Ediția a XV-a August ECDJ...preuniversitar sunt, în special, drepturile, libertățile și...

restructurarea și a doua șansă

în contextul propunerilor de reglementare emise

de Comisia Europeană

www.legalmagazin.ro

Ediția a XV-a August 2017

practician în insolvență, citrIonuț Șandor

21 septembrieMediul de afaceri sub lupaConsiliului Concurenței

28 septembrieReindustrializarea României

5 octombrieData Protection, ediția a II-a

10 octombrieRecuperarea creanțelor

12 octombrieForumul de Mediu, ediția a II-a

19 octombrieViitorul Arbitrajului Comercial,Ediția a II-a

26 octombrieSchemele de ajutor de stat în perioada 2014-2020, Ediția a III-a

2 noiembrie Excelență în medicină și farmacie

9 noiembrieImpactul fiscalității asupramediului de afaceri, ediția a VIII-a + Gala Tax & Acounting Review

16 noiembrieForumul Dreptului Muncii, Ediția V-a

21 noiembrieFinanțarea companiilor românești;Bani pentru afaceri

23 noiembrieGala Lady Lawyer, ediția a IV-a

7 decembrie Back in business versus purgatoriulfalimentului, ediția a VII-a

PEnTru ParTEnErIaTE ȘI înSCrIErIMircea Fica, Senior Editor, Legal Magazin; Tel: 0732.903.216; [email protected] Biga, Sales Manager, Legal Magazin; Tel: 0736.366.192; [email protected]

Calendar conferinţe Legal MagazinSemestrul al II-lea, 2017

2017abonament 1 an (11 reviste) în format tipărit: 300 lei

(trei sute de lei) /abonament.Frecvență Legal Magazin: 8 ediții/anFrecvență ediție specială Lady Lawyer: 2/anFrecvență ediție specială Tax and accounting review: 1/anTransport gratuit în româniaBonus - un articol / interviu pe www.legalmagazin.ro

sau o invitație la una dintre conferințele organizate de Legal Magazin

oferta este valabilă până la data de 30 august 2017.

pentru perioada 1 septembrie 2017 - 30 august 2018

Le mulțumim celor care s-au abonat deja!

aBonaMEnT LEGaL MaGaZIn

comanda se face:1. prin email: la adresa [email protected], [email protected]. prin telefon: la numărul 0736.366.192Persoană de contact: Roxana Biga , Sales Manager3. plata se efectuează integral după emiterea facturiifiscale, către infatiGaBil srl, cUi: 37722044,Număr de înregistrare la Registrul Comerțului – Nr.J40 / 8703/ 2017, în contul RO95INGB 0000 99990692 5583 deschis la ING Bank, Ag. Nerva Traian

1AUGUST 2017 ediŢia a XV-awww.LeGaLmaGazin.ro LEGAL MAGAziN

editoriaL

educație juridică în școli

m inisterul EducațieiNaționale, MinisterulJustiției, Ministerul Public,

Consiliul Superior al Magistraturii șiÎnalta Curte de Casație și Justiție ausemnat recent un protocol decolaborare privind educațiajuridică în unitățile de învățământpreuniversitar. Prin intermediulacestuia vor fi oferite informații cucaracter juridic elevilor (de lavârsta de debut a învățământuluiobligatoriu până în ciclul superior alliceului) și cadrelor didactice.Documentul marcheazăreafirmarea angajamentelor incluseîn precedentul protocol decolaborare (2013), însă diversificăformulele de promovare aeducației juridice în mediul școlar șicooptează în acest demers ÎnaltaCurte de Casație și Justiție. Noulprotocol este în acord și cudezideratele Programului deguvernare 2017-2020 privindsusținerea valorilor fundamentaleale statului de drept și democrației,inclusiv prin promovarea educațieijuridice în școli. Domeniile care fac obiectuleducației juridice în învățământul

preuniversitar sunt, în special,drepturile, libertățile și îndatoririlefundamentale, ConstituțiaRomâniei, aspecte referitoare laprocesul legislativ și aspecte cucaracter general privindorganizarea și funcționareasistemului judiciar, dar și elementede bază din dreptul civil și penalsau elemente de prevenire șicombatere a corupției. Astfel, în vederea atingeriiobiectivelor propuse, părțilesemnatare vor coopera în procesulde realizare de materialeinformative cu specific juridicpentru profesori și pentru elevi,adaptate la specificul fiecărui nivelde învățământ (primar, gimnazial,liceal). Acestea vor fi publicate pepaginile web ale MinisteruluiEducației Naționale, MinisteruluiJustiției și școlilor. În același context, experți dinMinisterul Justiției și din alteinstituții și autorități publicerelevante pentru domeniul justiției,consilieri juridici, practicieni aidreptului, reprezentanți aiprofesiilor liberale (avocați,mediatori, executori judecătorești

etc.) sau ai societății civile careaderă la obiectivele acestuiprotocol pot susține expuneri înșcoli pe diverse teme juridice deinteres. Pot fi organizate, totodată,vizite ale elevilor la MinisterulJustiției, la Ministerul Public, lasediile altor autorități și instituțiipublice relevante pentru domeniuljustiției, precum și la instanțe șiparchete. Cadrele didactice vor fisprijinite în pregătirea continuă cuelemente de educație juridicăincluse în discipline de tip educațiecivică și cultură civică. Deasemenea, vor fi elaborateprograme școlare și manualeșcolare pentru o mai bună predarea educației juridice.Activitățile din protocolul recentparafat se desfășoară în intervaluliunie 2017 – iunie 2020. La finalulacestei perioade, Comitetul demonitorizare interinstituțional vaprezenta un raport general, dar șipropuneri de acțiune pentru viitor,luând în calcul atât rezultateleAgendei Europa 2020, cât și noileobiective în materie ale ConsiliuluiEuropei, Uniunii Europene șiOrganizației Națiunilor Unite.

de mircea fica, Senior editor, Legal magazinmanaging Partner, Legal magazinmedia Grup

2 ediŢia a XV-a AUGUST 2017LEGAL MAGAziN www.LeGaLmaGazin.ro

SUmar

Publicație editată de LeGaL maGazin media GrUP

redacțiaMirCea fiCa, Senior Editor

[email protected] JunCu, Editor

[email protected] viziru, Editor

[email protected]

PUBLicitateroxana biga, Sales Manager

[email protected]

dtP CarMen CostesCu

[email protected]

ADRESA REDACțiEiCCiR Business Center, Bd-ul Octavian

Goga nr.2 sect. 3, Bucureștiwww.legalmagazin.ro

Copyright: Legal magazin media Grup

Este inter zi să, con form legii, repro du ce reainte gra lă sau parția lă – pe orice cale –

a con ți nu tu lui revis tei, fără acor dul scris al con du ce rii redac ]iei și al auto ri lor, care de]indrep tu ri le de copie re. Aparți ne cola bo ra to ri lor,

în exclu si vi ta te, res pon sa bi li ta tea pri vinddate le și con si de rați i le din tex te le pe care le

semnea ză. Opi ni i le lor nu repre zin tă ins ti tu ți i le și/sau fir me le cu care aceș tia au

orice fel de rela ții con trac tua le.

iSSN 2343 – 7375Tiparul: MASTER PRiNT

4/8 articoLUL ediŢieirestructurarea și adoua șansă în contextulpropunerilor de reglementare emise de comisia europeană

articol de ionUț Șandor, Practician în insolvență, citr

9/17inSoLVenŢĂ

9 inPPi a reușit să devină o voCe Care să fie asCultată

iNTERviU CU SiMONA MiLOș,PREșEDiNTELE iNPPi

12 aveM în eChiPă unii dintre Cei Mai buni Profesioniști dinaCeastă PiațăiNTERviU CU GEANiNA OANCEA,PARTENER, BDO BUSiNESSRESTRUCTURiNG S.P.R.L

15 sCăderea Pieţei va deterMina o stabilizare a nuMărului dePraCtiCieni aCtiviiNTERviU CU NiCULAE BăLAN,PREșEDiNTELE UNPiR

Ediția a v-a august 2017

18/19mediUL de afaceri

18 ProieCtele Mari de infrastruCtură

întârzie să aParăiNTERviU CU ADRiANSiMiON, MANAGiNG

PARTNER, SOCiETATEACiviLă DE AvOCAţi

SiMiON, NERE & iORDAChE

20/25inStitUŢii

20 Peste 100.000 dedraMe faMiliale se

PetreC anual însPatele ușilor înChise

și în tăCereiNTERviU CU AURELiA

GRAțiELA DRăGhiCi, SECRETAR DE STAT,

AGENţiA NAţiONALă PEN-TRU EGALiTATEA DE

ŞANSE ÎNTRE FEMEi ŞiBăRBAţi (ANES)

26/32BUSineSS newS

26 Piața serviCiilor MediCale stoMatologiCea aJuns la 1 Miliard de lei

27 roMânia are al 7-lea Cel Mai Mare Cost al Contribuțiilor de asigurări soCiale din euroPa

28 Piața industrială la șase luni – Cererea a CresCut Cu Peste 50% dePășindestiMările Pentru tot anul

29 statele din euroPa Centrală şi de est au nevoie de 615 de Miliarde de euro Pentrua-şi finanţa ProieCtele de infrastruCtură Până în 2025

30PKf finConta: g-20 susține sChiMbul deinforMații între autoritățile fisCale

31 Care sunt Joburile bine Plătite Pe Care le Pot aCCesa roMânii din diasPora la întoarCerea în țară

32 PhiliP Morris international anunță investiții de 490 de Milioane de euro în fabriCa din roMâniastatele d

mUşat & aSociațiicâȘtiGĂ ireVocaBiL UnnoU LitiGiU îmPotriVa

aGenției naționaLe de inteGritate

Mușat & Asociații a reprezentat-o cusucces pe judecătoarea Georgiana

Pulbere, de la Curtea de Apel Constanța,într-un litigiu împotriva Agenției

Naționale de integritate (ANi). Aceastăvictorie de referință vine după alte patru

dosare câștigate de societatea deavocatură în ultimii ani, succese obținute

în anularea rapoartelor de evaluareîntocmite de ANi, cu privire la numeroase

personalități ce ocupă diverse funcții șidemnități publice (Președintele României,

Klaus Werner iohannis;Europarlamentarul Mircea Diaconu;Primarul Municipiului Bistrița, Crețu

Ovidiu Teodor; Membrul în Consiliul deAdministrație al Societății Române de

Televiziune, Lucia hossu Longin).Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a

acordat pe data de 22 iunie câștig decauză magistratului Georgiana Pulbere,anulând un raport din 2015 al ANi, care

stabilea că magistratul a fost înincompatibilitate. Raportul menţiona

faptul că, în 2012, Georgiana Pulbere apredat cursuri de formare profesională în

domeniul achiziţiilor publice, în calitatede prestator-formator, unor funcţionari

din cadrul Consiliului Naţional pentruSoluţionarea Contestaţiilor (CNSC), fiind

plătită de o firmă privată.

Din luna iulie, prima linie aechipei Maravela &Asociații se mărește prinadăugarea avocateialexandra rîmbu (foto) înrândul partenerilor. Cu o experiență de peste9 ani în avocatura de

business, Alexandra aacordat asistență multorclienți de anvergură încadrul unor importantefirme internaționale deavocatură precum J&AGarrigues SLP (peste 2.000de avocați, având birouriîn 13 țări și 4 continente),dar și în importante firmede avocatură localeprecum Mușat &Asociații. Ultima pozițiedeținută este cea departener equity în cadrulfirmei Almaj & Albu. Expertiza Alexandrei

acoperă drept societar,fuziuni și achiziții, dreptcontractual, dreptulmuncii, PPP, construcții &infrastructură, dar șiaspecte de concurență șiproprietate intelectuală, îndiferite sectoare deactivitate. În plus,Alexandra a fost implicatăîn numeroase litigiicomplexe și arbitrajeinternaționale. Dinportofoliul de clienți alAlexandrei fac parte maricorporații și investitoriprivați.

Mitu & Asociații aasigurat cu succesasistența juridică șireprezentarea a doifuncționari publici, în fațaComisiei de Cercetare aAverilor din cadrul Curțiide Apel București, într-ocauză împotriva AgențieiNaționale de integritateavând ca obiectevaluarea averii,

respectării regimuluijuridic alincompatibilităților și alconflictelor de interese.Din echipa Mitu șiAsociații, implicată înacest proiect, au făcutparte Maria-CristinaMitu (ManagingPartener) (foto) și iulianCioienaru (SeniorAssociate).


