CONSTITUIA ROMNIEI DIN 1991

Evenimentele premergtoare adoptrii Constituiei din 1991

Revoluia romn din 1989 a constat ntr-o serie de proteste, lupte de strad i demonstraii, care au schimbat regimul comunist al lui Nicolae Ceauescu. Demonstraiile din ce n ce mai ample au culminat cu procesul controversat i execuia lui Ceauescu i a soiei sale Elena. nainte de revoluia romn, toate celelalte state est-europene trecuser n mod panic la democraie; Romnia a fost singura ar din blocul estic care a trecut printr-o revoluie violent. Lunga perioad de dictatur i abuzuri s-a ncheiat la 22 decembrie 1989, prin victoria Revoluiei Romne ncepute la 16 decembrie 1989 la Timioara, dictatorul fiind acuzat de genocid i executat mpreun cu soia sa. n cazul revoluiei, voina poporului a fost exprimat n Comunicatul Consiliului Frontului Salvrii Naionale din 22 decembrie 1989.Aspiraiile celor care au nfptuit revoluia, s-a concentrat n mod neechivoc pe ideea instituirii unei democraii reale, a reaezrii instituiilor statului pe temelia promovrii valorilor statului de drept, precum i pe o nou concepie cu privire la drepturile omului i la libertile ceteneti, ca i la mecanismele juridice de garantare a acestora. Primul act important al puterii este Decretul-lege nr.2 din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea si funcionarea Consiliului Frontului Salvrii Naionale i consiliilor teritoriale ale Frontului Salvrii Naionale .

Adoptarea Constituiei

n legtur cu adoptarea actualei Constituii a Romniei, s-a considerat c ar fi fost mai bine ca, dup evenimentele din decembrie 1989, s fi fost repus Constituia din 1923, cum s-a procedat prin Decretul-lege nr.1626 din 31 august 1944, fiindc Constituia din 1923 a fost considerat cea mai democratic din istoria constituional a Romniei.Constituia adoptat n 1991, a fost creat pentru a se consacra trecerea de la sistemul comunist la organizarea de tip democratic a acestuia dup 1989. n acest sens Parlamentul, ales democratic n anul 1990, s-a constituit ca Adunare Constituant i a numit o comisie special pentru elaborarea proiectului de Constituie. Constituia a fost adoptat de Parlament n 21 noiembrie i aprobat prin referendum popular n data de 8 decembrie 1991. Elaborat ntr-o concepie modern, Constituia Romniei este legea fundamental a statului romn, format din norme juridice, nvestite cu for juridic suprem i care reglementeaz acele relaii sociale fundamentale care sunt eseniale pentru instaurarea, meninerea i exercitarea puterii politce a cetenilor, reinstaurnd democraia parlamentar i pluralismul politic n Romnia dup o ntrerupere de aproape jumtate de secol.

