de lumina artificiala

10. Movila de pamant

11. , 12. Panta terenului

Adaposturi de tip industrial

Sectiune transversala - intretinere pe gratare27

Adăpost închis pe trei laturi pentru aproximativ 200 oi.

-specific pentru zonele de şes cu padoc acoperit şi neacoperit.

-Dimensiunile exterioare sunt: 11,70 lăţimea adăpostului,

5,40 lăţimea padocului acoperit,

7,10 lăţimea padocului neacoperit şi

33,30 lungimea ansamblului.

Lăţimea aleii de furajare este de 2,90 m.

-Ieslele tradiţionale sunt dispuse direct pe aşternut29

•Adăpost pentru cca. 200 oi.

•Dimensiunile interioare ale adăpostului

sunt: 15,6 m lăţime şi 55,2 m lungime.

•Adăpostul are două alei de furajare.

• O zonă multifuncţională (pentru furaje,

ţarc pentru miei, manipulare oi) este

amplasată la un capăt al adăpostului.

Părţi ale zonei multifuncţionale pot fi

utilizate pentru necesităţile personalului.

Plan

Secţiune

transversală

Planul de amplasare al unui adăpost pentru ovine

• două grajduri pentru ovine conectate prin

intermediul unei clădiri intermediare

folosite ca depozit de furaje sau sală de

recoltare a laptelui.

• fluxurile de mişcare, furajare, depozitarea

gunoiului şi vegetaţia.

Distanţa minimă de protecţie

sanitară dintre o fermă de oi şi

clădirile învecinate trebuie să fie

de 100 metri.

(Ordin nr. 536/1977 pentru aprobarea

Normelor de igienă şi recomandările

privind mediul de viaţă al populaţiei)

Recomandări generale

• Adăpostul pentru ovine se poate amplasa lângă păşune, pentru a scurta sau chiar renunţa

la drumul de acces de la adăpost la păşune.

• Nu se acceptă un amplasament în care drumul de acces se intersectează cu un drum

public.

• Amplasarea se face pe un teren uscat, ferit de inundaţii. Uneori, este necesar ca pe

terenul sistematizat să se realizeze un sistem de drenare pentru excesul de apă de

suprafaţă.

• La alegerea terenului se iau în calcul atât dimensiunile adăpostului, cât şi cele ale

ocolului pentru mişcare. Ocolul pentru mişcare trebuie să aibă o suprafaţă cel puţin

dublă faţă de cea a adăpostului. Acesta se poate amplasa la o distanţă de minim 70 m

faţă de fântâni.

• Construcţia trebuie dotată cu apă curentă şi electricitate şi amplasată departe de surse de

zgomot (căi ferate, autostrăzi sau fabrici).

• Se recomandă ca animalele să nu fie ţinute într-un mediu poluat cu praf sau în locuri în

care vântul înregistrează o intensitate crescută.

• Amplasamentul se stabileşte în funcţie de punctele cardinale, axa clădirii se suprapune

direcţiei N-S, cu o marjă de deviaţie de 30°.

Realizarea construcţiei; dimensiuni

• Rezistenţa, Stabilitatea

• Siguranţa la foc (securitate la incendiu) P118

• Echiparea şi dotarea necesară cu mijloace şi instalaţii de

semnalizare şi de stingere a incendiilor

• Densitatea sarcinii termice

• Rezistenţa şi stabilitatea construcţiei în caz de incendiu

• Scenarii de siguranţă la foc

33

Structuri de rezistenţă

• Structură în cadre din beton armat, metal, lemn sau mixte şi pereţi cortină

• Construcţii cu pereţi exteriori longitudinali structurali şi grinzi cu zăbrele,

metalice sau din lemn

34

• Fundaţia: izolate sau

continue sub pereţi

Dimensiunile (laţimea şi adâncimea)

• Pereţii exteriori şi acoperişuri

Fără izolaţie

Pereţi izolaţi

• Ferestre, uşi, porţi

Intensitatea luminii 1:15 …. 1:18

Tâmplărie din material anticoroziv,

lăcrimare, glafuri

Uşile şi porţile trebuie să fie etanşe,

dimensiunile lor trebuie să asigure

cerinţele tehnologice

• Pardoseli

Să fie rezistente la apă

Să fie termoizolate

Rezistente la uzura mecanică

în timpul operaţiilor de furajare

sau îndepărtare a aşternutului

Zona de odihnă

Zona de circulaţie şi zona de

odihnă cu aşternut adânc

gradul de ocupare a boxelor pentru ovine-

vedere interioară

35

sistem tip tunel cu învelitoare metalică;

sistem tip tunel cu învelitoare din

policarbonat şi grătare de pardoseală din

materiale plastice;

interior modern de fermă ovine în structură

mixtă oţel-lemn

Ventilaţia. Sisteme de ventilare

• Îndepărtarea aerului poluat cu amoniac, dioxid de carbon,

dioxid de sulf şi a excesului de vapori

• Reducerea umezelii

• Asigurarea necesarului de aer curat şi uscat în adăpostul

pentru animale

36

• Ventilare naturala

• Evacuarea aerului

• Admisia aerului

• Ventilare mecanică

Instalaţii electrice, alimentarea cu apă şi

sistemul de canalizare, echipamente

• instalaţiile să fie executate din conductori izolaţi cu înveliş de protecţie faţă de

murdărire, rezistent la umiditate,

• prize de curent pentru radiatorul cu infraroşu folosit la încălzirea spaţiilor

destinate mielior nou-născuţi şi pentru maşinile de tuns.

