Constitutia 1991 vs 2003 - bt

8/6/2019 Constitutia 1991 vs 2003 - bt

http://slidepdf.com/reader/full/constitutia-1991-vs-2003-bt 1/56

CONSTITUŢIA ROMÂNIEIdin 21 noiembrie 1991

CONSTITUŢIA ROMÂNIEIdin 21 noiembrie 1991 -

REPUBLICARE*

*) Modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003, publicata inMonitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicata de Consiliul Legislativ, intemeiul art. 152 din Constitutie, cu reactualizarea denumirilor si dandu-se textelor o noua numerotare (art.152 a devenit, in forma republicata, art. 156).

Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003 a fost aprobata prin referendumul nationaldin 18-19 octombrie 2003 si a intrat in vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicarii in MonitorulOficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003 a Hotararii Curtii Constitutionale nr. 3 din 22octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului national din 18-19 octombrie 2003 privindLegea de revizuire a Constitutiei Romaniei.

Constitutia Romaniei, in forma initiala, a fost adoptata in sedinta Adunarii Constituante din 21noiembrie 1991, a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991 sia intrat in vigoare in urma aprobarii ei prin referendumul national din 8 decembrie 1991.

TITLUL I:Principii generale

Art. 1: Statul român(1)România este stat naţional, suveran şiindependent, unitar şi indivizibil.(2)Forma de guvernământ a statului româneste republica.(3)România este stat de drept, democratic şisocial, în care demnitatea omului, drepturile şilibertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare apersonalităţii umane, dreptatea şi pluralismulpolitic reprezintă valori supreme şi suntgarantate.

Art. 2: Suveranitatea(1)Suveranitatea naţională aparţine poporuluiromân, care o exercită prin organele salereprezentative şi prin referendum.(2)Nici un grup şi nici o persoană nu potexercita suveranitatea în nume propriu.

TITLUL I:Principii generale

Art. 1: Statul român(1)România este stat naţional, suveran şiindependent, unitar şi indivizibil.(2)Forma de guvernământ a statului româneste republica.(3)România este stat de drept, democratic şisocial, în care demnitatea omului, drepturileşi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a

personalităţii umane, dreptatea şi pluralismulpolitic reprezintă valori supreme, în spiritultradiţiilor democratice ale poporului român şiidealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şisunt garantate.(4)Statul se organizează potrivit principiuluiseparaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă,executivă şi judecătorească - în cadruldemocraţiei constituţionale.(5)În România, respectarea Constituţiei, asupremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

Art. 2: Suveranitatea

(1)Suveranitatea naţională aparţinepoporului român, care o exercită prinorganele sale reprezentative, constituite prinalegeri libere, periodice şi corecte, precum şiprin referendum.(2)Nici un grup şi nici o persoană nu potexercita suveranitatea în nume propriu.

1

http://opt/scribd/conversion/tmp/scratch6327/





Art. 3: Teritoriul(1) Teritoriul României este inalienabil.(2)Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege

organică, cu respectarea principiilor şi acelorlalte norme general admise ale dreptuluiinternaţional.(3) Teritoriul este organizat, sub aspectadministrativ, în comune, oraşe şi judeţe, încondiţiile legii, unele oraşe sunt declaratemunicipii.(4)Pe teritoriul statului român nu pot fistrămutate sau colonizate populaţii străine.

Art. 4: Unitatea poporului şiegalitatea între cetăţeni

(1)Statul are ca fundament unitatea poporului

român.(2)România este patria comună şi indivizibilăa tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire derasă, de naţionalitate, de origine etnică, delimbă, de religie, de sex, de opinie, deapartenenţă politică, de avere sau de originesocială.

Art. 5: Cetăţenia(1)Cetăţenia română se dobândeşte, sepăstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute

de legea organică.(2)Cetăţenia română nu poate fi retrasăaceluia care a dobândit-o prin naştere.

Art. 6: Dreptul la identitate(1)Statul recunoaşte şi garanteazăpersoanelor aparţinând minorităţilor naţionaledreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi laexprimarea identităţii lor etnice, culturale,lingvistice şi religioase.(2)Măsurile de protecţie luate de stat pentrupăstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţiipersoanelor aparţinând minorităţilor naţionaletrebuie să fie conforme cu principiile deegalitate şi de nediscriminare în raport cuceilalţi cetăţeni români.

Art. 7: Românii din străinătateStatul sprijină întărirea legăturilor cu româniidin afara frontierelor ţării şi acţionează pentrupăstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţiilor etnice, culturale, lingvistice, şi religioase,

Art. 3: Teritoriul(1) Teritoriul României este inalienabil.(2)Frontierele ţării sunt consfinţite prin legeorganică, cu respectarea principiilor şi acelorlalte norme general admise ale dreptului

internaţional.(3) Teritoriul este organizat, sub aspectadministrativ, în comune, oraşe şi judeţe. Încondiţiile legii, unele oraşe sunt declaratemunicipii.(4)Pe teritoriul statului român nu pot fistrămutate sau colonizate populaţii străine.

Art. 4: Unitatea poporului şiegalitatea între cetăţeni(1)Statul are ca fundament unitateapoporului român şi solidaritatea cetăţenilorsăi.

(2)România este patria comună şi indivizibilăa tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire derasă, de naţionalitate, de origine etnică, delimbă, de religie, de sex, de opinie, deapartenenţă politică, de avere sau de originesocială.

Art. 5: Cetăţenia(1)Cetăţenia română se dobândeşte, sepăstrează sau se pierde în condiţiileprevăzute de legea organică.(2)Cetăţenia română nu poate fi retrasăaceluia care a dobândit-o prin naştere.

Art. 6: Dreptul la identitate(1)Statul recunoaşte şi garanteazăpersoanelor aparţinând minorităţilornaţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltareaşi la exprimarea identităţii lor etnice,culturale, lingvistice şi religioase.(2)Măsurile de protecţie luate de stat pentrupăstrarea, dezvoltarea şi exprimareaidentităţii persoanelor aparţinândminorităţilor naţionale trebuie să fieconforme cu principiile de egalitate şi denediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeniromâni.

Art. 7: Românii din străinătateStatul sprijină întărirea legăturilor cu româniidin afara frontierelor ţării şi acţioneazăpentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimareaidentităţii lor etnice, culturale, lingvistice şireligioase, cu respectarea legislaţiei statului

2












cu respectarea legislaţiei statului ai căruicetăţeni sunt.

Art. 8: Pluralismul şi partidelepolitice(1)Pluralismul în societatea românească este

o condiţie şi o garanţie a democraţieiconstituţionale.(2)Partidele politice se constituie şi îşidesfăşoară activitatea în condiţiile legii. Elecontribuie la definirea şi la exprimarea voinţeipolitice a cetăţenilor, respectândsuveranitatea naţională, integritateateritorială, ordinea de drept şi principiiledemocraţiei.

Art. 9: SindicateleSindicatele se constituie şi îşi desfăşoară

activitatea potrivit cu statutele lor, în condiţiilelegii. Ele contribuie la apărarea drepturilor şi lapromovarea intereselor profesionale,economice şi sociale ale salariaţilor.

Art. 10: Relaţii internaţionaleRomânia întreţine şi dezvoltă relaţii paşnice cutoate statele şi, în acest cadru, relaţii de bunăvecinătate, întemeiate pe principiile şi pecelelalte norme general admise ale dreptului

internaţional.

Art. 11: Dreptul internaţional şidreptul intern(1)Statul român se obligă, să îndeplinească

întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-irevin din tratatele la care este parte.(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivitlegii, fac parte din dreptul intern.

Art. 12: Simboluri naţionale(1)Drapelul României este tricolor; culorilesunt aşezate vertical, în ordinea următoare

începând de la lance: albastru, galben, roşu.(2)Ziua naţională a României este 1Decembrie.(3)Imnul naţional al României este

ai cărui cetăţeni sunt.

Art. 8: Pluralismul şi partidelepolitice(1)Pluralismul în societatea românească este

o condiţie şi o garanţie a democraţieiconstituţionale.(2)Partidele politice se constituie şi îşidesfăşoară activitatea în condiţiile legii. Elecontribuie la definirea şi la exprimareavoinţei politice a cetăţenilor, respectândsuveranitatea naţională, integritateateritorială, ordinea de drept şi principiiledemocraţiei.

Art. 9: Sindicatele, patronatele şiasociaţiile profesionale

Sindicatele, patronatele şi asociaţiileprofesionale se constituie şi îşi desfăşoarăactivitatea potrivit statutelor lor, în condiţiilelegii. Ele contribuie la apărarea drepturilor şila promovarea intereselor profesionale,economice şi sociale ale membrilor lor.

Art. 10: Relaţii internaţionaleRomânia întreţine şi dezvoltă relaţii paşnicecu toate statele şi, în acest cadru, relaţii debună vecinătate, întemeiate pe principiile şipe celelalte norme general admise aledreptului internaţional.

Art. 11: Dreptul internaţional şidreptul intern(1)Statul român se obligă să îndeplinească

întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-irevin din tratatele la care este parte.(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivitlegii, fac parte din dreptul intern.(3)În cazul în care un tratat la care Româniaurmează să devină parte cuprinde dispoziţiicontrare Constituţiei, ratificarea lui poateavea loc numai după revizuirea Constituţiei.

Art. 12: Simboluri naţionale(1)Drapelul României este tricolor; culorilesunt aşezate vertical, în ordinea următoare

începând de la lance: albastru, galben, roşu.(2)Ziua naţională a României este 1Decembrie.(3)Imnul naţional al României este"Deşteaptă-te române".(4)Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite

3












"Deşteaptă-te române".(4)Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabiliteprin legi organice.

Art. 13: Limba oficială

În România, limba oficială este limba română.

Art. 14: CapitalaCapitala României este municipiul Bucureşti.

TITLUL II:Drepturile, libertăţile şi

îndatoririle fundamentale

CAPITOLUL IDispoziţii comune

Art. 15: Universalitatea(1)Cetăţenii beneficiază de drepturile şi delibertăţile consacrate prin Constituţie şi prinalte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.(2)Legea dispune numai pentru viitor, cuexcepţia legii penale mai favorabile.

Art. 16: Egalitatea în drepturi(1)Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi aautorităţilor publice, fără privilegii şi fărădiscriminări.(2)Nimeni nu este mai presus de lege.(3)Funcţiile şi demnităţile publice, civile saumilitare, pot fi ocupate de persoanele care aunumai cetăţenia română şi domiciliul în ţară.

Art. 17: Cetăţenii români în

prin legi organice.

Art. 13: Limba oficialăÎn România, limba oficială este limbaromână.

Art. 14: CapitalaCapitala României este municipiul Bucureşti.

TITLUL II:Drepturile, libertăţile şi

îndatoririle fundamentale

CAPITOLUL IDispoziţii comune

Art. 15: Universalitatea(1)Cetăţenii beneficiază de drepturile şi delibertăţile consacrate prin Constituţie şi prinalte legi şi au obligaţiile prevăzute deacestea.(2)Legea dispune numai pentru viitor, cuexcepţia legii penale sau contravenţionalemai favorabile.

Art. 16: Egalitatea în drepturi(1)Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi aautorităţilor publice, fără privilegii şi fărădiscriminări.(2)Nimeni nu este mai presus de lege.(3)Funcţiile şi demnităţile publice, civile saumilitare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, depersoanele care au cetăţenia română şidomiciliul în ţară. Statul român garanteazăegalitatea de şanse între femei şi bărbaţi

pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.(4)În condiţiile aderării României la UniuneaEuropeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesccerinţele legii organice au dreptul de a alegeşi de a fi aleşi în autorităţile administraţieipublice locale.

Art. 17: Cetăţenii români înstrăinătate

4















străinătateCetăţenii români se bucură în străinătate deprotecţia statului român şi trebuie să-şi

îndeplinească obligaţiile, cu excepţia acelorace nu sunt compatibile cu absenţa lor din ţară.

Art. 18: Cetăţenii străini şi apatrizii(1)Cetăţenii străini şi apatrizii care locuiesc înRomânia se bucură de protecţia generală apersoanelor şi a averilor, garantată deConstituţie şi de alte legi.(2)Dreptul de azil se acordă şi se retrage încondiţiile legii, cu respectarea tratatelor şi aconvenţiilor internaţionale la care Româniaeste parte.

Art. 19: Extrădarea şi expulzarea(1)Cetăţeanul român nu poate fi extrădat sauexpulzat din România.

(2)Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţinumai în baza unei convenţii internaţionalesau în condiţii de reciprocitate.(3)Expulzarea sau extrădarea se hotărăşte de

justiţie.

Art. 20: Tratatele internaţionaleprivind drepturile omului(1)Dispoziţiile constituţionale privinddrepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fiinterpretate şi aplicate în concordanţă cuDeclaraţia Universală a Drepturilor Omului, cupactele şi cu celelalte tratate la care Româniaeste parte.(2)Dacă există neconcordanţe între pactele şitratatele privitoare la drepturile fundamentaleale omului, la care România este parte, şilegile interne, au prioritate reglementările

internaţionale.

Art. 21: Accesul liber la justiţie(1)Orice persoană se poate adresa justiţieipentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi aintereselor sale legitime.

Cetăţenii români se bucură în străinătate deprotecţia statului român şi trebuie să-şi

îndeplinească obligaţiile, cu excepţia acelorace nu sunt compatibile cu absenţa lor dinţară.

Art. 18: Cetăţenii străini şi apatrizii(1)Cetăţenii străini şi apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecţia generală apersoanelor şi a averilor, garantată deConstituţie şi de alte legi.(2)Dreptul de azil se acordă şi se retrage încondiţiile legii, cu respectarea tratatelor şi aconvenţiilor internaţionale la care Româniaeste parte.

Art. 19: Extrădarea şi expulzarea(1)Cetăţeanul român nu poate fi extrădatsau expulzat din România.

(2)Prin derogare de la prevederile alineatului(1), cetăţenii români pot fi extrădaţi în bazaconvenţiilor internaţionale la care Româniaeste parte, în condiţiile legii şi pe bază dereciprocitate.(3)Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţinumai în baza unei convenţii internaţionalesau în condiţii de reciprocitate.(4)Expulzarea sau extrădarea se hotărăştede justiţie.

Art. 20: Tratatele internaţionale

privind drepturile omului(1)Dispoziţiile constituţionale privinddrepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fiinterpretate şi aplicate în concordanţă cuDeclaraţia Universală a Drepturilor Omului,cu pactele şi cu celelalte tratate la careRomânia este parte.(2)Dacă există neconcordanţe între pacteleşi tratatele privitoare la drepturilefundamentale ale omului, la care Româniaeste parte, şi legile interne, au prioritatereglementările internaţionale, cu excepţiacazului în care Constituţia sau legile interne

conţin dispoziţii mai favorabile.

Art. 21: Accesul liber la justiţie(1)Orice persoană se poate adresa justiţieipentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi aintereselor sale legitime.(2)Nici o lege nu poate îngrădi exercitareaacestui drept.(3)Părţile au dreptul la un proces echitabil şi

5











(2)Nici o lege nu poate îngrădi exercitareaacestui drept.

CAPITOLUL IIDrepturile şi libertăţile

fundamentale

Art. 22: Dreptul la viaţă şi laintegritate fizică şi psihică(1)Dreptul la viaţă, precum şi dreptul laintegritate fizică şi psihică ale persoanei suntgarantate.(2)Nimeni nu poate fi supus torturii şi nici unuifel de pedeapsă sau de tratament inuman oridegradant.(3)Pedeapsa cu moartea este interzisă.

Art. 23: Libertatea individuală(1)Libertatea individuală şi siguranţapersoanei sunt inviolabile.(2)Percheziţionarea, reţinerea sau arestareaunei persoane sunt permise numai în cazurileşi cu procedura prevăzute de lege.

(3)Reţinerea nu poate depăşi 24 de ore.(4)Arestarea se face în temeiul unui mandatemis de magistrat, pentru o durată de cel mult30 de zile. Asupra legalităţii mandatului,arestatul se poate plânge judecătorului, careeste obligat să se pronunţe prin hotărâremotivată. Prelungirea arestării se aprobănumai de instanţa de judecată.

la soluţionarea cauzelor într-un termenrezonabil.(4) Jurisdicţiile speciale administrative suntfacultative şi gratuite.

CAPITOLUL IIDrepturile şi libertăţile

fundamentale

Art. 22: Dreptul la viaţă şi laintegritate fizică şi psihică(1)Dreptul la viaţă, precum şi dreptul laintegritate fizică şi psihică ale persoanei suntgarantate.(2)Nimeni nu poate fi supus torturii şi niciunui fel de pedeapsă sau de tratamentinuman ori degradant.(3)Pedeapsa cu moartea este interzisă.

Art. 23: Libertatea individuală(1)Libertatea individuală şi siguranţapersoanei sunt inviolabile.(2)Percheziţionarea, reţinerea sau arestareaunei persoane sunt permise numai în cazurileşi cu procedura prevăzute de lege.(3)Reţinerea nu poate depăşi 24 de ore.(4)Arestarea preventivă se dispune de

judecător şi numai în cursul procesului penal.(5)În cursul urmăririi penale arestarea

preventivă se poate dispune pentru cel mult30 de zile şi se poate prelungi cu câte celmult 30 de zile, fără ca durata totală sădepăşească un termen rezonabil, şi nu maimult de 180 de zile.(6)În faza de judecată instanţa este obligată,

în condiţiile legii, să verifice periodic, şi numai târziu de 60 de zile, legalitatea şitemeinicia arestării preventive şi să dispună,de îndată, punerea în libertate a inculpatului,dacă temeiurile care au determinat arestareapreventivă au încetat sau dacă instanţaconstată că nu există temeiuri noi care să

justifice menţinerea privării de libertate.(7)Încheierile instanţei privind măsuraarestării preventive sunt supuse căilor deatac prevăzute de lege.(8)Celui reţinut sau arestat i se aduc de

îndată la cunoştinţă, în limba pe care o înţelege, motivele reţinerii sau ale arestării,iar învinuirea, în cel mai scurt termen;

învinuirea se aduce la cunoştinţă numai înprezenţa unui avocat, ales sau numit din

6







(5)Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndatăla cunoştinţă, în limba pe care o înţelege,motivele reţinerii sau ale arestării, iar

învinuirea, în cel mai scurt termen; învinuirease aduce la cunoştinţă numai în prezenţa unuiavocat, ales sau numit din oficiu.

(6)Eliberarea celui reţinut sau arestat esteobligatorie, dacă motivele acestor măsuri audispărut.

(7)Persoana arestată preventiv are dreptul săceară punerea sa în libertate provizorie, subcontrol judiciar sau pe cauţiune.(8)Până la rămânerea definitivă a hotărârii

judecătoreşti de condamnare, persoana esteconsiderată nevinovată.(9)Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sauaplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii.

Art. 24: Dreptul la apărare(1)Dreptul la apărare este garantat.(2)În tot cursul procesului, părţile au dreptulsă fie asistate de un avocat, ales sau numit dinoficiu.

Art. 25: Libera circulaţie(1)Dreptul la liberă circulaţie, în ţară şi înstrăinătate, este garantat. Legea stabileştecondiţiile exercitării acestui drept.(2)Fiecărui cetăţean îi este asigurat dreptul dea-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în oricelocalitate din ţară, de a emigra, precum şi de areveni în ţară.

Art. 26: Viaţa intimă, familială şiprivată(1)Autorităţile publice respectă şi ocrotescviaţa intimă, familială şi privată.

