Constitutiunea din 1923.doc

download Constitutiunea din 1923.doc

of 16

Transcript of Constitutiunea din 1923.doc

  • 8/10/2019 Constitutiunea din 1923.doc

    1/16

    Constitutiunea din 1923

    PARLAMENTUL ROMANIEI

    TITLUL I

    DESPRE TERITORIUL ROMANIEI

    Art. 1.

    Regatul Romaniei este un Stat national unitar si indivizibil.

    Art. 2.

    Teritoriul Romaniei este nealienabil.otarele Statului nu !ot "i s#$imbate sau re#ti"i#ate de#at in virtutea unei legi.

    Art. 3.

    Teritoriul Romaniei nu se !oate #oloniza #u !o!ulatiuni de ginta straina.

    Art. 4.

    Teritoriul Romaniei din !un#t de vedere administrativ se im!arte in %udete& %udetele in #omune.Numarul& intinderea si subdiviziunile lor teritoriale se vor stabili du!a "ormele !revazute in legile de organizareadministrativa.

    TITLUL II

    DESPRE DREPTURILE ROMANILOR

    Art. 5.

    Romanii& "ara deosebire de origina etni#a& de limba sau de religie& se bu#ura de libertatea #onstiintei& de libertateainvatamantului& de libertatea !resei& de libertatea intrunirilor& de libertatea de aso#iatie si de toate libertatile si

    dre!turile stabilite !rin legi.Art. 6.

    'onstitutiunea de "ata si #elelalte legi relative la dre!turile !oliti#e determina #ari sunt& osebit de #alitatea deRoman& #onditiunile ne#esare !entru e(er#itarea a#estor dre!turi.Legi s!e#iale& votate #u ma%oritate de doua treimi& vor determina #onditiunile sub #ari "emeile !ot avea e(er#itiuldre!turilor !oliti#e. Dre!turile #ivile ale "emeilor se vor stabili !e baza de!linei egalitati a #elor doua se(e.

    Art. 7.

    Deosebirea de #redinte religioase si #on"esiuni& de origina etni#a si de limba& nu #onstitue in Romania o !iedi#as!re a dobandi dre!turile #ivile si !oliti#e si a le e(er#ita.Numai naturalizarea aseamana !e strain #u Romanul !entru e(er#itarea dre!turilor !oliti#e.Naturalizarea se a#orda in mod individual de 'onsiliul de Ministri& in urma #onstatarii unei #omisiuni& #om!usadin) !rimul*!resedinte si !resedintii 'urtii de a!el din 'a!itala Tarii& #a soli#itantul inde!lineste #onditiunile legale.O lege s!e#iala va determina #onditiunile si !ro#edura !rin #are strainii dobandes# naturalizarea. Naturalizareanu are e"e#t retroa#tiv. Sotia si #o!iii minori !ro"ita& in #onditiunile !revazute de lege& de naturalizarea sotului sautatalui.

    Art. 8.

    Nu se admite in Stat ni#i o deosebire de nastere sau de #lase so#iale. Toti Romanii& "ara deosebire de originaetni#a de limba sau de religie& sunt egali inaintea legii si datori a #ontribui "ara osebire la darile si sar#inile !ubli#e.

    Numai ei sunt admisibili in "un#tiunile si demnitatile !ubli#e& #ivile si militare. Legi s!e#iale vor determina Statutul"un#tionarilor !ubli#i.Strainii nu !ot "i admisi in "un#tiunile !ubli#e de#at in #azuri e(#e!tionale si anume statorni#ite de legi.

    1

  • 8/10/2019 Constitutiunea din 1923.doc

    2/16

    Art. 9.

    Toti strainii a"latori !e !amantul Romaniei se bu#ura de !rote#tiunea data de legi !ersoanelor si averilor ingenere.

    Art. 10.

    Toate !rivilegiile de ori#e natura& s#utirile si mono!olurile de #lasa sunt o!rite !entru totdeauna in Statul Roman.Titlurile de noblete sunt si raman neadmise in Statul Roman. De#oratiunile straine se vor !urta de Romani numai

    #u autorizarea Regelui.Art. 11.

    Libertatea individuala este garantata.Nimeni nu !oate "i urmarit sau !er#$izitionat& de#at in #azurile si du!a "ormele !revazute in legi.Nimeni nu !oate "i detinut sau arestat& de#at in !uterea unui mandat %ude#atores# motivat& #are trebuie sa*i "ie#omuni#at in momentul arestarii sau #el mai tarziu in +, ore du!a detinere sau arestare.In #az de vina vadita& de"inerea sau arestarea se !oate "a#e imediat& iar mandatul se va emite in +, ore si i se va#omuni#a #on"orm aliniatului !re#edent.

    Art. 12.

    Nimeni nu !oate "i sustras in #ontra vointei sale dela %ude#atorii #e*i da legea.

    Art. 13.

    Domi#iliul este neviolabil.Ni#i o vizitare a domi#iliului nu se !oate "a#e de#at de autoritatile #om!etinte& in #azurile anume !revazute delege si !otrivit "ormelor de ea !res#rise.

    Art. 14.

    Ni#i o !edea!sa nu !oate "i in"iintata& ni#i a!li#ata de#at in !uterea unei legi.

    Art. 15.

    Ni#i o lege nu !oate in"iinta !edea!sa #on"is#arii averilor.

    Art. 16.

    Pedea!sa #u moarte nu se va !utea rein"iinta a"ara de #azurile !revazute in 'odul !enal militar in tim! de rasboi.

    Art. 17.Pro!rietatea de ori#e natura !re#um si #reantele asu!ra Statului sunt garantate.

    Autoritatea !ubli#a& !e baza unei legi& este in dre!t a se "olosi& in s#o! de lu#rari de interes obstes#& de subsolulori#arei !ro!rietati imobiliare& #u obligatiunea de a desdauna !agubele aduse su!ra"etei& #ladirilor si lu#rarilore(istente. In li!sa de invoiala des!agubirea se va "i(a de %ustitie.Nimeni nu !oate "i e(!ro!riat de#at !entru #auza de utilitate !ubli#a si du!a o drea!ta si !realabila des!agubirestabilita de %ustitie.O lege s!e#iala va determina #azurile de utilitate !ubli#a& !ro#edura si modul e(!ro!rierii.In a"ara de e(!ro!riere !entru #aile da #omuni#atie& salubritate !ubli#a& a!ararea tarii si lu#rari de interes militarultural si a#ele im!use de interesele generale dire#te ale Statului si administraliilor !ubli#e& #elelalte #azuri deutilitate !ubli#a vor trebui sa "ie stabilite !rin legi votate #u ma%oritate de doua treimi.Legile e(istente !rivitoare la alinierea si largirea stradelor de !rin #omune !re#um si la malurile a!elor #e #urg!rin sau !e langa ele raman in vigoare in tot #u!rinsul Regatului.

    Art. 18.

    Numai Romanii si #ei naturalizati romani !ot dobandi #u ori#e titlu si detine imobile rurale in Romania. Strainii voravea dre!t numai la valoarea a#estor imobile.

    2

  • 8/10/2019 Constitutiunea din 1923.doc

    3/16

    Art. 19.

