I I

,,,. 1 17%

OCESUL DEVISTRULUI HfiTIONFiL

DOCUMENTE SECRETEdin Arhiva diplornatlea a rnini5terului

de qxtern din ?Qtro5rad(ID

AillANUNTE, SiteAZATIONALE ASUPRACumpararii ocmenilor politici, ziarelor ziarlstilor

interventionigf. Opera de propaganda prin coruPtiune aagenfilor rufi.Cumpararea graultd V a benzinei

Textul actultii prin care Romania a Jost condarnnata.Date certe asupra mersului tratativelor frdre Roma-n.a Intelegere. Declarafii i marturisiri ale d -lui

Take lonescu. Un raport al colone'ulaiGriffis. Podoaba de briliante.

IPATIP. PlIOGRESUL" Â, OR.INDERG. STrt. TEPAN CET. MARR 4

oils

PRETUL LEI ".50

www.digibuc.ro

g

f_2(

www.digibuc.ro

PREF ATA

in campania br, ndrepkitild impotrivaautorilor dezastrului national, majoritatea ziarelorfac o greseald de lacticd al cdrei rezultat este slaireaefectului actiunii lor salutare : ele confundii dovezilecu aprecierile, drind chiar preferinrd acestora dinurmck;. ele argumenteazd, n dauna evidentei carereiese, neindurciloare, din simpla expunere a dove-

fard nici-un comentar. ).51i piesele documentare,sunt asa de multe si de puternice incdl simpla lorreproducere provoacd in minlea cititorului un procespsichologic care4 face sa reactioneze cu incomparabilmai multd pvere deed/ ar avea efectul celui maiiscusit rechizitoriu.

E drept cá judecata de-abia incepe. Dovezi delipsd de patriotism, de incapacitate, de vániare aconstiintelor si de trddare s' au publicat destule. Elenu sunt insd deceit o mica, parte din dosarul odi-oasei crime in contra natiunii i nu dintre cele maiinteresanle. Contribuim si noi cu,publicarea cfitor-vadocuMente edificatoare necunoscute deail iz parte.Mcirturii elocvente, ele vor riim'dne ca sá judece pos-teritalea ce oameni -mici ,au cutezat sá ncerce ci

.-.cum au incercat sá realizeze un mare ideal.

www.digibuc.ro

Intreaga propaganda pentru intrarea inrazboi a Romaniei are la baza conruptiimea.Agentii conrupatori §i- au indreptat sinistralor activitate cu o staruinta vrednica de ocauza mai build in domeniul prese'. Proceduraera, in adevar, inteligenta, find ca ziarele auavut into tdeauua o inftuenta covar*itoare asu-pra opiniei publice romane§ti. Conduse deoameni streini de profestune, delegati de-aipoliticianilor sau negustori rara scruPule, aren-da§i de ziare cum ar fi arendasi de mosie sauantreprenori de hoteluri, multe din organelede publicitate s'au pus in slujba unor intere.iestreine de interesele tarii Iar pentru ziaritiicari considera aL;eastä profesiune ca un. mij-loc de santaj sau de imbogatire tilhareaseatentatiunea era bine-venita. Mai ales ca .pro-punerile veneau de la oameni politici cari .auavut pana atunci, increderea tárii i a Par-lamentului.

Documentele ce publicam mai jos suntdin arhiva secreta a min sterului de externeAin Petrograd. La instalarea lui, guyermilmaximalist a gasit eu cale sa publice toateaceste documente. i bine a Mcut. A.Ceasta

www.digibuc.ro

6

publicare a deschis în multe din tärile beli-gerante cite un proces rusinos. Noi suntemin capul listei, cu pagina cea mai murdarrt.Incepem pe rind.

e.um a fo5t cumparat 4/kkvarui"Telegraniä secreki ceitre ajulorul de ministru,

-Excelenki, Sale A. A. Neratov.

Misiunea imperiald rusa, Bucuresti9 Imie 1915, No. 59.

Slimate doninule Anatol Alexandrovici"

timpul sederei mele la Petrograd v'amexplicat necesitatea de a sprijini ziarele romariecredincioase Triplei Intelegeri si de a incu-raja din timp In timp cu cadouri bánesti peunii din oamenii presei de aci cari stint obi-cinuiti cu subventiuni si nu stiu ce inseamnäa lucra pe degeaba. Pânä acum colegul meufrancez a cheltuit pentru acest scop cam100.u00 de lei si va cere s i se deschidä unnou credit. Ambasadorul englez de aci 'a pri-mit autorizatia ca sa cheltuiascd pentru presh5000 de lire sterline; i s'a promis cri acestcredit va fi márit dacd i cet ambasadoriai Antantei vor capata credite .noui. Ambasa-iorul italian a fost .autorizat sá cheltuiascil

dänsul pentru presil 25 paná la 30 de miiele lei, din care cea mai mare parte a fostcheltuitä i ya cere sa i se máreascä créditul."