(2)Persoana fizică are dreptul să dispună deea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şilibertăţile altora, ordinea publică sau bunelemoravuri.

Art. 27: Inviolabilitatea domiciliului(1)Domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile.Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne îndomiciliul ori în reşedinţa unei persoane fără

oficiu.(9)Punerea în libertate a celui reţinut sauarestat este obligatorie, dacă motiveleacestor măsuri au dispărut, precum şi în altesituaţii prevăzute de lege.

(10)Persoana arestată preventiv are dreptulsă ceară punerea sa în libertate provizorie,sub control judiciar sau pe cauţiune.(11)Până la rămânerea definitivă a hotărârii

judecătoreşti de condamnare, persoana esteconsiderată nevinovată.(12)Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sauaplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii.(13)Sancţiunea privativă de libertate nupoate fi decât de natură penală.

Art. 24: Dreptul la apărare(1)Dreptul la apărare este garantat.(2)În tot cursul procesului, părţile au dreptulsă fie asistate de un avocat, ales sau numitdin oficiu.

Art. 25: Libera circulaţie(1)Dreptul la liberă circulaţie, în ţară şi înstrăinătate, este garantat. Legea stabileştecondiţiile exercitării acestui drept.(2)Fiecărui cetăţean îi este asigurat dreptulde a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în oricelocalitate din ţară, de a emigra, precum şi dea reveni în ţară.

Art. 26: Viaţa intimă, familială şiprivată(1)Autorităţile publice respectă şi ocrotescviaţa intimă, familială şi privată.(2)Persoana fizică are dreptul să dispună deea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şilibertăţile altora, ordinea publică sau bunelemoravuri.

Art. 27: Inviolabilitatea domiciliului(1)Domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile.Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne îndomiciliul ori în reşedinţa unei persoane fără

învoirea acesteia.

(2)De la prevederile alineatului (1) sepoate deroga prin lege pentru următoarelesituaţii:a)executarea unui mandat de arestare sau a

7











învoirea acesteia.

(2)De la prevederile alineatului (1) sepoate deroga prin lege în următoarele situaţii:a)pentru executarea unui mandat de arestaresau a unei hotărâri judecătoreşti;

b)pentru înlăturarea unei primejdii privindviaţa, integritatea fizică sau bunurile uneipersoane;c)pentru apărarea siguranţei naţionale sau aordinii publice;d)pentru prevenirea răspândirii unei epidemii.

(3)Percheziţiile pot fi ordonate exclusiv demagistrat şi pot fi efectuate numai în formeleprevăzute de lege.(4)Percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise,afară de cazul delictului flagrant.

Art. 28: Secretul corespondenţeiSecretul scrisorilor, al telegramelor, al altortrimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi alcelorlalte mijloace legale de comunicare esteinviolabil.

Art. 29: Libertatea conştiinţei(1)Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şilibertatea credinţelor religioase nu pot fi

îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi

constrâns să adopte o opinie ori să adere la ocredinţă religioasă, contrare convingerilor sale.(2)Libertatea conştiinţei este garantată; eatrebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şide respect reciproc.(3)Cultele religioase sunt libere şi seorganizează potrivit statutelor proprii, încondiţiile legii.(4)În relaţiile dintre culte sunt interzise oriceforme, mijloace, acte sau acţiuni de învrăjbirereligioasă.(5)Cultele religioase sunt autonome faţă destat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv

prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile şi înorfelinate.(6)Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura,potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilorminori a căror răspundere le revine.

Art. 30: Libertatea de exprimare(1)Libertatea de exprimare a gândurilor, a

unei hotărâri judecătoreşti;b) înlăturarea unei primejdii privind viaţa,integritatea fizică sau bunurile uneipersoane;c)apărarea securităţii naţionale sau a ordiniipublice;

d)prevenirea răspândirii unei epidemii.

(3)Percheziţia se dispune de judecător şi seefectuează în condiţiile şi în formeleprevăzute de lege.(4)Percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise,

în afară de cazul infracţiunilor flagrante.

Art. 28: Secretul corespondenţeiSecretul scrisorilor, al telegramelor, al altortrimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi

al celorlalte mijloace legale de comunicareeste inviolabil.

Art. 29: Libertatea conştiinţei(1)Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şilibertatea credinţelor religioase nu pot fi

îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate ficonstrâns să adopte o opinie ori să adere la ocredinţă religioasă, contrare convingerilorsale.(2)Libertatea conştiinţei este garantată; eatrebuie să se manifeste în spirit de toleranţăşi de respect reciproc.(3)Cultele religioase sunt libere şi seorganizează potrivit statutelor proprii, încondiţiile legii.(4)În relaţiile dintre culte sunt interzise oriceforme, mijloace, acte sau acţiuni de

învrăjbire religioasă.(5)Cultele religioase sunt autonome faţă destat şi se bucură de sprijinul acestuia,inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase înarmată, în spitale, în penitenciare, în azile şi

în orfelinate.(6)Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura,potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor

minori a căror răspundere le revine.

Art. 30: Libertatea de exprimare(1)Libertatea de exprimare a gândurilor, aopiniilor sau a credinţelor şi libertateacreaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris,prin imagini, prin sunete sau prin altemijloace de comunicare în public, suntinviolabile.

8










opiniilor sau a credinţelor şi libertateacreaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris,prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloacede comunicare în public, sunt inviolabile.(2)Cenzura de orice fel este interzisă.(3)Libertatea presei implică şi libertatea de a

înfiinţa publicaţii.(4)Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.(5)Legea poate impune mijloacelor decomunicare în masă obligaţia de a face publicăsursa finanţării.(6)Libertatea de exprimare nu poateprejudicia demnitatea, onoarea, viaţaparticulară a persoanei şi nici dreptul lapropria imagine.(7)Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi anaţiunii, îndemnul la război de agresiune, laură naţională, rasială, de clasă sau religioasă,incitarea la discriminare, la separatism

teritorial sau la violenţă publică, precum şimanifestările obscene, contrare bunelormoravuri.(8)Răspunderea civilă pentru informaţia saupentru creaţia adusă la cunoştinţă publicărevine editorului sau realizatorului, autorului,organizatorului manifestării artistice,proprietarului mijlocului de multiplicare, alpostului de radio sau de televiziune, încondiţiile legii. Delictele de presă se stabilescprin lege.

Art. 31: Dreptul la informaţie

(1)Dreptul persoanei de a avea acces la oriceinformaţie de interes public nu poate fi

îngrădit.(2)Autorităţile publice, potrivit competenţelorce le revin, sunt obligate să asigure informareacorectă a cetăţenilor asupra treburilor publiceşi asupra problemelor de interes personal.(3)Dreptul la informaţie nu trebuie săprejudicieze măsurile de protecţie a tinerilorsau siguranţa naţională.

(4)Mijloacele de informare în masă, publice şiprivate, sunt obligate să asigure informareacorectă a opiniei publice.(5)Serviciile publice de radio şi de televiziunesunt autonome. Ele trebuie să garantezegrupurilor sociale şi politice importanteexercitarea dreptului la antenă. Organizareaacestor servicii şi controlul parlamentar asupraactivităţii lor se reglementează prin lege

(2)Cenzura de orice fel este interzisă.(3)Libertatea presei implică şi libertatea de a

înfiinţa publicaţii.(4)Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.(5)Legea poate impune mijloacelor decomunicare în masă obligaţia de a face

publică sursa finanţării.(6)Libertatea de exprimare nu poateprejudicia demnitatea, onoarea, viaţaparticulară a persoanei şi nici dreptul lapropria imagine.(7)Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi anaţiunii, îndemnul la război de agresiune, laură naţională, rasială, de clasă sau religioasă,incitarea la discriminare, la separatismteritorial sau la violenţă publică, precum şimanifestările obscene, contrare bunelormoravuri.(8)Răspunderea civilă pentru informaţia sau

pentru creaţia adusă la cunoştinţă publicărevine editorului sau realizatorului, autorului,organizatorului manifestării artistice,proprietarului mijlocului de multiplicare, alpostului de radio sau de televiziune, încondiţiile legii. Delictele de presă se stabilescprin lege.

Art. 31: Dreptul la informaţie(1)Dreptul persoanei de a avea acces laorice informaţie de interes public nu poate fi

îngrădit.(2)Autorităţile publice, potrivit

competenţelor ce le revin, sunt obligate săasigure informarea corectă a cetăţenilorasupra treburilor publice şi asupraproblemelor de interes personal.(3)Dreptul la informaţie nu trebuie săprejudicieze măsurile de protecţie a tinerilorsau securitatea naţională.(4)Mijloacele de informare în masă, publiceşi private, sunt obligate să asigureinformarea corectă a opiniei publice.(5)Serviciile publice de radio şi de televiziunesunt autonome. Ele trebuie să garantezegrupurilor sociale şi politice importante

exercitarea dreptului la antenă. Organizareaacestor servicii şi controlul parlamentarasupra activităţii lor se reglementează prinlege organică.

Art. 32: Dreptul la învăţătură(1)Dreptul la învăţătură este asigurat prin

învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional,

9





organică.

Art. 32: Dreptul la învăţătură(1)Dreptul la învăţătură este asigurat prin

învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin

învăţământul superior, precum şi prin alteforme de instrucţie şi de perfecţionare.(2)Învăţământul de toate gradele sedesfăşoară în limba română, în condiţiile legii,

învăţământul se poate desfăşura şi într-o limbăde circulaţie internaţională.(3)Dreptul persoanelor aparţinândminorităţilor naţionale de a învăţa limba lormaternă şi dreptul de a putea fi instruite înaceastă limbă sunt garantate; modalităţile deexercitare a acestor drepturi se stabilesc prinlege.

(4)Învăţământul de stat este gratuit, potrivitlegii.

(5)Instituţiile de învăţământ, inclusiv celeparticulare, se înfiinţează şi îşi desfăşoarăactivitatea în condiţiile legii.(6)Autonomia universitară este garantată. (7)Statul asigură libertatea învăţământuluireligios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui

cult. În şcolile de stat, învăţământul religioseste organizat şi garantat prin lege.

Art. 33: Dreptul la ocrotirea sănătăţii(1)Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.

prin învăţământul superior, precum şi prinalte forme de instrucţie şi de perfecţionare.(2)Învăţământul de toate gradele sedesfăşoară în limba română. În condiţiilelegii, învăţământul se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională.

(3)Dreptul persoanelor aparţinândminorităţilor naţionale de a învăţa limba lormaternă şi dreptul de a putea fi instruite înaceastă limbă sunt garantate; modalităţile deexercitare a acestor drepturi se stabilesc prinlege.

(4)Învăţământul de stat este gratuit, potrivitlegii. Statul acordă burse sociale de studiicopiilor şi tinerilor proveniţi din familiidefavorizate şi celor instituţionalizaţi, încondiţiile legii.(5)Învăţământul de toate gradele se

desfăşoară în unităţi de stat, particulare şiconfesionale, în condiţiile legii.(6)Autonomia universitară este garantată.(7)Statul asigură libertatea învăţământuluireligios, potrivit cerinţelor specifice fiecăruicult. În şcolile de stat, învăţământul religioseste organizat şi garantat prin lege.

Art. 33: Accesul la cultură(1)Accesul la cultură este garantat, încondiţiile legii.(2)Libertatea persoanei de a-şi dezvoltaspiritualitatea şi de a accede la valorile

culturii naţionale şi universale nu poate fi îngrădită.(3)Statul trebuie să asigure păstrareaidentităţii spirituale, sprijinirea culturiinaţionale, stimularea artelor, protejarea şiconservarea moştenirii culturale, dezvoltareacreativităţii contemporane, promovareavalorilor culturale şi artistice ale României înlume.

Art. 34: Dreptul la ocrotireasănătăţii(1)Dreptul la ocrotirea sănătăţii este

garantat.(2)Statul este obligat să ia măsuri pentruasigurarea igienei şi a sănătăţii publice.(3)Organizarea asistenţei medicale şi asistemului de asigurări sociale pentru boală,accidente, maternitate şi recuperare,controlul exercitării profesiilor medicale şi aactivităţilor paramedicale, precum şi altemăsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi

10







(2)Statul este obligat să ia măsuri pentruasigurarea igienei şi a sănătăţii publice.(3)Organizarea asistenţei medicale şi asistemului de asigurări sociale pentru boală,accidente, maternitate şi recuperare, controlulexercitării profesiilor medicale şi a activităţilor

paramedicale, precum şi alte măsuri deprotecţie a sănătăţii fizice şi mentale apersoanei se stabilesc potrivit legii.

Art. 34: Dreptul de vot(1)Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.(2)Nu au drept de vot debilii sau alienaţiimintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele

condamnate, prin hotărâre judecătoreascădefinitivă, la pierderea drepturilor electorale.

Art. 35: Dreptul de a fi ales(1)Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu dreptde vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute înarticolul 16 alineatul (3), dacă nu le esteinterzisă asocierea în partide politice, potrivitarticolului 37 alineatul (3).

(2)Candidaţii trebuie să fi împlinit, până înziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23de ani, pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor

sau în organele locale, şi vârsta de cel puţin 35de ani, pentru a fi aleşi în Senat sau în funcţiade Preşedinte al României.

mentale a persoanei se stabilesc potrivitlegii.

Art. 35: Dreptul la mediu sănătos(1)Statul recunoaşte dreptul oricărei

persoane la un mediu înconjurător sănătos şiechilibrat ecologic.(2)Statul asigură cadrul legislativ pentruexercitarea acestui drept.(3)Persoanele fizice şi juridice au îndatorireade a proteja şi a ameliora mediul

înconjurător.

Art. 36: Dreptul de vot(1)Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de

18 ani, împliniţi până în ziua alegerilorinclusiv.(2)Nu au drept de vot debilii sau alienaţiimintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanelecondamnate, prin hotărâre judecătoreascădefinitivă, la pierderea drepturilor electorale.

Art. 37: Dreptul de a fi ales(1)Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu dreptde vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute

în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le esteinterzisă asocierea în partide politice, potrivitarticolului 40 alineatul (3).(2)Candidaţii trebuie să fi împlinit, până înziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilorsau în organele administraţiei publice locale,vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi

în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de anipentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte alRomâniei.

Art. 38: Dreptul de a fi ales înParlamentul EuropeanÎn condiţiile aderării României la UniuneaEuropeană, cetăţenii români au dreptul de aalege şi de a fi aleşi în Parlamentul European.

Art. 39: Libertatea întrunirilorMitingurile, demonstraţiile, procesiunile sauorice alte întruniri sunt libere şi se potorganiza şi desfăşura numai în mod paşnic,fără nici un fel de arme.

Art. 40: Dreptul de asociere

11








Art. 36: Libertatea întrunirilorMitingurile, demonstraţiile, procesiunile sauorice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza

şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici unfel de arme.

Art. 37: Dreptul de asociere(1)Cetăţenii se pot asocia liber în partidepolitice, în sindicate şi în alte forme deasociere.(2)Partidele sau organizaţiile care, prinscopurile ori prin activitatea lor, militează

împotriva pluralismului politic, a principiilorstatului de drept Ori a suveranităţii, aintegrităţii sau a independenţei României suntneconstituţionale.

(3)Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţiipoporului, magistraţii, membrii activi aiarmatei, poliţiştii şi alte categorii defuncţionari publici stabilite prin lege organică.(4)Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise.

Art. 38: Munca şi protecţia socială amuncii(1)Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit.Alegerea profesiei şi alegerea locului de

muncă sunt libere.(2)Salariaţii au dreptul la protecţia socială amuncii. Măsurile de protecţie privescsecuritatea şi igiena muncii, regimul de muncăal femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariuminim pe economie, repaosul săptămânal,concediul de odihnă plătit, prestarea muncii încondiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.

(3)Durata normală a zilei de lucru este, înmedie, de cel mult 8 ore.(4)La muncă egală, femeile au salariu egal cu

bărbaţii.(5)Dreptul la negocieri colective în materie demuncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilorcolective sunt garantate.

Art. 39: Interzicerea muncii forţate(1)Munca forţată este interzisă.(2)Nu constituie muncă forţată:

(1)Cetăţenii se pot asocia liber în partidepolitice, în sindicate, în patronate şi în alteforme de asociere.(2)Partidele sau organizaţiile care, prinscopurile ori prin activitatea lor, militează

împotriva pluralismului politic, a principiilor

statului de drept ori a suveranităţii, aintegrităţii sau a independenţei Românieisunt neconstituţionale.(3)Nu pot face parte din partide politice

judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţiipoporului, magistraţii, membrii activi aiarmatei, poliţiştii şi alte categorii defuncţionari publici stabilite prin legeorganică.(4)Asociaţiile cu caracter secret suntinterzise.

Art. 41: Munca şi protecţia socială a

muncii(1)Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit.Alegerea profesiei, a meseriei sau aocupaţiei, precum şi a locului de muncă esteliberă.(2)Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţiesocială. Acestea privesc securitatea şisănătatea salariaţilor, regimul de muncă alfemeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariuminim brut pe ţară, repausul săptămânal,concediul de odihnă plătit, prestarea muncii

în condiţii deosebite sau speciale, formareaprofesională, precum şi alte situaţii specifice,

stabilite prin lege.(3)Durata normală a zilei de lucru este, înmedie, de cel mult 8 ore.(4)La muncă egală, femeile au salariu egalcu bărbaţii.(5)Dreptul la negocieri colective în materiede muncă şi caracterul obligatoriu alconvenţiilor colective sunt garantate.

Art. 42: Interzicerea muncii forţate(1)Munca forţată este interzisă.(2)Nu constituie muncă forţată:

a)activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlormilitare, precum şi cele desfăşurate, potrivitlegii, în locul acestora, din motive religioasesau de conştiinţă;b)munca unei persoane condamnate,prestată în condiţii normale, în perioada dedetenţie sau de libertate condiţionată;c)prestaţiile impuse în situaţia creată decalamităţi ori de alt pericol, precum şi cele

12







a)serviciul cu caracter militar sau activităţiledesfăşurate în locul acestuia de cei care,potrivit legii, nu prestează serviciul militarobligatoriu din motive religioase;b)munca unei persoane condamnate, prestată

în condiţii normale, în perioada de detenţie sau

de libertate condiţionată;c)prestaţiile impuse în situaţia creată decalamităţi ori de alt pericol, precum şi celecare fac parte din obligaţiile civile normalestabilite de lege.

Art. 40: Dreptul la grevă(1)Salariaţii au dreptul la grevă pentruapărarea intereselor profesionale, economiceşi sociale.(2)Legea stabileşte condiţiile şi limiteleexercitării acestui drept, precum şi garanţiilenecesare asigurării serviciilor esenţiale pentru

societate.

Art. 41:Protecţia proprietăţii private

(1)Dreptul de proprietate, precum şi creanţeleasupra statului, sunt garantate. Conţinutul şilimitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.(2)Proprietatea privată este ocrotită în modegal de lege, indiferent de titular. Cetăţeniistrăini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul deproprietate asupra terenurilor.

(3)Nimeni nu poate fi expropriat decât pentruo cauză de utilitate publică, stabilită potrivitlegii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(4)Pentru lucrări de interes general,autoritatea publică poate folosi subsoluloricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de adespăgubi proprietarul pentru daunele adusesolului, plantaţiilor sau construcţiilor, precumşi pentru alte daune imputabile autorităţii.(5)Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi(4) se stabilesc de comun acord cu proprietarul

care fac parte din obligaţiile civile normalestabilite de lege.