    -a#amintele miniere !re#um si bogatiile de ori#e natura ale subsolului sunt !ro!rietatea Statului. Se e(#e!teazamasele de ro#i #omune& #arierele de materiale de #onstru#tie si de!ozitele de turba& "ara !re%udi#iul dre!turilordobandite de Stat !e baza legilor anterioare.O lege s!e#iala a minelor va determina normele si #onditiunile de !unere in valuare a a#estor bunuri& va "i(aredeventa !ro!rietarului su!ra"etei si va arata tot de odata !utinta si masura in #are a#estia vor !arti#i!a lae(!loatarea a#estor bogatii. Se va tine seama de dre!turile #astigate& intru#at ele #ores!und unei valori"i#ari a

    subsolului si du!a distin#tiunile #e se vor "a#e in legea s!e#iala.'on#esiunile miniere de e(!loatare& instituite sau date& #on"orm legilor azi in vigoare& se vor res!e#ta !e durata!entru #are s au a#ordat& iar e(!loatarile miniere e(istente "a#ute de !ro!rietar numai #at tim! le vor e(!loata. Nuse vor !utea "a#e #on#esiuni !er!etue.Toate #on#esiunile si e(!loatarile !revazute in aliniatul !re#edent vor trebui insa sa se #on"ormeze regulelor #e sevor stabili !rin lege& #are va !reved #a si ma(imum de durata al a#elor #on#esiuni si e(!loatari si #are nu va tre#ede #in#ize#i ani dela !romulgarea a#estei 'onstitutiuni.

    Art. 20.

    'aile de #omuni#atie& s!atiul atmos"eri# si a!ele navigabile si "lotabile sunt de domeniul !ubli#.Sunt bunuri !ubli#e a!ele #e !ot !rodu#e "orta motri#e si a#ele #e !ot "i "olosite in interes obstes#.Dre!turile #astigate se vor res!e#ta sau se vor ras#um!ara !rin e(!ro!riere !entru #az de utilitate !ubli#a& du!a odrea!ta si !realabila des!agubire.Legi s!e#iale vor determina limita in #are toate dre!turile de mai sus vor !utea "i lasate in "olosinta !ro!rietarilor&modalitatile e(!loatarii& !re#um si des!agubirile #uvenite !entru utilizarea su!ra"etei si !entru instalatia in "iinta.

    Art. 21.

    Toti "a#torii !rodu#tiunii se bu#ura de o egala o#rotire.Statul !oale interveni& !rin legi& in ra!orturile dintre a#esti "a#tori !entru a !reveni #on"li#te e#onomi#e sau so#iale.

    Libertatea mun#ii va "i a!arata.Legea va regula asigurarea so#iala a mun#itorilor& in #az de boala& a##idente si altele.

    Art. 22.

    Libertatea #onstiintei este absoluta.Statul garanteaza tuturor #ultelor o deo!otriva libertate si !rote#tiune intru#at e(er#itiul lor nu adu#e atingereordinei !ubli#e& bunelor moravuri si legilor de organizare ale Statului./iseri#a #restina ortodo(a si #ea gre#o*#atoli#a sunt biseri#i romanesti./iseri#a ortodo(a romana "iind religia marei ma%oritati a Romanilor este biseri#a dominanta in Statul roman0 iar#ea gre#o*#atoli#a are intaielatea "ata de #elelalte #ulte./iseri#a ortodo(a romana este si ramane neatarnata de ori#e #$iriar#$ie straina& !astrandu*si insa unitatea #u/iseri#a e#umeni#a a Rasaritului in !rivinta dogmelor.In tot regatul Romaniei /iseri#a #restin ortodo(a va avea o organizatie unitara #u !arti#i!area tuturor elementelorei #onstitutive& #leri#i si mireni.O lege s!e#iala va statorni#i !rin#i!iile "undamentale ale a#estei organizatii unitare& !re#um si modalitatea du!a#are /iseri#a isi va regulamenta& #ondu#e si administra& !rin organele sale !ro!rii si sub #ontrolul Statului$estiunile sale religioase& #ulturale& "undationale si e!itro!esti.'$estiunile s!irituale si #anoni#e ale /iseri#ei ortodo(e romane se vor regula de o singura autoritate sinodala#entrala.Mitro!olitii si e!is#o!ii /iseri#ei ortodo(e romane se vor alege !otrivit unei singure legi s!e#iale.

    Ra!orturile dintre di"eritele #ulte si S"at se vor stabili !rin lege.

    Art. 23.

    A#tele starii #ivile sunt de atributia legii #ivile.Into#mirea a#estor a#te va trebui sa !re#eada totdeauna bine#uvantarea religioasa.

    Art. 24.

    Invatamantul este liber in #onditiunile stabilite !rin legile s!e#iale si intru#at nu va "i #ontrar bunelor moravuri siordinei !ubli#e.Invatamantul !rimar este obligator. In s#olile Statului a#est invatamant se va da gratuit.Statul& %udelele si #omunele vor da a%utoare si inlesniri elevilor li!siti de mi%loa#e& in toate gradele invatamantului&

    3

  • 8/10/2019 Constitutiunea din 1923.doc

    4/16

    in masura si modalitatile !revazute de lege.

    Art. 25.

    'onstitutiunea garanteaza tuturor libertatea de a #omuni#a si !ubli#a ideile si o!iniunile lor !rin grai& !rin s#ris si!rin !resa& "ie#are "iind ras!unzator de abuzul a#estor libertati in #azurile determinate !rin 'odi#ele !enal& #areni#i intr un #az nu va !utea restrange dre!tul in sine.Ni#i o lege e(#e!tionala nu se va !utea in"iinta in a#easta materie.

    Ni#i #enzura& ni#i o alta masura !reventiva !entru a!aritiunea& vinderea sau distributiunea ori#arei !ubli#atiuni nuse va !utea in"iinta.Nu este nevoe de autorizatiunea !realabila a ni#i unei autoritati !entru a!aritiunea ori#arei !ubli#atiuni.Ni#i o #autiune nu se va #ere dela ziaristi& s#riitori& editori& Ti!ogra"i si litogra"i.Presa nu va "i !usa ni#i odata sub regimul avertismentelor. Ni#i un ziar sau !ubli#atiune nu va !utea "i sus!endatsau su!rimat. Ori#e !ubli#atiune !eriodi#a de ori#e natura va trebui sa aiba un dire#tor ras!unzator& iar in absentaa#estuia& un reda#tor ras!unzator. Dire#torul sau reda#torul vor trebui sa se bu#ure de dre!turile #ivile si !oliti#e.Numele dire#torului si numele reda#torului vor "igura vizibil si !ermanent in "runtea !ubli#atiunii.Inainte de a!aritiunea !ubli#atiunii !eriodi#e& !ro!rietarul ei e obligat a de#lara si ins#rie numele sau la tribunalulde #omert. San#tiunile a#estor dis!ozitiuni se vor !revedea !rin legi s!e#iale.

    Art. 26.

    In #e !riveste !ubli#atiunile ne!eriodi#e& ras!unzator de s#rierile sale este autorul& in li!sa a#estuia editorul0!atronul ti!ogra"iei ras!unde #and autorul si editorul nu au "ost des#o!eriti.La !ubli#atiunile !eriodi#e res!onsabilitatea o au) autorul& dire#torul sau reda#torul in ordinea enumerarii.Pro!rietarul in toate #azurile este solidar ras!unzator de !lata des!agubirilor #ivile.Deli#tele de !resa se %ude#a de %urati& a"ara de #azurile a#i statorni#ite& #ari se vor %ude#a de tribunalele ordinare&!otrivit dre!tului #omun)a1 Deli#tele #e s ar #omite im!otriva Suveranilor tarii& Prin#i!elui Mostenitor& membrilor 2amiliei Regale siDinastiei& Se"ilor Statelor Straine si re!rezentantilor lor0b1 indemnurile dire#te la omor si rebeliune& in #azurile #and nu au "ost urmate de e(e#utiune0#1 'alomniile& in%uriile& di"amatiile aduse !arti#ularilor sau "un#tionarilor !ubli#i ori#ari ar "i& atinsi in vieata lor!arti#ulara sau in #instea lor !ersonala.