Mai departe, ambasadorul rus d. Poklevski-Koziel aminteste cä printr'o telegramil. dinwww.digibuc.ro

7

18 Mai 1915 cu No. .10 a adus la euno§tintäcA numärul ziarelor faVorabile Antantei semic§oreaza din causa coruptiunei germanecA pentru a putea influenta presa trebue uncredit de 50.000 lei. Apoi urmeazä :

,,AferA de aceasta, ieri d. Take Ionescu acomunicat in mod confidential affibasadoruluifrancez, d. Wondel, .ca societkile germanelocale au incetat de a'§i mai publica anuntu-rile in ziarul Adevárul i eA sindicatul fabri-celor de hirtie din Romania, compus din oa-meni _rau dispu§i fata de d. C. a ridicatIssn mod spAimantator, zilele trecdte, pretulhirtiei furnizate pentru Adevärul. Observind cAaceste dourt imprejurdri pot aduce incetareavremelnicd a Adeveirului, d. Take lonescu- a ru&atpe d. Blondel sä ajute pe d. C. Mille ea sA impru-mute la unit din bäncile locale o suma de70.000 pinA la 80.000 lei. ----

BAncile de aci pot cere MsA d-lui Millegarantii pe eari nu este in stare sA le prezintesau ceard garantia uneia din ambasadelede aci. De aceea, atat colegii mei cat i eu,luand In consideratiune dauna adevaratil cepoate aduce intereselor noastre ineetarea A-devarului, suntan de pärere ca cele patru ambasadede aci pot acorda d-lui C. Mille un imprumnt de20.000 de lei fie-care, cu socoteala, bine: inteles,aceastei sumd Ware s ne fie nici odaki inapoiatd."

Ca sä-§1 justifice procedarea, onorabiluldomn Mille se plingea cd din pricina atitu-dinei sale razboinice. Ii cumpise 11î1tia, eine ?consortiul fabricelor de hirtie, condus de unuldin fratll BrAtieni, autorii räzboiului !

www.digibuc.ro

harui stadentimi:4" Faigerui, Bropri tiparita

eu bani rusegi. ItZiarigi" cumparati.

Suma acordatil ambasadorului rus a losticheltuitä repede, ast-fel cil in luna Noembrie1915 revine cu o nouà cerere, de data aceastade 100.000 de ruble (265.000 de lei), pe care oface in telegrama secretà din 24 Noembri e 1915.No. 767, in care explica in ce scopuri a fosticheltuità suma primità mai nainte:

Deasemeni era necesar sà sprijinim,stiinta lui, ziarul tineretului studios de acicare in tot timpul rtaboiului a jucat un rolfoarte patriotic si foarte folsitor now). Afaráde aceasta, neavind nici putinta, nici necesi-tatea de a face propagandà atAt de activii caa nenatlor prin brosuri i diferite editiuni,totusi am fost nevoit, din timp in timp,rAspundem nen*lor. De aceea ant contribuit la

la cumpärarea unui nunuir de exent-pare din brosurile i diferitele alte imprimatein cari erau desvelite de pildà coruptia ger-manà in România: cruzimile austriace in Bu-covina, etc. Insfirsit, sIntem nevoiti si acor-dfitn din cInd In clnd ajutoare Wane§ti, reia-tiv midi, persoanelor cari ne-au dat §i nedau concurs prin activitatea lor ziadstic6.4

Telegrama se termin6 prin cererea unuinou credit de 100.000 de ruble.

In ziva de 26 lanuarie 1916, consiliulde ministri rus a aprobat aceastil cerere. Tii

www.digibuc.ro

ziva de 9 Februarie 19 6 tarn1 Niculae a puspe hotärttrea rnini§trilor iscAlitura sa cu insem-narea : ode acord.»

Qum 5'au vandut arQnda5U ziarului-fakQ ionQ5eu

Telegrama secrela a ambasadol ului rus la Bucuresll.28 Februarie 1916. No. 1421.

lnainte de a primi suma ceruth de 100.000,de ruble, d. Poklevschi-Kozi el intervine laPetrograd cu o telegramA urgentà cerand uncredit extraordinar de 350 000 de lei, socotitpe termen de 7 ani, ate 50.000 pe an, pentrufziarul Universul. Misitia o face tot d. TakeIonescu.

D. Poklevschi aräta In aceastA telegramä.cum Universul a fo At arendat de vAduva luiCazavillan unor vrieteni» ai d-lui Take Io-nescu, d-nii Stelian Popescu si Virgil DArilscu.-Cum dinsa, sub influenta noului ei sot. d.Duniitrescu-CAmpina, a voit sA rezilieze con-tractul. A urmat proces, pe urmä impAckiune,eu conditiunea ca sA i se märeascA arenda.

Ministrul Rusiei continua ast-fel :

<aake Ionescu este dispus sA acorde noilor.arenclasi ai ziarului garantia lui pentru.50.000de lei anual, In speranta cA venitul ziarului,,care se ridica acum la 300 000 de lei pe all,va intrece arend anualä (care era fixatä, la250.QP0 de lei },Totu§i el s'ar gAsi 1.ntr'o situ-atie grea dacA trebui sA plAtease4 din buzu-narul lui suma garantatä. Având. î vedere

www.digibuc.ro

to

lolosul mare de a phstra Universul in mina&prietenilor shi si de a veni in ajutorul d-luiTake Ionescu, solicit din parLea guvernuluiautorizatia de a asigura pe Take IOnescu Im-potriva orchrei pagube acordind noi. garantia.pQntru sapte ani. cu conditiunea ca sh nu-treach de 50.000 lei pe an.