Criticile aduse noii Constituii

Dei se recunoaste unanim necesitatea respectrii Constituiei, ca fiind o cerin de baz a afirmrii statului de drept spre care tinde societatea noastr, nc de la adoptarea acesteia au fost numeroase criticile care i s-au adus. Cele mai frecvente critici care se aduc Constituiei din 1991 se refer la ignorarea tradiiilor constituionale romneti (mai ales cele din perioada interbelic), la imobilismul i rigiditatea excesiv privind posibilitile de modificare i revizuire a textului constituional, la evitarea folosirii denumirii de "puteri ale statului", nlocuit cu "autoriti publice", i lipsa de reglementare a principiului separaiei puterilor n stat. Contestri exist chiar i cu privire la introducerea noilor instituii - Curtea Constituional, Avocatul Poporului, considerate ca fiind strine specificului constituional romnesc. Constituia Romniei din 1991 a fost deseori criticat mai ales de Eleodor Foceneanu, care n lucrrile sale ncerca s demonstreze caracterul ilegal al proclamrii republicii, i a subliniat deficienele legii fundamentale. Chiar a afirmat c din cauza nerespectrii anumitor procedee i formaliti, Constituia din 1991 nu este n vigoare. Credea c Consiliul Provizoriu de Unitate Naional i-a depit atribuiile legale prin instituirea implicit a funciei de preedinte al Romniei, iar forma de guvernmnt nu a fost votat prin referendum explicit, ci implicit (cetenii nu au avut posibilitatea de a se exprima separat asupra formei de guvernmnt: monarhie sau republic). Tot el afirma c: Constituia din 1991 se caracterizeaz prin ruptura total cu tradiia constituional democratic romneasc i lipsa unei concepii unitare, ea fiind rezultatul unei alturri de texte luate n mod separat din mai multe constituii europene i chiar din Convenia european a drepturilor omului din 3 septembrie 1953 i, n consecin, dei unele din ele au un coninut acceptabil n sine, absena unei legturi coerente a dus la un rezultat mediocru . Critica lui viza i Frontul Salvrii Naionale, afirmnd c din lipsa concurenei i cu ajutorul unor partide mai mici, a impus legile pe care le dorea i chiar Constituia, realiznd un fel de dictatur a majoritii parlamentare . Era de prere c ar fi fost optim repunerea n vigoare a Constituiei din 1923. Ideile lui Foceneanu au fost combtute i a fost subliniat necesitatea adoptrii unei noi constituii dup 1989, respectiv cea din 1991. n coninutul Constituiei din 1991 era necesar s se reflecte exigenele realitilor de acum i nu cele care au determinat adoptarea Constituiei din 1923. Constituia din 1991 a reformulat sistemul constituional romnesc, reflectnd realitile statale i juridice din prezent, ceea ce Constituia din 1923 nu putea face. Totodat Constituia din 1991 cuprinde o declaraie de drepturi i liberti care este de esena oricrei constituii. Dezvoltarea instituiei drepturilor fundamentale s-a realizat dup ce Adunarea General a Organizaiei Naiunilor Unite a adoptat Declaraia universal a drepturilor omului, la 10 decembrie 1948, cu ani buni dup adoptarea Constituiei din 1923. Ar fi fost greu s se readuc n actualitate reglementri constituionale vechi de aproape apte decenii. Cu toate acestea Constituia din 1991 a valorificat numeroase dispoziii ale Constituiei din 1923. Pe cale de consecin, Constituia din 1923 nu poate fi repus n vigoare ntruct realitile pe care le-a consacrat n urm cu aproape apte decenii erau altele dect cele de astzi .