LeGaL newS

Leroy şi aSociaŢii a acordat aSiStenŢĂ jUridicĂ GrUPULUi LactaLiS în achiziŢia coVaLact

Leroy şi Asociaţii a acordatasistenţă juridică grupuluifrancez Lactalis în procesulde achiziţie a Covalact, unuldintre cei mai mariproducători de lactate dinRomânia.Echipa Leroy şi Asociaţii,formată din bruno leroy(Partener), andreea toma(Partener) şi eleonoraudroiu (Partener), a asistatgrupul francez în toate

aspectele tranzacţionale şide reglementare aleoperaţiunii (inclusiv înredactarea şi negociereadocumentelor detranzacţie, obţinereaacordului asupraconcentrării economice,precum şi în negociereaangajamentelor solicitatede către ConsiliulConcurenţei). În 2016 Leroy şi Asociaţii a

acordat asistenţă juridicăgrupului francez în cea maimare tranzacție din ultimii 5ani din industria alimentară,în urma căreia Lactalis aachiziţionat Albalact, printr-o ofertă publică de preluarevoluntară desfășurată peBursa de valori București,urmată de procedura deretragere a acţionarilorminoritari ai Albalact(squeeze-out).

Un noU Partener La maraVeLa & aSociații

câȘtiG PentrU mitU & aSociații în fața ani

Pagină realizată de sorina viziru


articoLUL ediției

PreamBUL

În fiecare an, aproximativ 200.000de companii din UniuneaEuropeană intră în faliment, adicăîn jur de 1,7 milioane de oameniîși pierd slujbele, arată dateleoficiale. Astfel, un cadru juridic alinsolvenței care să permităavertizarea timpurie a posibilelordificultăți dintr-un anumitbusiness, dar și care să susținăantreprenoriatul și creștereaeconomică e esențial pentrumediul de afaceri.Europa face deja pași importanțiîn această direcție. Începând cuanul 2011, la nivelul Uniunii s-auadoptat o serie de măsuri cu rolulinițial de armonizare a unoraspecte foarte specifice aledreptului material al insolvenței,printre care și restructurarea, darcu referire și la dreptulsocietăților comerciale. Ulterior,prin adoptarea Regulamentului(UE) 2015/848 privind procedurilede insolvență, s-a urmăritrezolvarea conflictelor decompetență în procedurile deinsolvență transfrontalieră și s-aasigurat recunoaștereahotărârilor judecătorești înmaterie de insolvențe peteritoriul Uniunii. Cu toateacestea, regulamentul nuurmărea și armonizarea dreptuluimaterial al insolvenței în statelemembre.

restructurarea și a doua șansă în contextul propunerilor de reglementareemise de comisia europeanăarticol de ionUț Șandor, Practician în insolvență, citr


articoLUL ediției

În contextul analizei factorilorcare generează cea mai marevaloare adăugată în materiacompaniilor aflate îndificulatate, ComisiaEuropeană a adoptat în 2014Recomandarea privindrestructurarea și a douașansă, prin intermediul căreiaa invitat statele membre săintroducă proceduri eficacede preinsolvență, precum șidispoziții referitoare la adoua șansă pentruîntreprinzători. Prinintermediul acestora,debitorii viabili ar urma să fieajutați să se restructureze șisă evite astfel insolvența sausă obțină remiterea dedatorie în maximum trei anide la intrarea în procedură.Chiar dacă în unele statemembre, printre care și țaranoastră, recomandareaComisiei a fost primită ca opropunere utilă pentru aîntreprinde reforme îndreptul insolvenței(adoptarea Legii 85/2014 înRomânia), nu a reușit săgenereze modificări uniformeîn toate statele membre, caresă faciliteze salvareacompaniilor aflate îndificultate financiară și princare antreprenorii să poatăbeneficia de o a doua șansă.Recomandarea n-a înregistratefectele așteptate fiindcăaplicarea acesteia a fostparțială, chiar și la nivelulstatelor în care s-auîntreprins reforme reale îndreptul insolvenței.În contextul lipsei rezultatelorpalpabile în rândul statelormembre, s-a recurs lapropunerea unui actnormativ prin care, în acestejurisdicții, companiile șiantreprenorii de bună

credință să poată avea accesla un mediu de reglementarecare permite gestionareaeșecului în așa fel încâtantreprenorii măcar să nu fiedescurajați să încerce noi ideide business. Astfel, s-a născutpropunerea de directivă2016/0359 (COD) din data de22.11.2016, privind cadrelede restructurare preventive, adoua șansă și măsurile desporire a eficiențeiprocedurilor de restructurare,de insolvență și de remiterede datorie și de modificare aDirectivei 2012/30/EU aComisiei Europene.

reStrUctUrarea Și inSoLVența

În ciuda tendinței de scăderea cazurilor de insolvență lanivel european, s-a arătat cădoar jumătate din companiiledin UE supraviețuiesc maimult de 5 ani. Din nefericire,în cadrul multor statemembre, printre care șiRomânia, există tendința caîntreprinderile viabile să fiemai degrabă direcționatespre lichidare decât sprerestructurarea timpurie.Acest fapt e cauzat, în primulrând, de lipsa de convergențădintre reglementările statelormembre, în contextuldezvoltării pieței uniceeuropene și în contextul încare un sfert dintre cazurilede insolvență la niveleuropean sunttransfrontaliere, adică implicădebitori și creditori din celpuțin două state membre. Înal doilea rând, explicațiarezidă și în faptul că, la niveleuropean, nu există o culturăa restructurării timpurie și

nici o percepție sănătoasă,din punct de vedereeconomic, al celei de a douașanse în business.Dacă la nivelul statelormembre ale UE s-ar facilitaprocedurile de restructurarerapidă și timpurie, s-arasigura luarea de măsuriînainte ca societățile comer -ciale să ajungă în punctul încare nu-și mai pot achitadatoriile către creditori.importanța convergențeireglementărilor și a formăriiunor cadre juridicearmonizate în materie derestructurare și insolvențărezidă în special în rata derecuperare a creditorilorcompaniilor aflate îndificultate. Raportat laanalizele Băncii Mondiale,ratele de recuperare sunt maimari în statele membre încare restructurarea esteprima opțiune de salvare aunei societăți in dificultate. Încontextul acestor indicatori,România se află la coadaclasamentului, rata derecuperare a creditorilor înțara noastră fiind deaproximativ 30%, în condițiileîn care, spre exemplu, înBelgia acest procent atinge90%. Pentru creditorii șidebitorii economieiromânești, a devenit maimult decât evident căopțiunea lichidării este primacând vine vorba desprerecuperarea creanțelor, ceeace pare un paradox raportatla rata noastră de recuperare.Pentru a putea obținerezultate care să favorizezeindicatorii sociali - creșterearatei de recuperare, salvareacompaniilor viabile, păstrarealocurilor de muncă,dezvoltarea și încurajarea

relațiilor economicetransfrontaliere - intervențiaComisiei Europene prininițiativa unui act normativ înmateria restructurării este undemers important, menit săstimuleze crearea unui cadrucuprinzător și ancorat într-uncontext cultural șiinstituțional solid în raport custatele membre și legislațianațională.În anumite state membrerestructurarea nu este încăprima opțiune din cauzaineficacității procedurilor deprevenire a insolvenței, care,de multe ori, prevăd condițiide acces similare insolvențeisau care sunt excesiv destricte și mult maicostisitoare pentru toatepărțile implicate. Astfel, chiardacă în unele statecomunitare există proceduride restructurare-preinsolvență, condițiilegreoaie de accesare aacestora și lipsa unoravantaje concrete în raportcu insolvența împing debitoriiîn imposibilitatea de a-șirestructura datoriile față decreditori înainte de a intraefectiv în insolvență.Prin urmare, în cazulprocedurilor de restructurarepreventivă, divergențeprocedurale ca: momentul încare debitorul poate beneficiade o procedură derestructurare preventivă,suspendarea cererilorindividuale de executaresilită, tipurile de majorităținecesare ca un plan derestructurare să fie adoptat,gradul de implicare aautorităților judiciare șiadministrative, modul deformare al claselor decreditori etc., fac uneori


articoLUL ediției

imposibilă realizarea unorplanuri de restructurare, maiales în cazul în care suntimplicați creditori din maimulte state membre.Concluziile rămân valabile șiîn cazul aplicării procedurilorpreventive la nivel național,în condițiile în care lipsa deeficacitate a procedurilorrezidă, de cele mai multe ori,în lipsa la nivel european aunui limbaj comun îndomeniul procedurilor derestructurare și înpromovarea acestora caprimă opțiune în cazulcompaniilor aflate îndificultate. Considerăm că, în contextulrestabilizării economiei și aîncurajării expansiuniicapitalului românesc în afaragranițelor, e vital pentruantreprenorii români săexiste la nivelul UE actenormative care să încurajezecompaniile din statelecomunitare să investească înafara granițelor, avândconfortul unor procedurieficiente în caz de dificultate.Un grad mai ridicat dearmonizare în dreptulinsolvenței și al procedurilorpreinsolvență este esențialpentru buna funcționare apieței unice și pentru overitabilă uniune a piețelorde capital.

a doUa ȘanSĂ în BUSineSS

În ceea ce privește cea de adoua șansă, dincolo dediscuțiile tehnico-juridice pecare le-ar putea genera unact normativ care prevederemiterea de datorii camodalitate de a materializa a

doua șansă, în UniuneaEuropeană este necesarăpromovarea unei culturicomune a soluțiilor deprevenire a eșecului înbusiness și a capitalizăriiexperienței antreprenoruluicare a eșuat prin susținerearedresării acestuia. Toateacestea în condițiile în care,în unele state europenestigmatul insolvenței a dus ladispariția din circuituleconomic a unorîntreprinderi viabile și lainhibarea antreprenoriatului,cu efecte directe la nivelulindicatorilor economici aistatelor respective. Din acest punct de vedere,eficientizarea aplicăriiprocedurilor de restructurareși reglementarea celei de-adoua șanse la nivelul UniuniiEuropene poate crea oîntreagă economie în jurul

companiilor aflate îndificultate, de care săbeneficieze inclusivinvestitorii în căutare deoportunități.Prin urmare, în condiţiile încare mai bine de jumătatedintre europeni declară că nuar investi niciodată într-oîntreprindere aflată îndificultate, atenţiareglementărilor interne artrebui îndreptată spre opolitică de prevenţie și spreconstrucția unui adevăratsistem educaţionalantreprenorial în acest sens.Cu atât mai mult în România,unde stigmatul insolvenței asădit în economia noastră oreală cultură de izolare, deevitare sau chiar respingere aoricăror relații economice cuîntreprinderile aflate înaceastă etapă, în defavoareaîncurajării reorganizării și a

reintegrării business-ului încircuitul economic. izolarea de cătrestakeholderi aantreprenorului în dificultatederivă mai ales din percepțiaasupra eșecului. Majoritateacovârșitoare a părțilorimplicate în raporturicomerciale asociază imediateșecul cu frauda și sedelimitează rapid de oricerelaționare ulterioară. Însăpână și această abordare s-adovedit alterată, în condițiileîn care statisticile europenearată că doar 6% dintrefalimente sunt frauduloase.Prin lipsa unei culturi asalvării, prin care li se acordăîntreprinzătorilor o a douașansă de a demara oactivitate economică,Uniunea Europeana pierdeaproximativ 3 milioane delocuri de muncă pe an.

Noile norme urmăresc aceste principii de bazăpentru asigurarea coerenței și eficienței cadrelorde insolvență și restructurare în Uniune:

principii comune privind utilizarea unorcadre de restructurare timpurie, care vor ajutaîntreprinderile să continue activitatea și sămențină locurile de muncă;norme pentru a permite antreprenorilor săbeneficieze de o a doua șansă, întrucât aceștiavor fi descărcați integral de datorii după operioadă de cel mult 3 ani de la deschidereaprocedurii;măsuri specifice pentru statele membre învederea sporirii eficienței procedurilor deinsolvență, de restructurare și de descărcare dedatorii; societățile comerciale care se confruntă cudificultăți financiare, în special iMM, vor aveaacces la instrumente de avertizare din timppentru a detecta o posibilă deteriorare asituației

economice și a asigura restructurarea într-unstadiu timpuriu;cadrele flexibile și preventive derestructurare vor simplifica procedurilejudiciare lungi, complexe și costisitoare;creditorii minoritari și acționarii care auopinii divergente nu vor avea posibilitatea de abloca planurile de restructurare, însă intereselelor legitime vor fi protejate;vor fi protejate in mod specific noilefinanțări, fapt care va spori șansele derestructurare cu succes;grație unor proceduri de restructurarepreventive, lucrătorii vor beneficia de oprotecție completă, asigurată prin norme dinramura dreptului muncii, în conformitate culegislația existentă a UE;formarea, specializarea practicienilor și ainstanțelor și utilizarea tehnologiei vor creșteeficiența și vor reduce durata procedurilor deinsolvență, de restructurare și de oferire a uneia doua șanse.