    Arestul !reventiv in materie de !resa este interzis.

    Art. 27.

    Se#retul s#risorilor& telegramelor si al #onvorbirilor tele"oni#e este neviolabil.O lege s!e#iala va stabili #azurile in #ari %ustitia& in interesul instru#tiunii !enale& va !utea "a#e e(#e!tiune ladis!ozitiunea de "ata.

    A#eeas lege va determina res!onsabilitatea agentilor Statului si a !arti#ularilor !entru violarea se#retuluis#risorilor& telegramelor si #onvorbirilor tele"oni#e.

    Art. 28.

    Romanii& "ara deosebire de origina etni#a& de limba sau de religie& au dre!tul de a se aduna !asni#i si "ara armeon"ormandu*se legilor #ari reguleaza e(er#itarea a#estui dre!t& !entru a trata tot "elul de #$estiuni0 intru a#eastanu este trebuinta de autorizare !realabila.Intrunirile sub #erul liber sunt !ermise& a"ara de !ietele si #aile !ubli#e.Intrunirile& !ro#esiunile si mani"estatiile !e #aile si !ietele !ubli#e sunt su!use legilor !olitienesti.

    Art. 29.

    Romanii& "ara deosebire de origine etni#a& de limba sau de religie& au dre!tul a se aso#ia& #on"ormandu*se legilor#ari reguleaza e(er#itiul a#estui dre!t.Dre!tul de libera aso#iatiune nu im!li#a in sine dre!tul de a #rea !ersoane %uridi#e.'onditiunile in #ari se a#orda !ersonalitatea %uridi#a se vor stabili !rin o lege s!e#iala.

    Art. 30.

    2ie#are are dre!tul de a se adresa la autoritatile !ubli#e !rin !etitiuni subs#rise de #atre una sau mai multe!ersoane& ne!utand insa !etitiona de#at in numele subs#risilor.Numai autoritatile #onstituite au dre!tul de a adresa !etitiuni in nume #ole#tiv.

    4

  • 8/10/2019 Constitutiunea din 1923.doc

    5/16

    Art. 31.

    Ni#i o autorizare !realabila nu este ne#esara !entru a se e(er#ita urmariri #ontra "un#tionarilor !ubli#i !entru"a!tele administratiunii lor de !artile vatamate& ramanand insa neatinse regulile s!e#iale statorni#ite in !rivintaministrilor.'azurile si modul urmaririi se vor regula !rin anume lege.Dis!ozitiuni s!e#iale in 'odi#ele !enal vor determina !enalitatile !re!uitorilor.

    Art. 32.Ni#i un Roman& "ara autorizarea guvernului& nu !oate intra in servi#iul unui Stat strain& "ara #a insus !rin a#eastasa*si !iarda #etatenia.E(tradarea re"ugiatilor !oliti#i este o!rita.

    TITLUL III

    DESPRE PUTERILE STATULUI

    Art. 33.

    Toate !uterile Statului emana dela natiune& #are nu le !oate e(er#ita de#at numai !rin delegatiune si du!a!rin#i!iile si regulile asezate in 'onstitutiunea de "ata.

    Art. 34.Puterea legislativa se e(er#ita #ole#tiv de #atre Rege si Re!rezentatiunea nationala.Re!rezentatiunea nationala se im!arte in doua Adunari)Senatul si Adunarea de!utatilor.Ori#e lege #ere invoirea a #ator trele ramuri ale !uterii legiuitoare.Ni#i o lege nu !oate "i su!usa san#tiunii regale de#at du!a #e se va "i dis#utat si votat liber de ma%oritateaambelor Adunari.

    Art. 35.

    Initiativa legilor este data "ie#areia din #ele trei ramuri ale !uterii legislative.Totus ori#e lege relaliva la veniturile si #$eltuelile Statului sau la #ontingentul armatei trebuie sa "ie votata maiintaiu de Adunarea de!utatilor.

    Art. 36.

    Inter!retatiunea legilor #u dre!t de autoritate se "a#e numai de !uterea legiuitoare.

    Art. 37.

    Promulgarea legilor& votate de ambele Adunari& se va "a#e !rin ingri%irea ministerului %ustitiei& #are va !astra unuldin originalele legilor votate& iar al doilea original se !astreaza de Ar$ivele Statului.Ministrul %ustitiei este si !astratorul marelui Sigiliu al Statului.In "ie#are an ministerul %ustitiei va !ubli#a #ole#tiunea legilor si regulamentelor& in #are legile vor "i inserate!urtand numarul de ordine du!a data !romulgarii.

    Art. 38.

    Ni#i o lege& ni#i un regulament de administratiune generala& %udeteana sau #omunala nu !ot "i indatoritoare de#atdu!a #e se !ubli#a in #$i!ul $otarat de lege.

    Art. 39.

    Puterea e(e#utiva este in#redintata Regelui& #are o e(er#ita in modul regulat !rin 'onstitutiune.

    Art. 40.

    Puterea %ude#atoreas#a se e(er#ita de organele ei.otararile lor se !ronunta in virtutea legii si se e(e#uta in numele Regelui.

    Art. 41.

    Interesele e(#lusiv %udetene sau #omunale se reguleaza de #atre #onsiliile %udetene sau #omunale du!a !rin#i!iileasezate !rin 'onstitutiune si !rin legi s!e#iale.

    5

  • 8/10/2019 Constitutiunea din 1923.doc

    6/16

    CAPITOLUL I

    Des!re re!rezentarea nationala

    Art. 42.

    Membrii Adunarilor re!rezinta natiunea.

    Art. 43.Sedintele Adunarilor sunt !ubli#e. Regulamentele lor "i(eaza #azurile si modul in #ari a#este sedinte !ot "ide#larate se#rete.

    Art. 44.

    2ie#are din Adunari veri"i#a titlurile membrilor sai si %ude#a #ontestatiunile #e se ridi# in a#easta !rivinta.Ni#i o alegere nu !oale "i invalidala de#at #u doua treimi din numarul membrilor !rezenti.

    Art. 45.

    Nimeni nu !oate "i totdeodata membru al uneia si al #eleilalte Adunari.

    Art. 46.

    De!utatii si senatorii numiti de !uterea e(e#utiva intr o "un#tiune salariata& !e #are o !rimes#& !ierd de !lin dre!t

    mandatul lor de re!rezentanti ai natiunii. A#easta dis!ozitiune nu se a!li#a ministrilor si subse#retarilor de Stat. Legea ele#torala determinain#om!atibilitatile.

    Art. 47.

    La in#e!utul "ie#arei legislaturi si a "ie#arei sesiuni ordinare& Adunarea de!utatilor si Senatul aleg din sanul lor !e!resedintele& vi#e*!resedintii si membrii biurourilor& !otrivit regulamentelor interioare.

    Art. 48.

    Ori#e $otarire se ia #u ma%oritate absoluta a voturilor& a"ara de #azurile #and !rin 'onstitutiune& legi sauregulamentele 'or!urilor legiuitoare se #ere un numar su!erior de voturi.In #az de !aritate a voturilor& !ro!unerea in deliberare este res!insa. Adunarile tin sedinte #u %umatate !lus unuldin numarul membrilor ins#risi in a!elul nominal.

    Art. 49.