Art. 43: Dreptul la grevă(1)Salariaţii au dreptul la grevă pentruapărarea intereselor profesionale, economice

şi sociale.(2)Legea stabileşte condiţiile şi limiteleexercitării acestui drept, precum şi garanţiilenecesare asigurării serviciilor esenţialepentru societate.

Art. 44:Dreptul de proprietate privată

(1)Dreptul de proprietate, precum şicreanţele asupra statului, sunt garantate.Conţinutul şi limitele acestor drepturi suntstabilite de lege.(2)Proprietatea privată este garantată şi

ocrotită în mod egal de lege, indiferent detitular. Cetăţenii străini şi apatrizii potdobândi dreptul de proprietate privatăasupra terenurilor numai în condiţiilerezultate din aderarea României la UniuneaEuropeană şi din alte tratate internaţionale lacare România este parte, pe bază dereciprocitate, în condiţiile prevăzute prin legeorganică, precum şi prin moştenire legală.(3)Nimeni nu poate fi expropriat decâtpentru o cauză de utilitate publică, stabilităpotrivit legii, cu dreaptă şi prealabilădespăgubire.

(4)Sunt interzise naţionalizarea sau oricealte măsuri de trecere silită în proprietatepublică a unor bunuri pe baza apartenenţeisociale, etnice, religioase, politice sau de altănatură discriminatorie a titularilor.(5)Pentru lucrări de interes general,autoritatea publică poate folosi subsoluloricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia dea despăgubi proprietarul pentru dauneleaduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor,precum şi pentru alte daune imputabileautorităţii.(6)Despăgubirile prevăzute în alineatele (3)

şi (5) se stabilesc de comun acord cuproprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie.(7)Dreptul de proprietate obligă larespectarea sarcinilor privind protecţiamediului şi asigurarea bunei vecinătăţi,precum şi la respectarea celorlalte sarcinicare, potrivit legii sau obiceiului, revinproprietarului.

13







sau, în caz de divergenţă, prin justiţie.(6)Dreptul de proprietate obligă larespectarea sarcinilor privind protecţiamediului şi asigurarea bunei vecinătăţi,precum şi la respectarea celorlalte sarcinicare, potrivit legii sau obiceiului, revin

proprietarului.(7)Averea dobândită licit nu poate ficonfiscată. Caracterul licit al dobândirii seprezumă.(8)Bunurile destinate, folosite sau rezultatedin infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscatenumai în condiţiile legii.

Art. 42: Dreptul la moştenireDreptul la moştenire este garantat.

Art. 43: Nivelul de trai(1)Statul este obligat să ia măsuri dedezvoltare economică şi de protecţie socială,de natură să asigure cetăţenilor un nivel detrai decent.

(2)Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediude maternitate plătit, la asistenţă medicală înunităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şila alte forme de asistenţă socială prevăzute delege.

Art. 44: Familia(1)Familia se întemeiază pe căsătoria liberconsimţită între soţi, pe egalitatea acestora şipe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asiguracreşterea, educaţia şi instruirea copiilor.(2)Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de

nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege.Căsătoria religioasă poate fi celebratănumai după căsătoria civilă.(3)Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţalegii cu cei din căsătorie.

Art. 45: Protecţia copiilor şi atinerilor(1)Copiii şi tinerii se bucură de un regim

(8)Averea dobândită licit nu poate ficonfiscată. Caracterul licit al dobândirii seprezumă.(9)Bunurile destinate, folosite sau rezultatedin infracţiuni ori contravenţii pot ficonfiscate numai în condiţiile legii.

Art. 45: Libertatea economicăAccesul liber al persoanei la o activitateeconomică, libera iniţiativă şi exercitareaacestora în condiţiile legii sunt garantate.

Art. 46: Dreptul la moştenireDreptul la moştenire este garantat.

Art. 47: Nivelul de trai(1)Statul este obligat să ia măsuri dedezvoltare economică şi de protecţie socială,de natură să asigure cetăţenilor un nivel detrai decent.(2)Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediude maternitate plătit, la asistenţă medicală înunităţile sanitare de stat, la ajutor de şomajşi la alte forme de asigurări sociale publicesau private, prevăzute de lege. Cetăţenii audreptul şi la măsuri de asistenţă socială,potrivit legii.

Art. 48: Familia(1)Familia se întemeiază pe căsătoria liberconsimţită între soţi, pe egalitatea acestoraşi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de aasigura creşterea, educaţia şi instruireacopiilor.(2)Condiţiile de încheiere, de desfacere şi denulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege.Căsătoria religioasă poate ficelebrată numai după căsătoria civilă.(3)Copiii din afara căsătoriei sunt egali înfaţa legii cu cei din căsătorie.

Art. 49: Protecţia copiilor şi atinerilor(1)Copiii şi tinerii se bucură de un regim

special de protecţie şi de asistenţă înrealizarea drepturilor lor.(2)Statul acordă alocaţii pentru copii şiajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav oricu handicap. Alte forme de protecţie socialăa copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege.(3)Exploatarea minorilor, folosirea lor înactivităţi care le-ar dăuna sănătăţii,moralităţii sau care le-ar pune în primejdieviaţa ori dezvoltarea normală sunt interzise.

14











special de protecţie şi de asistenţă înrealizarea drepturilor lor.(2)Stalul acordă alocaţii de stat pentru copii şiajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav orihandicapat. Alte forme de protecţie socială acopiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege.

(3)Exploatarea minorilor, folosirea lor înactivităţi care le-ar dăuna sănătăţii, moralităţiisau care le-ar pune în primejdie viaţa oridezvoltarea normală sunt interzise.(4)Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fiangajaţi ca salariaţi.

(5)Autorităţile publice au obligaţia săcontribuie la asigurarea condiţiilor pentruparticiparea liberă a tinerilor la viaţa politică,socială, economică, culturală şi sportivă a ţării.

Art. 46: Protecţia persoanelorhandicapatePersoanele handicapate se bucură de protecţiespecială. Statul asigură realizarea unei politicinaţionale de prevenire, de tratament, dereadaptare, de învăţământ, de instruire şi deintegrare socială a handicapaţilor, respectânddrepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şitutorilor.

Art. 47: Dreptul de petiţionare(1)Cetăţenii au dreptul să se adresezeautorităţilor publice prin petiţii formulatenumai în numele semnatarilor.(2)Organizaţiile legal constituite au dreptul săadreseze petiţii exclusiv în numele colectivelorpe care le reprezintă.(3)Exercitarea dreptului de petiţionare estescutită de taxă.(4)Autorităţile publice au obligaţia sărăspundă la petiţii în termenele şi în condiţiilestabilite potrivit legii.

Art. 48: Dreptul persoanei vătămate de oautoritate publică

(1)Persoana vătămată într-un drept al său deo autoritate publică, printr-un act administrativsau prin nesoluţionarea în termenul legal aunei cereri, este îndreptăţită să obţină,recunoaşterea dreptului pretins, anulareaactului şi repararea pagubei.

(2)Condiţiile şi limitele exercitării acestuidrept se stabilesc prin lege organică.

(4)Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fiangajaţi ca salariaţi.(5)Autorităţile publice au obligaţia săcontribuie la asigurarea condiţiilor pentruparticiparea liberă a tinerilor la viaţa politică,socială, economică, culturală şi sportivă a

ţării.

Art. 50: Protecţia persoanelor cuhandicapPersoanele cu handicap se bucură deprotecţie specială. Statul asigură realizareaunei politici naţionale de egalitate a şanselor,de prevenire şi de tratament alehandicapului, în vederea participării efectivea persoanelor cu handicap în viaţacomunităţii, respectând drepturile şi

îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor.

Art. 51: Dreptul de petiţionare(1)Cetăţenii au dreptul să se adresezeautorităţilor publice prin petiţii formulatenumai în numele semnatarilor.(2)Organizaţiile legal constituite au dreptulsă adreseze petiţii exclusiv în numelecolectivelor pe care le reprezintă.(3)Exercitarea dreptului de petiţionare estescutită de taxă.(4)Autorităţile publice au obligaţia sărăspundă la petiţii în termenele şi încondiţiile stabilite potrivit legii.

Art. 52: Dreptul persoanei vătămate deo autoritate publică(1)Persoana vătămată într-un drept al său ori

într-un interes legitim, de o autoritatepublică, printr-un act administrativ sau prinnesoluţionarea în termenul legal a uneicereri, este îndreptăţită să obţinărecunoaşterea dreptului pretins sau ainteresului legitim, anularea actului şirepararea pagubei.(2)Condiţiile şi limitele exercitării acestuidrept se stabilesc prin lege organică.

(3)Statul răspunde patrimonial pentruprejudiciile cauzate prin erorile judiciare.Răspunderea statului este stabilită încondiţiile legii şi nu înlătură răspundereamagistraţilor care şi-au exercitat funcţia curea-credinţă sau gravă neglijenţă.

Art. 53: Restrângerea exerciţiului unordrepturi sau al unor libertăţi

15






(3)Statul răspunde patrimonial, potrivit legii,pentru prejudiciile cauzate prin erorile

judiciare săvârşite în procesele penale.

Art. 49: Restrângerea exerciţiului unordrepturi sau al unor libertăţi(1)Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţipoate fi restrâns numai prin lege şi numai dacăse impune, după caz, pentru: apărareasiguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori amoralei publice, a drepturilor şi a libertăţilorcetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale;prevenirea consecinţelor unei calamităţinaturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.(2)Restrângerea trebuie să fie proporţionalăcu situaţia care a determinat-o şi nu poateatinge existenţa dreptului sau a libertăţii.

CAPITOLUL IIIÎndatoririle fundamentale

Art. 50: Fidelitatea faţă de ţară(1)Fidelitatea faţă de ţară este sacră.(2)Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţiipublice, precum şi militarii, răspund de

îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce lerevin şi, în acest scop, vor depune jurământulcerut de lege.

Art. 51: Respectarea Constituţiei şi alegilorRespectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şia legilor este obligatorie.

(1)Exerciţiul unor drepturi sau al unorlibertăţi poate fi restrâns numai prin lege şinumai dacă se impune, după caz, pentru:apărarea securităţii naţionale, a ordinii, asănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şia libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea

instrucţiei penale; prevenirea consecinţelorunei calamităţi naturale, ale unui dezastru oriale unui sinistru deosebit de grav.(2)Restrângerea poate fi dispusă numai dacăeste necesară într-o societate democratică.Măsura trebuie să fie proporţională cusituaţia care a determinat-o, să fie aplicată înmod nediscriminatoriu şi fără a aduceatingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

CAPITOLUL IIIÎndatoririle fundamentale

Art. 54: Fidelitatea faţă de ţară

(1)Fidelitatea faţă de ţară este sacră.(2)Cetăţenii cărora le sunt încredinţatefuncţii publice, precum şi militarii, răspundde îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce lerevin şi, în acest scop, vor depune jurământulcerut de lege.

Art. 55: Apărarea ţării(1)Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apereRomânia.(2)Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlormilitare se stabilesc prin lege organică.(3)Cetăţenii pot fi încorporaţi de la vârsta de20 de ani şi până la vârsta de 35 de ani, cuexcepţia voluntarilor, în condiţiile legii

16







Art. 52: Apărarea ţării(1)Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apereRomânia.(2)Serviciul militar este obligatoriu pentrubărbaţii, cetăţeni români, care au împlinit

vârsta de 20 de ani, cu excepţia cazurilorprevăzute de lege.(3)Pentru pregătirea în cadrul serviciuluimilitar activ, cetăţenii pot fi încorporaţi până lavârsta de 35 de ani.

Art. 53: Contribuţii financiare(1)Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prinimpozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.(2)Sistemul legal de impuneri trebuie săasigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.(3)Orice alte prestaţii sunt interzise, în afaracelor stabilite prin lege, în situaţiiexcepţionale.

Art. 54: Exercitarea drepturilor şi alibertăţilorCetăţenii români, cetăţenii străini şi apatriziitrebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţileconstituţionale cu bună-credinţă, fără să

încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.

CAPITOLUL IVAvocatul Poporului

Art. 55: Numirea şi rolul(1)Avocatul Poporului este numit de Senat, peo durată de 4 ani, pentru apărarea drepturilorşi a libertăţilor cetăţenilor. Organizarea şifuncţionarea instituţiei Avocatului Poporului sestabilesc prin lege organică.(2)Avocatul Poporului nu poate îndeplini nici oaltă funcţie publică sau privată.

organice.

Art. 56: Contribuţii financiare(1)Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prinimpozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.(2)Sistemul legal de impuneri trebuie să

asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.(3)Orice alte prestaţii sunt interzise, în afaracelor stabilite prin lege, în situaţiiexcepţionale.

Art. 57: Exercitarea drepturilor şi alibertăţilorCetăţenii români, cetăţenii străini şi apatriziitrebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţileconstituţionale cu bună-credinţă, fără să

încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.

CAPITOLUL IVAvocatul Poporului

Art. 58: Numirea şi rolul(1)Avocatul Poporului este numit pe o duratăde 5 ani pentru apărarea drepturilor şilibertăţilor persoanelor fizice. AdjuncţiiAvocatului Poporului sunt specializaţi pedomenii de activitate.(2)Avocatul Poporului şi adjuncţii săi nu pot

îndeplini nici o altă funcţie publică sauprivată, cu excepţia funcţiilor didactice din

învăţământul superior.(3)Organizarea şi funcţionarea instituţieiAvocatul Poporului se stabilesc prin legeorganică.

Art. 59: Exercitarea atribuţiilor(1)Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiiledin oficiu sau la cererea persoanelor lezate îndrepturile şi în libertăţile lor, în limitelestabilite de lege.(2)Autorităţile publice sunt obligate să

17









Art. 56: Exercitarea atribuţiilor

(1)Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiiledin oficiu sau la cererea persoanelor lezate îndrepturile şi în libertăţile lor, în limitelestabilite de lege.(2)Autorităţile publice sunt obligate să asigureAvocatului Poporului sprijinul necesar înexercitarea atribuţiilor sale.

Art. 57: Raportul în faţaParlamentuluiAvocatul Poporului prezintă celor două Camereale Parlamentului rapoarte, anual sau la

cererea acestora. Rapoartele pot conţinerecomandări privind legislaţia sau măsuri dealtă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi alibertăţilor cetăţenilor.

TITLUL IIIAutorităţile publice

CAPITOLUL IParlamentul

Secţiunea 1Organizare şi funcţionare

asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar în exercitarea atribuţiilor sale.

Art. 60: Raportul în faţaParlamentuluiAvocatul Poporului prezintă celor două

Camere ale Parlamentului rapoarte, anualsau la cererea acestora. Rapoartele potconţine recomandări privind legislaţia saumăsuri de altă natură, pentru ocrotireadrepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor.

TITLUL IIIAutorităţile publice

CAPITOLUL IParlamentul

SECŢIUNEA 1Organizare şi funcţionare

Art. 61: Rolul şi structura(1)Parlamentul este organul reprezentativsuprem al poporului român şi unicaautoritate legiuitoare a ţării.(2)Parlamentul este alcătuit din CameraDeputaţilor şi Senat.

Art. 62: Alegerea Camerelor(1)Camera Deputaţilor şi Senatul sunt aleseprin vot universal, egal, direct, secret şi liberexprimat, potrivit legii electorale.(2)Organizaţiile cetăţenilor aparţinândminorităţilor naţionale, care nu întrunesc înalegeri numărul de voturi pentru a fireprezentate în Parlament, au dreptul la câte

18








Art. 58: Rolul şi structura(1)Parlamentul este organul reprezentativsuprem al poporului român şi unica autoritate

legiuitoare a ţării.(2)Parlamentul este alcătuit din CameraDeputaţilor şi Senat.

Art. 59: Alegerea Camerelor(1)Camera Deputaţilor şi Senatul sunt aleseprin vot universal, egal, direct, secret şi liberexprimat, potrivit legii electorale.(2)Organizaţiile cetăţenilor aparţinândminorităţilor naţionale, care nu întrunesc înalegeri numărul de voturi pentru a fireprezentate în Parlament, au dreptul la câte

un loc de deputat, în condiţiile legii electorale.Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fireprezentaţi numai de o singură organizaţie.(3)Numărul deputaţilor şi al senatorilor sestabileşte prin legea electorală, în raport cupopulaţia ţării.

Art. 60: Durata mandatului(1)Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alesepentru un mandat de 4 ani, care poate fiprelungit, prin lege organică, în caz de războisau de catastrofă.(2)Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi

pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 lunide la expirarea mandatului sau de ladizolvarea Parlamentului.(3)Parlamentul nou ales se întruneşte, laconvocarea Preşedintelui României, în cel mult20 de zile de la alegeri.(4)Mandatul Camerelor se prelungeşte până la

întrunirea legală a noului Parlament, înaceastă perioadă nu poate fi revizuităConstituţia şi nu pot fi adoptate, modificatesau abrogate legi organice.

(5)Proiectele de legi sau propunerile

legislative înscrise pe ordinea de zi aParlamentului precedent îşi continuaprocedura în noul Parlament.

Art. 61: Organizarea internă(1)Organizarea şi funcţionarea fiecăreiCamere se stabilesc prin regulament propriu.Resursele financiare ale Camerelor suntprevăzute în bugetele aprobate de acestea.

un loc de deputat, în condiţiile legiielectorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionalepot fi reprezentaţi numai de o singurăorganizaţie.(3)Numărul deputaţilor şi al senatorilor sestabileşte prin legea electorală, în raport cu

populaţia ţării.

Art. 63: Durata mandatului(1)Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alesepentru un mandat de 4 ani, care seprelungeşte de drept în stare de mobilizare,de război, de asediu sau de urgenţă, până la

încetarea acestora.(2)Alegerile pentru Camera Deputaţilor şipentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 lunide la expirarea mandatului sau de ladizolvarea Parlamentului.(3)Parlamentul nou ales se întruneşte, la

convocarea Preşedintelui României, în celmult 20 de zile de la alegeri.(4)Mandatul Camerelor se prelungeşte pânăla întrunirea legală a noului Parlament. Înaceastă perioadă nu poate fi revizuităConstituţia şi nu pot fi adoptate, modificatesau abrogate legi organice.

(5)Proiectele de legi sau propunerilelegislative înscrise pe ordinea de zi aParlamentului precedent îşi continuăprocedura în noul Parlament.

Art. 64: Organizarea internă(1)Organizarea şi funcţionarea fiecăreiCamere se stabilesc prin regulament propriu.Resursele financiare ale Camerelor suntprevăzute în bugetele aprobate de acestea.(2)Fiecare Cameră îşi alege un biroupermanent. Preşedintele Camerei Deputaţilorşi preşedintele Senatului se aleg pe duratamandatului Camerelor. Ceilalţi membri aibirourilor permanente sunt aleşi la începutulfiecărei sesiuni. Membrii birourilorpermanente pot fi revocaţi înainte de

expirarea mandatului.(3)Deputaţii şi senatorii se pot organiza îngrupuri parlamentare, potrivit regulamentuluifiecărei Camere.(4)Fiecare Cameră îşi constituie comisiipermanente şi poate institui comisii deanchetă sau alte comisii speciale. Camerele

îşi pot constitui comisii comune.(5)Birourile permanente şi comisiile

19









(2)Fiecare Cameră îşi alege un biroupermanent. Preşedintele Camerei Deputaţilorşi preşedintele Senatului se aleg pe duratamandatului Camerelor. Ceilalţi membri aibirourilor permanente sunt aleşi la începutulfiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente

pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.(3)Deputaţii şi senatorii se pot organiza îngrupuri parlamentare, potrivit regulamentuluifiecărei Camere.(4)Fiecare Cameră îşi constituie comisiipermanente şi poate institui comisii deanchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşipot constitui comisii comune.(5)Birourile permanente şi comisiileparlamentare se alcătuiesc potrivitconfiguraţiei politice a fiecărei Camere.