Principiile propunerii de directivă 2016/0359 (cod) din data de 22.11.2016, privind cadrele derestructurare preventivă, a doua șansă și măsurile de sporire a eficienței procedurilor derestructurare, de insolvență și de remitere de datorie și de modificare a directivei 2012/30/eU


articoLUL ediției

În condițiile în care ratașomajului în rândul tinerilorîn UE a atins cote alarmanteîn ultimii ani, devine limpedecă încurajarea procedurilorde restructurare preventivă șisusținerea celei de a douașansă în business sunt soluțiiviabile prin care statelemembre pot contribui ladezvoltarea economică șisocială.

cULtUra PreVenției Și a SaLVĂrii afaceriLorafLate în dificULtate, din PerSPectiVa noiLorProPUneri dereGLementare

Principalul obiectiv aldirectivei este ca toatestatele membre să introducăo serie de principii esențialeprin care să se asigureeficacitatea cadrului derestructurare preventivă și anormelor referitoare la ceade-a doua șansă. Scopul serezumă la creștereainvestițiilor și facilitateaposibilităților de ocupare aforței de muncă pe piațaunică, prin reducerealichidărilor păguboase desocietăți comerciale viabile,scăderea ratei creditelorneperformante, reducereacosturilor și sporireaoportunităților pentruantreprenorii de bunacredință care doresc să o iade la capăt.Astfel, propunerea reprezintăo adevărată declarație depromovare a restructurăriipreventive și a celei de-adoua șanse în business, prinevidențierea avantajeloracestui tip de abordare aafacerilor aflate în dificultate

și a antreprenorilor care aueșuat.Înainte de a îmbrățișa însănoua cultură, este necesar săcunoaștem răspunsurile laîntrebările esențiale pe careComisia Europeană le-a avutîn vedere în cadrul studiilorpreliminare propunerii:de ce ar merita a doua șansăo companie în dificultate?

Statisticile ne arată un numărridicat de companii care seaflă în lichidare, deși, cuajutorul restructurăriitimpurii, ar fi putut fi salvate.Din păcate, aceste lichidăriaduc după sine altele, prin

crearea efectului de domino,în condițiile în care una dinșase insolvențe are ca șicauză eșecul unui partenercomercial. Astfel, salvareamai multor companii vaaduce beneficii unui întreglanț de furnizori/partenericomerciali și va salvanumeroase locuri de muncă. În condițiile ratei ridicate acreditelor neperformate lanivelul UE, față de insolvență,procedurile de restructurareprezintă avantaje concreteatât pentru investitori, cât șipentru creditorii bancari.Asta se vede deja în ratamare de recuperare a

creanțelor în țările în carerestructurarea timpurie eprincipala opțiune acreditorilor și a debitorilor.O reglementare mai susținutăa celei de a doua șanse înbusiness poate reprezenta șiun stimulator al activitățiiantreprenoriale în Uniune,având în vedere că, înprezent, unul din doieuropeni nu ar începe oafacere de teama unui eșec.

Care ar fi beneficiile noilorpropuneri legislative?

Prin promovarea noilorreglementări, ulteriorimplementării în țărilemembre, procedurile artrebui fie mai eficiente, maimulte companii viabile arurma să supraviețuiască,numărul și calitateainvestițiilor transfrontaliere încadrul Uniunii e de așteptatsă sporească, rataantreprenoriatului să crească,piețele de capital să fie mailichide și sursele de finanțaremai accesibile pentruafacerile aflate în dificultate.Convergența acestorindicatori ar urma să ducă lacreșterea competitivității încadrul Uniunii și la niveluleconomiilor statelor membre.

românia în conteXtULnoiLor de ProPUneri de reGLementare

țara noastră se află pe locul22 din cele 28 de statemembre în ceea ce priveșteeficiența procedurilor deinsolvență și de prevenire ainsolvenței. Procedura deinsolvență în Româniadurează, în medie, 3,3 ani,


articoLUL ediției

față de media europeană de2 ani iar procentul derecuperare a creanțelor decătre creditorii garantați estede 34,4%, în raport cu 65% înEuropa.Aceste date statistice nesituează între țările în carecel mai probabildeznodământ al afaceriloraflate în dificultate estefalimentul. Raportat la noilereglementări propuse,impactul adoptării acestora s-ar regăsi în următoareleaspecte:Durata procedurilor -specializarea judecătorilorși a practicienilor, folosireamijloacelor electronice decomunicare și adoptare aunor măsuri care să asigureceleritatea procedurilor vaduce la eficientizareaacestora și la reducereaduratei;Avertizarea timpurie cuprivire la insolvență -debitorii vor avea acces lamijloace de avertizare carevor detecta din timpposibila deteriorare aafacerii și vor conduceastfel la mai multerestructurări, începute înstadiul incipient aldificultăților financiare;Protecția în fațaexecutărilor silite -companiile viabile, dar

aflate în dificultatefinanciară, vor puteabeneficia de patru luni deprotecție împotrivaexecutărilor, termen carear putea fi prelungit pânăla o durată maximă de unan, dar în condiții foartestricte. Astfel, se vor facilitanegocierile și se va reducedurata procedurii, într-uncontext de predictibilitateși siguranță pentrucreditorii implicați;Aplicarea remiterii dedatorie pentruantreprenorii de bună-credință - aceștia vor aveaacces la remiterea totalăde datorie după o perioadăde maximum 3 ani de ladeclanșarea procedurii,fără a prejudicia însăeventualele garanțiiconstituite pentru apreveni abuzurile.

De la data lansării propuneriide modificare areglementărilor europene(noiembrie 2016), în cadrulorganismelor profesionaleeuropene ale practicienilor îninsolvență și specialiștilor înrestructurare au avut loc oserie de evenimenteorganizate pentru a promovaefectele acestor norme. Dealtfel, tema viitorului congresanual al iNSOL EUROPE,Restructurarea preventivă:

Apusul insolvenței?, vaîncheia aproape un an dedezbateri despre aceastătemă. România va fireprezentată acolo de RaduLotrean, cofondator CiTR,primul președinte român aliNSOL EUROPE, cea maiprestigioasă organizațieeuropeană a practicienilor îndreptul insolvenței.

concLUzii

Prin propunerea de directivăanalizată, ComisiaEuropeană își exprimă oficialsusținerea pentruantreprenorii care aucunoscut eșecul în businessși pentru salvarea afaceriloroneste aflate în dificultate.Demersurile de până acum șiinițiativele ulterioare îșipropun să inducă oschimbare generală apercepției față de companiilecare trec printr-un astfel deproces și să transforme aceioameni de afaceri care autrecut prin experiențaeșecului într-o resursă vitalăpentru mediul de business. Mutând analiza în planul țăriinoastre, în condițiile în careaproape jumătate dintrecompaniile românești cuimpact real în economie seconfruntă cu o stare dedificultate, tendință

menținută în ultimii patruani, felul în care Româniaalege să promoveze acestmesaj și să implementezeeficient noile principii vaputea fi evaluat prinrezultatele viitoare aleacestor companii.Mai mult, în contextuldeținerii președinției celeimai puternice organizațiieuropene a practicienilor îninsolvență, iNSOL EUROPE,România va fi obligată să-șiasume rolul principal înschimbarea paradigmei lanivel național și european cuprivire la companiile aflate îndificultate și la eșecul înbusiness.CiTR GROUP, singurul grupcomplex de companii careasistă societățile în dificultateîn procesul lor de redresareprin soluții 360 (reorganizare,restructurare și investiții),este un pioner al inițiativeloreuropene în materie princampania The Value ofSecond Chances, derulată lanivel național și menită săatragă atenția atât asuprariscurilor contractăriiantreprenoriatului autohton,cât și să ofere soluții realebusiness-urilor în dificultate.În concordanță cu obiectiveleeuropene de creștereeconomică, susține a douașansă și redă echilibrul șiperspectiva în business.

Bibliografie

1. Propunerea de directivă 2016/0359 (COD) din datade 22.11.2016 privind cadrele de restructurarepreven tivă, a doua șansă și măsurile de sporire aeficienței procedurilor de restructurare, de insolvențăși de remi tere de datorie și de modificare a Directivei2012/30/EU2. Lucrările Comisiei privind o nouă abordare aeșecului în afaceri și a insolvenței, SWD (2014) 61final, 12.3.2014, p.2.3. indexul „Doing Business” al Băncii Mondialepentru 2016

4. BUSiNESS DYNAMiCS: START-UPS, BUSiNESSTRANSFERS AND BANKRUPTCY – EuropeanCommission. Enterprise and industry.

5. Flash Eurobarometru - ENTREPRENEURShiP iNThE EU AND BEYOND 2012

6. Revista Eurofenix – Winter 2016/2017 – pag 12.

7. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Business_demography_statistics

8. http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-16-3803_en.htm

9. http://www.accaglobal.com/in/en/news/2017/

march/businesseurope-ueapme-conference.html

10. http://ec.europa.eu/information_society/newsroom/image/document/2016-48/ ro_insolvency_country_factsheet_40014.pdf

11. http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2017/603236/EPRS_BRI(2017)603236_EN.pdf

12. https://www.oecd.org/cfe/smes/2090740.pdf

13. http://www.doingbusiness.org/~/media/WBG/DoingBusiness/Documents/Annual-Reports/English/DB17-Report.pdf


inSoLVențĂ

institutul național pentruPregătirea Practicienilor îninsolvență (inPPi) a luat ființăîn decembrie 2012. care suntprincipalele realizări aleinPPi în această perioadă?

Personal, cred că institutul areușit în primul rând să fievizibil; și acest lucru nu epuțin, într-o lume în carecompetiția este acerbă; areușit să devină o voce care săfie ascultată – aducând laolaltăprofesioniști care să îllegitimeze și cel maiimportant, a arătat că valorilepromovate sunt cele în careUNPiR se regăsește: o castăcare se dorește a fi unită, înciuda tuturor obstacolelor, ocastă de profesioniști care îșicaută legitimarea într-osocietate dominată deconflicte – totul prinpromovarea ideii de excelențăîn pregătirea profesională și îndialogul continuu și susținut cutoate instituțiile implicate.Trăim vremuri complicate încare absolut toate reperele pecare le-am avut până acum,sunt contestate: nu existănicăieri o autoritate absolutăîn vreun domeniu al căreimesaj să nu fie pus la îndoială.Asistăm cu toții la schimbareaunor paradigme și înțelegemcă a venit momentul ca în

permanență să dovedim de cemerităm să fim ascultați: și sin -gurul răspuns pe care îl putemda societății este: valoarea.valoarea în pregătireaprofesională, valoarea încultivarea dialogului inter-

instituțional, valoarea prinacceptarea ideii căîntotdeauna e loc de mai bineși că o societate în continuăschimbare va cauta înpermanență cea mai bunăversiune a sa.

Pentru primii cinci ani deexistență, dacă este mult saueste puțin, fiecare este liber săaprecieze. Dar cu siguranță,este un bun început. și avemtoate premisele să credem căse poate mai mult.

aveți un grup de formatori deelită. ce condiții trebuieîndeplinite pentru a fi lectorinPPi? cum decurge procesulde selecție al acestora?

De regulă, lectorii iNPPi suntpracticieni in insolvență, cu obogată experiență în domeniulinsolvenței, care auadministrat proceduri dintrecele mai complexe, dar suntbineveniți și doctrinarii – cadredidactice universitare – caredoresc să țină astfel de cursuri.

Criteriile tehnice de selecțiepentru lectorii iNPPi au foststabilite prin hotărâre aConsiliului de Conducere alinstitutului și au o bunăreputație, nu au fostsancționați disciplinar, aucalitatea de cadru didacticuniversitar și/sau au activitatepublicistică în domeniuldrept/economic.

În procedura de acreditare aunui lector iNPPi, foarteimportant este proiectul de

inPPi a reușit să devină o voce care să fie ascultatăinterviu cu Simona miLoȘ, Președintele inPPi


inSoLVențĂ

suport de curs, care este supusaprobării Consiliului științific alinstitutului, format în mareparte din cadre didacticeuniversitare.

inPPi colaborează foarte binecu filialele județene UnPir, cumass-media și cu firmelecare organizează evenimenteaxate pe insolvență șirestructurare. cum apreciațiinteresul practicienilor îninsolvență pentru acesteevenimente, astfel încât săparcurgă minim 20 de ore depregătire profesionalăcontinuă?