    3oturile se dau !rin ridi#are si sedere& !rin viu grai sau !rin s#rutin se#ret.Un !roie#t de lege nu !oate "i ado!tat de#at du!a #e s a votat arti#ol #u arti#ol.

    Art. 50.

    2ie#are din Adunari are dre!tul de an#$eta.

    Art. 51.

    Adunarile au dre!tul de a amenda si de a des!arti in mai multe !arti arti#olele si amendamentele !ro!use.

    Art. 52.

    2ie#are membru al Adunarilor are dre!tul a adresa ministrilor inter!elari& la #are a#estia sunt obligati a ras!undein termenul !revazut de regulament.

    Art. 53.

    Ori#ine are dre!tul a adresa !etitiuni Adunarilor !rin mi%lo#irea biuroului sau a unuia din membrii sai. 2ie#are din Adunari are dre!tul de a trimite ministrilor !etitiunile #e*i sunt adresate. Ministrii sunt datori a da e(!li#atiuniasu!ra #u!rinderii lor ori de #ate ori Adunarea o #ere.

    Art. 54.

    Ni#i unul din membrii uneia sau #eleilalte Adunari nu !oate "i urmarit sau !rigonit !entru o!iniunile si voturileemise de dansul in #ursul e(er#itiului mandatului sau.

    Art. 55.

    6

  • 8/10/2019 Constitutiunea din 1923.doc

    7/16

    Ni#i un membru al uneia sau #eleilalte Adunari nu !oate& in tim!ul sesiunii& sa "ie ni#i urmarit& ni#i arestat inmaterie de re!resiune& de#at #u autorizarea Adunarii din #are "a#e !arte& a"ara de #azul de "lagrant deli#t.Da#a a "ost arestat !reventiv sau urmarit in tim!ul #and sesiunea era in#$isa& urmarirea sau arestarea trebuies#su!use a!robarii Adunarii din #are "a#e !arte& indata du!a des#$iderea sesiunii 'or!urilor legiuitoare.Detentiunea sau urmarirea unui membru al uneia sau #eleilalte Adunari este sus!endata in tot tim!ul sesiunii&da#a Adunarea o #ere.

    Art. 56.2ie#are Adunare determina& !rin regulamentul sau& modul du!a #are ea isi e(er#ita atributiunile.

    Art. 57.

    2ie#are din Adunari delibereaza si ia $otariri se!arat a"ara de #azurile anume s!e#i"i#ate in 'onstitutiunea de"ata.

    Art. 58.

    Ori#e intrunire a unuia din 'or!urile legiuitoare in a"ara de tim!ul sesiunii #eluilalt este nula de dre!t.

    Art. 59.

    2ie#are din ambele Adunari are dre!tul e(#lusiv de a e(er#ita !ro!ria sa !olitie !rin !resedintele ei& #are singur&du!a in#uviintarea Adunarii& !oate da ordin gardei de servi#iu.

    Art. 60.

    Ni#i o !utere armata nu se !oate !une la usile sau in %urul uneia sau alteia din Adunari "ara invoirea ei.

    Art. 61.

    Legea ele#torala stabileste toate #onditiunile #erute !entru a "i alegator la Adunarea de!utatilor si la Senat&in#a!a#itatile si nedemnitatile !re#um si !ro#edura ele#torala.

    Art. 62.

    Membrii ambelor 'or!uri legiuitoare sunt alesi !entru !atru ani.

    Art. 63.

    Diurnele de!utatilor si senatorilor se stabiles# !rin lege.

    S CTIU! A I

    Des!re Adunarea de!utatilor

    Art. 64

    Adunarea de!utatilor se #om!une din de!utati alesi de #etatenii Romani ma%ori& !rin vot universal& egal& dire#t&obligator si se#ret !e baza re!rezentarii minoritatii.

    Art. 65.

    Alegerea de!utatilor se "a#e !e #ir#ums#ri!tii ele#torale. 'ir#ums#ri!tia ele#torala nu !oate "i mai mare de#at un %udet.Legea ele#torala stabileste numarul de!utatilor de ales in "ie#are #ir#ums#ri!tie !ro!ortional #u !o!ulatia.

    Art. 66.

    S!re a "i eligibil la Adunarea de!utatilor se #ere)a1 A "i #etatean roman0b1 A avea e(er#itiul dre!turilor #ivile si !oliti#e0#1 A avea varsta de douaze#i si #in#i ani im!liniti0d1 A avea domi#iliul in Romania. Legea ele#torala va determina in#a!a#itatile.

    7

  • 8/10/2019 Constitutiunea din 1923.doc

    8/16

    S CTIU! A II

    Des!re Senat

    Art. 67.

    Senatul se #om!une din senatori alesi si din senatori de dre!t.

    Art. 68.Toti #etatenii Romani dela varsta de ,4 ani im!liniti aleg& !e #ir#ums#ri!tii ele#torale #ari nu !ot "i mai mari de#at

    %udetul& !rin vot obligator& egal& dire#t si se#ret& un numar de senatori.Numarul senatorilor de ales in "ie#are #ir#ums#ri!tie& #are nu !oate "i mai mare de#at un %udet& se stabileste delegea ele#torala& !ro!ortional #u !o!ulatia.

    Art. 69.

    Membrii alesi in #onsiliile %udetene si membrii alesi in #onsiliile #omunale urbane si rurale& intruniti intr un singur#olegiu& aleg& !rin vot obligator egal& dire#t si se#ret& #ate un senator de "ie#are %udet.

    Art. 70.

    Membrii #amerelor de #omert& de industrie& de mun#a si de agri#ultura& intruniti in #olegii se!arate& aleg din sanullor #ate un senator de "ie#are #ategorie si !entru "ie#are #ir#ums#ri!tie ele#torala. A#este #ir#ums#ri!tii ele#torale

    s!e#iale se "i(eaza de legea ele#torala& numarul lor ne!utand "i mai mare de sase.Art. 71.

    2ie#are universitate alege& din sanul sau& !rin votul !ro"esorilor sai& #ate un senator.

    Art. 72.

    Sunt de dre!t membri ai Senatului& in virtutea Inaltei lor situatiuni in Stat si /iseri#a)a1 Mostenitorul Tronului dela varsta de 56 ani im!liniti0 el insa nu va avea vot deliberativ de#at la varsta de +7 aniim!liniti0b1 Mitro!olitii tarii0#1 E!is#o!ii e!ar$ioti ai /iseri#ilor ortodo(e romane si gre#o*#atoli#e& intru #at vor "i alesi #on"orm legilor tarii0d1 'a!ii #on"esiunilor re#unos#ute de Stat& #ate unul de "ie#are #on"esiune& intru #at sunt alesi sau numiti #on"ormlegilor tarii si re!rezinta un numar de !este +44.444 #redin#iosi0 !re#um si re!rezentantul su!erior religios almusulmanilor din Regat0e1 Presedintele A#ademiei Romane. Mandatul a#estor senatori in#eteaza odata #u #alitatea sau demnitatea #arele atribue dre!tul.

    Art. 73.