<4mi permit a vei comunica dorinta lui Takelonescu de a fi linutd aceastà afacere in desä-vr)cit si de aceea ar ji de doril sä n-o comunicdmnici nostri. Astept instructiuni grabnice.»

Prin telegrama din 17 Martie No. 01ajutorul de ministru Nerat6v comunichPokleVseln eh a facut demersurile necesare-pentru obtinerea acEstui credit extraordinar,iar prin telegrama din 25 Aprilie (-3 Ma4No. 1887 eh: suma a fost aeordatd.

Subventionarea ziarelor Aclevärul", Univer-sul", Dimkeata", Nationald", Journaldes Balkans". Caftpdrarea ziarului La.Roumanle", Permise de export. Cau-zfueuri de autornoble.

In Mai 1916 cl..Poklevschi. trimite la Petrograd o nouti telegramá seereth din carereese cá atit el cit si eel Talti ambasadoriau dat bani ziarelor Universul, Adev4rul, Dimi-neala, National* §i ziaralui francez,Journal desBalkans. Afarä de aceasta, temindu-se ch d.Mille, directorul AdevArului, poate muri, :Hindbolnav, d. Poklevsclii core sh i se puvh laindemAnil 6redite foul i insemnate pentru a.putea reseuinpAra actiunile societuítii pe act,iuni

www.digibuc.ro

Adevärul. in aceeasi telegram:A, ministrul rus,de la Bucui esti vorbeste de infiintarea zia-rului Palria, pentru care a dat bani Veselkin,un alt agent rusese de conruptie. Insfarsit,pentru a putea inflUenta pe mai multi oamenipolitici, d. .Poklev-Schi cere guvernului rusescsa le acorde.... pneumatice pentru automobile.

Tata i partile mai interesante din aceastiltelegram a :

Telegrama secreld a ambasadorului din Bucuresti1225 Mai 1916 No. 294

Trebue s1 cdntinuam si mai departe cumam procedat pana acum, anume a tine in ta-bara noastra, fire/ a crula nici un fel dc clieltu-ialá organele ilciepenth.nte ale presei de adj., saSustinem in deosebi anume ziari.li, cari ni suntfolosilori i sa dam din timp in timp ajutoare'pentru edilarea de brosuri cu scop de propagan-da si pentru a sprijini spiritele contra propa-gandei austro-germane. Cred de prisos st in-

ntam ziare noi, asemenea ziare sunt com-promise inainte de a apare, nu se bucura denici o trecere in fata opiniei Publice din con-tra, aparitia lor da lob la critici aSpre, cum_este cazul cu ziarele infiintate de nemti. A-ceastli parere mi-o intareste i ziaíul »Patria"subventionat de Veselkin, care este putin raspan-dit si care daca n'a dat loc la critici- taspre,

datoreste numai faptului ca 'trece nebagatin seama. Deaceia nu se prea stie nici. ca a-cest ziar primeste subventiune din Rusia".

Trecand la noul credit .de 100.000 ruble*1. Poklevski arata ca. va fi intrebuint:at :www.digibuc.ro

42.

pentru a subventiona ziarul JournalIles Balkans impreund cu celelalte ambasade,ale Antantei.

2) pentru a sprijini ziarele Universul" A-,devarul" , ,Diminea/a" §i Nationalul" . In ce pri-veste Dreplatea" , d. Poklevski o considera ea

ziar de santaj.Mai departe d. Poklevski yorbeste de boa-

*la d-lui C. Mille. In eaz de moarte, ziarul Iratrece in mâinile flicelor lui, dintre cari una e-ste castttorita cu un supus german.

Deaceea,--continuA d. Poklevski". tre-tue sà ne asiguram putinta de a face in vii-tor cheltueli marl extraordinare i urgente,-dupä imprejurdri si in urniA cererei amba-sadei.

Afarà de aceasta, consider csá, ar ft defolos dacd am permite unor anumite persoa-ne sá exporteze din Ras'a produse de carinoi n'avem asa de mare trebuitrtrt i dupá cevom primi bine inteles, garantiile necesare,din partea guvernului român.

O altrt mäsuil care ar produce aci im-presiune frumoash ar fi trirniterea din Rusiaa ctitortva sute de cauciucuri pentru automobilele

..oamenilor fiolitici de seama de aci, cari mA roa-eu insistentil pentru aceasta, si a citrer

Jistd mi-o permi- s'o. trimit ministerului.(ss) POICLEVSK

In altá telegramil el. Poklevski comuniGgdirectorul ziarului »La Roumanieg , organui

.franeez al d-lui Take Ionescu rugat sá

www.digibuc.ro

subserie abonamente pentru 42,000 lei. Dinpartea sa, d. Poklevski propune sá i se aeordee subventiune de 50,000 lei.

