8/19/2019 Construcții şi demolări

1/3

Construcţii şi demolări la început de anNeemia 3:1-8; Efeseni 2:13-17

ntroducereOrice început este marcat de diferite planuri; unele privesc anumite construcţii, altele, dimpotriv

anumite demolări.

 Ne aflăm la începutul unui nou an. Ce har extraordinar! Să poţi încheia cu bine i în pace un an i începi altul. iecare dintre noi ne"am făcut cu si#uranţă planuri le#ate de acest an$ ce să mai construim, ce smai demolăm... %a fel este i în plan spiritual. &numite lucruri începute trebuiesc consolidate. &ltele, abîncep să fie 'idite. (ar altele sunt doar în stadiul de proiect. C)t despre demolări... iecare dintre noi tim cemai bine aspectele ne#ative care trebuiesc dăr)mate din viaţa noastră.

& vrea însă să ne uităm împreună în Cuv)ntul lui *umne'eu i să vedem nu ca individ +pentru că nvom accentua de data asta particularităţile ci, ca -iserică, ca i trup al lui Cristos, lucrurile pe care ar trebusă le 'idim împreună sau să le dăr)măm împreună în acest an în care am intrat prin îndurarea lui *umne'eu

nainte de a începe acest lucru, a vrea să mai spun ceva. &cest mesa/ este doar pentru cei care se simaparţin)nd acestei biserici, nu numai fi'ic, membral, dar mai ales spiritual. 0 pentru cei cărora le pasă daclucrarea bisericii mer#e bine sau rău, dacă mer#e în direcţia bună sau mer#e într"o direcţie #reită. *acă nu"

 pasă, dacă eti indiferent sau nu te interesea'ă, atunci poţi să pleci acasă. &cest mesa/ nu este pentru tine.

Cuprins1entru cei care se simt responsabili, într"un fel sau altul, pentru viaţa spirituală a bisericii, haideţi s

ne uităm împreună la două aspecte esenţiale ale lucrării lui *umne'eu în -iserica Sa.

!" #lanul de construcţii $Neemia 3:8% Ne vom folosi doar de expresia din versetul 2$ 3 Au întărit Ierusalimul până la zidul cel lat 4.%ucrul acesta înseamnă că împre/urul (erusalimului de odinioară, cel care cunoscuse splendoarea d

timpul marilor împăraţi *avid i Solomon, era un 'id lat care marca i apărarea dar i #loria de demult(erusalimului.

&cum, tim că în Sf)nta Scriptură (erusalimul fi'ic este i un simbol al -isericii lui Cristos. Nu"i acă totul este bine, at)t timp c)t noi vom putea vedea clar i la distanţă, atunci c)nd în /urul -isericii de caraparţinem se ridică 3'idul cel lat4 al protecţiei dumne'eieti5

(deea unui 'id lat în /urul -isericii, ne su#erea'ă trei sentimente$ sentimentul separării, sentimentsecurităţii i sentimentul satisfacţiei. 6aideţi să le examinăm pe r)nd.

1" &entimentul separăriiSepararea copiilor lui *umne'eu de lume poate fi asemuită cu 'idul cel lat care încon/ura Cetate

sf)ntă, (erusalimul.&tunci c)nd o persoană se întoarce la Cristos, devine cu adevărat un cretin, acea persoană continu

să răm)nă în lume i totui, trăiete separată de lume, nu mai aparţine lumii. nainte era un motenitor

m)niei, acum este un copil al harului lui *umne'eu.&ceastă separare a fost făcută prin harul lui *umne'eu, este continuată prin lucrarea de sfinţire *uhului lui *umne'eu, i va fi desăv)rită atunci c)nd ne vom înt)lni cu 7irele nostru dra#, (sus Cristos.

*atoria mea este să"mi spun mie, în primul r)nd, i apoi fiecăruia dintre voi$ 3&veţi #ri/ă să păstraun 'id lat de separare între voi înivă i lume4. Separarea noastră de lume trebuie să vină din interiornostru, i nu trebuie să fie ceva impus din afară. &tunci c)nd mintea i inima mea sunt separate de lumatunci tiu ce să îmbrac sau nu, ce să spun sau să nu spun, ce să fac sau să nu fac. *acă vom încerca simpunem separarea din exterior, fără ca interiorul nostru să reali'e'e i să fie de acord cu această nevoimperioasă, totul va fi doar de faţadă, de suprafaţă, dar nu va fi o separare evidentă i mai ales, profundă.

8

8/19/2019 Construcții şi demolări

2/3

'anifestările separăriia% Cretinul ar trebui să fie diferit faţă de lume în plăcerile lui. 1lăcerile noastre din trecut n"ar trebu

să mai fie i plăcerile noastre din pre'ent. n trecut, păcatul era plăcerea vieţii noastre. &cum, noi ar trebui ssimţim repulsie i ură faţă de păcat.