    Devin senatori de dre!t)a1 2ostii Presedinti de 'onsiliu& intru #at vor avea o ve#$ime de !atru ani #a Presedinti de 'onsiliu titulari& si "ostiiMinistri avand o ve#$ime de #el !utin sase ani intr una sau mai multe guvernari0b1 2ostii Presedinti ai 'or!urilor Legiuitoare #ari vor "i e(er#itat a#easta demnitate #el !utin in #ursul a o!t sesiuniordinare0 #1 2ostii Senatori si De!utati alesi in #el !utin ze#e legislaturi inde!endent de durata lor0d1 2ostii Primi*Presedinti ai Inaltei 'urti de 'asatie si 8ustitie #ar au o#u!at a#easta "un#tiune sau !e a#eea dePresedinte la 'asatie #in#i ani0e1 9eneralii de rezerva si in retragere)5. 'ari vor "i e(er#itat #omanda unei armate in "ata inami#ului& #a titulari& #el !utin : luni.+. 'ari au inde!linit "un#tiunea de Se" al marelui Stat*Ma%or& sau de ins!e#tor general de armata ;#omandant dearmata1& in tim! de !a#e& #el !utin !atru ani.Numarul #elor din #ategoria a doua nu va "i mai mare de !atru& luati in ordinea ve#$imei& la va#ante e(istente0"1 2ostii Presedinti ai Adunarilor Nationale din '$isinau& 'ernauti si Alba*Iulia& #ari au de#larat Unirea.

    Art. 74.

    3eri"i#area inde!linirii #onditiunilor senatorilor de dre!t se "a#e de o #omisiune #om!usa din Presedintii se#tiunilor Inaltei 'urti de 'asatie si 8ustitie& sub !resedintia Primului*Presedinte al a#estei Inalte 'urti.'onstatarea se "a#e din o"i#iu& la #ererea Presedintelui Senatului sau a a#elora #ari au dre!tul.Presedintele Senatului ins#rie senatorii de dre!t !e baza in#$eierii 'omisiunii. Senatul !oate dis#uta si semnala'omisiunii& s!re re#ti"i#are& erorile #onstatate in stabilirea dre!turilor.

    8

  • 8/10/2019 Constitutiunea din 1923.doc

    9/16

    Art. 75.

    S!re a "i eligibil la Senat se #ere)a1 A "i #etatean roman0b1 A avea e(er#itiul dre!turilor #ivile si !oliti#e0#1 A avea varsta de ,4 ani im!liniti0d1 A avea domi#iliul in Romania.

    A#este #onditiuni& a"ara de varsta& se #er si senatorilor de dre!t.

    S CTIU! A III

    Des!re 'onsiliul legislativ

    Art. 76.

    Se in"iinteaza un 'onsiliu legislativ& a #arui menire este sa a%ute in mod #onsultativ la "a#erea si #oordonarealegilor& emanand "ie dela !uterea e(e#utiva& "ie din initiativa !arlamentara& #at si la into#mirea regulamentelorgenerale de a!li#area legilor.'onsultarea 'onsiliului legislativ este obligatorie !entru toate !roie#tele de legi& a"ara de #ele #ari !rives##reditele bugetare0 da#a insa& intr un termen "i(at de lege& 'onsiliul legislativ nu*si da avizul sau& Adunairile !ot!ro#eda la dis#utarea si a!robarea !roie#telor.

    O lege s!e#iala va determina organizarea si modul de "un#tionare al 'onsiliului legislativ.

    CAPITOLUL II

    Des!re Rege si Ministri

    S CTIU! A I

    Des!re Rege

    Art. 77.

    Puterile #onstitutionale ale Regelui sunt #reditare in linie #oboritoare dire#ta si legitima a Maiestatii Sale Regelui'arol I de o$enzollern Sigmaringen& din barbat in barbat !rin ordinul de !rimogenitura si #u e(#lusiunea!er!etua a "emeilor si #oboritorilor lor.

    'oboritorii Maiestatii Sale vor "i #res#uti in religiunea ortodo(a a Rasaritului.

    Art. 78.

    In li!sa de #oboritori in linie barbateas#a ai Maiestatii Sale Regelui 'arol I de o$enzollern Sigmaringen&su##esiunea Tronului se va #uveni #elui mai in varsta dintre "ratii sai sau #oboritorilor a#estora& du!a regulelestatorni#ite in arti#olul !re#edent.Da#a ni#i unul dintre "ratii sau #oboritorii lor nu s ar mai gasi in vieata sau ar de#lara mai dinainte #a nu !rimes#Tronul& atun#i Regele va !utea indi#a su##esorul sau dintr o dinastie suverana din Euro!a #u PrimireaRe!rezentatiunii nationale& data in "orma !res#risa de art.

  • 8/10/2019 Constitutiunea din 1923.doc

    10/16

    Art. 80.

    La moartea Regelui& Adunarile se intrunes# #$iar "ara #onvo#are #el mai tarziu ze#e zile du!a de#lararea mortii.Da#a din intam!lare ele au "ost dizolvate mai inainte si #onvo#area lor a "ost $otarita in a#tul de dizolvare !entru oe!o#a in urma #elor ze#e zile& atun#i Adunarile #ele ve#$i se aduna !ana la intrunirea a#elora #ari au a le inlo#ui.

    Art. 81.

    Dela data mortii Regelui si !ana la de!unerea %uramantului a su##esorului sau la Tron !uterile #onstitutionale ale

    Regelui sunt e(er#itate& in numele !o!orului roman& de ministri& intruniti in #onsiliu si sub a lor res!onsabilitate.Art. 82.

    Regele este ma%or la varsta de o!ts!reze#e ani im!liniti.La suirea sa !e Tron& el va de!une mai intaiu in sanul Adunarilor intrunite urmatorul %uramant) >8ur a !azi'onstitutiunea si legile !o!orului roman& a mentine dre!turile lui nationale si integritatea teritoriului >.

    Art. 83.

    Regele& in vieata "iind& !oate numi o Regenta& #om!usa din trei !ersoane& #are& du!a moartea Regelui& sae(er#ite !uterile regale in tim!ul minoritatii su##esorului Tronului. A#easta numire se va "a#e #u !rimireaRe!rezentatiunii nationale& data in "orma !res#risa la art.

  • 8/10/2019 Constitutiunea din 1923.doc

    11/16

    El in#$eie #u Statele straine #onventiunile ne#esare !entru #omert& navigatiune si alte asemenea0 insa !entru #aa#este a#te sa aiba autoritate indatoritoare& trebuie mai intaiu a "i su!use Puterii legislative si a!robate de ea.

    Art. 89.

    Legea "i(eaza lista #ivila !entru durata "ie#areia Domnii.

    Art. 90.

    La 57 O#tomvrie a "ie#arui an& Adunarea de!utatilor si Senatul se intrunes# "ara #onvo#are& da#a Regele nu le*a#onvo#at mai inainte.Durata "ie#arei sesiuni este de #in#i luni.Regele des#$ide sesiunea !rin un Mesa%& la #are Adunarile "a# ras!unsurile lor.Regele !ronunta in#$iderea sesiunii.El are dre!tul de a #onvo#a in sesiune e(traordinara Adunarile.El are dre!tul de a dizolva ambele Adunari deodata sau numai una din ele. A#tul de dizolvare trebuie sa #ontina#onvo#area alegatorilor !ana in doua luni de zile si a Adunarilor !ana in trei luni.Regele !oate amana Adunarile0 ori#um& amanarea nu !oate de!asi termenul de o luna& ni#i a "i reinoita in a#eeassesiune "ara #onsimtimantul Adunarilor.

    Art. 91.

    Regele nu are alte !uteri de#at a#ele date lui !rin 'onstitutiune.

    CAPITOLUL III

    Des!re ministri

    Art. 92.

    9uvernul e(er#ita !uterea e(e#utiva in numele Regelui& in modul stabilit !rin 'onstitutiune.

    Art. 93.

