CONSTRUCTIA NARATIVA IN METAFICTIUNEA ISTORIOGRAFICA POSTMODERNA BURNING WATER de GEORGE BOWERING

CONSTRUCTIA NARATIVA IN METAFICTIUNEA ISTORIOGRAFICA POSTMODERNA BURNING WATER de GEORGE BOWERING Conceptul de postmodernism este inca dificil de definit. Acest fapt se poate datora si afirmatiei lui Mark Currie anume ca

nimic descris ca fiind postmodern nu poate fi catalogat drept nou deoarece literatura postmoderna reviziteaza si reciteste obsesiv trecutul sau (54) Romanul postmodern e caracterizat printr-o combinatie de auto-reflexivitate si indoiala legata de acuratetea descrierii istorice. Predilectia cognitiva a naratiunii din cultura contemporana e evidentiata de teoreticianul canadian Linda Hutcheon in termenul < metafictiune istoriografica> (154-6) . Ea considera ca scriitorii postmodernisti pornesc de la premiza ca istoria ne parvine prin documente publice sau private pe care fiecare istoric le interpreteaza si le reinterpreteaza inotand intr-o mare de intertexte. Deoarece scriitorii de obicei isi atentioneaza cititorii despre acest proces, ea le-a etichetat romanele drept metafictiuni istoriografice postmoderne pentru ca narativizarea trecutului nu este ascunsa si deseori este auto-reflexiva. Daca trecutul este cunoscut de noi azi doar prin urme textualizate care sunt tot deschise interpretarii, atunci atat scrierea istoriei cat si a metafictiunii istorice devine o forma complexa de referinte intertextuale( The Canadian Postmodern/ 62) Conform acestui concept, romanul postmodern re-creaza trecutul dupa propria lui imagine dar in acelasi timp atrage atentia asupra caracterului sau artificial, subiectiv si prin extrapolare, asupra discursului istoric minat de aceleasi carente. Intelesurile si valorile narative s-au diversificat si romancierii au dislocat gradual pe istorici din pozitia lor de profeti ai trecutului.

Viziunea asupra istoriei s-a conturat ca un construct discursiv ce include ideologia dominanta a culturii care l-a produs. Trecutul nu e o serie de evenimente majore si conducatori eroi ci ne e doar prezentat asa de autorii manualelor care le-au alcatuit intr-o maniera arbitrara. Mark Currie ( Postmodern Narrative Theory/ Textuality and History ) afirma ca Istoria nu poate fi cunoscuta doar printr-un singur fir naratologic care ar reduce diferenta ireductibila numai la un singur centru. Istoria trebuie sa se reinoiasca indepartandu-se de presupunerile sale> despre intelesul unui text istoric, indreptandu-se spre a recunoaste faptul ca istoria si literatura sunt discursuri care c o n s t r u i e s c mai degraba decat r e f l e c t a si i n v e n t e a z a mai mult decat d e s c o p e r a trecutul. ( 87) Romanul lui George Bowering Burning Water( Apa in flacari ) (1980) este un exemplu de reconstituire istorica cat si de analiza a imaginatiei in viata si arta care se cere citit ca o fictiune ce insista in a fi vazuta drept o entitate inventata(212) ,asa cum afirma Smaro Kantboureli in articolul sau A Window onto George Bowerings Fiction of Unrest. Bowering impleteste doua fire narative in romanul sau : cea a calatoriei exploratorului George Vancouver pe coasta vestica a Americii de nord si pe cea a naratorului in directie opusa. Autorul nu are nici o dorinta sa reconstruiasca o situatie istorica reala ci doar sa intareasca idea de subiectivitate a rescrierilor istorice cat si pe cea de perspectiva multipla fata de cea traditionala unic acceptata. (Jensen, 112) . El foloseste detalii anacronice strecurate strategic cuplate cu permanenta mirare a naratorului legata de menirea lui, pentru a mentine cititorul atent la elementele tehnice ale scrierii unei proze care doar la suprafata nareaza un trecut istoric.

Bowering face insasi notiunea de timp istoric arbitrara si irelevanta; fuzionand varianta ale unor expresii contemporane cu formule false ale idiomurilor trecute proza lui insista ca timpul nu are nici o dimensiune,totul este . (Moss, Paradox of Meaning, 132-34)

Bowering insereaza referinte anacronice la semiotica si dialoguri de tip secolul XX intre personajele istorice facand vizibila astfel fictionalitatea rescrierii istorice.