Art. 62: Şedinţe comune(1)Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează înşedinţe separate şi în şedinţe comune, înşedinţele comune, lucrările se desfăşoarăpotrivit unui regulament adoptat cu votulmajorităţii deputaţilor şi senatorilor.(2)Camerele se întrunesc în şedinţă comunăpentru:a)primirea mesajului Preşedintelui României;b)aprobarea bugetului de stat şi a bugetuluiasigurărilor sociale de stat;c)declararea mobilizării generale sau parţiale;d)declararea stării de război;

e)suspendarea sau încetarea ostilităţilormilitare;f)examinarea rapoartelor Consiliului Supremde Apărare a Ţării şi ale Curţii de Conturi;g)numirea, la propunerea PreşedinteluiRomâniei, a directorului Serviciului Român deInformaţii şi exercitarea controlului asupraactivităţii acestui serviciu;h) îndeplinirea altor atribuţii care, potrivitConstituţiei sau regulamentului, se exercită înşedinţă comună.

Art. 63: Sesiuni(1)Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc

în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune

parlamentare se alcătuiesc potrivitconfiguraţiei politice a fiecărei Camere.

Art. 65: Şedinţele Camerelor(1)Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează înşedinţe separate.

(2)Camerele îşi desfăşoară lucrările şi înşedinţe comune, potrivit unui regulamentadoptat cu votul majorităţii deputaţilor şisenatorilor, pentru:a)primirea mesajului Preşedintelui României;b)aprobarea bugetului de stat şi a bugetuluiasigurărilor sociale de stat;c)declararea mobilizării totale sau parţiale;d)declararea stării de război;e)suspendarea sau încetarea ostilităţilormilitare;f)aprobarea strategiei naţionale de apărare aţării;

g)examinarea rapoartelor Consiliului Supremde Apărare a Ţării;h)numirea, la propunerea PreşedinteluiRomâniei, a directorilor serviciilor deinformaţii şi exercitarea controlului asupraactivităţii acestor servicii;i)numirea Avocatului Poporului;

j)stabilirea statutului deputaţilor şi alsenatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi acelorlalte drepturi ale acestora;k) îndeplinirea altor atribuţii care, potrivitConstituţiei sau regulamentului, se exercită

în şedinţă comună.

Art. 66: Sesiuni(1)Camera Deputaţilor şi Senatul se

întrunesc în două sesiuni ordinare pe an.Prima sesiune începe în luna februarie şi nupoate depăşi sfârşitul lunii iunie. A douasesiune începe în luna septembrie şi nupoate depăşi sfârşitul lunii decembrie.(2)Camera Deputaţilor şi Senatul se

întrunesc şi în sesiuni extraordinare, lacererea Preşedintelui României, a birouluipermanent al fiecărei Camere ori a cel puţino treime din numărul deputaţilor sau alsenatorilor.(3)Convocarea Camerelor se face depreşedinţii acestora.

Art. 67: Actele juridice şi cvorumullegalCamera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi,hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţiimembrilor.

20




începe în luna februarie şi nu poate depăşisfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe înluna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitullunii decembrie.(2)Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunescşi în sesiuni extraordinare, la cererea

Preşedintelui României, a biroului permanental fiecărei Camere ori a cel puţin o treime dinnumărul deputaţilor sau al senatorilor.(3)Convocarea Camerelor se face depreşedinţii acestora.

Art. 64: Actele juridice şi cvorumullegalCamera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi,hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţiimembrilor.

Art. 65: Caracterul public al

şedinţelor(1)Şedinţele celor două Camere sunt publice.(2)Camerele pot hotărî ca anumite şedinţe săfie secrete.

Secţiunea 2Statutul deputaţilor şi al senatorilor

Art. 66: Mandatul reprezentativ(1)În exercitarea mandatului, deputaţii şisenatorii sunt în serviciul poporului.

(2)Orice mandat imperativ este nul.

Art. 67: Mandatul deputaţilor şi alsenatorilor(1)Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiulmandatului la data întrunirii legale a Camereidin care fac parte, sub condiţia validării.

(2)Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelornou alese sau în, caz de demisie, de pierdere adrepturilor electorale, de incompatibilitate oride deces.

Art. 68: Incompatibilităţi(1)Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, deputatşi senator.(2)Calitatea de deputat sau de senator esteincompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii

Art. 68: Caracterul public alşedinţelor(1)Şedinţele celor două Camere sunt publice.(2)Camerele pot hotărî ca anumite şedinţesă fie secrete.

SECŢIUNEA 2Statutul deputaţilor şi al senatorilor

Art. 69: Mandatul reprezentativ(1)În exercitarea mandatului, deputaţii şisenatorii sunt în serviciul poporului.(2)Orice mandat imperativ este nul.

Art. 70: Mandatul deputaţilor şi alsenatorilor(1)Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiulmandatului la data întrunirii legale a Camerei

din care fac parte, sub condiţia validăriialegerii şi a depunerii jurământului.

Jurământul se stabileşte prin lege organică.(2)Calitatea de deputat sau de senator

încetează la data întrunirii legale aCamerelor nou alese sau în caz de demisie,de pierdere a drepturilor electorale, deincompatibilitate ori de deces.

Art. 71: Incompatibilităţi(1)Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp,deputat şi senator.(2)Calitatea de deputat sau de senator este

incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţiipublice de autoritate, cu excepţia celei demembru al Guvernului.(3)Alte incompatibilităţi se stabilesc prin legeorganică.

Art. 72: Imunitatea parlamentară(1)Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi larăspundere juridică pentru voturile saupentru opiniile politice exprimate înexercitarea mandatului.(2)Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şitrimişi în judecată penală pentru fapte carenu au legătură cu voturile sau cu opiniilepolitice exprimate în exercitarea mandatului,dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sauarestaţi fără încuviinţarea Camerei din carefac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şitrimiterea în judecată penală se pot facenumai de către Parchetul de pe lângă ÎnaltaCurte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de

judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi

21












publice de autoritate, cu excepţia celei demembru al Guvernului.(3)Alte incompatibilităţi se stabilesc prin legeorganică.

Art. 69: Imunitatea parlamentară

(1)Deputatul sau senatorul nu poate fi reţinut,arestat, percheziţionat sau trimis în judecată,penală ori contravenţională, fără încuviinţareaCamerei din care face parte, după ascultareasa. Competenţa de judecată aparţine CurţiiSupreme de Justiţie.

(2)În caz de infracţiune flagrantă, deputatulsau senatorul poate fi reţinut şi supuspercheziţiei. Ministrul justiţiei va informaneîntârziat, pe preşedintele Camerei asuprareţinerii şi a percheziţiei. În cazul în careCamera sesizată constată că nu există temeipentru reţinere, va dispune imediat revocareaacestei măsuri.

Art. 70: Independenţa opiniilorDeputaţii şi senatorii, nu pot fi traşi larăspundere juridică pentru voturile sau pentruopiniile politice exprimate în exercitareamandatului.

Art. 71: Indemnizaţia şi celelaltedrepturiDeputaţii şi senatorii primesc o indemnizaţielunară. Cuantumul indemnizaţiei şi celelaltedrepturi se stabilesc prin lege.

Secţiunea 3

Justiţie.(3)În caz de infracţiune flagrantă, deputaţiisau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşipercheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informaneîntârziat pe preşedintele Camerei asuprareţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care

Camera sesizată constată că nu există temeipentru reţinere, va dispune imediatrevocarea acestei măsuri.

SECŢIUNEA 3

Legiferarea

Art. 73: Categorii de legi(1)Parlamentul adoptă legi constituţionalelegi organice şi legi ordinare.(2)Legile constituţionale sunt cele derevizuire a Constituţiei.(3)Prin lege organică se reglementează:a)sistemul electoral; organizarea şifuncţionarea Autorităţii ElectoralePermanente;b)organizarea, funcţionarea şi finanţarea

partidelor politice;c)statutul deputaţilor şi al senatorilor,stabilirea indemnizaţiei şi a celorlaltedrepturi ale acestora;d)organizarea şi desfăşurareareferendumului;e)organizarea Guvernului şi a ConsiliuluiSuprem de Apărare a Ţării;f)regimul stării de mobilizare parţială sautotală a forţelor armate şi al stării de război;

22







Legiferarea

Art. 72: Categorii de legi(1)Parlamentul adoptă legi constituţionale,legi organice şi legi ordinare.

(2)Legile constituţionale sunt cele de revizuirea Constituţiei.(3)Prin lege organică se Reglementează:

a)sistemul electoral;

b)organizarea şi funcţionarea partidelorpolitice;

c)organizarea şi desfăşurarea referendumului;d)organizarea Guvernului şi a ConsiliuluiSuprem de Apărare a Ţării;

e)regimul stării de asediu şi al celei deurgenţă;f)infracţiunile, pedepsele şi regimul executăriiacestora;g)acordarea amnistiei sau a graţierii colective;h)organizarea şi funcţionarea ConsiliuluiSuperior al Magistraturii, a instanţelor

judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţiide Conturi;i)statutul funcţionarilor publici;

j)contenciosul administrativ;k)regimul juridic general al proprietăţii şi almoştenirii;l)regimul general privind raporturile de muncă,sindicatele şi protecţia socială;m)organizarea generală a învăţământului;n)regimul general al cultelor;o)organizarea administraţiei locale, ateritoriului, precum şi regimul general privindautonomia locală;

p)modul de stabilire a zonei economiceexclusive;r)celelalte domenii pentru care, în Constituţie,se prevede adoptarea de legi organice.

g)regimul stării de asediu şi al stării deurgenţă;h)infracţiunile, pedepsele şi regimulexecutării acestora;i)acordarea amnistiei sau a graţieriicolective;

j)statutul funcţionarilor publici;k)contenciosul administrativ;l)organizarea şi funcţionarea ConsiliuluiSuperior al Magistraturii, a instanţelor

judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţiide Conturi;m)regimul juridic general al proprietăţii şi almoştenirii;n)organizarea generală a învăţământului;o)organizarea administraţiei publice locale, ateritoriului, precum şi regimul general privindautonomia locală;p)regimul general privind raporturile de

muncă, sindicatele, patronatele şi protecţiasocială;r)statutul minorităţilor naţionale dinRomânia;s)regimul general al cultelor;t)celelalte domenii pentru care în Constituţiese prevede adoptarea de legi organice.

Art. 74: Iniţiativa legislativă

(1)Iniţiativa legislativă aparţine, după caz,Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unuinumăr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cudrept de vot. Cetăţenii care îşi manifestădreptul la iniţiativă legislativă trebuie săprovină din cel puţin un sfert din judeţeleţării, iar în fiecare din aceste judeţe,respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie săfie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături

în sprijinul acestei iniţiative.(2)Nu pot face obiectul iniţiativei legislativea cetăţenilor problemele fiscale, cele cucaracter internaţional, amnistia şi graţierea.

(3)Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativăprin transmiterea proiectului de lege cătreCamera competentă să îl adopte, ca primăCameră sesizată.(4)Deputaţii, senatorii şi cetăţenii careexercită dreptul la iniţiativă legislativă potprezenta propuneri legislative numai înforma cerută pentru proiectele de legi.(5)Propunerile legislative se supun dezbaterii

23





Art. 73: Iniţiativa legislativă(1)Iniţiativa legislativă aparţine Guvernului,deputaţilor, senatorilor, precum şi unui numărde cel puţin 250.000 de cetăţeni cu drept devot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la

iniţiativă legislativă trebuie să provină din celpuţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecaredin aceste judeţe sau în municipiul Bucureştitrebuie să fie înregistrate, cel puţin 10.000 desemnături în sprijinul acestei iniţiative.(2)Nu pot face obiectul iniţiativei legislative acetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracterinternaţional, amnistia şi graţierea.(3)Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativăprin transmiterea proiectului de lege către unadintre Camere.

(4)Deputaţii, senatorii şi cetăţenii careexercită dreptul la iniţiativă legislativă potprezenta propuneri legislative numai în formacerută pentru proiectele de legi.(5)Propunerile legislative se supun întâiadoptării în Camera în care au fost prezentate.

mai întâi Camerei competente să le adopte,ca primă Cameră sesizată.

Art. 75: Sesizarea Camerelor(1)Se supun spre dezbatere şi adoptareCamerei Deputaţilor, ca primă Cameră

sesizată, proiectele de legi şi propunerilelegislative pentru ratificarea tratatelor sau aaltor acorduri internaţionale şi a măsurilorlegislative ce rezultă din aplicarea acestortratate sau acorduri, precum şi proiectelelegilor organice prevăzute la articolul 31alineatul (5), articolul 40 alineatul (3),articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul(3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l),n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102alineatul (3), articolul 105 alineatul (2),articolul 117 alineatul (3), articolul 118alineatele (2) şi (3), articolul 120 alineatul

(2), articolul 126 alineatele (4) şi (5) şiarticolul 142 alineatul (5). Celelalte proiectede legi sau propuneri legislative se supundezbaterii şi adoptării, ca primă Camerăsesizată, Senatului.(2)Prima Cameră sesizată se pronunţă întermen de 45 de zile. Pentru coduri şi altelegi de complexitate deosebită termenul estede 60 de zile. În cazul depăşirii acestortermene se consideră că proiectele de legisau propunerile legislative au fost adoptate.(3)După adoptare sau respingere de cătreprima Cameră sesizată, proiectul sau

propunerea legislativă se trimite celeilalteCamere care va decide definitiv.(4)În cazul în care prima Cameră sesizatăadoptă o prevedere care, potrivit alineatului(1), intră în competenţa sa decizională,prevederea este definitiv adoptată dacă şicea de-a doua Cameră este de acord. În cazcontrar, numai pentru prevederea respectivă,legea se întoarce la prima Cameră sesizată,care va decide definitiv în procedură deurgenţă.(5)Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la

întoarcerea legii se aplică în mod

corespunzător şi în cazul în care Cameradecizională adoptă o prevedere pentru carecompetenţa decizională aparţine primeiCamere.

Art. 76: Adoptarea legilor şi ahotărârilor(1)Legile organice şi hotărârile privind

24






Art. 74: Adoptarea legilor şi ahotărârilor

(1)Legile organice şi hotărârile privindregulamentele Camerelor se adoptă cu votulmajorităţii membrilor fiecărei Camere.(2)Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cuvotul majorităţii membrilor prezenţi din fiecareCameră.(3)La cererea Guvernului sau din proprieiniţiativă, Parlamentul poate adopta proiectede legi sau propuneri legislative cu procedurăde urgenţă, stabilită potrivit regulamentuluifiecărei Camere.

Art. 75: Trimiterea proiectelor de legişi a propunerilor legislative de la oCameră la cealaltăProiectele de legi sau propunerile legislativeadoptate de una din Camere se trimit celeilalteCamere a Parlamentului. Dacă aceasta dinurmă respinge proiectul de lege saupropunerea legislativă, ele se trimit, pentru onouă dezbatere, Camerei care le-a adoptat. Onouă respingere este definitivă.

regulamentele Camerelor se adoptă cu votulmajorităţii membrilor fiecărei Camere.(2)Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cuvotul majorităţii membrilor prezenţi dinfiecare Cameră.(3)La cererea Guvernului sau din proprie

iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiectede legi sau propuneri legislative cuprocedură de urgenţă, stabilită potrivitregulamentului fiecărei Camere.

Art. 77: Promulgarea legii(1)Legea se trimite, spre promulgare,Preşedintelui României. Promulgarea legii seface în termen de cel mult 20 de zile de laprimire.(2)Înainte de promulgare, Preşedintele poatecere Parlamentului, o singură dată,reexaminarea legii.(3)Dacă Preşedintele a cerut reexaminarealegii ori dacă s-a cerut verificareaconstituţionalităţii ei, promulgarea legii seface în cel mult 10 zile de la primirea legii

25






Art. 76: Medierea(1)Dacă una din Camere adoptă un proiect delege sau o propunere legislativă într-oredactare diferită de cea aprobată de cealaltăCameră, preşedinţii Camerelor vor iniţia, prin

intermediul unei comisii paritare, procedura demediere.(2)În cazul în care comisia nu ajunge la unacord sau dacă una din Camere nu aprobăraportul comisiei de mediere, textele aflate îndivergenţă se supun dezbaterii CamereiDeputaţilor şi Senatului, în şedinţă comună,care vor adopta textul definitiv cu votulmajorităţii prevăzute la articolul 74 alineatele(1) sau (2).

Art. 77: Promulgarea legii(1)Legea se trimite, spre promulgare,Preşedintelui României. Promulgarea legii seface în termen de cel mult 20 de zile de laprimire.(2)Înainte de promulgare, Preşedintele poatecere Parlamentului, o singură dată,reexaminarea legii.(3)Dacă Preşedintele a cerut reexaminarealegii ori dacă s-a cerut verificareaconstituţionalităţii ei, promulgarea legii se face

în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptatedupă reexaminare sau de la primirea decizieiCurţii Constituţionale, prin care i s-a confirmatconstituţionalitatea.

Art. 78: Intrarea în vigoare a legiiLegea se publică în Monitorul Oficial alRomâniei şi intră în vigoare la data publicăriisau la data prevăzută în textul ei.

Art. 79: Consiliul Legislativ(1)Consiliul Legislativ este organ consultativde specialitate al Parlamentului, care avizeazăproiectele de acte normative în vedereasistematizării, unificării şi coordonării întregii

legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţieiRomâniei.(2)Înfiinţarea, organizarea şi funcţionareaConsiliului Legislativ se stabilesc prin legeorganică.

adoptate după reexaminare sau de laprimirea deciziei Curţii Constituţionale, princare i s-a confirmat constituţionalitatea.

Art. 78: Intrarea în vigoare a legiiLegea se publică în Monitorul Oficial al

României şi intră în vigoare la 3 zile de ladata publicării sau la o dată ulterioarăprevăzută în textul ei.

Art. 79: Consiliul Legislativ(1)Consiliul Legislativ este organ consultativde specialitate al Parlamentului, careavizează proiectele de acte normative învederea sistematizării, unificării şicoordonării întregii legislaţii. El ţine evidenţaoficială a legislaţiei României.(2)Înfiinţarea, organizarea şi funcţionareaConsiliului Legislativ se stabilesc prin lege

organică.

CAPITOLUL IIPreşedintele României

Art. 80: Rolul Preşedintelui(1)Preşedintele României reprezintă statulromân şi este garantul independenţeinaţionale, al unităţii şi al integrităţiiteritoriale a ţării.

(2)Preşedintele României veghează larespectarea Constituţiei şi la bunafuncţionare a autorităţilor publice. În acestscop, Preşedintele exercită funcţia demediere între puterile statului, precum şi

între stat şi societate.

Art. 81: Alegerea Preşedintelui(1)Preşedintele României este ales prin vot

26









CAPITOLUL IIPreşedintele României

Art. 80: Rolul Preşedintelui(1)Preşedintele României reprezintă statul

român şi este garantul independenţeinaţionale, al unităţii şi al integrităţii teritorialea tării.(2)Preşedintele României veghează larespectarea Constituţiei şi la buna funcţionarea autorităţilor publice. În acest scop,Preşedintele exercită funcţia de mediere întreputerile statului, precum şi între stat şisocietate.