(% Cretinul ar trebui să fie diferit faţă de lume i în aspiraţiile lui. Ce"i dorete lumea5 aim bo#ăţie, distracţie. C)nd aceste lucruri devin i aspiraţiile unui cretin, care mai este diferenţa dintre el lume5 *impotrivă, *omnul (sus ne spune$ 3Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui(ată care ar trebui să fie aspiraţiile noastre principale! (ar *umne'eu, în schimb, ne va da pe de"asupra toacelelalte lucruri de care avem nevoie.

2" &entimentul securităţii9idul cel lat este totodată i un simbol al securităţii. O persoană nu devine un membru al -isericii l

Cristos prin bote', prin natere într"o familie cretină sau prin moralitatea caracterului. Sin#ura :ă de intraîn familia lui *umne'eu este *omnul (sus Cristos. Oricine crede în 0l i"% primete în viaţa lui ca *omn 7)ntuitor, devine un membru al marii familii a cerului.

0xistă o realitate spirituală deosebită, conţinută în această ima#ine. C)nd facem parte din famil*omnului (sus Cristos, 0l ne ocrotete i ne pă'ete. -iserica *omnului nostru este pă'ită i ocrotită de Ccare este Capul -isericii.

*iavolul ne este pre'entat în Scripturi ca i un leu care dă t)rcoale i răcnete, căut)nd pe cine în#hită. &t)t timp c)t răm)i în -iserică, în trupul lui Cristos, în turma %ui, 1ăstorul te pă'ete, îţi vine îa/utor. C)nd te rupi de -iserică, devii mult mai vulnerabil la atacurile celui rău.

'anifestările securităţiia% Cretinul este pă'it de 3'idul lat4 al puterii lui *umne'eu. *umne'eul nostru este omnipotent +

 poate totul, ca atare, satan nu"% va putea birui niciodată. *acă puterea lui *umne'eu e de partea noastrcine ne va putea învin#e5 3 Dacă Dumnezeu e pentru noi, cine va fi împotriva noastră54

(% Cretinul este pă'it i de 3'idul lat4 al dra#ostei lui *umne'eu. *iavolul nu va putea avea niciodai'b)ndă deplină în viaţa celor iubiţi de 0l. &duceţi"vă aminte de -alac, împăratul 7oabului, care a trimdupă -alaam, ca să vină să blesteme poporul (srael, în înaintarea lui spre Canaan. *umne'eu însă, care"iubea pe (srael, l"a averti'at pe -alaam$ 3ă nu !lestemi poporul acesta, căci este !inecuvântat 4 +Nume$8. *ra#ostea lui *umne'eu acţionea'ă ca un 'id de apărare în /urul nostru!

c% Cretinul este pă'it i de 3'idul lat4 al morţii răscumpărătoare a *omnului (sus. 1entru noi i locul nostru a murit iul lui *umne'eu. Ori de c)te ori p)r)ul nostru diavolul vine înaintea lui *umne'ecer)ndu"( condamnarea noastră, iul Său spune$ 3.

3" &entimentul satisfacţiei9idurile -abilonului erau extrem de înalte i de late. 0rau at)t de late înc)t pe ele se desfăura

concursuri de care de luptă. 1atru care alăturate puteau aler#a pe culmile acestor 'iduri. C)nd împăratu Nebucadneţar s"a uitat la aceste 'iduri i la între#ul -abilon, a fost extrem de satisfăcut de reali'ări.

Si#ur, acel fel de m)ndrie la dus la cădere, dar există o bucurie născută din satisfacţia unei lucrăduse p)nă la capăt. -iserica este rodul suferinţelor *omnului (sus. C)nd profetul (saia %"a descris pe *omn(sus cu aproximativ ?@@ de ani înainte de naterea Sa, a spus despre 0l$ 3Aa vedea rodul muncii sufletului %i se va înviora4 +(saia B$88. 0ste o 3înviorare4, o bucurie, o satisfacţie a reuitei spirituale.

n -iserica lui Cristos noi putem #usta din această satisfacţie spirituală at)t a comuniunii, a părtăiec)t i a unei lucrări bine făcute, dusă p)nă la capăt. *omnul (sus a murit i pentru ca noi să fim o turmă unit#ata oric)nd de implicare în lucrarea %ui.

8/19/2019 Construcții şi demolări

3/3

&i acest sentiment al participării la construcţia spirituală a -isericii tale, prin separare faţă de păcasi#uranţă în lupta cu cel rău i satisfacţia unei însărcinări spirituale dusă p)nă la capăt5 ie ca anul @@> fie i anul în care noi să str)n#em r)ndurile în /urul *omnului (sus i în care să continuăm 'idirea -iseric%ui în această localitate.