Cred că aceste conferințe audevenit evenimente așteptatede către practicienii îninsolvență, dacă avem învedere participareanumeroasă în toate colțurilețării, acolo unde suntorganizate de către filialelelocale.Părerea mea este că nu vinneapărat pentru a-și satisfacenumărul de ore de pregătireprofesională ci din dorința de amai afla noutăți în materie,care mai sunt tendințele șiorienta rea jurisprudențială șide ce nu, din dorința de a-șirevedea colegii și de aîmpărtași experiențele comunecu aceștia.Nu pot să nu remarc căldura șiospitalitatea cu care noi,lectorii, suntem întâmpinați laaceste evenimente de cătrecolegii din teritoriu.Este oricând o plăcere să îirevăd și marele meu regreteste acela că nu pot să participla toate evenimentele din țarăla care sunt invitată personal.Ar însemna ca la aproapefiecare sfârșit de săptămână săfiu departe de familia mea.

în ultimii ani organizați tot maimulte seminarii online, venindîn sprijinul practicienilor îninsolvență. cum sunt primiteaceste conferințe?

Acest gen de cursuri reprezintăo bună alternativă pentru ceicare nu au suficient timp să sedeplaseze la cursurile și la co -nferințele regionale și totodată,sunt și mult mai avantajoasedin perspectiva costurilor.Practic, cu niște costuri minime,aceste seminare onlinebeneficiază de aceiași lectorireputați, pot fi urmăriteoricând și nu numai în timpulreal transmiterii lor, oricepractician putând să-și satisfacăcele 20 de ore de pregătireprofesională doar în aceastămodalitate.Revenind la întrebareaanterioară, privind interesulpracticienilor de a participa laevenimentele organizate defilialele UNPiR sau de cătrediverse publicații, faptul căaceștia sunt prezenți într-unnumăr atât de mare la acesteevenimente dovedeșteapetența lor pentruparticiparea la astfel deevenimente, de vreme ce aravea oricând alternativacursurilor online.

aveți programe de pregătirecomune cu magistrații și cuavocații. Urmează să demarațicolaborări cu experțiicontabili și cu consultanțiifiscali. cum colaborați cubăncile, societățile de leasingși cu alte entități care suntafectate de fenomenulinsolvenței?

Colaborarea cu instituțiilefinanciare a fost maiefervescentă în perioadele de

modificări legislative ce seprefigurau a fi aduse în materiainsolvenței când AsociațiaRomână a Băncilor sau cea afirmelor de leasing și-au adusaportul concret în propuneriletransmise către Parlament.În acele perioade șiparticiparea băncilor laevenimentele iNPPi era foartenumeroasă și genera de fiecaredată un dialog interprofesionalextrem de interesant, chiardacă existau diferențe deopinie și de percepție asuprafenomenului insolvenței.La finalul conferințelor - dacă esă fac o paralelă - asemenifinalului oricărei proceduri deinsolvență, toți participanții îșitrăgeau propriile învățămintedin acea experiență. Sper ca elesă nu fie uitate prea curând șisă nu repetăm greșeliletrecutului.Acum însă, în contextul în careinstituțiile financiare și-aucesionat portofolii imense decredite neperformante cătrediverse fonduri de investiții,băncile încep să se concentrezemai cu seamă pe activitatea debusiness decât pe cea derecuperare creanțe, lucru pecare departamentele deworkout îl resimt cel mai bine. Urmează o perioada de linișteîn aceste departamente derecuperare, dar eu cred că estedoar o fază temporară și căeste bine ca acestedepartamente să rămânăactive. Poate sună anecdotic,dar îmi amintesc că la începutulcarierei mele, fiind implicată caavocat în proiectul falimentuluiBăncii internaționale aReligiilor, constatam custupoare că o bancă de calibrulacela, nu avea department derecuperări creanțe: pur șisimplu nu exista. La vremea

aceea, nimeni nu se aștepta laceea ce avea să se întâmple însistemul bancar al anilor 2000. Așa că eu zic să continuămseria evenimentelor comunedintre practicienii în insolvențăși specialiștii din bănci, să ținempulsul evenimentelor și să fimpregătiți. Just in case!

cu ce instituții de profil din Ueaveți parteneriate /colaborări?

Cred că cea mai semnificativăcolaborare este cea cu iNSOLEurope, organizația europeanăcea mai importantă îndomeniul insolvenței.România are un numărsemnificativ de membri încadrul acestei organizații, darse bucură și dereprezentativitate în cadrulconsiliului de conducere aliNSOL EUROPE. Nu stiu câtălume știe că viitorul președinteal acestei organizații, începândde anul viitor, este un român –Radu Lotrean – lucru de careeu personal sunt foarte mândrăși cred că este un motiv demândrie pentru noi toți.Este important ca practicieniiromâni să fie în permanență lacurent cu propunerilelegislative în materie la nivelinternațional, să cunoascătendințele în domeniu,dinamica și evoluția pieței.De curând, mai exact în 29iunie-01 iulie a.c. am avut uneveniment important organizatde către iNSOL Europe înparteneriat cu iNPPi, un curs deînalt nivel la care au partici patca experți internaționaliprofesori de la reputateuniversități din întreaga lume,dar și experți locali reputați.Cea mai mare satisfacție a meaa fost aceea când la finalul

conferinței, un reputat profesoruniversitar din Madrid mi-amărturisit că din experiența sapersonală ca expert în cadrulprogramelor Băncii Mondiale dindiferite legislații, specialiștii românisunt cel mai bine pregătiți îndomeniu și că acest lucru l-asurprins în cel mai plăcut mod încolaborarea avută în cadrulproiectului finanțat de BancaMondială în România.

conferințele naționale inPPi carese desfășoară anual, la București,reușesc să adune cei mai bunispecialiști din domeniu. care vor fiprincipalele teme ale conferințeinaționale din acest an?

Temele conferinței vor fi stabilitedupă consultarea cu specialiștiinoștri în teritoriu. Ele sunt unaspect important în reușitaconferinței naționale și în general,ele urmăresc să se plieze pechestiunile care au ridicat dificultățide intrepretare și aplicare înpractică, tocmai pentru un impactbun asupra publicului.Deși încă nu au fost detaliatetemele, vom încerca să păstrăm oanaliză importantă pentru aspectelece au făcut obiectul acelor minutede unificare a practicii judiciare lanivelul Curților de Apel, realizate decătre magistrați: pe de o partepentru că subiectul în sine este demare impact pentru participanți, darși din dorința de a asigura cea maibună pregătire profesională apracticienilor noștri.Până la urmă, pregătirea profesio -nală se realizează într-o anumeformulă, care trebuie să se plieze pesoluțiile jurisprudențiale majoritare,de aceea este o responsabilitatecunoașterea jurisprudenței înmaterie și transmiterea unui mesajcorect către membri.Până la urmă, unificarea practiciieste importantă și pentru

practicienii în insolvență, nu este înregulă să spui că în raza Curții deApel ”x” interpretarea normei dedrept este aceasta, dar în raza Curțiide Apel ”y” interpretarea estediferită, pentru că toți trebuie să fiminstruiți într-o formulă unitară șicoerentă pentru a putea fi la rândulnostru, profesioniști.

ce strategie de dezvoltare avețipentru următorii ani?

În primul rând, urmărim săconsolidăm relațiile cu celelaltecorpuri de pregătire profesională.La nivelul uniunilor profesionale s-au identificat atât valori comunecât și probleme comune, indiferentde specificul profesiei liberaledespre care vorbim: practicieni îninsolvență, avocați, notari,executori judecătorești, evaluatori,


inSoLVențĂ

consilieri fiscali etc.Nu am să detaliez acum și aiciimportanța dialogului pentruîmbunătățirea cadrului legislativ înmaterie, este evident că oinsolvență presupune incidențaaltor ramuri distincte cum ar fievaluare, fiscalitate, economie,toate aceste profesii trebuind săaibă un aport legislativ importantpentru o lege a insolvențeiechilibrată și coerentă.Am să subliniez însă importanțaînțelegerii misiunii comune aprofesiei liberale, cu o puternicăinfluență la nivel social șieconomic, prin impactul asuprasocietății prin aceea că deservim cutoții un serviciu public iar acestlucru ne obligă pe toți, la o anumităconduită și la anumite valoricomune.Nu am să evit să arăt niciproblemele pe care le avem la nivelde percepție generală și care neafectează deopotrivă, pe toți:încerc să mă rezum doar la profesiape care o reprezint de practician îninsolvență arătând că nu ar trebuisă existe nuanțări de genul –practicianul debitorului saupracticianul creditorului – în funcțiede cel care face numirea. Este un singur practician îninsolvență – organ care aplicăprocedura – un auxiliar al justiției,după cum nu există evaluatorulparchetului sau evaluatorulinculpatului și nici consultantulfiscal al parchetului sau cel alinculpatului.Cu toții avem o mare responsa -bilitate și cred că este timpul săvorbim despre independențaprofesiilor liberale și despre risculde a fi percepuți ca instrumente aleunor tabere diferite.Deonotologia este soluția.Echilibrul este soluția. valoareaeste răspunsul.

Mircea fica

este importantca practicieniiromâni să fie înpermanență lacurent cupropunerilelegislative înmaterie la nivelinternațional, săcunoascătendințele îndomeniu,dinamica șievoluția pieței.


inSoLVențĂ

Bdo Business restructuring agestionat în ultimii anidosare foarte importante deinsolvență. care au fostprincipalele provocări cucare v-ați confruntat?

Provocările există în fiecareproiect complex pe care îlgestionăm și sunt, de fiecaredată, diferite. Sunt, pe de oparte, provocările procedurii însine, pentru că în proiectelecomplexe sunt, de regulă,mulți creditori, din toatecategoriile, ale căror interesenu sunt întotdeaunaconvergente, așa încât, cred căuna dintre principaleleprovocari este să reușești săgăsești acel punct în careinteresele creditorilor se pot întâlni, pentru că, altfel,

este aproape imposibil săvorbești despre oreorganizare. În aceeașimăsură, sunt provocărilebusiness-ului, construirea uneirelații bazate pe încredere cudebitoarea, recâștigareaîncrederii partenerilorcomerciali ai debitoarei,reconstruirea încrederiicreditorilor, probleme

sociale (disponibilizări, deexemplu).Complexitatea cazurilor pecare le-am gestionat și legestionăm ne dă și măsuraexperienței noastre, așa încât,pot spune că fiecare provocareeste, de fapt, un câștig, atâtpentru fiecare profesionist înparte, cât și pentru noi caechipă.

cum este organizată înprezent societateadumneavoastră? în ce orașe/ regiuni aveți activitate?

Organizarea BDO are la bazăfaptul că business-ul nostru nua fost gândit ca fiind unbusiness de volum, ci unbusiness în care calitatea șiprofesionalismul serviciilor

avem în echipă unii dintre cei mai buni profesioniști din această piațăinterviu cu Geanina oancea, Partener, Bdo Business restructuring S.P.r.L


inSoLVențĂ

oferite să ne mențină pe primelelocuri în piață. În cei peste 20 deani de activitate, BDO și-a menținutnu numai locul în piață, ci și bunareputație și calitatea serviciilor.Sunt mândră să spun că avem înechipă unii dintre cei mai buniprofesioniști din această piață,oameni care fie s-au format ca șiprofesioniști în BDO, fie s-aualăturat echipei noastre peparcursul carierei lor profesionale,tocmai pentru că au găsit un mediuprofesionist de lucru, creștereapersonală și profesională într-unastfel de mediu fiind un procescontinuu și susținut. Sediulprincipal al BDO este în București,avem o filială în Sibiu și un birou înBrașov, cu această structurăreușind să acoperim activitateanoastră din cele mai importantejurisdicții din țară: București,Brașov, Sibiu, Cluj, Deva, Târgu-Mureș, Baia Mare, Constanța, iași,Galați, Brăila, Bacău.

Un practician în insolvenţă poatefi la bază jurist sau economist, săîmbine calităţi de mediator, deavocat şi să ajungă un managerde criză. cât de greu este săformezi un practician îninsolvență?

Atitudinea reprezintă 80% înprocesul de formare a unuiprofesionist. Prin urmare,principala condiție este să-ți doreștiși să-ți placă. Pe de altă parte,tocmai pentru că profesia depractician în insolvență presupune,pe lângă o bună cunoaștere a legii,și înțelegerea funcționării unuibusiness și a proceselor demanagement, un bun practician îninsolvență trebuie să parcurgăprocese de formare profesionalăcontinuă. De aceea, preocuparea noastrăconstantă este de a formaprofesional continuu oamenii din

echipa noastră, atât prinparticiparea acestora la cursurile deformare profesională și laconferințele organizate de cătreiNPPi, UNPiR, iNSOL EUROPE, cât șiprin participarea acestora la cursuride management (avem colegi careurmează cursurile unor programeMBA, absolvenți ai ACCA), de publicspeaking, de dezvoltare personală.De asemenea, echipa de hR dincadrul BDO România organizeazăperiodic cursuri de dezvoltareprofesională și personală.

cât de importanți sunt evaluatoriiautorizați într-o procedură deinsolvență?