Art. 81: Alegerea Preşedintelui(1)Preşedintele României este ales prin votuniversal, egal, direct, secret şi liber exprimat.(2)Este declarat ales candidatul care a

întrunit, în primul tur de scrutin, majoritateade voturi ale alegătorilor înscrişi în listeleelectorale.(3)În cazul în care nici unul dintre candidaţi nua întrunit această majoritate, se organizează aldoilea tur de scrutin, între primii doi candidaţistabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute

în primul tur. Este declarat ales candidatulcare a obţinut cel mai mare număr de voturi.

(4)Nici o persoană nu poate îndeplini funcţiade Preşedinte al României decât pentru celmult două mandate. Acestea pot fi şisuccesive.

Art. 82: Validarea mandatului şidepunerea jurământului

universal, egal, direct, secret şi liberexprimat.(2)Este declarat ales candidatul care a

întrunit, în primul tur de scrutin, majoritateade voturi ale alegătorilor înscrişi în listeleelectorale.

(3)În cazul în care nici unul dintre candidaţinu a întrunit această majoritate, seorganizează al doilea tur de scrutin, întreprimii doi candidaţi stabiliţi în ordineanumărului de voturi obţinute în primul tur.Este declarat ales candidatul care a obţinutcel mai mare număr de voturi.(4)Nici o persoană nu poate îndeplini funcţiade Preşedinte al României decât pentru celmult două mandate. Acestea pot fi şisuccesive.

Art. 82: Validarea mandatului şi

depunerea jurământului(1)Rezultatul alegerilor pentru funcţia dePreşedinte al României este validat de CurteaConstituţională.(2)Candidatul a cărui alegere a fost validatădepune în faţa Camerei Deputaţilor şi aSenatului, în şedinţă comună, următorul

jurământ:"Jur să-mi dăruiesc toată puterea şipriceperea pentru propăşirea spirituală şimaterială a poporului român, să respectConstituţia şi legile ţării, să apăr democraţia,drepturile şi libertăţile fundamentale ale

cetăţenilor, suveranitatea, independenţa,unitatea şi integritatea teritorială a României.Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".

Art. 83: Durata mandatului(1)Mandatul Preşedintelui României este de5 ani şi se exercită de la data depunerii

jurământului.(2)Preşedintele României îşi exercitămandatul până la depunerea jurământului dePreşedintele nou ales.(3)Mandatul Preşedintelui României poate fiprelungit, prin lege organică, în caz de război

sau de catastrofă.

Art. 84: Incompatibilităţi şiimunităţi(1)În timpul mandatului, PreşedinteleRomâniei nu poate fi membru al unui partidşi nu poate îndeplini nici o altă funcţiepublică sau privată.(2)Preşedintele României se bucură de

27









(1)Rezultatul alegerilor pentru funcţia dePreşedinte al României este validat de CurteaConstituţională.(2)Candidatul a cărui alegere a fost validată

depune în faţa Camerei Deputaţilor şi aSenatului, în şedinţă comună, următorul

jurământ:"Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi pricepereapentru propăşirea spirituală şi materială apoporului român, să respect Constituţia şilegile ţării, să apăr democraţia, drepturile şilibertăţile fundamentale ale cetăţenilor,suveranitatea, independenţa, unitatea şiintegritatea teritorială a României. Aşa să-miajute Dumnezeu!".

Art. 83: Durata mandatului(1)Mandatul Preşedintelui României este de 4ani şi se exercită de la data depunerii

jurământului.(2)Preşedintele României îşi exercitămandatul până la depunerea jurământului dePreşedintele nou ales.(3)Mandatul Preşedintelui României poate fiprelungit, prin lege organică, în caz de războisau de catastrofă.

Art. 84: Incompatibilităţi şi imunităţi(1)În timpul mandatului, PreşedinteleRomâniei nu poate fi membru al unui partid şinu poate îndeplini nici o altă funcţie publică

sau privată.(2)Preşedintele României se bucură deimunitate. Prevederile articolului 70 se aplică

în mod corespunzător.(3)Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţăcomună, pot hotărî punerea sub acuzare aPreşedintelui României pentru înaltă trădare,cu votul a cel puţin două treimi din număruldeputaţilor şi senatorilor. Competenţa de

judecată aparţine Curţii Supreme de Justiţie, încondiţiile legii. Preşedintele este demis dedrept la data rămânerii definitive a hotărârii decondamnare.

Art. 85: Numirea Guvernului(1)Preşedintele României desemnează uncandidat pentru funcţia de prim-ministru, şinumeşte Guvernul pe baza votului de

încredere acordat de Parlament.(2)În caz de remaniere guvernamentală saude vacanţă a postului, Preşedintele revocă şinumeşte, la propunerea primului-ministru, pe

imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul(1) se aplică în mod corespunzător.

Art. 85: Numirea Guvernului(1)Preşedintele României desemnează uncandidat pentru funcţia de prim-ministru şinumeşte Guvernul pe baza votului de

încredere acordat de Parlament.(2)În caz de remaniere guvernamentală saude vacanţă a postului, Preşedintele revocă şinumeşte, la propunerea primului-ministru, peunii membri ai Guvernului.(3)Dacă prin propunerea de remaniere seschimbă structura sau compoziţia politică aGuvernului, Preşedintele României va puteaexercita atribuţia prevăzută la alineatul (2)numai pe baza aprobării Parlamentului,acordată la propunerea primului-ministru.

Art. 86: Consultarea GuvernuluiPreşedintele României poate consultaGuvernul cu privire la probleme urgente şi deimportanţă deosebită.

Art. 87: Participarea la şedinţeleGuvernului(1)Preşedintele României poate lua parte laşedinţele Guvernului în care se dezbatprobleme de interes naţional privind politicaexternă, apărarea ţării, asigurarea ordinii

publice şi, la cererea primului-ministru, înalte situaţii.(2)Preşedintele României prezideazăşedinţele Guvernului la care participă.

Art. 88: MesajePreşedintele României adreseazăParlamentului mesaje cu privire laprincipalele probleme politice ale naţiunii.

28










unii membri ai Guvernului.

Art. 86: Consultarea Guvernului

Preşedintele României poate consultaGuvernul cu privire la probleme urgente şi deimportanţă deosebită.

Art. 87: Participarea la şedinţeleGuvernului(1)Preşedintele României poate lua parte laşedinţele Guvernului în care se dezbatprobleme de interes naţional privind politicaexternă, apărarea ţării, asigurarea ordiniipublice şi, la cererea primului-ministru, în altesituaţii.(2)Preşedintele României prezidează şedinţeleGuvernului la care participă.

Art. 88: Mesaje

Preşedintele României adreseazăParlamentului mesaje cu privire la principaleleprobleme politice ale naţiunii.

Art. 89: Dizolvarea Parlamentului(1)După consultarea preşedinţilor celor douăCamere şi a liderilor grupurilor parlamentare,Preşedintele României poate să dizolveParlamentul, dacă acesta nu a acordat votulde încredere pentru formarea Guvernului întermen de 60 de zile de la prima solicitare şinumai după respingerea a cel puţin douăsolicitări de învestitură.

(2)În cursul unui an, Parlamentul poate fidizolvat o singură dată.(3)Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele6 luni ale mandatului Preşedintelui României şinici în timpul stării de asediu sau al stării deurgenţă.

Art. 90: ReferendumulPreşedintele României, după consultarea

Art. 89: Dizolvarea Parlamentului(1)După consultarea preşedinţilor celor douăCamere şi a liderilor grupurilor parlamentare,Preşedintele României poate să dizolveParlamentul, dacă acesta nu a acordat votul

de încredere pentru formarea Guvernului întermen de 60 de zile de la prima solicitare şinumai după respingerea a cel puţin douăsolicitări de învestitură.(2)În cursul unui an, Parlamentul poate fidizolvat o singură dată.(3)Parlamentul nu poate fi dizolvat înultimele 6 luni ale mandatului PreşedinteluiRomâniei şi nici în timpul stării de mobilizare,de război, de asediu sau de urgenţă.

Art. 90: ReferendumulPreşedintele României, după consultarea

Parlamentului, poate cere poporului să-şiexprime, prin referendum, voinţa cu privire laprobleme de interes naţional.

Art. 91: Atribuţii în domeniulpoliticii externe(1)Preşedintele încheie tratate internaţionale

în numele României, negociate de Guvern, şile supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şiacorduri internaţionale se încheie, se aprobăsau se ratifică potrivit procedurii stabilite prinlege.

(2)Preşedintele, la propunerea Guvernului,acreditează şi recheamă reprezentanţiidiplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea,desfiinţarea sau schimbarea ranguluimisiunilor diplomatice.

(3)Reprezentanţii diplomatici ai altor statesunt acreditaţi pe lângă PreşedinteleRomâniei.

Art. 92: Atribuţii în domeniulapărării(1)Preşedintele României este comandantulforţelor armate şi îndeplineşte funcţia depreşedinte al Consiliului Suprem de Apărarea Ţării.(2)El poate declara, cu aprobarea prealabilăa Parlamentului, mobilizarea parţială sautotală a forţelor armate. Numai în cazuriexcepţionale, hotărârea Preşedintelui sesupune ulterior aprobării Parlamentului, încel mult 5 zile de la adoptare.

29











Parlamentului, poate cere poporului să-şiexprime, prin referendum, voinţa cu privire laprobleme de interes naţional.

Art. 91: Atribuţii în domeniul politiciiexterne

(1)Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şile supune spre ratificare Parlamentului, întermen de 60 de zile.

(2)Preşedintele, la propunerea Guvernului,acreditează şi recheamă reprezentanţiidiplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea,desfiinţarea sau schimbarea ranguluimisiunilor diplomatice.

(3)Reprezentanţii diplomatici ai altor statesunt acreditaţi pe lângă PreşedinteleRomâniei.

Art. 92: Atribuţii în domeniul apărării(1)Preşedintele României este comandantulforţelor armate şi îndeplineşte funcţia depreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a

Ţării.(2)El poate declara, cu aprobarea prealabilă aParlamentului, mobilizarea parţială sau

generală a forţelor armate. Numai în cazuriexcepţionale, hotărârea Preşedintelui sesupune ulterior aprobării Parlamentului, în celmult 5 zile de la adoptare.(3)În caz de agresiune armată îndreptată

împotriva ţării, Preşedintele României iamăsuri pentru respingerea agresiunii şi leaduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului,printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află însesiune, el se convoacă de drept în 24 de orede la declanşarea agresiunii.

Art. 93: Măsuri excepţionale(1)Preşedintele României instituie, potrivitlegii, starea de asediu sau starea de urgenţă,

în întreaga ţară ori în unele localităţi, şi solicită

(3)În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României iamăsuri pentru respingerea agresiunii şi leaduce neîntârziat la cunoştinţăParlamentului, printr-un mesaj. DacăParlamentul nu se află în sesiune, el se

convoacă de drept în 24 de ore de ladeclanşarea agresiunii.(4)În caz de mobilizare sau de războiParlamentul îşi continuă activitatea pe toatădurata acestor stări, iar dacă nu se află însesiune, se convoacă de drept în 24 de orede la declararea lor.

Art. 93: Măsuri excepţionale(1)Preşedintele României instituie, potrivitlegii, starea de asediu sau starea de urgenţă

în întreaga ţară ori în unele unităţiadministrativ-teritoriale şi solicită

Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.(2)Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, else convoacă de drept în cel mult 48 de orede la instituirea stării de asediu sau a stăriide urgenţă şi funcţionează pe toată durataacestora.

Art. 94: Alte atribuţiiPreşedintele României îndeplineşte şiurmătoarele atribuţii:a)conferă decoraţii şi titluri de onoare;b)acordă gradele de mareşal, de general şi

de amiral;c)numeşte în funcţii publice, în condiţiileprevăzute de lege;d)acordă graţierea individuală.

Art. 95: Suspendarea din funcţie(1)În cazul săvârşirii unor fapte grave princare încalcă prevederile Constituţiei,Preşedintele României poate fi suspendat dinfuncţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, înşedinţă comună, cu votul majorităţiideputaţilor şi senatorilor, după consultareaCurţii Constituţionale. Preşedintele poate daParlamentului explicaţii cu privire la faptelece i se impută.(2)Propunerea de suspendare din funcţiepoate fi iniţiată de cel puţin o treime dinnumărul deputaţilor şi senatorilor şi seaduce, neîntârziat, la cunoştinţă

30









Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.(2)Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, else convoacă de drept în cel mult 48 de ore dela instituirea stării de asediu sau a stării deurgenţă şi funcţionează pe toată durata

acestora.

Art. 94: Alte atribuţiiPreşedintele României îndeplineşte şiurmătoarele atribuţii:a)conferă decoraţii şi titluri de onoare;b)acordă gradele de mareşal, de general şi deamiral;c)numeşte în funcţii publice, în condiţiileprevăzute de lege;d)acordă graţierea individuală.

Art. 95: Suspendarea din funcţie(1)În cazul săvârşirii unor fapte grave princare încalcă prevederile Constituţiei;Preşedintele României poate fi suspendat dinfuncţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, înşedinţă comună, cu votul majorităţiideputaţilor şi senatorilor, după consultareaCurţii Constituţionale. Preşedintele poate daParlamentului explicaţii cu privire la faptele cei se impută.

(2)Propunerea de suspendare din funcţiepoate fi iniţiată de cel puţin o treime dinnumărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce,neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.(3)Dacă propunerea de suspendare dinfuncţie este aprobată, în cel mult 30 de zile seorganizează un referendum pentru demitereaPreşedintelui.

Preşedintelui.(3)Dacă propunerea de suspendare dinfuncţie este aprobată, în cel mult 30 de zilese organizează un referendum pentrudemiterea Preşedintelui.

Art. 96: Punerea sub acuzare(1)Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţăcomună, cu votul a cel puţin două treimi dinnumărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a PreşedinteluiRomâniei pentru înaltă trădare.(2)Propunerea de punere sub acuzare poatefi iniţiată de majoritatea deputaţilor şisenatorilor şi se aduce, neîntârziat, lacunoştinţă Preşedintelui României pentru aputea da explicaţii cu privire la faptele ce i seimpută.(3)De la data punerii sub acuzare şi până la

data demiterii Preşedintele este suspendatde drept.(4)Competenţa de judecată aparţine ÎnalteiCurţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele estedemis de drept la data rămânerii definitive ahotărârii de condamnare.

Art. 97: Vacanţa funcţiei(1)Vacanţa funcţiei de Preşedinte alRomâniei intervine în caz de demisie, dedemitere din funcţie, de imposibilitatedefinitivă a exercitării atribuţiilor sau dedeces.

(2)În termen de 3 luni de la data la care aintervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte alRomâniei, Guvernul va organiza alegeripentru un nou Preşedinte.

Art. 98: Interimatul funcţiei(1)Dacă funcţia de Preşedinte devinevacantă ori dacă Preşedintele este suspendat

din funcţie sau dacă se află în imposibilitatetemporară de a-şi exercita atribuţiile,interimatul se asigură, în ordine, depreşedintele Senatului sau de preşedinteleCamerei Deputaţilor.(2)Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nupot fi exercitate pe durata interimatuluifuncţiei prezidenţiale.

31








Art. 96: Vacanţa funcţiei(1)Vacanţa funcţiei de Preşedinte al Românieiintervine în caz de demisie, de demitere dinfuncţie, de imposibilitate definitivă a exercităriiatribuţiilor sau de deces.(2)În termen de 3 luni de la data la care aintervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte alRomâniei, Guvernul va organiza alegeri pentruun nou Preşedinte.

Art. 97: Interimatul funcţiei(1)Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantăori dacă Preşedintele este suspendat dinfuncţie sau dacă se află în imposibilitatetemporară de a-şi exercita atribuţiile,interimatul se asigură, în ordine, depreşedintele Senatului sau de preşedintele

Camerei Deputaţilor.(2)Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nupot fi exercitate pe durata interimatuluifuncţiei prezidenţiale.

Art. 98: Răspunderea preşedinteluiinterimarDacă persoana care asigură interimatulfuncţiei de Preşedinte al României săvârşeştefapte grave, prin care se încalcă prevederileConstituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul97.

Art. 99: Actele Preşedintelui(1)În exercitarea atribuţiilor sale, PreşedinteleRomâniei emite decrete care se publică înMonitorul Oficial al României. Nepublicareaatrage inexistenţa decretului.(2)Decretele emise de Preşedintele României

în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute înarticolul 91 alineatele (1) şi (2), articolul 92

Art. 99: Răspunderea preşedinteluiinterimarDacă persoana care asigură interimatulfuncţiei de Preşedinte al României săvârşeştefapte grave, prin care se încalcă prevederile

Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul98.

Art. 100: Actele Preşedintelui(1)În exercitarea atribuţiilor sale,Preşedintele României emite decrete care sepublică în Monitorul Oficial al României.Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.(2)Decretele emise de Preşedintele României

în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute înarticolul 91 alineatele (1) şi (2), articolul 92alineatele (2) şi (3), articolul 93 alineatul (1)şi articolul 94 literele a), b) şi d) se

contrasemnează de primul-ministru.

Art. 101: Indemnizaţia şi celelaltedrepturiIndemnizaţia şi celelalte drepturi alePreşedintelui României se stabilesc prin lege.

CAPITOLUL IIIGuvernul

Art. 102: Rolul şi structura(1)Guvernul, potrivit programului său deguvernare acceptat de Parlament, asigurărealizarea politicii interne şi externe a ţării şiexercită conducerea generală a

32











alineatele (2) şi (3), articolul 93 alineatul (1) şiarticolul 94 literele a), b) şi d) secontrasemnează de primul-ministru.

Art. 100: Indemnizaţia şi celelalte

drepturiIndemnizaţia şi celelalte drepturi alePreşedintelui României se stabilesc prin lege.

CAPITOLUL IIIGuvernul

Art. 101: Rolul şi structura(1)Guvernul, potrivit programului său deguvernare acceptat de Parlament, asigurărealizarea politicii interne şi externe a ţării şiexercită conducerea generală a administraţieipublice.(2)În îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernulcooperează cu organismele sociale interesate.(3)Guvernul este alcătuit din prim-ministru,miniştri şi alţi membri stabiliţi prin legeorganică.

Art. 102: Învestitura

(1)Preşedintele României desemnează uncandidat pentru funcţia de prim-ministru, înurma consultării partidului care aremajoritatea absolută în Parlament ori, dacă nuexistă o asemenea majoritate, a partidelorreprezentate în Parlament.(2)Candidatul pentru funcţia de prim-ministruva cere, în termen de 10 zile de la desemnare,votul de încredere al Parlamentului asupra

administraţiei publice.(2)În îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernulcooperează cu organismele socialeinteresate.(3)Guvernul este alcătuit din prim-ministru,miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege

organică.

Art. 103: Învestitura(1)Preşedintele României desemnează uncandidat pentru funcţia de prim-ministru, înurma consultării partidului care aremajoritatea absolută în Parlament ori, dacănu există o asemenea majoritate, apartidelor reprezentate în Parlament.(2)Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de ladesemnare, votul de încredere alParlamentului asupra programului şi a

întregii liste a Guvernului.(3)Programul şi lista Guvernului se dezbat deCamera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţăcomună. Parlamentul acordă încredereGuvernului cu votul majorităţii deputaţilor şisenatorilor.

Art. 104: Jurământul de credinţă(1)Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membriai Guvernului vor depune individual, în faţaPreşedintelui României, jurământul de laarticolul 82.(2)Guvernul în întregul său şi fiecare

membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.