Nu pot sa ma abtin sa nu ma gandesc ca limbile au scopuri care depasesc

limita comunicarii dintre un stapan si un supus. Exista cantec de exemplu.....este

deasemenea, indraznesc sa spun, o limba care nu e nici vorbita nici scrisa.

(Bowering, 42) Codificarea transparenta a textului lui Bowering incurajeaza cititorul sa creeze simultan cu autorul/naratorul o istorie pentru Vancouver, plasand pe creatorul problematic si tranzitoriu in centru si discreditand astfel versiunea oficiala a evenimentelor istorice. Bowering prefateaza existenta naratorului sau ca o prezenta auctoriala mediata, amalgamand naratorul problematic cu autorul invaziv pentru a crea < protagonistul total >. (Scobie, 125) Strategia metafictiunii istoriografice postmoderne forteaza comparatia dintre subiectul discutabil si obiectivitatea nararii istorice. Textele de acest gen submineaza eul stabil si unificat care nareaza evenimentele istorice, construind un subiect ce relateaza o poveste codificata ca istorie numai pentru a chestiona presupunerile pe care se bazeaza naratiunea istorica. In prolog Bowering incearca sa se prezinte ca un observator inocent al istoriei, unul care nu a urmarit povestea lui Vancvouver constient, ci a fost impins spre acest subiect de niste coincidente intamplatoare : nume, loc, profesiunea literara; toate s-au amestecat fericit pentru a-i da ocazia sa scrie despre George Vancouver. Cand am venit sa locuiesc in Vancouver, m-am gandit la Vancouver si asta pentru ca geografia implica si numele meu, George Vancouver....ce puteam face decat sa scriu o carte plina cu istorie si cu mine insumi despre acest loc si acesti oameni. (Burning, 7)In aceasta carte umpluta cu istorie si cu mine insuminaratorul lui Bowering isi asuma atat crearea lui Vancouver in istorie fara un povestitor George Vancouver este doar un alt marinar mort(Bowering, 7) cat si implicarea cititorului in procesul constructiei textului. In metafictiunea istoriografica naratorul stabil poate fi manipulat in multe feluri pentru a-si reliefa statutul de c o n s t r u c t. Aceasta manipulare da efectul de voci multiple, asa cum arata Singer: Vocea, metafora dominanta pentru puterea totalizatoare a formei novelistice este locusul subiectivitatii genului. Astfel ea e problematica in mod unic in roman. In multiplicitatea sa ineluctabila vocea narativa submineaza unitatea imperativa a insesi metaforei comunicarii umane care altfel are aptitudini retorice. Vocea narativa prefateaza o intertextualitate care zdrobeste subiectul ce

vorbeste despre ea.(72) Exista mai multe nivele de adresare in romanul lui Bowering, Burning Water.

El ramane fidel ostilitatii sale fata de fictiunea transparenta atragand atentia asupra propriului act al nararii. Autorul subinteles se face vizibil in prolog sub forma lui narator care il familiarizeaza pe cititor cu procedurile sale fictionale intr-un ton afabil. In restul romanului el prefera sa evite narator desi patrunde in mod repetat in povestire ca voce a autorului. Bowering incearca sa se distanteze de relatia (adresant-adresat) , referindu-se la el prin dramatizare la persoana a III-a ; el se reduce astfel la nivelul personajelor sale ca un ce-si atrage totusi din cand in cand cititorii in intima companie a lui . Nivelele de adresare includ deci un narator- explicit, identificat ca autor-implicat, un personaj care e deasemenea autorul si o serie de alte discursuri atribuite personajelor Vancouver, Quadra sau Menzies care sunt mediate prin relatia autor-narator subinteles. Iata cum explica vocea narativ-auctoriala cititorilor conditiile si motivatia scrisului sau: Noi nu putem relata o poveste care ne exclude si cand spun noi eu va includ si pe voi(9)Povestea lui Bowering alterneaza intre nararea procesului de scriere sau de pregatire pentru a scrie, la prezent, si povestirea incercarilor prin care a trecut Vancouver.Desi gradual vocea auctoriala care controleaza actiunea devine muta ca in zilele bune ale romanului realist, exista totusi interactiune intre producerea textului si receptia sa .