Evaluatorii autorizați suntindispensabili în procedura deinsolvență, deoarece legea impuneca evaluarea tuturor activelor dinprocedură să fie efectuată de cătreevaluatori autorizați, care să dea ovaloare obiectivă și realistă aacestor active, valorile stabilite decătre evaluatorii autorizați înrapoartele de evaluare întocmite înprocedură fiind reperele pentrucreditori și practicienii îninsolvență în procesul devalorificare a activelor sau abusiness-ului.

ce reprezintă equity squeeze?cum îi poate distinge unpractician în insolvență peasociații de reacredință?

Equity squeeze înseamnă scoatereaforțată a companiei de subcontrolul acționarilor și preluareacontrolului de către creditori atuncicând există semne că acționarii nuconduc compania într-o direcțiecare să urmărească scopul șiprincipiile procedurii insolvenței,respectiv salvgardareaîntreprinderii în scopul acopeririiîntr-o măsură cât mai mare apasivului debitoarei. În legislația

noastră, acest lucru estereglementat sub forma posibilitățiiacordată de către legiutorcreditorilor/administratoruluijudiciar ca prin planul dereorganizare să modifice structuraacționariatului fără acordulacționarilor, prin majorareacapitalului social care are loc subforma conversieicreanței/creanțelor în acțiuni(această operațiune este cunoscutăsub denumirea de debt to equityswap).

Există câteva semne caredetermină practicianul îninsolvență să aibă cel puținsuspiciuni cu privire la buna-credință a acționarilor. Drepturileacționarilor în procedură seexercită prin intermediuladministratorului special pe careaceștia îl desemnează la începutulprocedurii. Deși administratoruljudiciar are, la începutul procedurii,doar atribuții de supraveghere,activitatea companiei fiind încontinuare condusă de cătreadministratorul special (în situațiileîn care dreptul de administrare alsocietății nu a fost ridicat), Legeanr.85/2014 definește cu claritatefaptul că activitatea desupraveghere presupune nu numaio colaborare foarte strânsă întrepractician și administratorulspecial, ci și obligația caadministratorul special săcomunice administratoruluijudiciar, în vederea avizării, toateoperațiunile curente ale companiei.Câteva dintre semnele de alertă cuprivire la reaua-credință adebitoarei pot fi: comunicareadificilă cu administratorul special,refuzul sau întârzierea acestuia în afurniza administratorului judiciartoate informațiile și documentelesolicitate, gestionarea defectuoasăa activității companiei în perioadade observație.

complexitateacazurilor pe carele-am gestionatși le gestionămne dă și măsuraexperiențeinoastre, așaîncât, pot spunecă fiecareprovocare este,de fapt, uncâștig, atâtpentru fiecareprofesionist înparte, cât șipentru noi caechipă.

organizarea Bdoare la bază faptulcă business-ulnostru nu a fostgândit ca fiind unbusiness devolum, ci unbusiness în carecalitatea șiprofesionalismulserviciiloroferite să nemențină peprimele locuri înpiață.


inSoLVențĂ

ce se întâmplă cucontractele aflate în derulareatunci când o societateapelează la procedurainsolvenței sau lareorganizare judiciară?

Ca regulă, contractele aflate înderulare sunt menținute dedrept la momentul deschideriiprocedurii. În vedereamaximizării activității și,implicit, a averii debitoarei,administratorul judiciar are ladispoziție un termen de 3 lunide la deschiderea proceduriiîn care să analizeze toatecontractele debitoarei și sădecidă care dintre acestea vorfi menținute și care urmează afi denunțate. Este una dintrecele mai complexe activitățipe care practicianul îninsolvență le are de gestionatla începutul procedurii,deciziile privind contractelemenținute și relațiile cufurnizorii fiind esențialepentru reușita planului dereorganizare.

considerați că se impunmodificări / clarificări înlegislația carereglementează insolvența?

Legea nr.85/2014 este unadintre cele mai modernereglementări în materie deinsolvență din Europa. Sunt,cu siguranță, prevederi carenecesităîmbunătățiri/clarificări. Pe dealtă parte, trebuie să avemgrijă să nu cădem în capcanaexcesului de reglementare.Legea nu trebuie săreglementeze fiecare situațiecare poate apărea în practică,aici intervenindprofesionalismul celor careaplică legea insolvenței. Avem,

în continuare, o problemă depractică neunitară la nivelulCurților de Apel din țară, darcred că suntem pe drumul celbun, mai ales datorităcolaborării strânse între iNMși iNPPi, instituții între careexistă un dialog și ocolaborare constante tocmaiîn vederea unificării practicii înmaterie de insolvență la nivelnațional.

cum reușiți să gestionațiprocesul de vânzare aactivelor societăților aflateîn insolvență? ce platformede vânzare directă și onlinefolosiți?

vânzarea activelor deținute decompaniile aflate în procedurainsolvenței reprezintă unproces care se derulează înmodalități diferite în funcțiede etapa procedurală în careare loc și este reglementatatât de Legea insolvenței cât șide acte normative din altedomenii ale dreptului, cum arfi Codul Fiscal sau deProcedura Fiscală. Reușitavânzărilor depinde de modulîn care strategia de vânzarealeasă împreună cu creditoriieste adecvată particularitățiloractivelor în cauză. Evident,experiența noastră ne ajută săfacem alegerile corecte și sătargetăm eficient potențialiicumpărători prin canalele decomunicare potrivite fiecăreisituații. În acest sens, utilizămo mare parte dintreplatformele existente înonline-ul românesc, pe care leselectam în funcție de naturafiecărui bun în parte, iar dinpunctul nostru de vedere,platformele online asigură celmai redus cost al promovăriiactivelor raportat la

vizibilitatea pe care o asigură,iar dintre acestea, pe lângăpagina dedicată din site-ul„bdo.ro”, platforma deanunțuri online a UNPiR esteutilizată cel mai des.De asemenea, cei maiimportanți investitori careactivează pe piața dinRomânia reprezintă un canalimportant pe care îl accesămatunci când există înportofoliul nostruactive/business-uri care arputea prezenta interes pentruaceștia.

cât de mult a schimbattehnologia modul de lucru alpracticienilor în insolvență șicomunicarea cu autoritățileși clienții?

Cu siguranță, tehnologia înacest domeniu, la fel ca și înrestul cazurilor în carediscutăm despre beneficiile pecare le aduce o simplăconexiune la internet, asigurăo modalitate de comunicarerapidă și eficientă înprocedură, care permitecreditorilor să fie informați întimp util cu privire la măsurileîntreprinse de către practicianîn cursul mandatului său. Înegală măsură, comunicareavia e-mail a contribuit ladezvoltarea unor relații departeneriat activ înprocedurile de insolvență,existând permanent situații încare acest mod deinteracțiune între creditori șipractician asigură cadrulnecesar discutării strategiiloraplicabile în dosare, respectivadoptării deciziilor ce seimpun cu urgență.Mai mult decât atât, unuldintre principiile proceduriiisolvenței, respectiv

celeritatea, nu ar fi posibil deatins fără tot ceea ce numim,generic, tehnologie.

în această toamnă grupulBdo aniversează 25 de ani deprezență pe piața dinromânia? ce avantaje văconferă faptul că dispunețide o rețea integrată deconsultanță (audit,contabilitate, taxe,management, consultanțăjuridică, etc.)

Da, anul acesta este un animportant pentru grupul BDORomânia, care aniversează nunumai 25 de ani de laînființare, ci 25 de ani deexcelență în serviciile deconsultanță oferite. 25 de anide BDO înseamnă 25 de ani deîncredere acordată de cătreclienții și partenerii noștri,înseamnă 25 de ani decreștere a unei echipe formatădin 200 de oameni care, defapt, dau măsura valorii BDO. vorbeam mai devreme despreprovocări: una dintreprovocările importante înprofesia de practician îninsolvență este aceea de agăsi soluții, de cele mai multeori contra cronometru, carepresupun cunoaștereaaprofundată a legislației și apracticii în materie defiscalitate, de exemplu.Avantajul de a face partedintr-o rețea integrată deconsultanță este acela algăsirii, cu ajutorul colegilornoștri care au expertiză înacest domeniu și în toatecelelalte acoperite de rețeauanoastră, a acelor soluții rapideși personalizate, atât denecesare în practică.

Mircea fica


inSoLVențĂ

în ultimii ani s-au înregistratprogrese importante înprivinţa creşterii calităţiiprofesionale a membrilorUniunii, fenomen remarcat şide Banca mondială. cestrategie de dezvoltare areUnPir pentru perioadaurmătoare?

Creşterea calităţii a fost, înpermanenţă, un obiectivprioritar pentru conducereacorpului nostru profesional.Rezultatele bune s-au datorat,în primul rând, unui program depregătire profesională construitşi pe baza aspectelor practicesemnalate de participanţii laprocedură. De asemenea,programul de pregătireurmăreşte implicarea tuturormembrilor activi, astfel, numaiîn cursul primului semestru dinacest an, şi numai în cadrulprogramului de pregătirecomun cu institutul Naţional alMagistraturii, au participatpeste 870 de practicieni (alăturide 147 de magistraţi). Alăturide aceştia, mai mult de 500 auabsolvit cursuri locale şiregionale de insolvenţă.La conferinţele/stagiile depregătire profesională selucrează cu multă pasiune şirezultatele sunt promiţătoare.

Am reuşit să completămprogramele noastre depregătire profesională printr-ocolaborare adecvată cu CorpulExperţilor-Contabili, urmând căîn perioada următoare săstabilim un acord în acest sensşi cu Camera ConsultanţilorFiscali.Toate profesiile importantetangenţial (avocaţi, evaluatori,auditori) vor fi în contact directcu noi şi pentru realizarea cusucces a procedurilor deinsolvenţă.

Împreună cu iNPPi, am pus dejaîn program în acest an oformulă nouă de pregătireprofesională cu lectorirecomandaţi de iNSOL Europe.În toamnă, când se va încheiaacest prim stagiu special, vomavea posibilitatea să prezentămşi o perspectivă pentru unorizont mai larg de timp.

aţi condus mult timp filialaBucureşti a UnPir, care estecea mai puternică din ţară.care sunt judeţele cele mai

bine organizate şi cum leajutaţi pe acele filiale carenecesită sprijin?

Întradevăr filiala Bucureşti estecea mai mare din ţară -reuneşte o treime din totalulmembrilor - şi în loc deputernică, aş zice că este ceamai complexă filială.Am avut trei mandate laconducerea filialei şi amconsiderat că e suficient.Pe lângă Bucureşti, filialeleorganizate bine sunt multe şi

Scăderea pieţei va determina o stabilizare a numărului de practicieni activiinterviu cu nicULae BĂLan, Președintele UnPir


inSoLVențĂ

pot să nominalizez câteva, fărăsă deranjez prea mult:Constanţa, Bacău, Oradea, iaşi,Braşov, Cluj, Gorj şi, dacă maieste nevoie, pot să adaug şiPrahova. Sigur că aceste filiale au reuşitîn timp, de exemplu,achiziţionarea unor sediiproprii, care să permită oactivitate corespunzătoare.Totodată, am reuşit, prinacordarea unor împrumuturi, săajutăm şi filialele ceva mai micisă atingă acest deziderat. Existăşi alte ajutoare precum sprijinfinanciar pentru derulareaprogramului de pregătireprofesională sau pentruactivitatea instanţelor locale dedisciplină, etc.

cum apreciaţi nivelul decompetiţie / concurenţă înaceastă profesie extrem deimportantă? credeţi că vomasista la o stabilizare anumărului de practicieni şi decabinete / societăţi sau vacontinua creşterea numerică aacestora?