Ziari5ti 5ubventionati7

Cu telegrama din 21 Ianuarie 1917, No. 4)2, minis-trul de externe din Petrograd telegrafiaza ambasadoru14rus de la Paris, nude se gaseau atunci la hotel Manchesteronorabilii Honigman si Fagure, «redactorip la Adeydrul, Cash le acorde o subventie lunara de 300 ruble de fie-c-ace.

Aceasta subventie fot data i de-Kerenski.In Ellie 1917 s'a trimis ae,estor iariti vanduti sums-

de '6200 de ruble.

AbonamultQ" In gu5iaPrin tf,legrama din 13 Aprilie 1916 d. PokIevski cere

gnvernnlut r 8'4 dea concurs pentru facere de abonamentes-d-lui Rubin, care condncea ziarele «Journal des Balkans*

oNstionalul». El rog i pe ministrul de externe Sa-sonov sa acorde lui Rubio o andienta.

Presa vanduta n'a fost uitata niei (1E10 infrangere.Prin telegrama din 29 Noembric 1916. d. Poklevski

cere cateva vagofine de hârtie pentru vAdev,lruii), qEpoca,)(Journal dei Balknsi) peutru a reapare la Iasi.

jkntil de propa5andaPrintre céi niai inver;-mnati agouti ins=ircinati de gu:

veraul rus ea :A provoace intrarea Rominiei it rasboi, .citam din tynlea0 documents sVrete, pe c-ontra:amtralul rus-Veselkin. Acesta a fos.t trirkis, Laci die 1916, la expe--ditie".

Cartierul general al acestni agent era la Reai.Era aghietent personal i prieten al fustului TarCumpkr`aterul de conOinte romine*ti ducea la

www.digibuc.ro

14

un trai princiar i atr4.ea ammo diferite personalitOti pe -'Mice din Bactiresti ea cari avea dese co nferinte.

Pretectul de Galati Gassi davine prietenut si agentulpropriu al lui Veselkin, Maud leg6tura intre a-cesta

BrOtianu.Activitatea lui Veselkin se intindea asupra t6rii Intregi.In telegrama dia 13 Februarie 1915 No. 78 ambasa-

dorul unei p,iteri la Bucuresti vesteste pe guveraul su:

«Veselkin are agitatori in orasele dundrene unde a.organizat hirouri de informatiuni, iar stirile culese stintcomuniCate direct majest4ei .sale impOratului Rasiei».

Veselkin face, eadouri de valoare diferitilor politiciani-cOrora le inmAneazO si scrisori de-ale marilor dum sau altidemnitari rusi cari roag. pe politicianii ,notaani stY nu sca-pe trenul.

Agentul rus trece si pe teritoriul romAn. El vine desla Galati sau la BrAila.

El vine si in BucUresti i intrit in legilturri ca mem.brii Ligei Culturale i ai Actiunei Nationale.

Purtarea lui sgomotoasii jeneazit pe d. BrAtianu care-se plkige d-lui

Intervine un conflict, in urma cruia d. Poklevski erechemat la Petrograd, dar revine In curand la Bacuresti.

Veselkin se intoarce la Reni, de unde conduce maideparte propaganda in Romania si organizeazO chefuri lacari continnO a veni fruutasii partidulni ritsbcinic.

Documente privitoare la expeditia" lui Veselkin suntfoarte multe In arhiva secretà ruseascO.

Vom da aci numai telegrama- Ini Veselkin din .30.Noembrie 1915. din care reiese clar--ert prin d. Gussi, pri-inni ministru Bratianu 80 gOsea in legaturi en Veselkin :

Telegr«ma cifrai. Sefului statului majoral marinei.

Sosita 30 XL 1915 No.. 2714, Supliment la te--legrama No. 2102. Aduc la cuno§tintd, : Cand Gussiera la Bucuresti a fost chemat la telefon de Bra-

Gussi a fost indata primit in audien0. Bra-

www.digibuc.ro

15

tianu i-a spus . cele ce urmeaza : Ii dau misiuneetimportantd de a comunica lui Veselkin -inset' nu innumele men, ceea ce este cu neputinteY, data fiindsituatia mea, ci ca un svon sigur din cereurile gu-vernului: SA nu creada Rqii, ea Romania va trecede partea Germanilor, cum asigura sefii opositiei,Filipeseu si Take Ionescu, prectim i sublocotenen-tul Sturza, care se gaseste acum, dupa cum slim, laReni.

Toate simpatiile mele sunt de partea Quadril-plei Nelegeri i, sper ca va sosi in curand timpuleand Romania va trece de partea aliatilor. Insd noinu suntem mncà gala dim punct de vedere militarsi ne temem sei nu avem soarta Serbiei. Rog peRusi sa nu faca un pas gresit, ca treeerea armateipe teritoriul nostru, fara a se intelege mai futai cunoi. Inteun asemenea caz cii ar trebui sa demisionez§i Regele ar chema pe Maioreseu sau pe Carp sinici de cum pe Take Ionescu i Filipescu, Si sin-gurul partid tare i disciplinat este -cel liberal eacare Regele este neveit sa contpe. Se -poate ab subun cabinet Maioreseu §i farft consideratiunea stareide asediu, find data dispositia spiritelor In armata, .

va isbucni un fel de revolutie; dar aceasta va slabitara Si armata".