Art. 105: Incompatibilităţi(1)Funcţia de membru al Guvernului esteincompatibilă cu exercitarea altei funcţiipublice de autoritate, cu excepţia celei dedeputat sau de senator. De asemenea, eaeste incompatibilă cu exercitarea unei funcţiide reprezentare profesională salarizate încadrul organizaţiilor cu scop comercial.

(2)Alte incompatibilităţi se stabilesc prin legeorganică.

Art. 106: Încetarea funcţiei demembru al GuvernuluiFuncţia de membru al Guvernului încetează

în urma demisiei, a revocării, a pierderiidrepturilor electorale, a stării deincompatibilitate, a decesului, precum şi în

33










programului şi a întregii liste a Guvernului.(3)Programul şi lista Guvernului se dezbat deCamera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţăcomună. Parlamentul acordă încredereGuvernului cu votul majorităţii deputaţilor şisenatorilor.

Art. 103: Jurământul de credinţă(1)Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membriai Guvernului vor depune individual, în faţaPreşedintelui României, Jurământul de laarticolul 82.(2)Guvernul în întregul său şi fiecare membru

în parte îşi exercită mandatul, începând de ladata depunerii jurământului.

Art. 104: Incompatibilităţi(1)Funcţia de membru al Guvernului esteincompatibilă cu exercitarea altei funcţiipublice de autoritate, cu excepţia celei dedeputat sau de senator. De asemenea, ea esteincompatibilă cu exercitarea unei funcţii dereprezentare profesională salarizate în cadrulorganizaţiilor cu scop comercial.

(2)Alte incompatibilităţi se stabilesc prin legeorganică.

Art. 105: Încetarea funcţiei demembru al GuvernuluiFuncţia de membru al Guvernului încetează în

urma demisiei, a revocării, a pierderiidrepturilor electorale, a stării deincompatibilitate, a decesului, precum şi înalte cazuri prevăzute de lege.

Art. 106: Primul-ministru(1)Primul-ministru conduce Guvernul şicoordonează activitatea membrilor acestuia,respectând atribuţiile ce le revin. Deasemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sauSenatului rapoarte şi declaraţii cu privire lapolitica Guvernului, care se dezbat cuprioritate.

(2)Dacă primul-ministru se află într-una dinsituaţiile prevăzute la articolul 105 sau este înimposibilitate de a-şi exercita atribuţiile,Preşedintele României va desemna un altmembru al Guvernului ca prim-ministruinterimar, pentru a îndeplini atribuţiileprimului-ministru, până la formarea nouluiGuvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţiiexercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-

alte cazuri prevăzute de lege.

Art. 107: Primul-ministru(1)Primul-ministru conduce Guvernul şicoordonează activitatea membrilor acestuia,respectând atribuţiile ce le revin. De

asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sauSenatului rapoarte şi declaraţii cu privire lapolitica Guvernului, care se dezbat cuprioritate.(2)Preşedintele României nu îl poate revocape primul-ministru.(3)Dacă primul-ministru se află în una dintresituaţiile prevăzute la articolul 106, cuexcepţia revocării, sau este în imposibilitatede a-şi exercita atribuţiile, PreşedinteleRomâniei va desemna un alt membru alGuvernului ca prim-ministru interimar, pentrua îndeplini atribuţiile primului-ministru, până

la formarea noului Guvern. Interimatul, peperioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reiaactivitatea în Guvern.(4)Prevederile alineatului (3) se aplică înmod corespunzător şi celorlalţi membri aiGuvernului, la propunerea primului-ministru,pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.

Art. 108: Actele Guvernului(1)Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.(2)Hotărârile se emit pentru organizareaexecutării legilor.

(3)Ordonanţele se emit în temeiul unei legispeciale de abilitare, în limitele şi în condiţiileprevăzute de aceasta.(4)Hotărârile şi ordonanţele adoptate deGuvern se semnează de primul-ministru, secontrasemnează de miniştrii care au obligaţiapunerii lor în executare şi se publică înMonitorul Oficial al României. Nepublicareaatrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei.Hotărârile care au caracter militar secomunică numai instituţiilor interesate.

Art. 109: Răspunderea membrilor

Guvernului(1)Guvernul răspunde politic numai în faţaParlamentului pentru întreaga sa activitate.Fiecare membru al Guvernului răspundepolitic solidar cu ceilalţi membri pentruactivitatea Guvernului şi pentru acteleacestuia.(2)Numai Camera Deputaţilor, Senatul şiPreşedintele României au dreptul să ceară

34










ministru îşi reia activitatea în Guvern.(3)Prevederile alineatului (2) se aplică în modcorespunzător şi celorlalţi membri aiGuvernului, la propunerea primului-ministru,pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.

Art. 107: Actele Guvernului(1)Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.(2)Hotărârile se emit pentru organizareaexecutării legilor.(3)Ordonanţele se emit în temeiul unei legispeciale de abilitare, în limitele şi în condiţiileprevăzute de aceasta.(4)Hotărârile şi ordonanţele adoptate deGuvern se semnează de primul-ministru, se

contrasemnează de miniştrii care au obligaţiapunerii lor în executare şi se publică înMonitorul Oficial al României. Nepublicareaatrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei.Hotărârile care au caracter militar se comunicănumai instituţiilor interesate.

Art. 108: Răspunderea membrilorGuvernului(1)Guvernul răspunde politic numai în faţaParlamentului pentru întreaga sa activitate.Fiecare membru al Guvernului răspunde politicsolidar cu ceilalţi membri pentru activitatea

Guvernului şi pentru actele acestuia.(2)Numai Camera Deputaţilor, Senatul şiPreşedintele României au dreptul să cearăurmărirea penală a membrilor Guvernuluipentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţieilor. Dacă s-a cerut urmărirea penală,Preşedintele României poate dispunesuspendarea acestora din funcţie. Trimiterea

în judecată a unui membru al Guvernuluiatrage suspendarea lui din funcţie.Competenţa de judecată aparţine CurţiiSupreme de Justiţie.(3)Cazurile de răspundere şi pedepsele

aplicabile membrilor Guvernului suntreglementate printr-o lege privindresponsabilitatea ministerială.

Art. 109: Încetarea mandatului(1)Guvernul îşi exercită mandatul până ladata validării alegerilor parlamentare

urmărirea penală a membrilor Guvernuluipentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţieilor. Dacă s-a cerut urmărirea penală,Preşedintele României poate dispunesuspendarea acestora din funcţie. Trimiterea

în judecată a unui membru al Guvernului

atrage suspendarea lui din funcţie.Competenţa de judecată aparţine ÎnalteiCurţi de Casaţie şi Justiţie.(3)Cazurile de răspundere şi pedepseleaplicabile membrilor Guvernului suntreglementate printr-o lege privindresponsabilitatea ministerială.

Art. 110: Încetarea mandatului(1)Guvernul îşi exercită mandatul până ladata validării alegerilor parlamentaregenerale.(2)Guvernul este demis la data retragerii de

către Parlament a încrederii acordate saudacă primul-ministru se află în una dintresituaţiile prevăzute la articolul 106, cuexcepţia revocării, ori este în imposibilitateade a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 dezile.(3)În situaţiile prevăzute în alineatul (2) suntaplicabile prevederile articolului 103.(4)Guvernul al cărui mandat a încetatpotrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineştenumai actele necesare pentru administrareatreburilor publice, până la depunerea

jurământului de membrii noului Guvern.

CAPITOLUL IVRaporturile Parlamentului cu

Guvernul

35







generale.(2)Guvernul este demis la data retragerii deParlament a încrederii acordate sau dacăprimul-ministru se află într-una din situaţiileprevăzute în articolul 105 ori este înimposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai

mult de 45 de zile.(3)În situaţiile prevăzute în alineatul (2) suntaplicabile prevederile articolului 102.(4)Guvernul al cărui mandat a încetat potrivitalineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actelenecesare pentru administrarea treburilorpublice, până la depunerea jurământului demembrii noului Guvern.

CAPITOLUL IVRaporturile Parlamentului cu

Guvernul

Art. 110: Informarea Parlamentului(1)Guvernul şi celelalte organe aleadministraţiei publice, în cadrul controluluiparlamentar al activităţii lor, sunt obligate săprezinte informaţiile şi documentele cerute deCamera Deputaţilor, de Senat sau de comisiileparlamentare, prin intermediul preşedinţiloracestora. În cazul în care o iniţiativă legislativăimplică modificarea prevederilor bugetului de

stat sau a bugetului asigurărilor sociale destat, solicitarea informării este obligatorie.(2)Membrii Guvernului au acces la lucrărileParlamentului. Dacă li se solicită prezenţa,participarea lor este obligatorie.

Art. 111: Întrebări şi interpelări(1)Guvernul şi fiecare dintre membrii săi suntobligaţi să răspundă la întrebările sau la

Art. 111: Informarea Parlamentului(1)Guvernul şi celelalte organe aleadministraţiei publice, în cadrul controluluiparlamentar al activităţii lor, sunt obligate săprezinte informaţiile şi documentele cerute

de Camera Deputaţilor, de Senat sau decomisiile parlamentare, prin intermediulpreşedinţilor acestora. În cazul în care oiniţiativă legislativă implică modificareaprevederilor bugetului de stat sau abugetului asigurărilor sociale de stat,solicitarea informării este obligatorie.(2)Membrii Guvernului au acces la lucrărileParlamentului. Dacă li se solicită prezenţa,participarea lor este obligatorie.

Art. 112: Întrebări, interpelări şimoţiuni simple

(1)Guvernul şi fiecare dintre membrii săi auobligaţia să răspundă la întrebările sau lainterpelările formulate de deputaţi sau desenatori, în condiţiile prevăzute deregulamentele celor două Camere aleParlamentului.(2)Camera Deputaţilor sau Senatul poateadopta o moţiune simplă prin care să-şiexprime poziţia cu privire la o problemă depolitică internă sau externă ori, după caz, cuprivire la o problemă ce a făcut obiectul uneiinterpelări.

Art. 113: Moţiunea de cenzură(1)Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţăcomună, pot retrage încrederea acordatăGuvernului prin adoptarea unei moţiuni decenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şisenatorilor.(2)Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată decel puţin o pătrime din numărul total aldeputaţilor şi senatorilor şi se comunicăGuvernului la data depunerii.(3)Moţiunea de cenzură se dezbate după 3zile de la data când a fost prezentată înşedinţa comună a celor două Camere.

(4)Dacă moţiunea de cenzură a fostrespinsă, deputaţii şi senatorii care ausemnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşisesiune, o nouă moţiune de cenzură, cuexcepţia cazului în care Guvernul îşiangajează răspunderea potrivit articolului114.

36







interpelările formulate de deputaţi sau desenatori.(2)Camera Deputaţilor sau Senatul poateadopta o moţiune prin care să-şi exprimepoziţia cu privire la problema ce a făcutobiectul interpelării.

Art. 112: Moţiunea de cenzură(1)Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţăcomună, pot retrage încrederea acordatăGuvernului prin adoptarea unei moţiuni decenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şisenatorilor.

(2)Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de celpuţin o pătrime din numărul total al deputaţilorşi senatorilor şi se comunică Guvernului ladata depunerii.(3)Moţiunea de cenzură se dezbate după 3zile de la data când a fost prezentată înşedinţa comună a celor două Camere.(4)Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă,deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu maipot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiunede cenzură, cu excepţia cazului în careGuvernul îşi angajează răspunderea potrivitarticolului 113.

Art. 113: Angajarea răspunderiiGuvernului(1)Guvernul îşi poate angaja răspunderea înfaţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, înşedinţă comună, asupra unui program, a uneideclaraţii de politică generală sau a unuiproiect de lege.(2)Guvernul este demis dacă o moţiune decenzură, depusă în termen de 3 zile de laprezentarea programului, a declaraţiei depolitică generală sau a proiectului de lege, afost votată în condiţiile articolului 112.

(3)Dacă Guvernul nu a fost demis potrivitalineatului (2), proiectul de lege prezentat seconsideră adoptat, iar programul saudeclaraţia de politică generală devineobligatorie pentru Guvern.(4)În cazul în care Preşedintele României cerereexaminarea legii adoptate potrivit alineatului(3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţacomună a celor două Camere.

Art. 114: Angajarea răspunderiiGuvernului(1)Guvernul îşi poate angaja răspunderea înfaţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, înşedinţă comună, asupra unui program, a unei

declaraţii de politică generală sau a unuiproiect de lege.(2)Guvernul este demis dacă o moţiune decenzură, depusă în termen de 3 zile de laprezentarea programului, a declaraţiei depolitică generală sau a proiectului de lege, afost votată în condiţiile articolului 113.(3)Dacă Guvernul nu a fost demis potrivitalineatului (2), proiectul de lege prezentat,modificat sau completat, după caz, cuamendamente acceptate de Guvern, seconsideră adoptat, iar aplicarea programuluisau a declaraţiei de politică generală devine

obligatorie pentru Guvern.(4)În cazul în care Preşedintele Românieicere reexaminarea legii adoptate potrivitalineatului (3), dezbaterea acesteia se vaface în şedinţa comună a celor două Camere.

Art. 115: Delegarea legislativă(1)Parlamentul poate adopta o lege specialăde abilitare a Guvernului pentru a emiteordonanţe în domenii care nu fac obiectullegilor organice.(2)Legea de abilitare va stabili, în modobligatoriu, domeniul şi data până la care se

pot emite ordonanţe.(3)Dacă legea de abilitare o cere,ordonanţele se supun aprobăriiParlamentului, potrivit procedurii legislative,până la împlinirea termenului de abilitare.Nerespectarea termenului atrage încetareaefectelor ordonanţei.(4)Guvernul poate adopta ordonanţe deurgenţă numai în situaţii extraordinare acăror reglementare nu poate fi amânată,având obligaţia de a motiva urgenţa încuprinsul acestora.(5)Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare

numai după depunerea sa spre dezbatere înprocedură de urgenţă la Camera competentăsă fie sesizată şi după publicarea ei înMonitorul Oficial al României. Camerele, dacănu se află în sesiune, se convoacă în modobligatoriu în 5 zile de la depunere sau, dupăcaz, de la trimitere. Dacă în termen de celmult 30 de zile de la depunere, Camerasesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei,aceasta este considerată adoptată şi se

37






Art. 114: Delegarea legislativă(1)Parlamentul poate adopta o lege specialăde abilitare a Guvernului pentru a emite

ordonanţe în domenii care nu fac obiectullegilor organice.(2)Legea de abilitare va stabili, în modobligatoriu, domeniul şi data până la care sepot emite ordonanţe.(3)Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţelese supun aprobării Parlamentului, potrivitprocedurii legislative, până la împlinireatermenului de abilitare. Nerespectareatermenului atrage încetarea efectelorordonanţei.(4)În cazuri excepţionale, Guvernul poateadopta ordonanţe de urgenţă. Acestea intră învigoare numai după depunerea lor spreaprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nuse află în sesiune, el se convoacă în modobligatoriu.(5)Aprobarea sau respingerea ordonanţelor seface printr-o lege în care vor fi cuprinse şiordonanţele ale căror efecte au încetat potrivitalineatului (3).

trimite celeilalte Camere care decide deasemenea în procedură de urgenţă.Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme denatura legii organice se aprobă cumajoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul(1).

(6)Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu potafecta regimul instituţiilor fundamentale alestatului, drepturile, libertăţile şi îndatoririleprevăzute de Constituţie, drepturileelectorale şi nu pot viza măsuri de treceresilită a unor bunuri în proprietate publică.(7)Ordonanţele cu care Parlamentul a fostsesizat se aprobă sau se resping printr-o lege

în care vor fi cuprinse şi ordonanţele alecăror efecte au încetat potrivit alineatului (3).(8)Prin legea de aprobare sau de respingerese vor reglementa, dacă este cazul, măsurile

necesare cu privire la efectele juridiceproduse pe perioada de aplicare aordonanţei.

CAPITOLUL VAdministraţia publică

SECŢIUNEA 1Administraţia publică centrală de

specialitate

Art. 116: Structura(1)Ministerele se organizează numai însubordinea Guvernului.(2)Alte organe de specialitate se potorganiza în subordinea Guvernului ori aministerelor sau ca autorităţi administrativeautonome.

Art. 117: Înfiinţarea(1)Ministerele se înfiinţează, se organizează

şi funcţionează potrivit legii.(2)Guvernul şi ministerele, cu avizul Curţii deConturi, pot înfiinţa organe de specialitate, însubordinea lor, numai dacă legea lerecunoaşte această competenţă.(3)Autorităţi administrative autonome se pot

înfiinţa prin lege organică.

Art. 118: Forţele armate

38







CAPITOLUL VAdministraţia publică

Secţiunea 1Administraţia publică centrală de

specialitate

Art. 115: Structura(1)Ministerele se organizează numai în

subordinea Guvernului.(2)Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sauca autorităţi administrative autonome.

Art. 116: Înfiinţarea(1)Ministerele se înfiinţează, se organizează şifuncţionează potrivit legii.(2)Guvernul şi ministerele, cu avizul Curţii deConturi, pot înfiinţa organe de specialitate, însubordinea lor, numai dacă legea lerecunoaşte această competenţă.(3)Autorităţi administrative autonome se pot

înfiinţa prin lege organică.

Art. 117: Forţele armate(1)Armata este subordonată exclusiv voinţeipoporului pentru garantarea suveranităţii, aindependenţei şi a unităţii statului, aintegrităţii teritoriale a ţării şi a democraţieiconstituţionale.

(2)Structura sistemului naţional de apărare,organizarea armatei, pregătirea populaţiei, aeconomiei şi a teritoriului pentru apărare,precum şi statutul cadrelor militare, sestabilesc prin lege organică.(3)Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică,

în mod corespunzător, poliţiei şi serviciilor deinformaţii ale statului, precum şi celorlalte

(1)Armata este subordonată exclusiv voinţeipoporului pentru garantarea suveranităţii, aindependenţei şi a unităţii statului, aintegrităţii teritoriale a ţării şi a democraţieiconstituţionale. În condiţiile legii şi aletratatelor internaţionale la care România este

parte, armata contribuie la apărareacolectivă în sistemele de alianţă militară şiparticipă la acţiuni privind menţinerea saurestabilirea păcii.(2)Structura sistemului naţional de apărare,pregătirea populaţiei, a economiei şi ateritoriului pentru apărare, precum şi statutulcadrelor militare, se stabilesc prin legeorganică.(3)Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică,

în mod corespunzător, şi celorlaltecomponente ale forţelor armate stabilitepotrivit legii.

(4)Organizarea de activităţi militare sauparamilitare în afara unei autorităţi stataleeste interzisă.(5)Pe teritoriul României pot intra, staţiona,desfăşura operaţiuni sau trece trupe străinenumai în condiţiile legii sau ale tratatelorinternaţionale la care România este parte.

Art. 119: Consiliul Suprem deApărare a ŢăriiConsiliul Suprem de Apărare a Ţăriiorganizează şi coordonează unitar activităţilecare privesc apărarea ţării şi securitatea

naţională, participarea la menţinereasecurităţii internaţionale şi la apărareacolectivă în sistemele de alianţă militară,precum şi la acţiuni de menţinere sau derestabilire a păcii.

39






componente ale forţelor armate.(4)Organizarea de activităţi militare sauparamilitare în afara unei autorităţi stataleeste interzisă.(5)Pe teritoriul României nu pot intra sautrece trupe străine decât în condiţiile stabilite

de lege.