Nivelul de competiţie genereazăşi creşterea calităţii actuluiprofesional şi nu numai oscădere a onorariilor percepute.Ne bucurăm că profesia noastrăeste plasată în rândul celorimportante, iar în legătură cuconcurenţa sunt mai multelucruri de spus. Eu aş vedea oconcurenţă normală, cu rolul eipozitiv, ca peste tot, şi oconcurenţă „imorală”, sauparşivă, promovată de o partedin practicieni. Aş da unexemplu din activitateapractică, fără să nominalizezactorii, observând că într-oprocedură de administrarejudiciară, atunci când sedeschide falimentul, fără să i se

impute erori profesionale deparcurs, practicianul iniţial esteînlocuit, fără a aveaposibilitatea să se apere. Aicieste un abuz al creditoruluimajoritar, care nu îşi motiveazădecizia (deci mai trebuiescaduse amendamente la Legea85/2014), şi o ofertă „imorală”,sau parşivă, a altui practician,de a îşi însuşi gratis un rezultatfinanciar, pentru munca onestăşi de amploare aadministratorului judiciar îndosarul aflat pe rol.Trebuie să observăm că a venitrândul unor mari societăţi,considerate intangibile, săapeleze la procedurile deinsolvenţă, pentru a serestructura, sau pentru a punepunct.Când vorbim de insolvenţe, negândim la cifre de afaceri, lanumăr de angajaţi, la plăţi cătrebuget şi la circuite economicecolaterale, care multiplicădatele iniţiale. O analizănumerică este cea mai simplăfotografie, dar, având în vederefaptul că în anul 2016 numărulinsolvenţelor a scăzut cu circa20% faţă de 2015, ar fi deaşteptat ca acesta să fietrendul, chiar dacă pesegmente mici de timp s-arputea înregistra o creştere.Scăderea pieţei va determinaprobabil o stabilizare anumărului de practicieni activi,şi, implicit şi a număruluiformelor de organizare(societăţi profesionale saucabinete).

în ce sectoare economicecredeţi că vor fi cele mai multeinsolvenţe, în anii viitori?

Urmărind trendul actual,confirmat şi de datelecomunicate de Oficiul Naţional

al Registrului Comerţului,consider că cele mai expusesectoare vor fi fabricareaproduselor textile şi construcţii,datorită, în primul rând,numărului mare de angajaţi,plătiţi de regulă cu salariulminim pe economie, impus prinlege, salariu care a înregistrat12 majorări în ultimii 8 ani. Dinaceleaşi considerente nudeparte se situează si industriaalimentară.

ce măsuri pot lua practicieniiîn insolvenţă pentru a creştenumărul reorganizărilorjudiciare?

Un plan de reorganizare binegândit şi fundamentat poateconvinge creditorii şi instanţeleasupra oportunităţiiimplementării acestuia, învederea salvării unui business.Câteva lucruri sunt de făcutatunci când vrem să reuşeascăun plan:recuperarea sumelor debani aruncate în vânt, suborice formă, sau cu oricepretext;stabilirea unui climat„sănătos” pentru afacerea înderulare şi, în funcţie decomplexitatea cazului, pot ficooptaţi şi experţi îndomeniu;strategia care va asigurasuccesul planului trebuie săţină cont atât dereglementările juridicespecifice în materie deinsolvenţă şi fiscalitate, cât şide rolul important aljudecătorului sindic;realizarea unei colaborăride durată cu creditoriidecizionali, care să asiguresuportul rezonabil pentrudeciziile administratoruluijudiciar.

Nu de puţine ori, cazurilecomplexe rezolvate îi ajută pepracticienii cu experienţă săpropună argumentat soluţii,care pot revitaliza o afacere.Cred că practicienii trebuie săcunoască foarte bine domeniulîn care activează societateapentru care se face planul; suntfoarte importante resursele dintoate categoriile, poziţia înpiaţă, trendul, şi cel maiimportant aspect se referă lasupraveghere, pentru a sesizadin timp oscilaţiile majore, carepot pune în pericol finalizareacu succes a planului.Nu cred că pot fi enunţatemăsuri generale, care asigurăsuccesul unui plan, dar cusiguranţă că trebuiesc corelatecoordonatele principale aleafacerii cu numărul şi structurasalariaţilor, cu preţurile atâtpentru achiziţii, cât şi pentruprodusele vândute, cu plăţilediverse făcute înainte dedeschiderea procedurii,trebuiesc văzute plasamentelepăguboase, care pot fireversate. Că să păstrămproporţiile, practicianul este o„rotiţă importantă”, dar roluldeterminant îl au creditorii.

cum colaborează practicieniiîn insolvenţă cu autorităţilejudecătoreşti şi cu anaf?

Lucrurile sunt foarte clareprivind colaborarea cuinstanţele judecătoreşti, însensul că, în decursul timpului,s-a realizat deja o bunăpractică.Nu putem spune acelaşi lucrudespre colaborarea cu ANAF,din multe motive şi nu înultimul rând datorităschimbărilor dese de persoanecu responsabilitate maximă.Cred că suntem însă în progres,

pentru că am avut ocazia săcolaborăm atunci când a fostemis ultimul ordin alPreşedintelui ANAF, cuincidenţă asupra procedurilorde insolvenţă.Am avut ocazia să constatămcă, sub aparenţa colaborării, aufost preluate doar o parte dinrecomandările noastre, fiindcreate astfel noidisfuncţionalităţi în aplicare.Împreună cu colegii din consiliulde conducere al UNPiR sper căvom reuşi să echilibrăm şi acestsegment din activitatea noastră.

cum vedeţi soluţionareaproblemei fondului delichidare, ţinând cont de faptulcă odată cu intrarea în vigoarea Legii nr.1/2017, prin scutireade plata taxelor achitate decomercianţi către onrc,practic a fost eliminatăprincipala sună de alimentarea acestui fond?

În acest moment, centralizândsituaţia financiară a filialelorprivind fondul de lichidare, amconstatat că, per total, încă nuavem sume pe care să lesolicităm Ministerului Justiţieipentru a acoperi datoriile cătrepracticieni.Avem, deci, filiale cu excedentde sume, dar şi filiale cu deficit,care fac faţă cu greu solicitărilorpracticienilor.Treaba noastră este să punemla punct o procedură, care sărezolve această chestiune, şi nueste chiar uşor de făcut.Prin lege a fost identificată şisursa de acoperire a onorariilorşi cheltuielilor, în cazulsocietăţilor intrate înprocedură, care nu audisponibilităţi băneşti saubunuri ce pot fi valorificate.varianta ar fi o alocare de sume

prin bugetul MinisteruluiJustiţiei. Suntem în discuţii avansate cureprezentanţii MinisteruluiJustiţiei privind modalitatea dederulare a acestor operaţiuni şisubliniez colaborarea deosebităde care a dat dovadăconducerea ministerului pentrugăsirea unor soluţii, astfel încâtpracticienii numiţi în dosarefără bunuri să aibă posibilitateade a derula procedura încondiţii normale.

cum apreciaţi activitateainPPi?

iNPPi a reuşit, într-un intervalrelativ scurt, de 4 ani, să seimpună în domeniul pregătiriiprofesionale a practicienilor şieste foarte receptiv larecomandările ConsiliuluiConcurenţei privind colaborareacu alte instituţii pentru a oferi omai mare diversitate înpregătirea profesională.Au fost de excepţie ultimeledouă conferinţe anuale şiîmpreună construim oplatformă modernă pentrupregătirea practicienilor. Obiectivul iNPPi este acela de apregăti, forma și perfecționapracticienii în insolvență, dar șide a stabili relații de colaborarepe plan intern și internaționalcu instituții și organizații cuatribuții în domeniul pregătiriiprofesionale. Având în vederecă un număr semnificativ depracticieni în insolvență au șicalificarea profesională deexpert contabil, a fost încheiatun protocol de colaborareprofesională cu CECCAR. Prinacest protocol suntrecunoscute cursurile depregătire profesionalăorganizate sub coordonareaacestor instituții. În prezent,

iNPPi are protocoale decolaborare profesională cuiNM, UNBR, CAFR, ANEvAR șiCECCAR.Ar mai fi de spus aici șicolaborarea dintre iNPPi șiiNSOL Europe, prin organizareaşi la București, într-un ciclu detrei module, a unui curs cuaccente de insolvențătransfrontalieră. Cursul estesusținut de profesori de launiversități de prestigiu dinEuropa, dar și de practicieni îninsolvență cu o bogatăexperiență în domeniu, precumși de judecători-sindici.

în cadrul congresului UnPirdin luna septembrie 2017 vor fisupuse analizei şi aprobării oserie de modificări şicompletări la Statutul privindorganizarea şi exercitareaprofesiei de practician îninsolvenţă, pentru a văarmoniza cu recomandărileconsiliului concurenţei.Personal, ce modificări credeţică se impun?

UNPiR a luat act derecomandările ConsiliuluiConcurenţei, iar în vedereaimplementării acestora seimpune o regândire a unornorme din Statut, referitoare înprimul rând la separareaonorariilor percepute, decheltuielile de procedură.De asemenea, este necesarăredefinirea conceptului depregătire profesională în sensulpermiterii exerciţiului pe piaţaconexă şi a altor furnizori (înafară de iNPPi).Alături de acestea vor fianalizate şi modificate uneleprevederi ale Codului de etică,ce vizează publicitateaprofesională sau concurenţaneloială, astfel încât acestea să

se armonizeze cu normelestabilite de Legea concurenţeinr.21/1996 (r3).Pe lângă aspectele legate derecomandările ConsiliuluiConcurenţei vor fi supuseaprobării congresului modificărişi completări ale Statutului,dintre care putem enumera:

a) dinamica procentului de2% şi regândirea repartizăriitaxelor între UNPiR şi filiale;b) implementarea unuisistem unic, la nivel naţional,de monitorizare a încasărilorşi plăţilor din fondul delichidare, inclusiv proceduride verificare, atât pentruComisia centrală de cenzori,cât şi pentru comisiile locale;c) introducerea unui capitoldistinct privind dizolvarea,lichidarea şi radiereaformelor de organizareR.F.O., precum şi modalităţide decontare din fondul delichidare a unor sumecuvenite acestora.

ce semnificaţie are pentruUnPir şi pentru profesie faptulcă un român va preluapreşedenţia inSoL eUroPe?

Este onorant şi totodată oprovocare, atât pentrupersoana desemnată, domnulRadu Lotrean, cât şi pentrucorpul nostru profesional. Esteo provocare datorită faptului căRomânia a fost aleasă înainteaunor ţări cu tradiţie şieconomie puternică precumCehia sau Polonia. Consider căeste o confirmare şi orecunoaştere a activităţiicorpului nostru profesional,inclusiv în ceea ce priveşteaportul la instituirea unui cadrulegal modern.

Mircea fica


inSoLVențĂ


LeGaL maGazin

Societatea civilă de avocaţiSimion, nere & iordache are înportofoliu numeroşi clienţipentru care oferă consultanţăjuridică în domeniulconstrucţiilor, achiziţia şidezvoltarea imobiliară, chiar dela stadiul greenfield, îndomeniul antreprizelor deconstrucţii, instalaţiilor dar şi almanagementului integrat aldeşeurilor. care este specificulacestei arii de expertiză?

Activitea de susţinere juridică aclienţilor este foarte complexă îndomeniul construcţiilor,rezidenţiale şi nerezidenţiale, alantreprizelor, depozitelor dedeşeuri, al tratării apei, începândde la stadiul de proiect de multeori, achiziţie terenuri, atragereforţă de muncă, achiziţie demateriale, instalaţii şiechipamente speciale ,consultanţă de detaliu, după cazîn procesul de finanţare,autorizare, relaţionare în generalcu autorităţile, dar şi cupartenerii de afaceri în stadiilede execuţie, ori de valorificare aactivelor. Apar situaţii cândbeneficiarii contractanţi suntchiar autorităţi publice,demersurile fiind mai complexe,dat fiind faptul că etapelenecesare realizării lucrărilor deconstrucţii trebuie să respecte şilegislaţia specifică (de ex. Legeaachiziţiilor publice).

În unele cazuri, în baza uneianalize realizate împreună cuclienţii apare şi necesitateadeferirii anumitor cazuri în faţăinstanţelor de judecată,societatea noastră acoperind cusucces şi partea litigioasă, maiales în situaţia în care am asistatclientul încă din faza decontractare. În aceste situaţii, înbaza experienţei deţinute,acordăm o importanță deosebităşi probelor cu expertiză tehnicăîn construcţii/echipamente/instalaţii pe care le considerămesenţiale pentru câştigarealitigiului, de la impunereamotivată a acestor probe şi pânăla urmărirea lucrării expertuluijudiciar, precum şi cenzurareaopiniilor acestuia în faţăinstanţei judecătoreşti, după caz.

cum colaboraţi cu autorităţilede reglementare din domeniu?

Cu autorităţile de reglementareîn domeniu colaborăm exclusivpe baze legale, remediind înanumite situaţii chiar opiniileadministrative, în baza uneiinterpretări corecte a cadruluilegislativ. Aceste demersuri potfi mai de durată, însă asigurăîntotdeauna durabilitateproiectelor clienţilor.

care este nivelul de complexi ta teal contractelor de sub antre prizede lucrări şi construcţii?