    Ministrii intruniti al#atues# 'onsiliul de Ministri& #are este !rezidat& #u titlul de Presedinte al 'onsiliului de Ministri&de a#ela #are a "ost insar#inat de Rege #u "ormarea guvernului.De!artamentele ministeriale si subse#retariatele de Stat nu se !ot in"iinta si des"iinta de#at !rin lege.

    Art. 94.

    Nu !oate "i ministru de#at #el #are este roman sau #el #are a dobandit naturalizarea.

    Art. 95.

    Ni#i un membru al 2amiliei Regale nu !oate "i ministru.

    Art. 96.

    Da#a ministrii nu ar "i membri ai Adunarilor& ei !ot lua !arte la desbaterea legilor& "ara a avea insa si dre!tul de avota.La desbaterile Adunarilor !rezenta #el !utin a unui ministru e ne#esara.

    Adunarile !ot e(ige !rezenta ministrilor la deliberatiunile lor.

    Art. 97.

    In ni#i un #az ordinul verbal sau in s#ris al Regelui nu !oate a!ara !e ministru de ras!undere.

    Art. 98.

    2ie#are din ambele Adunari& !re#um si Regele au dre!tul de a #ere urmarirea ministrilor si a*i trimite inainteaInaltei 'urti de #asatie si %ustitie& #are singura& in se#tiuni unite& este in dre!t a*i %ude#a& a"ara de #ele #e se vorstatorni#i !rin legi in #eea#e !riveste e(er#itiul !artii vatamate si in#eea#e !riveste #rimele si deli#tele #omise deministri a"ara de e(er#itul "un#tiunii lor.Punerea sub urmarire a ministrilor de #atre 'or!urile legiuitoare nu se !oate rosti de#at !rin ma%oritate de douatreimi a membrilor de "ata.Instru#tiunea se va "a#e de o #omisiune a inaltei 'urti de #asatie& #om!usa din #in#i membri trasi la sorti inse#tiuni*unite.

    A#easta #omisiune are si !uterea de a #ali"i#a "a!tele si de a de#ide sau nu urmarirea.

    11

  • 8/10/2019 Constitutiunea din 1923.doc

    12/16

    A#uzarea& inaintea inaltei 'urti de #asatie si %ustitie& se va sustine !rin ministerul !ubli#.Legea res!onsabilitatii ministeriale determina #azurile de ras!undere si !ede!sele a!li#abile ministrilor.

    Art. 99.

    Ori#e !arte vatamata de un de#ret sau o dis!ozitiune semnata sau #ontrasemnata de un ministru #are violeazaun te(t e(!res al 'onstitutiunii sau al unei legi& !oate #ere Statului& in #on"ormitate #u dre!tul #omun& des!agubiribanesti !entru !re%udi#iul #auzat.

    2ie in #ursul %ude#atii& "ie du!a !ronuntarea $otaririi& ministrul !oate "i #$emat& du!a #ererea Statului& in urmavotului unuia din 'or!urile legiuitoare& inaintea instantelor ordinare& la ras!undere #ivila !entru dauna !retinsasau su"erita de Stat.

    A#tul ilegal al ministrului nu des#ar#a de ras!undere solidara !e "un#tionarul #are a #ontrasemnat& de#at in #azul#and a#esta a atras atentia Ministrului& in s#ris.

    Art. 100.

    Se vor !utea in"iinta Subse#retariate de Stat.Subse#retarii de Stat vor !utea lua !arte la desbaterile 'or!urilor legiuitoare sub res!onsabilitatea ministrilor.

    CAPITOLUL I"

    Des!re !uterea %ude#atoreas#a

    Art. 101.

    Ni#i o %urisdi#tiune nu se !oate in"iinta de#at numai in !uterea unei anume legi.'omisiuni si tribunale e(traordinare nu se !ot #rea sub ni#i un "el de numire si sub ni#i un "el de #uvant in vedereaunor anume !ro#ese& "ie #ivile& "ie !enale& sau in vederea %ude#arii unor anume !ersoane.

    Art. 102.

    Pentru intregul Stat roman este o singura 'urte de #asatie si %ustitie.

    Art. 103.

    Numai 'urtea de #asatie in se#tiuni*unite are dre!tul de a %ude#a #onstitutionalitatea legilor si a de#laraina!li#abile !e a#elea #ari sunt #ontrarii 'onstitutiunii. 8ude#ata asu!ra in#onstitutionalitatii legilor se marginestenumai la #azul %ude#at.

    'urtea de #asatie se va rosti #a si in tre#ut asu!ra #on"li#telor de atributiuni.Dre!tul de re#urs in #asare este de ordin #onstitutional.

    Art. 104.

    8ude#atorii sunt inamovibili in #onditiunile s!e#iale !e #ari legea le va "i(a.

    Art. 105.

    8uriul este statorni#it in toate materiile #riminale si !entru deli#tele !oliti#e si de !resa& a"ara de #azurilestatorni#ite !rin 'onstitutiunea de "ata.

    A#tiunea !entru daune*interese rezultand din "a!te si deli#te de !resa nu se !oate intenta de#at inaintea a#eleeas %urisdi#tiuni de #om!etinta #areia este deli#tul.

    Art. 106.

    8ustitia militara se organizeaza !rin osebita lege.

    Art. 107.

    Autoritati s!e#iale de ori#e "el& #u atributiuni de #onten#ios administrativ& nu se !ot in"iinta.'onten#iosul administrativ este in #aderea !uterii %ude#atoresti& !otrivit legii s!e#iale.'el vatamat in dre!turile sale& "ie !rintr un a#t administrativ de autoritate& "ie !rintr un a#t de gestiune "a#ut #u#al#area legilor si a regulamentelor& "ie !rin rea vointa a autoritatilor administrative de a rezolva #ererea !rivitoarela un dre!t& !oate "a#e #erere la instantele %ude#atoresti !entru re#unoasterea dre!tului sau.Organele !uterii %udi#iare %ude#a da#a a#tul este ilegal& il !ot anula sau !ot !ronunta daune #ivile !ana la datarestabilirii dre!tului vatamat& avand si #aderea de a %ude#a si #ererea de des!agubire& "ie #ontra autoritatiiadministrative #$emate in %ude#ata& "ie #ontra "un#tionarului vinovat.

    12

  • 8/10/2019 Constitutiunea din 1923.doc

    13/16

    Puterea %ude#atoreas#a nu are #adere de a %ude#a a#tele de guvernamant& !re#um si a#ele de #omandament #u#ara#ter militar.

    CAPITOLUL "

    Des!re institutiunile %udetene si #omunale

    Art. 108.Institutiunile %udetene si #omunale sunt regulate de legi.

    A#este legi vor avea de baza des#entralizarea administrativa.Membrii #onsiliilor %udetene si #onsiliilor #omunale sunt alesi de #atre #etatenii romani !rin votul universal& egal&dire#t& se#ret& obligatoriu si #u re!rezentarea minoritatii& du!a "ormele !revazute de lege. La a#estia se vor !uteaadauga !rin lege si membri de dre!t si membri #oo!tati. Intre membrii #oo!tati !ot "i si "emei ma%ore.

    TITLUL I"

    DESPRE 2INANTE

    Art. 109.

    Ni#i un im!ozit de ori#e natura nu se !oate stabili si !er#e!e de#at !e baza unei legi.

    Art. 110.

    Prin lege se !ot #rea im!ozite numai in "olosul Statului& %udetelor& #omunelor si institutiunilor !ubli#e #ariinde!lines# servi#ii de Stat.

    Art. 111.

    Ori#e sar#ina sau im!ozit %udetean sau #omunal nu se !oate aseza de#at #u invoirea #onsiliilor %udetene sau#omunale in limitele stabilite de lege.