Doresc foarte malt ca D. Veselkin sá adueäaceasta la cunostinta sferelor inalte. De aceasta nuvorbese D-lui Poklevski pentru cit tiu ca nu aretrecere In aCeste sfere,

Repet atit timp eat voi fi la putere Româ-nia nu va merge contra usiei, Frantei si Italiei cidin contrv vom merge eu ele eand vom fi gatacand va. sesi momentul potrivit"

Din partea lui, Veselkin adaoga la spusele luiGusi :

www.digibuc.ro

46

Bratiand fäcea alusie la ofersiva aliatilor".

cAducand la cunostintä cele de mai sus, credeâ toata grija lui Bratianu este pästreze partotoliul de ministru, sa mareasca Insemnatatea par-tidului liberul i Ea mic§oreze pe aceea a conserva,torilor democrati. In frunte en Filipescu si Take'loneseu, cari doresc sincer o apropiere de Rusia.

cu stäruint:a ca sub 1,16 o forma sa nuse the& cunoseut persoanele rusesti sau romArtpentru a nu li se aduce neplacerii.

- (es.) Veselkin,

?rimul aet diplomatic:Condamnarea _Romaniei

Prin telegrama din 9 Septembrie 1914, Saso-110v .cere Romaniei sa opreased trecerea rn2.tetialu-lui de razboi din Germania pantru Turcia i sä tnlesneasca trecerea celui rusese In Serbia.

In schimb prornite ea la impartirea Austriei sadea Romaniei Transilvania.

Pe ziva de 16 Septembrie Sasonov trimite gu-voriului roman o declaratie serisa In franiuzeste princare Romania se obliga sa intre in actiune când vagäsi de euviinta.

Pe ea tarul Nicolae a pus aprobarea sa datatadin Tarskoe Selo, acelai zi.

La 20 Septembrie d. BnUianu îi d consim-kmintul.

Iati in Intregitne actn1 care a peeetluit con-danonarea Rornkniei :

www.digibuc.ro

1 7

Telegrama secrelci a mi.nistrului de externe aitreAmbasadorul rus la Bucuresti.

20 Septembrie 1914. No. 3028.

Personal. Rog sA des Afrati personal aceast6telegramA :

Am fäcut ambasadorul roman un schimbde note 'eari contin declaratiunile urmätoare:

1) Rusia se va impotrivi ori cgrei atin-eri a integrit*i teritoriale a Romaniei.

2) Rusia_recunoaste itomaniei dreptul säanexeze teritoriile austro-ungare cu popula-

romaneascg, pr_ecum i cele din Buco-vina. Hoti-irnicirea se va face de care o co-misiune mixtd, având ca principiu majoritateapopulatiunei locale.

3) Romania va ocupa aceste provincii candva gäsi de cuviinta ea Insrtsi.

4) Rusia va strtrui s capete pentru aceastaconsimOmantul guvernului frances i englez.

5) In schimbul celor de mai sus Romaniase obligit panä la ocuparea acestor provincii,sa p5streze falfa de Rusia o neutralitate bine-voitoare.

6) Pana la ocuparea provinciilor acordulpresent trebue pästrat In tain absolutrt.

Nola isciflitLi de mine pornesce maine cucurierul ambasadei romane din Petrograd,care -kT1 va adnee si Dv. o copie de pe ea, pecare in,,a nu irebue s'o comunicat,1 colegilor,D-voasfril francez si englez.

cu primirea notelor veti aduce lacunoscinta d-lui Briitianu prin scris, dar Inmod absolut confideMiial, ctí conform int,ele-gerei noastre verbale cu Diamandi, vorbind

www.digibuc.ro

18

la punctul 1 de apararea integritatel roma-nesti, avem in. vedere apárarea diplomatica§i nici decum forla militara.

Pe de altá parte, spunei lui Bratianu- cánoi-intelegem prin <meutralitate binevoitoare»cá Romania va pune capat trecerbi prin teri-toriul ei de material de rasboiu i alimentarepentru inamicii nostril i cd, din contra, neva inlesni pentru a da Serbilor tot concursulnecesar. Ar trebui sa capátati din partea luiBrátianu cel putin confirmarea ea i d-sa in-telege tot asa neutralitatea binevoitoare.

(ss) Sazonov.

TratativeleAsupra tratativelor dintre d. Breitianu i aliati s'au

publicat sute de documente din arliiva secreaa ministerului de externe din Petrograd.

Le rezumeim:

Pe ziva de 19 Noembrie 1914 d. Bratianupromite Frantei ea vom intra in Februarie 1915,impreuna cu Italia. Aceasta cleclaratie o face

trimisului printnlui Trubetskoi, care seplange de ,nerusinarea" italienilor si a luiBratianu, care vrea sá castige cat se poatemai mult cu jertfele altora, iar el sa aducacat se poate mai putine jertfe."

Pe ziva de 3 Decembrie '1914 d. Bratianutrimite in misiune pe dr. Istrati i pe G. Dia-mandi la Roma, iar pe doctorul Jean Cantacuzino i pe fiul d-lui Costinescu la Paris.

www.digibuc.ro

19

Ro lul acestor domni este sa asigure pefrancezi si p Italieni ca Romania nu va in-tarzia sä fie alhturi de ele.