În cadrul proiectelor la care amparticipat, nivelul decomplexitate a fost nu de puţineori ridicat, având în vederefaptul că prin contractul desubantrepriză antreprenorulîncredinţează unuia sau maimultor subantreprenoriexecutarea unor părţi orielemente ale lucrării, activitateafiind reglementată chiar în CodulCivil, dar şi în alte reglementărispeciale. Amintim ca şiexperienţă strict în acestdomeniu, printre altele şiacordarea de asistenţă şiconsultanţă juridică pentrucontracte de execuţie lucrări şiproiectare derulate de clienţiinoştri cu Aeroportulinternaţional henri Coandă pânăla Contract de subantrepriză delucrări pentru Bucharest One.Ca excepţie, subantrepriza nueste permisă atunci cândcontractul a fost încheiat înconsideraţia persoaneiantreprenorului (caracter intuitupersonae). Subantrepriza este înrealitate un nou contract deantrepriză, care necesită celpuţin aceeaşi atenţie că cel deantrepriză, care din punct devedere al detalierii tehnice poatefi inferior. Astfel, în raporturiledintre antreprenorul principal şisubantreprenor sunt aplicabileregulile generale ale contractuluide antrepriză prevăzute la art.1852 alin. 3 Noul Cod Civil,

complexitatea contractului desubantrepriză fiind similară cucea a contractului de antrepriză.De multe ori complexitateaapare şi din cauza limitărilorcontractuale care pot fi generateşi de faptul că profesioniştii careapelează la noi, să spuneminginerii, sunt obişnuiţi săutilizeze chiar în relaţiile privatecontractele de tip FiDiC care înRomânia sunt reglementatepentru obiective de investiţii dindomeniul infrastructurii detransport de interes naţional,finanţate din fonduri publice,sau sunt obligaţi de cadrul legalsă uzeze de contracteprestabilite în cazul anumitorachiziţii publice.

în ultimii ani investitorii au avutun interes mai mare pentruachiziţii de terenuri şi s-aremarcat o creştere a apetituluide finanţare din parteabăncilor. cum vedeţi evoluţiaacestui fenomen în perioadaurmătoare?

Da, această creştere s-a datoratsectorului rezidenţial cuprecădere, în detrimentulachiziţiilor terenurilor agricole, şipe fondul diversificării ofertelorbancare de tip prima casă.Constructorii, producătorii şifurnizorii din industria orizontalănu sunt însă foarte mulţumiţideoarece proiectele mari de

Proiectele mari de infrastructură întârzie să aparăinterviu cu adrian Simion, managing Partner, Societatea civilă de avocaţi Simion, nere & iordache


LeGaL maGazin

infrastructură întârzie să apară,sectorul construcţiilornerezidenţiale şi al construcţiiloringinereşti fiind în prezent îndeclin, conform ultimilor datestatistice prezentate în lunacurentă de către institul Naţionalde Statistică. Sectorulrezidenţial, din care însă cea maimare pondere a avut-osegmentul de reparaţii capitaleşi nu cel al construcţiilor noi,este după cum se pare, “colaculde salvare” care încearcă săcompenseze lipsa marilorproiecte.

cum apreciaţi apetitulclienţilor dumneavoastrăpentru leasingul imobiliar?

Societatea noastră este printrepionerii implementăriicontractelor de leasing-imobiliarîn România, operaţiune caredevenise o alternativă maiavantajoasă la creditareabancară. Dacă în urmă cu circa10 ani acordam clienţilor noştriconsultanţă pentru operaţiunide leasing imobiliar de câtevazeci de milioane euro anual, amobservat în ultimii ani odiminuare drastică a acestuisector, generat în primul rând decriza imobiliară prin care amtrecut, cauză care aproape a dusla dispariţia acestui domeniu. Înprezent apreciem faptul căclienţii preferă creditareastandard.

românia are foarte multerestanțe în procesul deconstrucţie şi de modernizare agropilor ecologice. de ce s-aîntârziat aşa de mult în acestsector?

La această întrebare nu au reuşitsă răspundă nici autorităţilecentrale și nici cele locale. Cu

siguranţă printre motive se aflălipsa de responsabilitate şi deconştientizare administrativă,blocajul instituţional în domeniuşi lipsa de proiecte adecvate.Din acest motiv, la începutulanului Comisia Europeană adecis să acţioneze în judecatăRomânia la Curtea Europeană deJustiţie pentru că autorităţile nuau reuşit să închidă depozitelemunicipale de deşeurineconforme, care reprezintă unrisc serios pentru sănătateaoamenilor şi mediu. Amconstatat însă, în bazacontractelor de specialitatepentru care acordămconsultanţă şi asistenţă juridicăîn domeniu, că mediul privateste pregătit operaţional pentruaceste activităţi, dispunând depersonal cu înaltă calificare darşi de ultimile tehnologii înaceastă materie.

care sunt particularităţilecontractelor privindconstrucţia / modernizareaunei gropi ecologice?

Particularităţile faţă decontractele standard dindomeniul construcţiilor şiinstalaţiilor se referă mai ales la

necesitatea respectăriicomponentelor privind legislaţiamediului, necesare pentrualinierea României la normeleeuropene şi la creareamecanismelor contractuale depăstrare a costurilor în limitacelor impuse de cătrebeneficiari, de cele mai multe oriautorităţile locale, pentru carelucrează mai mulţi partenericontractuali privaţi, care, în cazulunei subantreprize, sunt nevoiţisă se alinieze din mers la costuriprestabilite de către autorităţi,de multe ori pe principiiinadecvate.

cum apreciaţi nouă legislaţieprivind achiziţiile publice?

Apreciem ca fiind extrem decomplexă, necesitând odocumentare permanentă îndomeniu. Legea 98/2016 privindachiziţiile publice a apărut căurmare a transpunerii legislaţieieuropene. Această nouă legereglementează nu mai puţin de9 tipuri de proceduri deatribuire, respectiv: licitaţiedeschisă; licitaţie restrânsă;negociere competitivă; dialogcompetitiv; parteneriatul pentruinovare; negociere fără publicare

prealabilă; concursul de soluţii;procedura de atribuire în cazulserviciilor sociale şi al altorservicii specifice; procedurasimplificată.Fiecare dintre aceste procedurieste reglementată într-un modspecific, în funcţie de intenţiaautorităţii publice contractante.Sperăm că prin această lege seva realiza o transparenţăsuplimentară în cadrulachiziţiilor publice cu efectepozitive asupra economieinaţionale. Atât legea cât şinormele metodologice, aucunoscut însă numeroasecompletări în anul scurs de laapariţia lor, fapt ce măreştegradul de dificultate.

care sunt ariile de expertiză pecare mizați în următorii ani şice domenii intenţionaţi săconsolidaţi?

Domeniiile tehnologice,inginereşti cum ar fi alconstrucţiilor, iT, al achiziţiilor şidezvoltării imobiliare ocupă unloc important în portofoliulsocietăţii noastre. Totodată,având în vedere experienţaechipei, societatea noastră şi-aconsolidat poziţia în domeniiprecum dreptul financiar -bancar, leasing financiar şioperaţional, recuperareacreanţelor, soluţionarea litigiilor. În ultimii ani am oferit asistenţăşi reprezentare juridică şi îndomenii în care speţele, cazurileau înregistrat o creştere, cum arfi dreptul penal al afacerilor şimalpraxis-ul medical, speţe încare am folosit cu succesexperienţa practică dininstanţele de drept penal, dreptcivil sau cu competenţă în litigiiledintre profesionişti.

Mircea ficaavocații dragoș iordache, adrian simion și Cristian aldea


inStitUŢii

considerați că trebuieîmbunătățită legislația actualăprivind organizarea șifuncționarea aneS, precum șicea referitoare la egalitatea deșanse între femei și bărbați?

Din punct de vedereinstituțional ANES are rol deorganism integrator, cufuncțiile de autoritate de statși de reglementare la nivelnațional în cele două domeniide referință: egalitatea deșanse și de tratament întrefemei și bărbați și prevenireași combaterea violențeidomestice și gestioneazăaplicarea celor două legispecifice: Legea 217/2003 șiLegea 2002/2002.Din păcate a existat un parcursinstituțional sinuos, întrucât înperioada iunie 2010-martie2014 domeniile de referință s-au confruntat cu o serie dedificultăți și vulnerabilități,generate, în principal deminimizarea importanțeipoliticilor specifice și de vidullegislativ creat prindesființarea instituțiilor cuatribuții în domeniu.Însă, în anul 2014, la nivelguvernamental a fostconștientizată nevoia

existenței unei structuriinstituționale de sine-stătătoare, actuala ANES,capabilă să dezvolte politici șiprograme eficiente și să facă

față provocărilor șivulnerabilităților complexeacumulate și generate de-alungul timpului, atât îndomeniul egalității de șanse,

cât și în cel al prevenirii șicombaterii violenței în familie. Consider că perspectiva de geneste deosebit de importantăpentru evoluția și progresuloricărei societății și societatearomânească nu este cu nimicmai prejos decât alte stateeuropene. Este rolul nostru, alautorităților responsabile sădepunem efortul necesarpentru introducerea acesteiperspective în toate politicile șiprogramele naționale, și, înmod esențial să ne axăm, pecomponenta de educație atuturor generațiilor pentrueliminarea oricărei forme dediscriminare pe criteriul desex.Pentru actualul Guvern, prinmăsurile din Programul deGuvernare sunt asumateacțiuni concrete:Realizarea reformeicurriculare și înnoireatuturor manualelor, cuasigurarea concomitent aformei printate și digitale,cu includerea elementelorde dezvoltare acompetențelorantreprenoriale și aabilităților socio -emoționale și reducereaîncărcăturii de muncă

Peste 100.000 de drame familialese petrec anual în spatele ușilorînchise și în tăcereinterviu cu aUreLia GrațieLa drĂGhici, Secretar de Stat, agenţia naţională pentru egalitatea de şanse între femei şi Bărbaţi (aneS)


inStitUŢii

pentru elev, mai ales în afarașcolii, cel puțin la nivelulînvățământului primar șigimnazial;Susținerea acelor politicieducaționale extrașcolare șiextra - curriculare care, princompletarea programelor școlareaprobate, să asigure: educațiapentru sănătate, educația civică,educația cultural artistică șiștiințifică, educația ecologică,educația prin sport, educațiarutieră, educația pentrudezvoltarea durabilă.

Atât prin prisma Convenției privindeliminarea tuturor formelor dediscriminare împotriva femeilor(CEDAW) cât și a Convenției de laistanbul este necesară includerea înprograma școlară a noțiunii deviolență de gen și a perspectivei degen, în vederea eliminării oricăreiconcepții șablon privind rolulbărbatului și al femeii la toatenivelurile și în toate formele deînvățământ, prin încurajareaeducației mixte și a altor tipuri deeducație, care sunt destinate săcontribuie la realizarea acestuiobiectiv și, în special, prinrevizuirea cărților și programelorșcolare și adaptareacorespunzătoare a metodelorpedagogice. Tocmai de aceea, nedorim să inițiem împreună cucolegii de la Ministerul EducațieiNaționale Grupuri de lucru care săaibă în vedere revizuirea tuturormanualelor și curriculelor școlare.

ce alte instituții sau organismeguvernamentale pot căpăta atribuțiiprivind egalitatea de șanse întrefemei și bărbați?

Așa cum am amintit, perspectiva degen trebuie să se regăsească întoate politicile și în toateprogramele naționale. Suntemconștienți că trebuie să creăm

instrumente de lucru și metode deintroducere a acesteia nu numai îninstituțiile din mediul public dar șiîn mediul privat. Una dintre măsurile deosebit deimportante, care va avea rezultateconcrete pe termen mediu vizeazămodificarea Legii nr.202/2002privind egalitatea de șanse întrefemei și bărbați, republicată cumodificările și completărileulterioare și introducerea obligațieipentru toate instituțiile publice dea avea în structură un expert înegalitatea de șanse sau o persoanăcu asemenea atribuții stabilite prinfișa postului. În esență, aceștispecialiști vor constitui vectorii deaplicare și implementare aperspectivei de gen, în special, prindezvoltarea unor Planuri deegalitate la nivelul instituțiilor. Ne aflăm în dialog cu reprezentanțiai mediului de afaceri în vedereapromovării unor măsuri similare șila nivelul companiilor.De asemenea, există și alteinstituții importante care auactivități conexe domeniului nostruspecific, cum ar fi : ConsiliulNațional pentru CombatereaDiscriminării, Agenția Naționalăpentru Romi, institutul Românpentru Drepturile Omului.

care sunt strategiile în domeniulegalității de șanse între femei șibărbați puse în practică de aneS?