    Art. 112.

    Nu se !ot statorni#i !rivilegiuri in materii de im!ozite.Ni#i o e(#e!tiune sau mi#sorare de im!ozit nu se !oate statorni#i de#at !rin o lege.Mono!oluri nu se !ot #onstitui de#at numai !rin lege si e(#lusiv in "olosul Statului& %udetelor si #omunelor.

    Art. 113.

    Ni#i un "ond !entru !ensiuni sau grati"i#atiuni in sar#ina tezaurului !ubli# nu se !oate a#orda de#at in virtutea uneilegi.

    Art. 114.

    In "re#are an Adunarea de!utatilor in#$eie so#otelile si voteaza bugetul.Toate veniturile sau #$eltuelile Statului trebuies# tre#ute in buget si in so#oteli.Da#a bugetul nu se voteaza in tim! util& !uterea e(e#utiva va indestula servi#iile !ubli#e du!a bugetul anului!re#edent& "ara a !utea merge #u a#el buget mai mult de un an !este anul !entru #are a "ost votat.

    Art. 115.

    'ontrolul !reventiv si #el de gestiune a tuturor veniturilor si #$eltuelilor Statului se va e(er#ita de 'urtea de

    #onturi& #are su!une in "ie#are an Adunarii de!utatilor ra!ortul general rezumand #onturile de gestiune albugetului tre#ut& semnaland totdeodata neregulile savarsite de ministri in a!li#area bugetului.Regularea de"initiva a so#otelilor trebuie sa "ie !rezentata Adunarii de!utatilor #el mai tarziu in termen de doi anidela in#$eierea "ie#arui e(er#itiu.

    Art. 116.

    Pentru toata Romania este o singura 'urte de #onturi.

    Art. 117.

    Toate "ondurile !rovenite din 'ase s!e#iale& si de #ari guvernul dis!une sub di"erite titluri& trebuie sa "ie #u!rinsein bugetul general al veniturilor Statului.

    13

  • 8/10/2019 Constitutiunea din 1923.doc

    14/16

    Art. 118.

    Legile "inan#iare se !ubli#a in Monitorul O"i#ial #a si #elelalte legi si regulamente de administratiune !ubli#a.

    TITLUL "

    DESPRE PUTEREA ARMATA

    Art. 119.

    Tot Romanul& "ara deosebire de origina etni#a& de limba sau de religie& "a#e !arte din unul din elementele !uteriiarmate& #on"orm legilor s!e#iale.Puterea armata se #om!une din) armata a#tiva #u #adrele ei !ermanente& rezerva ei si militiile.

    Art. 120.

    9radele& de#oratiunile si !ensiunile militarilor nu se !ot lua de#at numai in virtutea unei sentinte %ude#atoresti si in#azurile determinate de legi.

    Art. 121.

    'ontingentul armatei se voteaza !entru "ie#are an de ambele 'or!uri legiuitoare.

    Art. 122.Se va in"iinta un 'onsiliu su!erior al a!ararii tarii& #are va ingri%i& in mod !ermanent& de masurile ne#esare !entruorganizarea a!ararii nationale.

    Art. 123.

    Ni#i o tru!a armata straina nu !oate "i admisa in servi#iul Statului& ni#i nu !oate intra sau tre#e !e teritoriulRomaniei de#at in !uterea unei anume legi.

    TITLUL "I

    DISPO-ITIUNI 9ENERALE

    Art. 124.

    'ulorile dra!elului Romaniei sunt) Albastru& 9alben si Rosu& asezate verti#al.

    Art. 125.

    Resedinta guvernului este in 'a!itala tarii.

    Art. 126.

    Limba romaneas#a este limba o"i#iala a Statului roman.

    Art. 127.

    Ni#i un %uramant nu se !oate im!une #uiva de#at in !uterea unei legi& #are $otaraste si "ormula lui.

    Art. 128.

    'onstitutiunea de "ata nu !oate "i sus!endata ni#i in total& ni#i in !arte. In #az de !eri#ol de Stat se !oate !rin lege

    institui starea de asediu generala sau !artiala.

    TITLUL "II

    DESPRE RE3I-UIREA 'ONSTITUTIUNII

    Art. 129.

    'onstitutiunea !oate "i revizuita in total sau in !arte din initiativa Regelui sau ori#areia din Adunarile legiuitoare. Inurma a#estei initiative ambele Adunari& intrunite se!arat& se vor rosti #u ma%oritate absoluta& da#a este lo#ul #adis!ozitiunile #onstitutionale sa "ie revizuite.Indata #e ne#esitatea revizuirii a "ost admisa& ambele 'or!uri legiuitoare aleg din sanul lor o #omisiune mi(ta&

    14

  • 8/10/2019 Constitutiunea din 1923.doc

    15/16

    #are va !ro!une te(tele din 'onstitutiune #e urmeaza a "i su!use revizuirii.Du!a #e ra!ortul a#estei #omisiuni va "i #itit in "ie#are Adunare& de doua ori in interval de #in#is!reze#e zile&ambele Adunari intrunite la un lo#& sub !resedintia #elui mai in varsta dintre Presedinti& in !rezenta a #el !utindoua treimi din totalitatea membrilor #e le #om!un& #u ma%oritate de doua treimi& stabiles# in mod de"initiv #arianume arti#ole vor "i su!use revizuirii.In urma a#estui vot Adunarile sunt de dre!t dizolvate si se va #onvo#a #or!ul ele#toral in termenul !res#ris de'onstitutiune.

    Art. 130.

    Adunarile #ele noui !ro#ed in a#ord #u Regele la modi"i#area !un#telor su!use revizuirii.In a#est #az Adunarile nu !ot delibera da#a #el !utin doua treimi a membrilor din #ari se #om!un nu sunt !rezentisi ni#i o s#$imbare nu se !oate ado!ta da#a nu va intruni #el !utin doua treimi ale voturilor.

    Adunarile alese !entru revizuirea 'onstitutiunii au o durata #onstitutionala obisnuita si& in a"ara de modi"i#area'onstitutiunii& ele "un#tioneaza si #a Adunari legiuitoare ordinare.Da#a Adunarile de revizuire nu*si !ot inde!lini misiunea& nouile Adunari vor avea a#elas #ara#ter.

    TITLUL "III

    DISPO-ITIUNI TRANSITORII SI SUPLIMENTARE

    Art. 131.Sunt si raman #u #ara#ter #onstitutional dis!ozitiunile din legile agrare !rivitoare la !amanturile #ultivabile&!adurile si baltile e(!ro!riabile in total sau in !arte& la starea lor %uridi#a& la subsol& la !retuire& la modul de !lata&et#.& asa !re#um sunt "ormulate in arti#olele de mai %os ale "ie#areia din legile agrare si #ari arti#ole& in intregul lor&"a# !arte integranta din !rezenta 'onstitutiune si #a atare nu se !ot modi"i#a de#at #u "ormele !revazute !entrurevizuirea 'onstitutiunii& si anume)a1 Art. 5 ;unu1 alin. II& art. + ;doi1& : ;trei1 alin. I& art. , ;!atru1& ? ;sase1& < ;sa!te1& 6 ;o!t1& = ;noua1& 54 ;ze#e1& 5:;treis!reze#e1& 5, ;!atrus!reze#e1& 5? ;sases!reze#e1& 56 ;o!ts!reze#e1& +5 ;douaze#i si unu1& +: ;douaze#i sitrei1& :+ ;treize#i si doi1& :? ;treize#i si sase1 si ?= ;saseze#i si noua1 din legea !entru re"orma agrara din Oltenia&Muntenia& Moldova si Dobrogea ;ve#$iul Regat1 din 5< Iulie 5=+50b1 Art. + ;doi1& , ;!atru1& 7 ;#in#i1& ? ;sase1& < ;sa!te1& 6 ;o!t1& = ;noua1& 54 ;ze#e1& 55 ;unus!reze#e1& 5+;douas!reze#e1& 5: ;treis!reze#e1& 5? ;sases!reze#e1& ,7 ;!atruze#i si #in#i1& ,? ;!atruze#i si sase1& ,< ;!atruze#isi sa!te1& ,6 ;!atruze#i si o!t1& ,= ;!atruze#i si noua1& 74 ;#in#ize#i1 si 7: ;#in#ize#i si trei1 din legea !entru