Pe vreme ce calatoria se lungea, cartea se ingrosa si el simtea din ce in ce

mai mult ca trebuie sa se sprijine pe credinta in cititori: il vor sustine la

linia de plutire ? El asa credea.

Bowering reprezinta astfel prezenta cititorului si apoi se joaca ironic cu ea cand continua: De fapt noi facem o poveste asa cum am facut mereu stand si vorbind pentru a alcatui o istorie , o fictiune istorica reala.Autorul implicat spera sa castige puncte cu cititorul, convingandu-ne ca suntem participanti in fictiunea sa, standu-i alaturi si contemplandu-i creatia fictiunii istorice; el promite sa ne dezvaluie procesul formarii povestii lui implicandu-se el insusi in firul narativ ca persoana a III- a, (Deer, 367)In fictiunea postmoderna prezenta autorului serveste pentru a atrage atentia asupra artificialitatii lucrarii. Intrerupand suspendarea voluntara a neincrederii cititorului, autorul taie cheful cel putin cheful traditional de contopire cu actiunea.

Aceste intreruperi auctoriale au devenit clisee ale fictiunii postmoderne dar Bowering le foloseste pentru a-si antrena destinatarii intr-o a doua poveste cea a straduintei imaginative.

Scrierea romanului in interiorul romanului este un in sine si lui ii este alocat un spatiu mai larg decat al personajelor traditionale.

Ca si Vancouver, Bowering incearca sa patrunda in miezul lucrurilor (al faptelor istorice in cazul sau) pentru a descoperi realitatea ca autor fiind constient de analogia dintre scriere si calatorie.Paralela stabilita intre el si Vancouver se bazeaza pe scopuri dar si limite comune.

Ambii se numesc George, sunt singuri si obsedati de mancare consumand chiar acelasi tip de hrana. Asa cum Vancouver merge pe urmele lui Cook, Bowering il urmeaza mental pe Vancouver. Exista in tot romanul indicii despre ce simte autorul legat de posibilitatea succesului in orice opera imaginativa. Ca si Vancouver ale carui harti sunt compromise cand nu e capabil sa exploreze un golf si .... v i s u l de p e r f e c t i u n e .....dispare......dupa un n o r . (232), Bowering e confruntat cu multe probleme in incercarea sa de a crea o opera de imaginatie despre o figura istorica. El vrea ca opera lui sa fie perfecta cu acuratete istorica si vivacitate narativa dar e constient ca scopurile sale sunt contradictorii. Incercarea de a anima o figura istorica in istoriografie si in fictiune inevitabil implica creare cat si recreare, iar rezultatul va contine la fel de mult din autor cat si din subiectul tratat.

Autorul-narator este omnipotent si incontrolabil riscand sa devina la fel de rigid, arbitrar si plin de sine ca si Vancouver.Lumea reala a lui Vancouver, timpul si mintea sa raman in final inchise romancierului care trebuie sa-si accepte statutul de creator esuat.

Opera de arta perfecta este un amestec de elemente incompatibile, o imposibilitate ca si apa in flacari

Bowering e constient de toate lucrurile care pot interfera cu perceptia imaginativa cum ar fi temerile personajelor si ideile preconcepute. Este greu sa creezi o viata pentru altii asa cum fac istoricii si artistii. Esecul este norma si succesul e mereu imperfect dar fascinatia pentru ce e dificil ne asigura ca indragostitii, exploratorii si scriitorii vor continua sa viseze si sa creeze.

Bibliografie primaraBowering, George. Bawering 's B. C. : A Swahhuckling Hisfory- Toronto: Viking, 1996.

. Bumlng Water. Don Mas, Ont.: General P, 1980.

Cqne. Markham, Ont.: Viking, 1987.

-.H any s' Fragmenfi-D on MUS, Ont-: Musson, 1980.

. A Short Sad Book Vancouver: Taionbooks, 1977.

Bradbury, Ray. Fahrenheit 451. New York: Simon and Schuster, 1967.

Brennen, Timothy. Salmm Rushdie mKi the ntird World: Myths of the Niun. New York:

St. Martin's P, 1989.