• instalaţia de bază de iluminat, suplimentar prize de 24V pentru lămpile portabile

utilizate la anumite operaţiuni de manipulare a animalelor.

• un sistem de paratrăznet

• un tablou electric central localizat în afara adăpostului

• sisteme de alimentare cu apă, rezistente la îngheţ (izolarea conductelor şi a

bazinelor).

• sistem de canalizare pentru apele reziduale provenite de la chiuvetă,

dezinfectarea încălţămintei, camera tancului de răcire a laptelui, sala de muls şi

echipamentul de curăţare (printr-un separator de grăsimi şi de acolo sunt

introduse în sistemul zonal de canalizare sau într-o staţie de epurare).37

Constructii pentru porcine

Constructiile destinate cresterii si

intretinerii suinelor se realizeaza in

functie de destinatie si tehnologia

de intretinere.

Tinand seama de destinatie:

• constructii pentru gestatie

• constructii pentru maternitati

• constructii pentru crestere şi ingrasare

Microclimatul din adapost:

Temperatura

maternitate 18-22˚C;

purcei fatare 32-24 ˚C;

purcei intarcati 19-26 ˚C;

purcei in crestere 16-22 ˚C;

vieri + scroafe pentru monta 17-20˚C;

scroafe gestante 15 -18˚C;

porci la ingrasat 16 -20 ˚C.

Umiditatea

purcei pana la 20 kg 60-80%;

scroafe si vieri 50-80%;

crestere, ingrasare 50-80%.

La amplasarea fermei se va ţine cont de (NORMA SANITARA

VETERINARA care stabileste standarde minime pentru protectia

porcinelor, ORDIN Nr. 76 din 15 august 2005):

- Criteriile sanitar-veterinare referitoare la izolarea crescătoriei de porci faţă de zonele

locuite, asigurând un cordon sanitar nepopulat împrejurul fermei de 1500 m.

- Căile de acces pentru aprovizionarea cu furaje şi alte materiale

- Impactul asupra mediului în funcţie de colectarea şi deversarea dejecţiilor.

- Materialele folosite pentru construcţiile grajdurilor precum şi echipamentele cu care

porcii intră în contact trebuie să nu fie dăunătoare acestora, să poată fi uşor curăţate,

spălate şi dezinfectate.

- Circuitele electrice şi echipamentele trebuie să fie instalate în concordanţă cu

regulile naţionale de aplicare a măsurilor de protecţia muncii, şi PSI pentru a se

preveni accidentele.

- Porcii nu trebuie să fie ţinuţi permanent în întuneric şi trebuie luate măsuri care să

permită o iluminare artificială sau naturală, corespunzătoare cerinţelor fiziologice

şi de comportament. (conditii de iluminat - o intensitate de cel putin 40 lucsi, pentru

o perioada de minimum 8 ore pe zi.)39

- Adăposturile trebuie să asigure confortul animalelor:

- să stea întins; să se odihnească şi să stea în picioare fără dificultate; să aibă un loc curat

unde să se poată odihni.

- suprafeţele minime de pardoseală pentru fiecare porc ţinut în grup sunt următoarele:

0,15 m² pentru porcii în greutate medie de până la 10 kg;

0,20 m² pentru 10 - 20 kg; 0,40 m² pentru 30 - 50 kg; 0,65 m² pentru 85 - 110 kg;

0,30 m² pentru 20 -30 kg; 0,55 m² pentru 50 - 85 kg; 1 m² pentru 110 kg

- Ventilaţia va fi naturală prin coşuri de ventilaţie sau panouri rabatabile la ferestre. 40

Condiţii pentru

creşterea porcilor

Pardoseala trebuie să fie netedă

nealunecoasă astfel încât să nu

producă accidente sau răniri.

Pentru realizarea parametrilor

de microclimat se vor utiliza

surse de încălzire numai în

sectorul de maternitate şi de

tineret pentru vârstele mici.