Art. 118: Consiliul Suprem deApărare a ŢăriiConsiliul Suprem de Apărare a Ţăriiorganizează şi coordonează unitar activităţilecare privesc apărarea ţării şi siguranţanaţională.

Secţiunea 2Administraţia publică locală

Art. 119: Principii de bazăAdministraţia publică din unităţileadministrativ-teritoriale se întemeiază peprincipiul autonomiei locale şi pe cel aldescentralizării serviciilor publice.

SECŢIUNEA 2Administraţia publică locală

Art. 120: Principii de bază(1)Administraţia publică din unităţileadministrativ-teritoriale se întemeiază peprincipiile descentralizării, autonomiei localeşi deconcentrării serviciilor publice.(2)În unităţile administrativ-teritoriale în carecetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionaleau o pondere semnificativă se asigurăfolosirea limbii minorităţii naţionalerespective în scris şi oral în relaţiile cuautorităţile administraţiei publice locale şi cuserviciile publice deconcentrate, în condiţiileprevăzute de legea organică.

Art. 121: Autorităţi comunale şiorăşeneşti(1)Autorităţile administraţiei publice, princare se realizează autonomia locală încomune şi în oraşe, sunt consiliile localealese şi primarii aleşi, în condiţiile legii.(2)Consiliile locale şi primarii funcţionează, încondiţiile legii, ca autorităţi administrativeautonome şi rezolvă treburile publice dincomune şi din oraşe.(3)Autorităţile prevăzute la alineatul (1) se

pot constitui şi în subdiviziunileadministrativ-teritoriale ale municipiilor.

Art. 122: Consiliul judeţean(1)Consiliul judeţean este autoritateaadministraţiei publice pentru coordonareaactivităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti,

în vederea realizării serviciilor publice deinteres judeţean.(2)Consiliul judeţean este ales şifuncţionează în condiţiile legii.

Art. 123: Prefectul(1)Guvernul numeşte un prefect în fiecare

judeţ şi în municipiul Bucureşti.(2)Prefectul este reprezentantul Guvernuluipe plan local şi conduce serviciile publicedeconcentrate ale ministerelor şi alecelorlalte organe ale administraţiei publicecentrale din unităţile administrativ-teritoriale.(3)Atribuţiile prefectului se stabilesc prin

40









Art. 120: Autorităţi comunale şiorăşeneşti(1)Autorităţile administraţiei publice, prin carese realizează autonomia locală în comune şi înoraşe, sunt consiliile locale alese şi primariialeşi, în condiţiile legii.(2)Consiliile locale şi primarii funcţionează, încondiţiile legii, ca autorităţi administrativeautonome şi rezolvă treburile publice dincomune şi din oraşe.(3)Autorităţile prevăzute la alineatul (1) se potconstitui şi în subdiviziunile administrativ-

teritoriale ale municipiilor.

Art. 121: Consiliul judeţean(1)Consiliul judeţean este autoritateaadministraţiei publice pentru coordonareaactivităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, învederea realizării serviciilor publice de interes

judeţean.(2)Consiliul judeţean este ales şi funcţionează

în condiţiile legii.

Art. 122: Prefectul

(1)Guvernul numeşte câte un prefect înfiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.(2)Prefectul este reprezentantul Guvernuluipe plan local şi conduce serviciile publicedescentralizate ale ministerelor şi ale celorlalteorgane centrale, din unităţile administrativ-teritoriale.(3)Atribuţiile prefectului se stabilesc potrivitlegii.

(4)Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de

contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, încazul în care consideră actul ilegal. Actulatacat este suspendat de drept.

CAPITOLUL VI

lege organică.(4)Între prefecţi, pe de o parte, consiliilelocale şi primari, precum şi consiliile judeţeneşi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nuexistă raporturi de subordonare.(5)Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de

contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, încazul în care consideră actul ilegal. Actulatacat este suspendat de drept.

CAPITOLUL VIAutoritatea judecătorească

SECŢIUNEA 1Instanţele judecătoreşti

Art. 124: Înfăptuirea justiţiei(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.(2) Justiţia este unică, imparţială şi egalăpentru toţi.(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supunnumai legii.

Art. 125: Statutul judecătorilor(1) Judecătorii numiţi de PreşedinteleRomâniei sunt inamovibili, în condiţiile legii.

(2)Propunerile de numire, precum şipromovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa ConsiliuluiSuperior al Magistraturii, în condiţiile legiisale organice.(3)Funcţia de judecător este incompatibilă cuorice altă funcţie publică sau privată, cuexcepţia funcţiilor didactice din învăţământulsuperior.

Art. 126: Instanţele judecătoreşti(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte deCasaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe

judecătoreşti stabilite de lege.(2)Competenţa instanţelor judecătoreşti şiprocedura de judecată sunt prevăzute numaiprin lege.(3)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigurăinterpretarea şi aplicarea unitară a legii decătre celelalte instanţe judecătoreşti, potrivitcompetenţei sale.

41









Autoritatea judecătorească

Secţiunea 1Instanţele judecătoreşti

Art. 123: Înfăptuirea justiţiei(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.(2) Judecătorii sunt independenţi şi se supunnumai legii.

Art. 124: Statutul judecătorilor(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele Românieisunt inamovibili, potrivit legii. Preşedintele şiceilalţi judecători ai Curţii Supreme de Justiţie

sunt numiţi pe o perioadă de 6 ani. Ei pot fireînvestiţi în funcţie. Promovarea, transferareaşi sancţionarea judecătorilor pot fi dispusenumai de Consiliul Superior al Magistraturii, încondiţiile legii.(2)Funcţia de judecător este incompatibilă cuorice altă funcţie publică sau privată, cuexcepţia funcţiilor didactice din învăţământulsuperior.

Art. 125: Instanţele judecătoreşti(1) Justiţia se realizează prin Curtea Supremăde Justiţie şi prin celelalte instanţe

judecătoreşti stabilite de lege.

(2)Este interzisă înfiinţarea de instanţeextraordinare.(3)Competenţa şi procedura de judecată suntstabilite de lege.

(4)Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteiase stabilesc prin lege organică.(5)Este interzisă înfiinţarea de instanţeextraordinare. Prin lege organică pot fi

înfiinţate instanţe specializate în anumitematerii, cu posibilitatea participării, dupăcaz, a unor persoane din afara magistraturii.(6)Controlul judecătoresc al acteloradministrative ale autorităţilor publice, pecalea contenciosului administrativ, estegarantat, cu excepţia celor care privescraporturile cu Parlamentul, precum şi aactelor de comandament cu caracter militar.Instanţele de contencios administrativ suntcompetente să soluţioneze cererilepersoanelor vătămate prin ordonanţe sau,după caz, prin dispoziţii din ordonanţe

declarate neconstituţionale.

Art. 127: Caracterul public aldezbaterilorŞedinţele de judecată sunt publice, afară decazurile prevăzute de lege.

Art. 128: Folosirea limbii materne şia interpretului în justiţie(1)Procedura judiciară se desfăşoară în limbaromână.(2)Cetăţenii români aparţinând minorităţilornaţionale au dreptul să se exprime în limba

maternă în faţa instanţelor de judecată, încondiţiile legii organice.(3)Modalităţile de exercitare a dreptuluiprevăzut la alineatul (2), inclusiv prinfolosirea de interpreţi sau traduceri, se vorstabili astfel încât să nu împiedice bunaadministrare a justiţiei şi să nu implicecheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi.(4)Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţelegsau nu vorbesc limba română au dreptul de alua cunoştinţă de toate actele şi lucrăriledosarului, de a vorbi în instanţă şi de a puneconcluzii, prin interpret; în procesele penale

acest drept este asigurat în mod gratuit.

Art. 129: Folosirea căilor de atacÎmpotriva hotărârilor judecătoreşti, părţileinteresate şi Ministerul Public pot exercitacăile de atac, în condiţiile legii.

42









Secţiunea 2Ministerul Public

Art. 130: Rolul Ministerului Public(1)În activitatea judiciară, Ministerul Publicreprezintă interesele generale ale societăţii şiapără ordinea de drept, precum şi drepturile şilibertăţile cetăţenilor.(2)Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prinprocurori constituiţi în parchete, în condiţiilelegii.

Art. 131: Statutul procurorilor

(1)Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivitprincipiului legalităţii, al imparţialităţii şi alcontrolului ierarhic, sub autoritatea ministrului

justiţiei.(2)Funcţia de procuror este incompatibilă cuorice altă funcţie publică sau privată, cuexcepţia funcţiilor didactice din învăţământulsuperior.

Secţiunea 3Consiliul Superior al Magistraturii

Art. 132: ComponenţaConsiliul Superior al Magistraturii este alcătuitdin magistraţi aleşi, pentru o durată de 4 ani,de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţăcomună.

morală, aleşi de Senat; aceştia participănumai la lucrările în plen;c)ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţide Casaţie şi Justiţie şi procurorul general alParchetului de pe lângă Înalta Curte deCasaţie şi Justiţie.

(3)Preşedintele Consiliului Superior alMagistraturii este ales pentru un mandat deun an, ce nu poate fi reînnoit, dintremagistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a).(4)Durata mandatului membrilor ConsiliuluiSuperior al Magistraturii este de 6 ani.(5)Hotărârile Consiliului Superior alMagistraturii se iau prin vot secret.(6)Preşedintele României prezideazălucrările Consiliului Superior al Magistraturiila care participă.(7)Hotărârile Consiliului Superior alMagistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu

excepţia celor prevăzute la articolul 134alineatul (2).

Art. 134: Atribuţii(1)Consiliul Superior al Magistraturii propunePreşedintelui României numirea în funcţie a

judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţiacelor stagiari, în condiţiile legii.(2)Consiliul Superior al Magistraturii

îndeplineşte rolul de instanţă de judecată,prin secţiile sale, în domeniul răspunderiidisciplinare a judecătorilor şi a procurorilor,potrivit procedurii stabilite prin legea sa

organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei,preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţieşi procurorul general al Parchetului de pelângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu audrept de vot.(3)Hotărârile Consiliului Superior alMagistraturii în materie disciplinară pot fiatacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(4)Consiliul Superior al Magistraturii

îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prinlegea sa organică, în realizarea rolului său degarant al independenţei justiţiei.

44







Art. 133: Atribuţii(1)Consiliul Superior al Magistraturii propunePreşedintelui României numirea în funcţie a

judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celorstagiari, în condiţiile legii. În acest caz,lucrările sunt prezidate, fără drept de vot, deministrul justiţiei.(2)Consiliul Superior al Magistraturii

îndeplineşte rolul de consiliu de disciplină al judecătorilor. În acest caz, lucrările suntprezidate de preşedintele Curţii Supreme de

Justiţie.

TITLUL IVEconomia şi finanţele publice

Art. 135: Economia(1)Economia României este economie depiaţă, bazată pe libera iniţiativă şiconcurenţă.

(2)Statul trebuie să asigure:a)libertatea comerţului, protecţiaconcurenţei loiale, crearea cadrului favorabilpentru valorificarea tuturor factorilor deproducţie;b)protejarea intereselor naţionale în

activitatea economică, financiară şi valutară;c)stimularea cercetării ştiinţifice şitehnologice naţionale, a artei şi protecţiadreptului de autor;d)exploatarea resurselor naturale, înconcordanţă cu interesul naţional;e)refacerea şi ocrotirea mediului

înconjurător, precum şi menţinereaechilibrului ecologic;f)crearea condiţiilor necesare pentrucreşterea calităţii vieţii;g)aplicarea politicilor de dezvoltare regională

în concordanţă cu obiectivele Uniunii

Europene.

Art. 136: Proprietatea(1)Proprietatea este publică sau privată.(2)Proprietatea publică este garantată şiocrotită prin lege şi aparţine statului sauunităţilor administrativ-teritoriale.(3)Bogăţiile de interes public ale subsolului,spaţiul aerian, apele cu potenţial energeticvalorificabil, de interes naţional, plajele,marea teritorială, resursele naturale alezonei economice şi ale platoului continental,precum şi alte bunuri stabilite de legea

organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţiipublice.(4)Bunurile proprietate publică suntinalienabile. În condiţiile legii organice, elepot fi date în administrare regiilor autonomeori instituţiilor publice sau pot fi concesionateori închiriate; de asemenea, ele pot fi date înfolosinţă gratuită instituţiilor de utilitatepublică.

45







TITLUL IVEconomia şi finanţele publice

Art. 134: Economia(1)Economia României este economie depiaţă.

(2)Statul trebuie să asigure:a)libertatea comerţului, protecţia concurenţeiloiale, crearea cadrului favorabil pentruvalorificarea tuturor factorilor de producţie;b)protejarea intereselor naţionale înactivitatea economică, financiară şi valutară;c)stimularea cercetării ştiinţifice naţionale;

d)exploatarea resurselor naturale, înconcordanţă cu interesul naţional;e)refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător,precum şi menţinerea echilibrului ecologic;f)crearea condiţiilor necesare pentru creştereacalităţii vieţii.

Art. 135: Proprietatea(1)Statul ocroteşte proprietatea.(2)Proprietatea este publică sau privată.(3)Proprietatea publică aparţine statului sauunităţilor administrativ-teritoriale.(4)Bogăţiile de orice natură ale subsolului,căile de comunicaţie, spaţiul aerian, apele cupotenţial energetic valorificabil şi acelea ce potfi folosite în interes public, plajele, mareateritorială, resursele naturale ale zoneieconomice şi ale platoului continental, precumşi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectulexclusiv al proprietăţii publice.(5)Bunurile proprietate publică suntinalienabile. În condiţiile legii, ele pot fi date înadministrare regiilor autonome ori instituţiilorpublice sau pot fi concesionate ori închiriate.(6)Proprietatea privată este, în condiţiile legii,inviolabilă.

(5)Proprietatea privată este inviolabilă, încondiţiile legii organice.

Art. 137: Sistemul financiar(1)Formarea, administrarea, întrebuinţarea şicontrolul resurselor financiare ale statului,ale unităţilor administrativ-teritoriale şi aleinstituţiilor publice sunt reglementate prinlege.(2)Moneda naţională este leul, iarsubdiviziunea acestuia, banul. În condiţiileaderării la Uniunea Europeană, prin legeorganică se poate recunoaşte circulaţia şi

înlocuirea monedei naţionale cu aceea aUniunii Europene.

Art. 138: Bugetul public naţional(1)Bugetul public naţional cuprinde bugetulde stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şibugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şiale judeţelor.(2)Guvernul elaborează anual proiectulbugetului de stat şi pe cel al asigurărilorsociale de stat, pe care le supune, separat,aprobării Parlamentului.(3)Dacă legea bugetului de stat şi legeabugetului asigurărilor sociale de stat nu aufost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte deexpirarea exerciţiului bugetar, se aplică în

continuare bugetul de stat şi bugetulasigurărilor sociale de stat ale anuluiprecedent, până la adoptarea noilor bugete.(4)Bugetele locale se elaborează, se aprobăşi se execută în condiţiile legii.(5)Nici o cheltuială bugetară nu poate fiaprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

Art. 139: Impozite, taxe şi altecontribuţii(1)Impozitele, taxele şi orice alte venituri alebugetului de stat şi ale bugetului asigurărilorsociale de stat se stabilesc numai prin lege.

(2)Impozitele şi taxele locale se stabilesc deconsiliile locale sau judeţene, în limitele şi încondiţiile legii.(3)Sumele reprezentând contribuţiile laconstituirea unor fonduri se folosesc, încondiţiile legii, numai potrivit destinaţieiacestora.

Art. 140: Curtea de Conturi

46









Art. 136: Sistemul financiar(1)Formarea, administrarea, întrebuinţarea şicontrolul resurselor financiare ale statului, aleunităţilor administrativ-teritoriale şi aleinstituţiilor publice sunt reglementate prinlege.(2)Moneda naţională este leul, iarsubdiviziunea acestuia, banul.

Art. 137: Bugetul public naţional

(1)Bugetul public naţional cuprinde bugetul destat, bugetul asigurărilor sociale de stat şibugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şiale judeţelor.(2)Guvernul elaborează anual proiectulbugetului de stat şi pe cel al asigurărilorsociale de stat, pe care le supune, separat,aprobării Parlamentului.(3)Dacă legea bugetului de stat şi legeabugetului asigurărilor sociale de stat nu au fostadoptate cu cel puţin 3 zile înainte deexpirarea exerciţiului bugetar, se aplică încontinuare bugetul de stat şi bugetulasigurărilor sociale de stat ale anuluiprecedent, până la adoptarea noilor bugete.(4)Bugetele locale se elaborează, se aprobă şise execută în condiţiile legii.(5)Nici o cheltuială bugetară nu poate fiaprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

Art. 138: Impozite, taxe(1)Impozitele, taxele şi orice alte venituri alebugetului de stat şi ale bugetului asigurărilorsociale de stat se stabilesc numai prin lege.(2)Impozitele şi taxele locale se stabilesc de

consiliile locale sau judeţene, în limitele şi încondiţiile legii.

(1)Curtea de Conturi exercită controlulasupra modului de formare, de administrareşi de întrebuinţare a resurselor financiare alestatului şi ale sectorului public. În condiţiilelegii organice, litigiile rezultate dinactivitatea Curţii de Conturi se soluţionează

de instanţele judecătoreşti specializate.(2)Curtea de Conturi prezintă anualParlamentului un raport asupra conturilor degestiune ale bugetului public naţional dinexerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şineregulile constatate.(3)La cererea Camerei Deputaţilor sau aSenatului, Curtea de Conturi controleazămodul de gestionare a resurselor publice şiraportează despre cele constatate.(4)Consilierii de conturi sunt numiţi deParlament pentru un mandat de 9 ani, carenu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii

Curţii de Conturi sunt independenţi înexercitarea mandatului lor şi inamovibili petoată durata acestuia. Ei sunt supuşiincompatibilităţilor prevăzute de lege pentru

judecători.(5)Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treimedin consilierii de conturi numiţi de Parlament,din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legeaorganică a Curţii.(6)Revocarea membrilor Curţii de Conturi seface de către Parlament, în cazurile şicondiţiile prevăzute de lege.

Art. 141: Consiliul Economic şiSocialConsiliul Economic şi Social este organconsultativ al Parlamentului şi al Guvernului

în domeniile de specialitate stabilite prinlegea sa organică de înfiinţare, organizare şifuncţionare.

TITLUL VCurtea Constituţională

Art. 142: Structura(1)Curtea Constituţională este garantulsupremaţiei Constituţiei.(2)Curtea Constituţională se compune dinnouă judecători, numiţi pentru un mandat de9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.(3) Trei judecători sunt numiţi de CameraDeputaţilor, trei de Senat şi trei dePreşedintele României.

47








Art. 139: Curtea de Conturi(1)Curtea de Conturi exercită controlul asupramodului de formare, de administrare şi de

întrebuinţare a resurselor financiare alestatului şi ale sectorului public. În condiţiile

legii, Curtea exercită şi atribuţii jurisdicţionale.

(2)Curtea de Conturi prezintă anualParlamentului un raport asupra conturilor degestiune ale bugetului public naţional dinexerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şineregulile constatate.(3)La cererea Camerei Deputaţilor sau aSenatului, Curtea de Conturi controleazămodul de gestionare a resurselor publice şiraportează despre cele constatate.(4)Membrii Curţii de Conturi, numiţi deParlament, sunt independenţi şi inamovibili,

potrivit legii. Ei sunt supuşi incompatibilităţilorprevăzute de lege pentru judecători.