Brossard, Nicole. Mme Deser. Toronto: Coach House Press, 1990.

Brydon, Diana. "Obaum: Joy Kogawa's Lament for a Nation" Kzmpi,pi. 16: 1 (1994): 465-69.

Burden., Robert. John Fowles. John Hawkes, Clauale Simon: Problems of Selfand Fonn in

the Post-modemist Novel: a Comparative Sfudj. Wunburg: Konigshausen &

Neumann, 1980.

Cameron, William Bleasdeil. The War Trail of Big Bem Boston: Smd Maynard & Co.,

1927.

Cheung, King-kok Artimkzte Silences: Hi+ Ymumoto, Mmine Horg Kingston, Joy

Kogma. Ithaca: Corneii UP, 19%.

Coetzee, J- M. Foe. Toronto: Stoddart, 1986.

Cohen, Leonard. Bemtijid Losers. Toronto: McCleUand & Stewart, 1966.

Collingwood, R G. The Ideo of Uisfory. Odord: Clarendon P, 1946.

Cooley, Dennis. Blwdy Jack. Wpeg: Tumstone, 1984.

- FieMing. Saskatoon: Thistledown Press, 1983.

- 'Wotes on Birk Sproxton's Ueadjk~nei'n~ K enneth Hughes. Ed Contemporary

Manitoba W~t e r sW. innipeg, Twnstone, 1990.

- "Some Principles of Line Breaks" in Birk Sproxton Ed. Trace: Prairie Wnlers on

Writing. Winnipeg: Turnstone, 1986.

Coover, Robert. The Public Burning. New York: Viking, 1977.

Cowart, David. History and the Contempormy Novel. Carbondale: Southem h o i s UP,

1989.

Craig, Terrence. Racial Attitudes in Englsh-Canadian Fiction, 1905-1980. Waterloo, Ont.:

W i d Laurier UP, 1987,

Cder, Jonathan. Fercmmdcle 2Gmism-e. Ithaca: Comell UP, 1976.

. Framing the Sign: CrificiJm and its Ikstitutio~.M o r d : Basil Blackweii, 1988.

. Rodmd Bar?hesS New York: Ordord UP, 1983.

Curie, Mark. Met@ction. Essex: Longman, 1995.

D' Aoust, Debbie. "De c ent e~gth e Text: Transgression and Dialogue in Dennis Cooley's

Bl- Jack in Kenneth Hughes. Ed ConfempormyM mitoba W~t e r sW. i p e g:

Turnstone, 1990,

Davey, Frank. 'Disbelieving Story: A Reading of The Invention of the World' in Reading

Canadian Reading. Winnipeg: Turnstone, 198 8.

. "Recontextualization in the Long Poem" in Reading Canadiun Reading. Winnipeg:

Turnstone, 1988.

. "Some. (Canadian.) Postmodem Texts" in Reading C d i a n Reading. Winnipeg:

Turnstone, 1988.

. SumrVIvihthge Puruphrase: Eleven Essqvs in Canadim Literature. Winnipeg:

Turnstone, 1983.

David- -1d. WnfingA guimt the Silence: Joy K~gawa's Obaum. Toronto: ECW, 1993.

Deer, Glenn. 'The Politics of Modem Literary Innovation: A Rhetoncal Perspecfive"

Dalhousie Review 70:3 (1 990): 3 5 1-72.

- "Rhetorcal Strategies in The HQndntaid's Tale: Dystopia and the Paradoxes of

~owe fE'n glsh Srudes in Cam&, 18 :2, (June, 1992): 2 15 -33.

Deleuze, Gles and Fex Guattari. Iikjth: Tawurd a M i Liie rahrre. Trans. Dana Polaa

Minneapolis: Mumesota UP, 1986.

Dempsey, Hugh BigBear: rite Endof Fie&. Vancouver: Dougias & McIntyre, 1984.

Doctorow, E. L. Die Book of Daniel, New York: Random House, 197 1.

DuBois, &. "The Govemance of the Third Worid: a Foucauldian Perspeaive on Power

Relations in Development" Altemafives 16, (1 99 1): 1-3 0.

Eagleton, Teny. Liferq 17aeory: An Infroclucfron Mord: Blackweil, 1983.