In telegrama din 13 Februarie d. Bratianuluandu-si rolul de agent al Rusiei, comunica

-cApábAe despre armata austriaca.La 14 Aprilie d. Brätianu cere granita

pand la Tisa, Bucovina ruteana i Banatulintreg. Rusia gaseste ca aceste cereri nu potfi primite.

La 20 Aprilie Sazonov protesta contra'cererii de anekare a Banatului sárbesc i apártei rutene a Bucovinei.

La 1 iVaiu d. Brátianu declará cd Sem-linul, oras sarbesc banatean in fata Belgra--dului i Cernauti trebue sa devie orase ro--manesti. El se plange cd Italia nu-1 tine incurent cu tratativele ei.

Vine infrangerea din Galitia i Rusia -e-deazd, pe ziva de 10 Iunie, Cernautul Roma-niei, dar d. Bratianu, vázand situatia dispe-rata, dupa ce promisese cd vom intra In ac-tiune pe ziva de 10 Iulie, amand termenul.

La 26 Itnie d. Costinescu cere un impru-mut, la inceput de 1.25 milioane lei, in An-glia, iar pe urmá de 175 milioane. El spune

s'a cc,mandat 100,000 arme i ca Romaniacheltuit pana la aceasta data, 460 milioane

lei pentru armament.La 26 Iunie Delcassé intervine i sfátu-

este guvernul rusesc "sä nu stárue pentruapararea scoalelor sarbesti din Banat, pe cariRomania vrea sd le inchida in caz and vaocupa Banatul. Rusia continua insa sá ceararespectarea institutiunilor culturale sarbesti.

www.digibuc.ro

20

Duph intrarea Bulgarilor in acOune, Bra-tianu cere o armatá ruseasca de jumatate rui-lion pentru ca Romania sà intre In. razboiu.

. Pregatirile pentru razboiu continua. Toa-tä artileria din Galati-Namoloasa, an ume 300ttmuri, este transportata in Carpati.

In telearama dv la 1 Decembrie dl. Po-klevski vorbeste cà se pregateste o interpe-lare despre abuzurile" savarsite de genera-lul Iliescu la ministerul de razboiu.

Cu ofensiva reusità a generalului Brussi-lov, de la inceputul primaverei 1916, traatiL.vele intra inteo faza hotáratoare. 0 telegra-ma a guvernului francez anunta ea, ministrulroman la Paris, Lahovary, a deelarat ea, du-pa sosirea primului transport de munitiuni cese asteapta sa vie prin Rusia, Romania v a in-tra in actiune. Cu cloud zile mai zarziu, am-basadorul rus la Bucuresti, d. Poklev tki, a-nunta acelas lucru.

In Tunic, generalul Iliescu fixeaza ajuto-rul militar rusesc. El core ea in caz de raz-boiu Rusia sa trimeatá In Dobrogea dourt di-viziuni de infanterie si una de cavalerie, a-dica 50,000 de oameni.

Cu trei zile mai tarziu, ad i ca. la 2. Iunie,generalul Alexiev, seful marelui eartier gene-ral rusesc, raspunde an du si cousitAiman-U pentru trimiterea acestei armate. ll idao-ga insa, telegrama, ea Romania trebuesa fie pregatita pentru razboiu. Penim o plim-bare militará ca in 1913, Romania nu poatesá capete mult".

In Jae ineepe un nou targ. Dapa multe-tratative, Rusia consimte ea Romanla sa-si a-

www.digibuc.ro

21

lipeascrt in caz de izbandd Torontalul, adicd.partea Banatului locuita de sarbi.,,Rusia a ce-rut insd ca guvernul roman stt se oblige printratat cd va respecta scolile i bisericile sar-besti.

ILa 23 Iulie toti aliatii prezintii o nota co-leczïvd, continan'd toate concesiunile fdcute Ro-maniei, adicd Bucovina pand la Prut, impre-und cu Cora-IAA Ardealul i partea din te-rifóriul curat unguresc pand la Tisa, intregulBanat cu Torontalul. In notA se vorbeste dev.respectaraa drepturilor culturale ale sarbilor.

Tot in aceiasi zi soseste la Petrograd. te-legrama lui Poincaré, presedintele Republiceifranceze, trimisä tarului, prin care insistA pelangd Nicoiae II-lea sd facA totul pentru a a-trage Romania in actiune.

In rdspunsul sdu, tarul Nicolae spune cApune mare pret pe interventia romaneascd,dar se. plange 43 cererile "Rornaniei sunt pes-te milsurA de exagerate.

In aceiasi zi, printr'o rezolutiune datatddin Tarskoje4eio, Nicolae al ll lea ordond gu-vernului rusesc sti facd totul pentru intrareaIn rAzboiu a Romaniei.

Acum piercierea cator-va sAptdmani poa-te sd prelungeascd rdzboiul cu multe luni"scri e tarul.