Prezentarea Constituiei din 1991

Constituia din 1991 reprezint cadrul legislativ fundamental pentru organizarea i funcionarea statului i societii romneti pe baze democratice. Ea consacr reinstaurarea democraiei constituionale n Romnia, crend premisele pentru afirmarea unui regim politic pluralist. Desigur, Constituia adoptat la sfritul anului 1991, la doi ani de la Revoluie, reflect condiiile n care a fost elaborat, precum i ideile, concepiile forelor majoritare din Adunarea Constituant, care au adoptat-o la 21 noiembrie 1991, validate de rezultatele referendumului din 8 decembrie al aceluiai an. Coninutul normativ al Constituiei este structurat din punct de vedere juridic n 152 de articole care sunt grupate n apte titluri, unele avnd capitole i seciuni.n Romania isi desfasoara activitatea, cu respectarea prevederilor legale in materie, biserici, culte si organizatii religioase. Ordinea prezentarii lor este data de vechimea si prezenta lor in arealul romanesc si de numarul de credinciosi pe care il detin. Avem astfel: mai multe culte religioase: Biserica Ortodoxa, Biserica Catolica, Biserica Armeana si Cultele Protestante cu Organizatii religioase. Dupa Revolutia din 1989, cadrul legal in care se desfasoara activitatea cultele religioase a fost modificat radical prin Constitutia din 1991 care prevede egalitatea cetatenilor fara deosebire de credinta religioasa (art.4 alin.2).Sunt mentionate principiile esentiale pentru desfasurarea normala a vietii religioase, cultele religioase sunt libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, sunt autonome fata de stat si se bucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in armata, spitale, penitenciare si orfelinate (art.29). De asemenea, Constitutia prevede obligatia statului de a asigura libertatea invatamantului religios, potrivit cerintelor specifice ale fiecarui cult. In acelasi timp, in scolile de stat, predarea religiei este organizata si garantata prin lege (art.3 alin.5 si alin.7). Constitutia mentioneaza si posibilitatea ca cetatenii care din motive religioase refuza sa indeplineasca serviciul militar sub arme, sa execute serviciul utilitar alternativ (art.39 alin.2 lit.a). In prezent, cultele isi aleg in mod liber organele de conducere si isi numesc deserventii, fara nici un amestec din partea statului. Pregatirea acestora se realizeaza in scoli, facultati si institute teologice de care cultele dispun: cea mai mare parte a acestor unitati de invatamant sunt integrate in invatamantul de stat. Ele pot intrebuinta in manifestarile confesionale, in administratie si in invatamant limba materna a credinciosilor. Libertatea religioasa a cultelor din Romania este asigurata si din punct de vedere material. Statul le sprijina activiatea sub aspect financiar, acordand un sprijin financiar lunar la salarizarea personalului de cult , alocand anual fonduri pentru construirea unor lacasuri de cult noi, ca si pentru conservarea si restaurarea bunurilor de patrimoniu aflate in proprietatea cultelor (Legea nr. 142/ 1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, modificata prin O.U.G. nr. 66/2000 si aprobata prin Legea nr.647/2001;O.U.G. nr.203/1999; O.G.nr.82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitatile de cult ale cultelor recunoscute din Romania). Alte reglementari legale, Legea Invatamantului, Legea nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult modificata prin O.U.G. nr.97/2000, Legea 46/1996 privind pregatirea populatiei pentru aparare, H.G. nr 637/1997 privind modul de executare a serviciului utilitar alternativ, Legea nr.50/1991 (modificata si republicata) privind autorizarea executarii constructiilor, diverse protocoale s.a. dezvolta si detaliaza principiile de baza constitutionale. Nu a fost adoptata o noua lege a cultelor religioase, care sa abroge in mod explicit Decretul - Lege nr. 177/ 1948 pentru regimul general al cultelor religioase. Cadrul general de exercitare al libertatii religioase precizat de Constitutie va fi dezvoltat si detaliat de viitoarea "Lege pentru regimul general al cultelor si al exercitarii libertatii religioase ". Ministerul Culturii si Cultelor este organul de specialitate al administratiei publice, in subordinea Guvernului, care elaboreaza si asigura aplicarea strategiei si politicilor in domeniul cultelor. Ministerul isi desfasoara activitatea, in domeniul cultelor, pe baza principiului potrivit caruia toate cultele recunoscute de lege sunt libere, autonome si egale in fata autoritatilor.

Posibilitatea revizuirii ConstitutieiO constitutie poate fi revizuita, daca normele pe care le contine nu mai corespund noilor realitati economice, sociale, politice . Structura Constitutiei Romaniei Constitutia Romaniei cuprinde 152 de articole grupate in 7 titluri , 10 capitole , 8sectiuni.Cele 7 titluri sunt urmatoarele :Titlul I - Principii generaleTitlul II Drepturile , libertatile , indatoririle fundamentale cu capitolele: Dispozitii comune Drepturile si libertatile fundamentale Indatoririle fundamentale Avocatul poporuluiTitlul III - Autoritatile publice , cu capitolele : Parlamentul care cuprinde sectiunile Organizare si functionare Statutul deputatilor si senatorilor LegiferareaPresedintele RomanieiGuvernul Raporturile parlamentului cu GuvernulAdministratia , cu sectiunile: - Administratia publica centrala de specialitate ;- Administratia publica locala ;Autoritatea judecatoreasca , cu sectiunile: - Instantele judecatoresti ;- Ministerul Public;- Consiliul Superior al Magistraturii .Titlul IV Economia si finantele publiceTitlul V Curtea ConstitutionalaTitlul VI Revizuirea ConstitutieiTitlul VII Dispozitii finale si tranzitorii.

Bibliografie

Banciu, A. (1996) Istoria vieii constituionale n Romnia (1866-1991). Bucureti : Casa de Editur i Pres ansa.

Banciu, A. (2001) Istoria constituional a Romniei. Deziderate naionale i realiti sociale. Bucureti : Editura Lumina Lex.

Muraru, I.,Deleanu I. (1993) Constituia din 1991 (comentat i adnotat). Bucureti : Regia Autonom Monitorul Oficial .