Dupa modul de intretinere adoptat:

• sisteme de intretinere in grupuri mari, in adaposturi cu boxe si padocuri

comune (tineret porcin de reproductie, crestere, gestatie)

• sistem de intretinere in adăposturi inchise, in boxe comune fara padocuri

(crestere si ingrasare)

• Sistem de intretinere in adaposturi cu boxe individuale (crestere tineret de

reproductie, gestatie, maternitati)

Adapost pentru suine – boxe asezate pe doua randuri si padoc exterior

1. Padoc

2. Canal de evacuare dejectii amplasat in padoc

3. Canal de evacuare dejectii amplasat in cladire

4. Adapatoare

5. Zona de odihna

6. Hranitoare

In functie de modul de compartimentare interioara:

• Adaposturi cu boxe dispuse pe un rand

• Adaposturi cu boxe dispuse pe doua randuri

• Adaposturi cu boxe dispuse pe patru randuri

• Adapost pentru suine

– boxe asezate pe doua randuri

1. zona de odihna

2. zona de defecare

3. zona de furajare

4. zona de circulatie

5. adăpătoare

Adapost pentru suine – boxe asezate pe doua randuri

a. Cu boxe cuplate in zona de defecare si cu doua alei de circulatie

b. Cu boxe dispuse de o parte si de alta a unei alei centrale de circulatie

44

Zona de preluare a dejecţiilor

Tineret 0,09 mp/cap

Ingrăşat 0,16 mp/cap

Zona de odihna – furajare

S= 26,20 mp

Tineret 0,32 mp/cap

Ingrăşat 0,52 mp/cap

Boxe pentru creşe

S= 7,92 mp

45

Boxe colective

pentru îngrăşare

46

Zona de odihna a animalelor rezulta pe baza suprafetei utile

necesare pe cap de animal si a numarului de animale care se

adapostesc intr-o boxa.

• Dimensiuni minime pentru cazarea in boxe individuale (Sarbu, 2006)

Categoria Lungimea

(m)

Latimea

(m)

Inaltimea

(m)

Scroafe tinere 2,00 0,55 0,95

Scroafe adulte 2,10 0,60 1,00

Vieri tineri 2,40 0,70 1,00

Vieri adulti 2,50 0,80 1,05

Boxe si standuri individuale

48

Zona de hranire rezulta ca pozitie si suprafata in functie de

modul in care se distribuie hrana.

Furajarea se poate face:

- in troace

- in hranitoare automate

- direct pe pardoseala

Hranitor automat:

1. capac rabatabil

2. buncar de depozitare

3. lant de agitare

4. jgheabCategoria Suprafata

minima

(mp/cap)

Front de

furajare

(m/cap)

Scroafe tinere 1,30 0,30

Scroafe adulte 1,70 0,40

Vieri tineri 1,60 0,40

Vieri adulti 2,00 0,50

Suprafata minima si frontul de furajare

pentru un animal

Alimentatoare, jgheaburi si adapatori

49

50

Alimentatoare, jgheaburi si adapatori

Boxe colective - alimentatoare

Adăpost pentru 100 de grăsuni

53

Adăpostul cuprinde:

• Mărimea efectivului: 1.000 capete.

• Pardoseală plină betonată (atât în zona de odihnă cât şi în cea

de defecare)

• Sistemul de furajare automată cu hrană uscată, la

alimentatoare cu acces liber

• Sistemul de ventilaţie mecanică

• Sistemul de adapare

• Suprafaţa de pardoseală, totală: 839 mp

• Suprafaţa de pardoseală, per capita: 0,84 mp

54

Distribuirea hranei cu transportor cu racleţi

1.Cameră furaje

2.Buncăr de alimentare

3.Transportor cu racleţi

4.Troacă sau hrănitoare automată

Cărucior pentru distribuirea hranei la porci

1. Cărucior

2. Conductă

3. Pompă

4. Agitator

5. Vas gradat

6. Conductă de descărcare

7. Troacă

55

Schema de furajare cu hrana lichida:

1. Buncar depozitare

2. Cantar automat pentru dozare

3. Conducta apa

4. Electropompa

5. Bazin amestec

6. Conducta tur si retur

7. Vana cu deschidere rapida

8. Troaca in adapost

56

Evacuarea dejecţiilor şi măsuri de protecţia mediului.

Colectarea dejecţiilor se face prin canalele cu perna de apa din boxe.

Canalele pentru dejecţii sunt prevăzute cu preaplin, sub forma de sifon, care preia o parte

din suspensiile din canal si le dirijează in canalele colectoare.

Canalele cu perna de apa din compartimente se golesc periodic, la intervale de 50-80 zile

si se spală apoi prin purjare (cu apa prin presiune), pentru îndepărtarea sedimentelor

colmatate.

Apele reziduale sunt conduse prin canale colectoare către staţia de epurare. Inainte de a

intra in staţie, apele trec printr-un cămin cu site si grătare pentru reţinerea resturilor

grosiere după care ajung in bazinele de decantare unde are loc separarea mecanica prin

sedimentarea suspensiilor.

Apa decantata trece printr-un sistem de site in alt bazin de unde partea lichida poate fi

evacuata in iazuri biologice unde au loc procese de autoepurare naturala biologica sau

poate fi utilizata pentru irigarea culturilor.

Partea solida rămâne pe platforma formându-se o pătura de nămol unde fermentează si se

deshidratează după care se poate folosi ca îngrăşământ in agricultura. 57

Adaposturi pentru

suine

1. structura acoperisului

2. zona de furajare

3. zona de defecare

4. adăpătoare

5. zona de circulatie

6. zona de odihna

59

61

In mijlocul încăperii există un cântar pentru

determinarea masei corporale