In noua propunere aclresatä Puomaniei,dupd sfatul francezilor, se face noui conce-siuni. Totodatd se anuntd cA s'a Incheiat ointelegere intre cartierul general francez sicel englez pentru ca ofensiva de la Salonic.contra arniatel bulgare sA inceapd cu opt zileinainte de intrarea omâniei In actiune.www.digibuc.ro

22

I se mai face Romaniei inCA o concesiune.Rusia si ceruser a. sa declare rAzboiuAustriei, Germaniei, Bulgariei i Turciei. Ro-mania a consirntit sA declare rAzboiu numai:Austriei, iar tatA de cele'l'alte sa se afle Instare de razboiu, dar nu sa-1 declare. Supusiiacestor state vor fi arestati, averile lor seche-strate ambasadorii lor vor fi pusi in' impost-.bilitaté de a ramane in tarA.

Cu toate concesiunile fácute, intelegereaintre Romania i aliati tot nu este stabilità.Douil chestiuni maf preocupA pe BrAtianu.VAzand eh' nu capatil satisfactiune° Bratianuse aratA intristat. In intrevederea cu amhasa-dorul Rusiei, el ameninta cA-si va da demi-siunea, ca se va retrage de la putere, ba chiarsi din viata politicA. Alceste douA chestiunisunt: garantiile si drepturile Romaniei la vi-itoarea conferintA de pace.

Aliaii declaraserA Romaniei cA toate teri-toriile austro-ungare acordate prin tratat sicari nu vor fi ocupate de armata rusa. sauromanA, anexarea lor va depinde de resultatulgeneral al rasboiului.

D. Bratianu 6ere aliatilor sa se oblige cà.nu vor inceta rAsbolul 'Ana ce toate terito-rifle promise nu vor fi alipite Eomâniei.

A doua cerere : delegatul roman va aveala conferinta viitoare de pace drepturi egalecu puterile mari.

Aliatii nu vor sA cedeze asupra acestordousa puncte.

In corespondenta schimbatA intre dâniise aratA motivele : ei nu vor sA prelungeascA.rAsboiul la infinit, pe de altA parte nu vor

www.digibuc.ro

23

sä recunoascA Eomaniei, care intrà in rgsboidupä doi ani d.e la isbucnirea lui, drepturiegale.

Fatá de impotrivirea lui BrAtianu, Frantasatueste si se acgrde Bomâniei tot ce cere.Dar in toate chestiunile ce le privesc, Rusia,Anglia-V Italia mai intai se vor consfätui intreele i du$ aceba vor da delegatului romansä iseäleaseä ceea ce au hotärat

In privinta garántiilor, Franta declardresultatul räsbolului va atarna nu de tratateci de victorie. Dach aliatii es compiect victo-riosi vor acorda Romaniei toate teritoriile pecari le cere; dacd victoria va fi partifelà, atunci

Romania se va multumi cu ceea ce va aveain manä.

Astfel d. Brätianu capätä pe hartie totceea ce cere.

La 4 August, in casa d-lui Vintil Bra-tiann, in presenta ministrului Duca, a minis-trului roman la Petrograd, Diamandi si ad-lui Ionel Brtitianu, deoparte, si a ambasa-dorilor aliati de altä parte, se fac forrnalitätilesi se iscAleste tratatul secret.

gQzultattalVorbqk insusi d. Take lonescu, in Septeinbrie 1917.

djierderile noastre in oameni sunt cumult mai maxi decit îi poate cineva inchipui.Ganditi-vä cA mai multe luni am sustinutsinguri sau aproape singuri atacul armateigermane, si aceasta fárti artilerie grea, färämitraliere si fara sa avem mäcar munitiuni

www.digibuc.ro

N.

24

indestulätoare. GAnditi-vä cà dintre cei mainumerosi prizonieri, pe cari ni i-au luat germanii, dupá spusele lor proprii, jurnätate aumurit. ed. in cele cloud treimi ale.României ocupate de. inamitc populatia moareliteralmente de foame i ea in. Dobrogea su-ferim pe lang6 .aceasta, sälbatica dominatiunebulgard. Aci, in Moldova, tifOsul exantematicne-a costat mai mult decAt zece bätälii. ln.a-lute de a intra in ac-tiune am socotit cà vomavea pierderi serioase. Acurn nu indräsnescsä vä spun numärul sufletelor cu cari amplätit implinirea. datoriei noastre. Cemai Spun despre pierderile noastre materiale?Totul a fost ruinat i devastat, absolut to Lull»

Aceastal märturisire a d-lui Take Ionescueste publicatd lui. numärul de la 2 -15 Sep-.tembrie .1917 al ziarului francez L'Entente careapärea la Petrograd.

Tot din arhiva scretà a ministerului deextern? din Petrograd extragem Urmittoareledin raportul fäeut de colonelul englez Griffis,cu data de ii Februarie 1917, privitor la ne-norocita retragere a armatei noastre in lama

i7.Soldatii români pe Emile drUmulur de

Fier sunt 1àsi sä moard In vagoaae, de foame.Trenurile sanitare sunt aruncate la voia in-

ränitii pier din lipsa de mâncare.din infectiunel, sangelui. Pentru deplasareaunui tren pe o clistantä de 50 chilometri tre-buie zece zile. Transporturile sunt läsate pedrumuri in urma morOi cailor. Tifosul exan-tematic este atot-puternic. Astfel, 300 de sol-dati au fost läsati färd ajutor medical si min-www.digibuc.ro

25

-care..i. in timpul când se intâmplii toate a-Q,estea, prefectii träesc in lux, ceea ce face säfie bánuitá lealitatea lor. Nu s'a luat nici-unfel de másuri pentru a se da ajutor nenoro=citilor. Nimeni nu urmáreste pe spioni i petrádátori i toate elementele cari pot fi folo-sitoare rámán cu bratele incruciate §i nu facn imic".