    re"orma agrara din /asarabia din 5: Martie 5=+40#1 Art. : ;trei1& , ;!atru1& 7 ;#in#i1& ? ;sase1& < ;sa!te1& 6 ;o!t1& = ;noua1& 54 ;ze#e1& 55 ;unus!reze#e1& 5+;douas!reze#e1& 5: ;treis!reze#e1& 5, ;!atrus!reze#e1& 5? ;sases!reze#e1& 56 ;o!ts!reze#e1& ++ ;douaze#i si doi1&+, ;douaze#i si !atru1& :+ ;treize#i si doi1& 74 ;#in#ize#i1 si 67 ;o!tze#i si #in#i1 din legea !entru re"orma agrara dinTransilvania& /anat& 'risana si Maramures din :4 Iulie 5=+50d1 Art. + ;doi1& : ;trei1& , ;!atru1& 7 ;#in#i1 !un#tul a alin. I& art. ? ;sase1& < ;sa!te1& = ;noua1& 54 ;ze#e1& 5+;douas!reze#e1& 5: ;treis!reze#e1& += ;douaze#i si noua1& :5 ;treize#i si unu1 si 77 ;#in#ize#i si #in#i1 din legea!entru re"orma agrara din /u#ovina din :4 Iulie 5=+5.

    Art. 132.

    In s#o! de a se satis"a#e trebuintele normale de lemne de "o# si de #onstru#tie ale !o!ulatiei rurale din ve#$iulRegat& /asarabia si /u#ovina& Statul e dator #a din !adurile sale din #am!ie& deal sau munte sa destinesu!ra"etele ne#esare in a#est s#o!.In ve#$iul Regat si in /u#ovina& a#olo unde Statul nu ar avea !aduri& intr o raza de douaze#i @ilometri de #entrul#omunei& !entru satis"a#erea trebuintelor mai sus aratate& el !rin derogare dela art. < lit. # si art. 6 lit. a& b si # dinlegea !entru re"orma agrara din Oltenia& Muntenia& Moldova si Dobrogea din 5< Iulie 5=+5 si dela art. 7& !un#tul a&alin. I3 si dela art. ? si < din legea !entru re"orma agrara din /u#ovina din :4 Iulie 5=+5& va !utea e(!ro!ria din!adurile !ersoanelor %uridi#e "ie !ubli#e& "ie !rivate& #ari s ar a"la in a#easta raza si numai in li!sa a#estora& vae(!ro!ria !ro!ortional din !adurile tuturor !ro!rietarilor !arti#ulari& a"late in a#easta raza& insa numai in limitaa#estor trebuinte si in toate #azurile #u res!e#tul unei su!ra"ete intangibile de una suta $e#tare de "ie#are!ro!rietate.Nu sunt e(!ro!riabile& ori#are ar "i !ro!rietarul& !adurile re!lantate sau in #urs de re!lantare.'ontra#tele de vanzare s!re e(!loatare a !adurilor e(!ro!riabile #ari vor "i in vigoare in momentul e(!ro!rierii& sevor res!e#ta. Padurile ast"el e(!ro!riate raman in !ro!rietatea Statului si se vor administra si e(!loata de dansuls!re a satis"a#e !otrivit legii si in !rima linie nevoile de mai sus.

    15

  • 8/10/2019 Constitutiunea din 1923.doc

    16/16

    E(!ro!rierea a#estor !aduri se va "a#e #u drea!ta si !realabila des!agubire "i(ata de %ustitie.Modul de e(!ro!riere va "i regulat !rin lege s!e#iala.

    Art. 133.

    Se rati"i#a de#retele*legi) No. :.=4+ din += De#emvrie 5=56& !ubli#at in Monitorul O"i#ial No. ++: din :4De#emvrie 5=56& !rivitor la a#ordarea dre!turilor #etatenesti0 No. +.467 din ++ Mai 5=5=& !ubli#at in MonitorulO"i#ial No. :: din +6 Mai 5=5=& si No. :.,?, din 5+ August 5=5=& !ubli#at in Monitorul O"i#ial No. =: din 5: August

    5=5=& !rivitoare la in#etatenirea evreilor #ari lo#uiau in ve#$iul Regat.Deasemenea se rati"i#a si toate de#retele*legi de in#etatenire individuala& #ari s au "a#ut inaintea de#retelors!e#i"i#ate mai sus.Evreii& lo#uitori din ve#$iul Regat& #ari nu si vor "i regulat in#etatenirea in termenul !revazut de de#retul*lege No.:.,?, din 5+ August 5=5=& vor !utea "a#e de#laratiunile de in#etatenire #on"orm de#retului*lege No. +.467 din ++Mai 5=5=& in termen de trei luni dela !romulgarea a#estei 'onstitutiuni.

    Art. 134.

    Pana la "a#erea unei legi de organizarea 'onsiliului legislativ !revazut in a#easta 'onstitutiune& !rezentarea!roie#telor de legi inaintea 'or!urilor legiuitoare va #ontinua sa se "a#a in #on"ormitate #u legile si regulamenteleazi in vigoare.

    Art. 135.

    Pana la !romulgarea legii s!e#iale bazata !e !rin#i!iile din !rezenta 'onstitutiune& legile relative la organizarea si %ude#area #onten#iosului administrativ raman in vigoare.

    Art. 136.

    O lege s!e#iala va "i(a lista #ivila a Intaiului Rege al Romaniei intregite.

    Art. 137.

    Se vor revizui toate #odi#ile si legile e(istente in di"eritele !arti ale Statului roman s!re a se !une in armonie #u'onstitutiunea de "ata si asigura unitatea legislativa.Pana atun#i ele raman in vigoare.Din ziua !romulgarii 'onstitutiunii& sunt insa des"iintate a#ele dis!ozitiuni din legi& de#rete& regulamente si ori#ealte a#te #ontrarii #elor ins#rise in !rezenta 'onstitutiune.

    Art. 138.

    A#tualele Adunari nationale du!a !romulgarea !rezentei 'onstitutiuni !ot "un#tiona !ana la e(!irarea mandatuluilor legal.In a#est tim! ele vor trebui sa "a#a& !e baza !rin#i!iilor din a#easta 'onstitutiune& legea ele#torala.Pana la "a#erea a#estei legi& de#retele*legi ele#torale raman in vigoare.

    NOTA:

    A fost adopatata in 1923 si publicata in Monitorul Oficial nr 282 din 29 martie 1923.Principalele modificari: Decretul-Re al nr. 2281 din 13 iulie 19!" pri#ind e$ercitarea puterii le islati#e% publicat inMonitorul Oficial nr. 1"1 din 1& iulie 19!".'onstitutia din 1923 a fost abro ata in mod e$pres de 'onstitutia din 1938.

    16