TITLUL VCurtea Constituţională

Art. 140: Structura

(1)Curtea Constituţională se compune din

(4) Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prinvot secret, preşedintele acesteia, pentru operioadă de 3 ani.(5)Curtea Constituţională se înnoieşte cu otreime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, încondiţiile prevăzute de legea organică a

Curţii.

Art. 143: Condiţii pentru numire Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie săaibă pregătire juridică superioară, înaltăcompetenţă profesională şi o vechime de celpuţin 18 ani în activitatea juridică sau în

învăţământul juridic superior.

Art. 144: IncompatibilităţiFuncţia de judecător al Curţii Constituţionaleeste incompatibilă cu oricare altă funcţiepublică sau privată, cu excepţia funcţiilor

didactice din învăţământul juridic superior.

Art. 145: Independenţa şiinamovibilitatea

Judecătorii Curţii Constituţionale suntindependenţi în exercitarea mandatului lor şiinamovibili pe durata acestuia.

Art. 146: AtribuţiiCurtea Constituţională are următoareleatribuţii:a)se pronunţă asupra constituţionalităţiilegilor, înainte de promulgarea acestora, lasesizarea Preşedintelui României, a unuiadintre preşedinţii celor două Camere, aGuvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi

Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui numărde cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin25 de senatori, precum şi, din oficiu, asuprainiţiativelor de revizuire a Constituţiei;b)se pronunţă asupra constituţionalităţiitratatelor sau altor acorduri internaţionale, lasesizarea unuia dintre preşedinţii celor douăCamere, a unui număr de cel puţin 50 dedeputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;c)se pronunţă asupra constituţionalităţiiregulamentelor Parlamentului, la sesizareaunuia dintre preşedinţii celor două Camere, aunui grup parlamentar sau a unui număr decel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25de senatori;d)hotărăşte asupra excepţiilor deneconstituţionalitate privind legile şiordonanţele, ridicate în faţa instanţelor

judecătoreşti sau de arbitraj comercial;

48









nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.(2) Trei judecători sunt numiţi de CameraDeputaţilor, trei de Senat şi trei dePreşedintele României.(3) Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin

vot secret, preşedintele acesteia, pentru operioadă de 3 ani.(4)Curtea Constituţională se înnoieşte cu otreime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, încondiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.

Art. 141: Condiţii pentru numire Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie săaibă pregătire juridică superioară, înaltăcompetenţă profesională şi o vechime de celpuţin 18 ani în activitatea juridică sau în

învăţământul juridic superior.

Art. 142: IncompatibilităţiFuncţia de judecător al Curţii Constituţionaleeste incompatibilă cu oricare altă funcţiepublică sau privată, cu excepţia funcţiilordidactice din învăţământul juridic superior.

Art. 143: Independenţa şiinamovibilitatea

Judecătorii Curţii Constituţionale suntindependenţi în exercitarea mandatului lor şiinamovibili pe durata acestuia.

Art. 144: AtribuţiiCurtea Constituţională are următoareleatribuţii:a)se pronunţă asupra constituţionalităţiilegilor, înainte de promulgarea acestora, lasesizarea Preşedintelui României, a unuiadintre preşedinţii celor două Camere, aGuvernului, a Curţii Supreme de Justiţie, a unuinumăr de cel puţin 50 de deputaţi sau de celpuţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu,asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;

b)se pronunţă asupra constituţionalităţiiregulamentelor Parlamentului, la sesizareaunuia dintre preşedinţii celor două Camere, aunui grup parlamentar sau a unui număr de celpuţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de

excepţia de neconstituţionalitate poate firidicată şi direct de Avocatul Poporului;

e)soluţionează conflictele juridice de naturăconstituţională dintre autorităţile publice, lacererea Preşedintelui României, a unuia

dintre preşedinţii celor două Camere, aprimului-ministru sau a preşedinteluiConsiliului Superior al Magistraturii;f)veghează la respectarea procedurii pentrualegerea Preşedintelui României şi confirmărezultatele sufragiului;g)constată existenţa împrejurărilor care

justifică interimatul în exercitarea funcţiei dePreşedinte al României şi comunică celeconstatate Parlamentului şi Guvernului;h)dă aviz consultativ pentru propunerea desuspendare din funcţie a PreşedinteluiRomâniei;

i)veghează la respectarea procedurii pentruorganizarea şi desfăşurarea referendumuluişi confirmă rezultatele acestuia;

j)verifică îndeplinirea condiţiilor pentruexercitarea iniţiativei legislative de cătrecetăţeni;k)hotărăşte asupra contestaţiilor care au caobiect constituţionalitatea unui partid politic;l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute delegea organică a Curţii.

Art. 147 Deciziile Curţii Constituţionale(1)Dispoziţiile din legile şi ordonanţele învigoare, precum şi cele din regulamente,constatate ca fiind neconstituţionale, îşi

încetează efectele juridice la 45 de zile de lapublicarea deciziei Curţii Constituţionaledacă, în acest interval, Parlamentul sauGuvernul, după caz, nu pun de acordprevederile neconstituţionale cu dispoziţiileConstituţiei. Pe durata acestui termen,dispoziţiile constatate ca fiindneconstituţionale sunt suspendate de drept.(2)În cazurile de neconstituţionalitate careprivesc legile, înainte de promulgareaacestora, Parlamentul este obligat săreexamineze dispoziţiile respective pentrupunerea lor de acord cu decizia CurţiiConstituţionale.(3)În cazul în care constituţionalitateatratatului sau acordului internaţional a fostconstatată potrivit articolului 146 litera b),acesta nu poate face obiectul unei excepţiide neconstituţionalitate. Tratatul sau acordulinternaţional constatat ca fiind

49







senatori;c)hotărăşte asupra excepţiilor ridicate în faţainstanţelor judecătoreşti privindneconstituţionalitatea legilor şi a ordonanţelor;

d)veghează la respectarea procedurii pentrualegerea Preşedintelui României şi confirmărezultatele sufragiului;e)constată existenţa împrejurărilor care

justifică interimatul în exercitarea funcţiei dePreşedinte al României şi comunică celeconstatate Parlamentului şi Guvernului;f)dă aviz consultativ pentru propunerea desuspendare din funcţie a PreşedinteluiRomâniei;g)veghează la respectarea procedurii pentruorganizarea şi desfăşurarea referendumului şiconfirmă rezultatele acestuia;h)verifică îndeplinirea condiţiilor pentruexercitarea iniţiativei legislative de cătrecetăţeni;i)hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca

obiect constituţionalitatea unui partid politic.

Art. 145 Deciziile Curţii Constituţionale(1)În cazurile de neconstituţionalitateconstatate potrivit articolului 144 literele a) şib), legea sau regulamentul se trimite sprereexaminare. Dacă legea este adoptata înaceeaşi formă, cu o majoritate de cel puţindouă treimi din numărul membrilor fiecăreiCamere, obiecţia de neconstituţionalitate este

înlăturată, iar promulgarea devine obligatorie.

neconstituţional nu poate fi ratificat.(4)Deciziile Curţii Constituţionale se publică

în Monitorul Oficial al României. De la datapublicării, deciziile sunt general obligatorii şiau putere numai pentru viitor.

TITLUL VIntegrarea euroatlantică

Art. 148: Integrarea în UniuneaEuropeană(1)Aderarea României la tratateleconstitutive ale Uniunii Europene, în scopultransferării unor atribuţii către instituţiile

comunitare, precum şi al exercitării în comuncu celelalte state membre a competenţelorprevăzute în aceste tratate, se face prin legeadoptată în şedinţa comună a CamereiDeputaţilor şi Senatului, cu o majoritate dedouă treimi din numărul deputaţilor şisenatorilor.(2)Ca urmare a aderării, prevederiletratatelor constitutive ale Uniunii Europene,precum şi celelalte reglementări comunitarecu caracter obligatoriu, au prioritate faţă dedispoziţiile contrare din legile interne, curespectarea prevederilor actului de aderare.

(3)Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea laactele de revizuire a tratatelor constitutiveale Uniunii Europene.(4)Parlamentul, Preşedintele României,Guvernul şi autoritatea judecătoreascăgarantează aducerea la îndeplinire aobligaţiilor rezultate din actul aderării şi dinprevederile alineatului (2).(5)Guvernul transmite celor două Camereale Parlamentului proiectele actelor cucaracter obligatoriu înainte ca acestea să fiesupuse aprobării instituţiilor Uniunii

Europene.

Art. 149: Aderarea la TratatulAtlanticului de NordAderarea României la Tratatul Atlanticului deNord se face prin lege adoptată în şedinţacomună a Camerei Deputaţilor şi Senatului,cu o majoritate de două treimi din număruldeputaţilor şi senatorilor.

50





(2)Deciziile Curţii Constituţionale suntobligatorii şi au putere numai pentru viitor. Elese publică în Monitorul Oficial al României.

TITLUL VIIRevizuirea Constituţiei

Art. 150: Iniţiativa revizuirii(1)Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată dePreşedintele României la propunereaGuvernului, de cel puţin o pătrime dinnumărul deputaţilor sau al senatorilor,precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţenicu drept de vot.(2)Cetăţenii care iniţiază revizuireaConstituţiei trebuie să provină din cel puţin

jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare dinaceste judeţe sau în municipiul Bucureştitrebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 desemnături în sprijinul acestei iniţiative.

Art. 151: Procedura de revizuire(1)Proiectul sau propunerea de revizuiretrebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de

Senat, cu o majoritate de cel puţin douătreimi din numărul membrilor fiecăreiCamere.(2)Dacă prin procedura de mediere nu seajunge la un acord, Camera Deputaţilor şiSenatul, în şedinţă comună, hotărăsc cuvotul a cel puţin trei pătrimi din număruldeputaţilor şi senatorilor.(3)Revizuirea este definitivă după aprobareaei prin referendum, organizat în cel mult 30de zile de la data adoptării proiectului sau apropunerii de revizuire.

Art. 152: Limitele revizuirii(1)Dispoziţiile prezentei Constituţii privindcaracterul naţional, independent, unitar şiindivizibil al statului român, formarepublicană de guvernământ, integritateateritoriului, independenţa justiţiei, pluralismulpolitic şi limba oficială nu pot forma obiectulrevizuirii.(2)De asemenea, nici o revizuire nu poate fi

51






TITLUL VIRevizuirea Constituţiei

Art. 146: Iniţiativa revizuirii

(1)Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată dePreşedintele României la propunereaGuvernului, de cel puţin o pătrime din număruldeputaţilor sau al senatorilor, precum şi de celpuţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.(2)Cetăţenii care iniţiază revizuireaConstituţiei trebuie să provină din cel puţin

jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare dinaceste judeţe sau în municipiul Bucureştitrebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 desemnături în sprijinul acestei iniţiative.

Art. 147: Procedura de revizuire(1)Proiectul sau propunerea de revizuiretrebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi deSenat, cu o majoritate de cel puţin două treimidin numărul membrilor fiecărei Camere.(2)Dacă prin procedura de mediere nu seajunge la un acord, Camera Deputaţilor şiSenatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votula cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor

făcută dacă are ca rezultat suprimareadrepturilor şi a libertăţilor fundamentale alecetăţenilor sau a garanţiilor acestora.(3)Constituţia nu poate fi revizuită pe duratastării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici

în timp de război.

TITLUL VIIIDispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 153: Intrarea în vigoarePrezenta Constituţie intră în vigoare la dataaprobării ei prin referendum. La aceeaşidată, Constituţia din 21 august 1965 este şi

rămâne în întregime abrogată.

Art. 154: Conflictul temporal de legi(1)Legile şi toate celelalte acte normativerămân în vigoare, în măsura în care ele nucontravin prezentei Constituţii.(2)Consiliul Legislativ, în termen de 12 lunide la data intrării în vigoare a legii sale deorganizare, va examina conformitatealegislaţiei cu prezenta Constituţie şi va faceParlamentului sau, după caz, Guvernului,propuneri corespunzătoare.

Art. 155: Dispoziţii tranzitorii(1)Proiectele de legi şi propunerile legislative

în curs de legiferare se dezbat şi se adoptăpotrivit dispoziţiilor constituţionale anterioareintrării în vigoare a legii de revizuire.(2)Instituţiile prevăzute de Constituţie,existente la data intrării în vigoare a legii derevizuire, rămân în funcţiune până laconstituirea celor noi.(3)Prevederile alineatului (1) al articolului 83se aplică începând cu următorul mandatprezidenţial.(4)Dispoziţiile cu privire la Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie vor fi aduse la îndeplinire încel mult 2 ani de la data intrării în vigoare alegii de revizuire.(5) Judecătorii în funcţie ai Curţii Supreme de

Justiţie şi consilierii de conturi numiţi deParlament îşi continuă activitatea până ladata expirării mandatului pentru care au fostnumiţi. Pentru asigurarea înnoirii Curţii deConturi din 3 în 3 ani, la expirarea

52







şi senatorilor.(3)Revizuirea este definitivă după aprobareaei prin referendum, organizat în cel mult 30 dezile de la data adoptării proiectului sau apropunerii de revizuire.

Art. 148: Limitele revizuirii(1)Dispoziţiile prezentei Constituţii privindcaracterul naţional, independent, unitar şiindivizibil al statului român, forma republicanăde guvernământ, integritatea teritoriului,independenţa justiţiei, pluralismul politic şilimba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.(2)De asemenea, nici o revizuire nu poate fifăcută dacă are ca rezultat suprimareadrepturilor şi a libertăţilor fundamentale alecetăţenilor sau a garanţiilor acestora.(3)Constituţia nu poate fi revizuită pe duratastării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în

timp de război.

TITLUL VIIDispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 149: Intrarea în vigoare

Prezenta Constituţie intră în vigoare la dataaprobării ei prin referendum. La aceeaşi dată,Constituţia din 21 august 1965 este şi rămâne

în întregime abrogată.

Art. 150: Conflictul temporal de legi(1)Legile şi toate celelalte acte normativerămân în vigoare, în măsura în care ele nucontravin prezentei Constituţii.(2)Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni dela data intrării în vigoare a legii sale deorganizare, va examina conformitatealegislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face

Parlamentului sau, după caz, Guvernului,propuneri corespunzătoare.

Art. 151: Instituţiile existente(1)Instituţiile republicii, existente la dataintrării în vigoare a prezentei Constituţii,rămân în funcţiune până la constituirea celornoi.(2)Noua Curte Supremă de Justiţie va fi

mandatului actualilor consilieri de conturiaceştia vor putea fi numiţi pentru încă unmandat de 3 ani sau de 6 ani.(6)Până la constituirea instanţelor

judecătoreşti specializate, litigiile rezultatedin activitatea Curţii de Conturi vor fi

soluţionate de către instanţele judecătoreştiordinare.

Art. 156: Republicarea ConstituţieiLegea de revizuire a Constituţiei se publică înMonitorul Oficial al României în termen de 5zile de la data adoptării. Constituţia,modificată şi completată, după aprobareaprin referendum, se republică de cătreConsiliul Legislativ, cu reactualizareadenumirilor, dându-se textelor o nouănumerotare.

-****-*) Modificată şi completată prin Legea derevizuire a Constituţiei României nr.429/2003, publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie2003, republicată de Consiliul Legislativ, întemeiul art. 152 din Constituţie, cureactualizarea denumirilor şi dându-setextelor o nouă numerotare (art. 152 adevenit, în forma republicată, art. 156).Legea de revizuire a Constituţiei României nr.429/2003 a fost aprobată prin referendumulnaţional din 18-19 octombrie 2003 şi a intrat

în vigoare la data de 29 octombrie 2003,data publicării în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie2003 a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarearezultatului referendumului naţional din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuirea Constituţiei României.Constituţia României, în forma iniţială, afost adoptată în şedinţa AdunăriiConstituante din 21 noiembrie 1991, a fostpublicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991 şi aintrat în vigoare în urma aprobării ei prinreferendumul naţional din 8 decembrie 1991.Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 767din data de 31 octombrie 2003

53

http://opt/scribd/conversion/tmp/scratch6327/00067205.htm

















numită, în condiţiile legii, de CameraDeputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, lapropunerea Preşedintelui României, în termende 6 luni de la intrarea în vigoare a prezenteiConstituţii.

Art. 152: Instituţiile viitoare(1)În termen de 6 luni de la data intrării învigoare a Constituţiei, se înfiinţează CurteaConstituţională şi Curtea de Conturi.(2) Judecătorii primei Curţi Constituţionale suntnumiţi pentru o perioadă de 3, de 6 şi,respectiv, de 9 ani. Preşedintele României,Camera Deputaţilor şi Senatul desemneazăcâte un judecător pentru fiecare perioadă.-****-Constituţia României a fost adoptată în şedinţaAdunării Constituante din 21 noiembrie 1991,prin vot nominal, cu 414 voturi "pentru" şi 95

voturi "contra".

PREŞEDINŢII ADUNĂRII CONSTITUANTEacademician ALEXANDRU BÎRLADEANU

MARŢIAN DANADUNAREA CONSTITUANTĂPROCES-VERBAL privind rezultatul votuluiexprimat de deputaţi şi senatori asupraproiectului de Constituţie a României,

încheiat astăzi 21 noiembrie 1991Comitetul Adunării Constituante a procedat laverificarea şi numărarea voturilor exprimatede către deputaţi şi senatori, prin apel

54




nominal, asupra proiectului de Constituţie aRomâniei şi a constatat următoarele:1.Din numărul total de 510 deputaţi şisenatori, ce compun Adunarea Constituantă,au răspuns la apelul nominal 476parlamentari, din care:

- 371 deputaţi- 105 senatori.

Un număr de 20 deputaţi şi 13 senatori şi-auexprimat votul nominal prin corespondenţă,potrivit prevederilor art. 1 din HotărâreaAdunării Constituante nr. 3 din 13 noiembrie 1991 privind unele măsuri în vedereaadoptării Constituţiei României.Senatorul Kâroly Kirâly nu a răspuns la apelulnominal şi nici nu şi-a exprimat votul princorespondenţă, intrând, astfel, sub incidenţa

dispoziţiilor art. 2 din Hotărârea AdunăriiConstituante nr. 3 din 13 noiembrie 1991 privind unele măsuri în vederea adoptăriiConstituţiei României.2.Din numărarea voturilor exprimate rezultă că414 membri ai Adunării Constituante au votatpentru adoptarea Constituţiei, iar 95 membri aiAdunării Constituante au votat contra adoptăriiConstituţiei.

3.Cei 414 deputaţi şi senatori, care au votatpentru adoptarea Constituţiei, reprezintă mai

mult de două treimi din numărul total almembrilor Adunării Constituante.4.Ca urmare, Comitetul Adunării Constituanteconstată că sunt întrunite cerinţele art. 12 dinHotărârea Adunării Constituante nr. 1/1990 şi,ca atare, declară adoptată ConstituţiaRomâniei de către Adunarea Constituantă, înşedinţa sa din ziua de 21 noiembrie 1991.

COMITETUL ADUNĂRII CONSTITUANTESENATORIAlexandru BîrlădeanuRadu Câmpeanu

Oliviu Gherman-Quintus Vasile Moiş

Karoly KiralyIosif DanPaul JerbasPetre JurcanAttila Verestoy

Prezentul proces-verbal a fost semnat de toţi

55











membrii Comitetului Adunării Constituante, cuexcepţia domnului Karoly Kiraly.Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 233din data de 21 noiembrie 1991

Constitutia 1991 vs 2003 - bt

Documents

Transcript of Constitutia 1991 vs 2003 - bt