Eco, Umberto. me Nme of the Rose. New York: Harcourt Brace Jovanovich, 1983.

Eddins, Dwight. The Gnostic Pynchon. Indianapolis: Indiana UP, 1990.

Eliade, Mircea. The Myth of the EtemaI Retum or, C m o s and History- New York:

Princeton UP, 197 1.

Evans, Sir John Arthur. 'Tather of History or Father of Lies, the Reputation of Herodotus"

Classical JmmI 64, (1 968): 1 1-27.

Fidley, Tirnothy. Famars Last Words- Toronto: Clarke, Invin & Company, 198 1.

Fleishman, Avrom. The Englsh Historicul Novel: WaZter. Scott to Vrgrhia Woo@

Baltimore: Johns Hopkins UP, 197 1.

Fludernik, Monika. 'TIstory and Metafiction: Experientiality, Causaiity and Myth" in

Engler; Bemd and Kurt Muiier eds. Historiogrruphic Metofction in Morlm

Arnericanmd Canadiia-n Liferature. Paderborn: Ferdinand Schoningh, 1994.

Fogel, Stan. ''Richard Nion by Robert Coover, ~ o l&dB arthes by Roland Barthes" EngZish

Shrdies in Canaab 8:2 (June 1982): 187-202.

Foley, Barbara. Teliing the Trurh: The Theory unpractice of Documentcay Fiction.

Ithaca: Comell UP, 1986.

Foucault, Michel. Be Archeology of itlnowledge: And the Discourse on Language. Nm

York: Pantheon Books, 19 72.

. ''Excerpfs f?om Ihe Histo-y of &xmIiiy: Volume I: An Iniiw&ction" in A Posfmociiom

R d r . Albany: New York UP, 1993.

Fowles, Job The French Lieulenant 's Woman Boston: Jonathan Cape, 1969.

- A Maggot. Toronto: C o h , 1985.

Friesen, Patrick. 13>e Shunning Wweg: Turnstone P, 1980.

Fujita, Gayle K "'To Attend the Sound of Stone': The Sensibility of Silence in Obasan."

MELUS: Ine JourypclIof rhe W e yfo r the S M o f the M&-Ethic Literature of the

United Skztes. 12.3 (1 985) 33-42.

Garcia Marque& Gabriel. One Hundrd Yeurs of Solitu&. New York: Avon, 1970.

Garebian, Keith. ''Don Gutteridge's Mythic Tetralogy" Canadian Literature 8:87 (1980):

25-4 1.

Gladsky, Thomas. "Good Neighbors: Kistory and Fiction in John Barth's The Sot- Weed

FactoJ' Clio 14:3 (1985): 259-268.

Glaser-Wohrer, Evelyn, An Anabsis of John BarIh's Weltanschawung: His View of life

and Liferafure Salzburg: Saizburg UP, 1977.

Godard, Barbara. c%pi@ro)logue: In Pursuit of the Long Poem" Open Letter. 6:2-3

(1985): 301-35.

Goetsch, PauL "Art and VsoIence: Tirnothy Findley's F's Last Words,' in Engler, Bemd

and Kurt Muller eds. Historiogrqhic MetuJction in Mdem Arne- and

Canadian Literuture. Paderborn: Ferdinand Schoningb, 1994.

Golding William. n e Inheritors. London: Faber and Faber, 1955.

Gossman, Lionel. 'History and Literature: Reproduction or Signification" in Canary, Robert

H. and Henry Kozicki, eds. The Wnting of History: LLerary Fonn mdHistoncaZ

Understanding. Madison: UP, 1978.

Goto, Hiromi. Chorus of ~ushroornE~d.m onton: NeWest P, 1994.

Gould, John. Herudbfus. New York: St. Martin's P, 1989.

Grace, Dorninick M. ''The H&aid's Tale: '~istoricaNl otes' and Documentary

Subversion" Science Fiction Sludiies. Z:3, (Nov. 1 998) : 48 1-94.

Grace, Sherriii. 'Western Myth and Northem History: The Plains Indians of Berger and

Wiebe" Great PlararmQ urterIy 3 :3 (1983): 146- 156.

Grass, -ter. 23te Tin Drtnn. New York: Pantheon, 1962.

Grem, JuW