)" #lanul de demolări $Efeseni 2:13-17%Citind acest capitol doi în ansamblul lui, putem vedea că mesa/ul &postolului 1avel face referire

 primul r)nd la alienarea sau îndepărtarea spirituală at)t a poporului iudeu c)t i a neamurilor, de *umne'e+v. 8$ 3voi eraţi morţi în "reşelile şi păcatele voastre4, i la lucrarea de răscumpărare iniţiată de *umne'eDatăl i reali'ată de iul Său (sus Cristos +v. E, B$ 3 dar Dumnezeu### măcar că eram morţi în "reşelile noastrne$a adus la viaţă împreună cu Cristos4.

ncep)nd cu versetul 88, &postolul 1avel sublinia'ă efectele lucrării *omnului (sus Cristos. Chidacă, în mod special, aceste versete fac referire la faptul că prin /erfa *omnului (sus at)t iudeii c)t neamurile pot fi împreună parte a aceluiai popor +v. 8>$ 3 şi a împăcat pe cei doi cu Dumnezeu, într$u sin"ur trup, prin cruce4, a vrea să aplicăm aceste versete i la relaţiile care există între noi.

*ucruri care tre(uiesc demolate în relaţiile dintre noi

1" +ra şi neînţele,erea(ată două 'iduri extrem de înalte i solide, care"i pot separa pe credincioii chiar din aceeai -iseric

&colo unde este pre'entă ura, apare i neînţele#erea. C)nd fraţii a/un# să se urască unii pe alţii, apar barierei 'idurile între ei$ nu se mai pot privi în ochi, se ocolesc, nu mai stau pe scaune alăturate...

&postolul (oan ne spune$ 3Cine zice că este în lumină şi urăşte pe fratele său, este încă în întuneri până acum4 +8 (oan $F. (ar acest întuneric e asociat cu domnia lui satan, prinţul întunericului!

:ra de'bină, separă, învră/bete! Opusul urii este iubirea. Aă îndemn fraţi i surori să dăr)mă'idurile de ură i neînţele#ere care mai sunt între noi i să construim în schimb le#ături ale dra#ostei frăţeti

2" E,oismul şi inidia&lte două 'iduri extrem de periculoase, care trebuiesc dăr)mate. Cretinii e#oiti i invidioi su

cretinii care se #)ndesc doar la ei înii, la propriile lor nevoi i răm)n indiferenţi la nevoile altora sau nevoile lucrării lui *umne'eu. Cretinul e#oist se bucură atunci c)nd alţii fac ceea ce ar fi trebuit să facă el se umple de amărăciune i duh de ceartă atunci c)nd este provocat i el să se implice în lucrarea spirituală.

nţeleptul Solomon a spus$ 3% inimă liniştită este viaţa trupului, dar pizma este putrezirea oaselor+1roverbe 8E$@. 6aideţi să începem acest an prin a dăr)ma i aceste două 'iduri dintre noi, e#oismul invidia sau pi'ma, i să punem în locul lor dorinţa de implicare i sensibilitatea faţă de nevoile -isericii!

3" .ialitatea şi lipsa de comunicareSunt două 'iduri mult mai mari i mai subtile! n spatele lor spunem că, de fapt, noi lucrăm pentr

*omnul, că ne implicăm în lucrare.n -iserică nu ar trebui să fie rivalitate. n primul r)nd, ceea ce fac, nu fac pentru a le dovedi altora c

sunt mai bun dec)t ei, ci pentru a"% onora c)t mai bine pe *omnul meu.n al doilea r)nd, mult mai subtil dar i mai periculos este să nu fac ceea ce a putea face, să nu a/

atunci c)nd a putea a/uta, i aceasta tot din dorinţa de ră'bunare i rivalitate. n -iserică nu se plătesc poliţnu se contabili'ea'ă #reeli i eecuri, nu se aplică re#ula$ 3cel mai tare să învin#ă4.

C)nd faci ceva din spirit de competiţie sau nu faci din acelai motiv, atunci ridici 'iduri de înstrăinaîntre tine i fratele tău. Givalitatea va duce la lipsă de comunicare adevărată, iar acolo unde fraţii i surorinu mai comunică cu adevărat, acea biserică devine o biserică a 3sfinţilor de piatră4....

... ie ca acest început de an să mă provoace la a mă #)ndi cu toată serio'itatea$ 3*oamne, ce lucruar trebui să construiesc i ce ar trebui să dăr)m în viaţa mea spirituală54 !min/