Tar ultimul rezultat: Pacea de la Bucuregi.

EPILOG

.Cu prilejul vizitei d-lut Brätianu la Pe-trograd in Tanuarie 1917, ambasadorul rus d.Poklevski, prin telegrama din 6/19 Tanuarie,roagá guvernul rus sä facá demersuri pegri Tar -ca sá acorde d-lui Briitianu qodoabade diamanie» pentru decoratiunea AlexandruNevschi pe care o cápátase. cu prilejul

Tarului la Constanta. Telegrama motivea-zä cerere cu .faptul citáni textual.:

«Intrarea Ronuiniei in actiune s'a facut cuancurSul principal al d-lui Bratianu, care in falaParlanientului a luat rdspunderea lentru toate in-

suctesele Rorn4niei».

www.digibuc.ro

AL TE DOCUMENTE

Qum nQ eon5iderau aUaU

Intre alte mijloace de a VIA Rom ânia inrAzboiu, Aliatii au gäsit i procedeul umilitorde a cumpära colaborarea României princumpärarea cantitätilor de grâu si de benzi-nä cari se aflau in Ora.

Benzina a fost cumpäratil in Mai 1-916,iar grâul in Iunie, când guvernul a iscAlit o-bligatiunea cá \Fora intra in fäzboiu nu maitarziu decât in August.

Despre cumpärarea benzinei se vorbesten telegrama d-lui Poklevski din 5/18 Iunie.afa" t elegramele privitoare la gran.

Telegrama secret& a ambasadoruluide la Roma

12125 lunie 1916 No. 442

Copia trimisei la Paris

Ambasadorul fran cez a intrebat pe So-nino cum ar p ivi Italia cumpararea grAuluiromânesc in valoare de mai bine de un mi-liard de lei. .Sonino mi-a rdspuns azi cA mai

www.digibuc.ro

28

inainte privea aceastil afacere cu putina sim-patie, mai ales având In vedere cd Italia nuare bani. El a adäogat : astAzi 'Msá ar inte-lege sensul unei asemenea afaceri, dacei Ro-mânia s'ar obliga prin scris s intre In aqi-une impotriva Austriei intr'un termen cel muttde cloud sdplamâni de la isceilfrea actului decumparare. Aceastä din urrn'ci tara trebuie sadespágubeascâ România pentru perderea cum-pàratorilor germani

(ss) Giers

Telegrama seared a ambasadorului ritsde la Londra

5118 Mnie 1916. No. 449

Am primit telegrama cu No. 3088. Grey'find absent, Crevve mi-a comunicat cg. Ho-mania a pus ea conditie a intrárii sale in raz-boiu si cumpárarea grâului românesc ramasdin 1915, nespunând ins:6 nimic déspre recol-ta din anul curent (1916). CreVve mi-a spusca aceasta conditiune trebue sa fie primita..El a addogat ca, dupa párerea lui, fie-caredintre aliati trebuie sa iea asupra sa o partedin cheltuialä.

(ss) Ben kendorf

Telegrama secretei a ambasadorului rusde la Londra

11124 mlie 1916. No. 426

Am primit telegrama d,voastra cu No.426. Aceasta telegrama trebuie sa se fi 1ncru-cisat pe drum cu telegrama mea prin care a-

www.digibuc.ro

29

nuntam guvernul imperial cä cabinetul dinLondra este de acord s facd României unimprurnut de 40 milioane lire sterlinge pläti-bil in ziva inträrii României in actiune si säcumpere restul recoltei din 1915. Ministrul definante mi-a spus cà d. Kenna i-a comunicatieri aceastà hottirttre a guvernului englez.

(ss) Berikendarf

Qr'reciinta untai ,,bàrba dc .5tat" carea iirgp=n5 Xornainia in razboi

Tara intreagá stie cà in ultimele luni ale-neutralitAtii, d. Take Ionescu sprijinea 0-Mi§-care rilzboiniat care intrebuinta amenintär,i,vioIente, molestan i provocàri la asasinat. Cecredea in adev5r acest om despre o eventu-alá participare a României in räzboiul euro--pean? 0 afirtm tot din arhiva secreta a mi-nisterului de externe din Petrograd.

Inteo telegramtt a d-lui Poklevski, eu da--ta de 21 Julie 1914, ambasadorul rus la Bu-

,curesti spune:Take lonescu n'a fácut nici o declaratic

privitoare la .neutralitatea Eomâniei i mi-a.declarat numai cá România in orioe caz estepierdutti. Orice hcrartire ar lua, ca va fi cr-set de pe suprafqa panuintului: sau va dev=3nio gubernie ruseasca sau una ungureascit".

ACIBEinti',...411tu

www.digibuc.ro