Principalele obiective stabilite prindocumentele de politică publică aufost transpuse de-a lungul timpuluiîn trei strategii naționale îndomeniul egalității de șanse și,respectiv două strategii naționale îndomeniul violenței domestice.Întrucât strategiile precedente auacelași orizont final – 2017, iarabordarea celor două domeniitrebuie să fie integrată, în acestmoment lucrăm la Strategianațională privind promovarea

egalității de șanse între femei șibărbați și prevenirea și combatereaviolenței domestice pentruperioada 2018-2021 și la Planuloperațional privind implementareaacesteia. Împreună cu echipa deexperți pe care o conduc, propun oviziune în măsură să schimbeparadigma abordării dinperspectiva de gen. va fi o strategie consistentă șieficientă, articulată pe cerințeledocumentelor programaticeeuropene și internaționale, peprogresele înregistrate în domeniullegislativ, pe mecanismeleinterinstituționale create și, nu înultimul rând, pe obiectiveleasumate prin Programul deGuvernare 2017-2020.și aici, doresc să precizez faptul că,în premieră, avem un program deguvernare pentru România carecuprinde un capitol separat peproblematica de gen și anumeCapitolul Politici publice în dome -niul justiției sociale, punctul 8.Obiectivele specifice asumate laacest capitol sunt ambițioase șivizează: Crearea unei rețele de 20de centre temporare protejate;Crearea a 8 centre de zi pentrusituații de risc; Crearea a 8 centrede consiliere pentru agresori.

credeți că violența în familiereprezintă, în prezent, principalapreocupare a autorităților în cazulegalității de șanse între femei șibărbați sau există şi alte direcții încare trebuie acționat cu prioritate?

violența domestică trebuie săreprezinte o prioritate, pentru toțifactorii de decizie, atât pentruautoritățile centrale cât și locale,atât timp cât în România, violențadomestică reprezintă mai multdecât un fenomen, fiind de fapt unflagel.Deși la nivel global fenomenulviolenței domestice există, una din

Perspectiva degen trebuie să seregăsească întoate politicile șiîn toateprogramelenaționale.Suntemconștienți cătrebuie să creăminstrumente delucru și metodede introducere aacesteia nunumai îninstituțiile dinmediul publicdar și în mediulprivat.

în premieră,avem unprogram deguvernarepentru româniacare cuprinde uncapitol separatpe problematicade gen și anumecapitolul Politicipublice îndomeniuljustiției sociale,punctul 8.


inStitUŢii

trei femei fiind supusă peparcursul vieții, unei forme deabuz (psihologic sau sexual), înRomânia la fiecare 30 desecunde, o femeie este supusăunei forme de abuz. Statistica ANES pe anul 2016 aînregistrat un număr de 13.019de cazuri de violențădomestică care au solicitatservicii sociale, iar la nivelulMinisterului Public, datelecertifică cazuri de violențădomestică soldate cu 191 dedecese în anul 2016.Societatea româneascăcontinuă să întâmpinedificultăți generate dementalități și stereotipuri lanivelul tuturor categoriilorsociale, astfel încât 75% dintrefemei nu raportează și putemestima că peste 100.000 dedrame familiale se petrecanual în spatele ușilor închiseși în tăcere.

care sunt principalele plusuriși minusuri ale Planului generalde acțiuni pe perioada 2014 -2017 în domeniul egalității deșanse între femei și bărbați?

PunCte forteAnumite instituții și-au înțelesresponsabilitățile și auimplementat acțiuni; O partedin instituțiile care au raportatau atins obiectivele asumatedin planul strategic; Au fostrealizate progrese înimplementarea egalității întrefemei și bărbați prindezvoltarea parteneriatelorîntre instituțiile responsabileconform planului operațional,precum și prin implementareaproiectelor în domeniulegalităţii de şanse între femeişi bărbaţi. Promovarea șiimplemetarea conceptuluiegalității de șanse și de

tratament între femei șibărbați prin dezvoltare deproiecte, organizare acampaniilor de informare șiconștientizare.

PunCte slabeO serie de instituții nu auimplementat măsurile dinplanul operațional,minimalizând importanțaacesteia.

cărei instituții dă raportul deactivitate agenția naționalăpentru egalitatea de Șanseîntre femei și Bărbați şi caresunt măsurile luate, de regulă,în urma prezentării acestuia?

ANES este instituție organizatăîn subordinea MinisteruluiMuncii și Justiției Sociale cucare are întâlniri atât formale,în cadrul ședințelor ColegiuluiSăptămânal conduse de cătredoamna ministru Lia Olguțavasilescu, cât și informale,punctuale și raporteazăperiodic, dar și anual, toatedemersurile și acțiuniledesfășurate relevante dinperspectiva obiectivelor șimăsurilor specifice asumate.

care sunt activitățiledesfășurate în fiecare an decătre aneS de ziua egalității deȘanse între femei și Bărbați şice impact au acestea la nivelmediatic?

Din anul 2015, la nivel naționala fost adoptată ziua de 8 mai -ziua națională a egalității deșanse între femei și bărbați.Anual, începând cu data de 8mai, sunt organizate o serie deacțiuni concentrate sub egidaSăptămâna egalității de șanseîntre femei și bărbați carecuprind: dezbateri, seminarii,

campanii de informare,campanii în mediul online,mese rotunde, conferințe,expoziții, etc. De regulăîntreaga agendă aevenimentelor este publicăfiind postată pe site-ul ANES șipe facebook. Ne dorim săavem o cât mai mareacoperire în viitor aevenimentelor realizate și săcreștem impactul mediatic.

în ce domenii se confruntăromânia cu privire lafenomenul violenței domesticeşi la situațiile de discriminareşi inegalitate comparativ cualte ţări din Ue?

Trebuie să spunem onest, căRomânia, spre deosebire dealte state din centrul Europei,cu tradiție veche îndemocrație, a avut o istorieîncercată, astfel încât,societatea românească este odemocrație relativ “tânără”,încă amprentată destereotipuri de gen șimentalități și, deopotrivă, deforme de discriminare directăși indirectă.Legat de problematicadiscriminării, în urmă cu douăsăptămâni, am condusdelegația interministerială aRomâniei la ONU, unde amprezentat Raportul Combinat 7și 8 privind eliminarea tuturorformelor de discriminareîmpotriva femeilor, ConvențiaCEDAW.România nu a mai susținut unasemenea Raport din anul2006, astfel încât ne-amprezentat în fața RaportoruluiONU pentru Romania și aexperților Task-Force-ului cuun “bagaj” consistent deprogrese înregistrate, dar și devulnerabilități încă existente,

pe care le-am prezentat într-omanieră deschisă și onestă,dar demnă, și spun demnă,pentru că, deși, încă existădomenii în care politicilepublice trebuie să fie maiaplicate, cum ar fi –persoanele cu dizabilități,problematica romă, educația șisănătatea, ocuparea pe piațamuncii - abordate dinperspectiva de gen - România,ca stat membru a făcut totușipași importanți.Cu alte cuvinte, în cei 12 ani,consider că nu am stagnat șiprin Programul de Guvernare,prin Strategii Naționale, princampanii, prin colaborarea cuOrganisme Non-Guvernamentale și nu înultimul rând prin armonizarealegislației naționale cuDirectivele UE, ConvențiaCEDAW, Convenția de laistanbul, CEDO.

ce parteneriate a încheiat aneSde la începutul anului şi până înprezent şi care sunt obiectiveleinstituţiei până la sfârşitulanului?

În cursul anului 2017 au fostîncheiate 4 protocoale cu ONG– uri reprezentative -Asociația Culturală Replika,Asociația ANAiS, Fundațiapentru Dezvoltarea SocietățiiCivile, Fundația PrincipesaMargareta și un importantprotocol cu MinisterulTineretului și Sportului.În total avem un număr de 26de parteneriate dintre care 17protocoale de colaborare cuONG-uri active în domeniileegalității de șanse între femeiși bărbați și prevenirii șicombaterii violenței domestic.Trebuie să subliniez că un rolimportant în aria de dialog și


inStitUŢii

parteneriat revine și instituțiilor șiorganismelor naționale (ministere,universități, companii, institute șialte structuri sociative). Așa cum am amintit, protocolul decolaborare cu MinisterulTineretului şi Sportului este foarteimportant deoarece vizeazăactivități specifice în educațiatinerilor în ceea ce priveștepromovarea principiului egalitățiide șanse și de tratament întrefemei și bărbați și combatereaviolența de gen: activități deconștientizare și sensibilizare,sesiuni informative, sesiunieducative și campanii deconștientizare cu privire ladimensiunea de gen a educațieitinerilor, în vederea creșteriigradului de conștientizare șiinformare a acestora cu privire lasemnificația și importanțarespectării dreptului lanediscriminare și egalitate de șansepentru toți; promovareaperspectivei de gen, la niveljudețean; dezvoltarea șiimplementarea de proiecte cufinanțare nerambursabilă îndomeniul promovării principiuluiegalității de șanse și de tratamentîntre femei și bărbați în educațiatinerilor.Obiectivele instituției sunt centrate,în mod prioritar, pe adoptarealegilor absolut necesare pentrutranspunerea Convenției de laistanbul. Această prioritate esteasumată și la nivel personal, dinperspectiva experienței mele depeste 20 de ani în profesia demedic ginecolog, și a cazurilorîntâlnite de-a lungul timpului deabuzuri multiple asupra femeilor,sub toate formele: agresiune fizică,agresiune sexuală, agresiuneverbală.). De cele mai multe ori m-am lovit de imposibilitatea de asprijini aceste femei aflate însituații dramatice din cauzalacunelor legislative și a lipsei unor

proceduri la nivelul legislațieisecundare. Multe dintre cazuri, s-au pierdut între camera de gardă șiiNML, femeile fiind descurajate șirenunțând la depunerea unorplângeri. Tocmai de aceea, ANES și-a asumatacest demers legislativ pentru aobține rezultate clare care să sereflecte în mod real în protecțiavictimelor. Consider că România vaface un pas important încombaterea violenței domesticeprin armonizarea legislației internecu prevederile Convenției de laistanbul care constituie una dintreprioritățile actualului Guvern,această etapă fiind premisaobligatorie pentru realizareamăsurilor din domeniul prevenirii șicombaterii violenței împotrivafemeilor și a violenței domesticeprevăzute în Capitolul politicipublice în domeniul muncii șijustiției sociale, Punctul 8, Respectși demnitate pentru femei, dincadrul Programului de Guvernarepentru perioada 2017-2020. Dealtfel, proiectele de legi suntintegrate în Programul Anual deLucru al Guvernului pentru anul2017 (PALG) cu termen lunaoctombrie și vom depune toatediligențele necesare pentrurealizarea procedurii parlamentareîn vederea adoptării acestora.În mod concret, este vorba despreproiectul de Lege privindmodificarea și completarea Legiinr.202/2002 privind egalitatea deșanse și de tratament între femei șibărbați, republicată, cu modificărileși completările ulterioare, carereglementează noțiunea deviolență de gen și instituie obligațiapentru toate instituțiile publice dea avea în structură un expert înegalitate de șanse. Totodată, estevorba despre proiectul de Legepentru modificarea și completareaLegii nr. 217/2003 pentruprevenirea și combaterea violenței

în familie, republicată, cumodificările și completărileulterioare, pilonul central almodificărilor viitoare fiindreglementarea ordinului deprotecție provizoriu înconformitate cu art. 52 dinConvenție, care vizează extindereaprerogativelor polițiștilor în sensulde a asigura protecția victimelorprin înlăturarea imediată aagresorului din domiciliu, însituațiile de pericol imediat. Modelul de reglementare șinormele metodologice șiprocedurile aferente care vor fielaborate ulterior în vedereaemiterii și aplicării ordinului deprotecție provizoriu au la bazăexemplul de bună practicăimplementat în Spania și în Austria.Un alt amendament importantvizează reglementarea violențeipsihologice ca infracțiune cu opedeapsă cu închisoare de la 3 lunila 1 an sau cu amendă, după caz,cu posibilitatea transformăriipedepsei în ore de muncă în folosulcomunității.

consideraţi necesarăsuplimentarea personalului aneS şia bugetului instituţiei, într-un orizontde timp apropiat?

La data de 6 iulie 2017, la Geneva,am avut onoarea de a conducedelegația națională multisectorialăcare a prezentat Raportul periodiccombinat 7 și 8 al României privindConvenția ONU privind eliminareatuturor formelor de discriminareîmpotriva femeilor (CEDAW) în fațaComitetului pentru EliminareaDiscriminării împotriva Femeii(CEDAW). Un element central de interespentru Comitet a vizat organizareași structura mecanismuluiinstituțional – ANES. Astfel, amevidențiat că există la nivel naționalun mecanism instituțional stabil,

în cursul anului2017 au fostîncheiate 4protocoale cuonG – urireprezentative -asociațiaculturalăreplika,asociația anaiS,fundația pentrudezvoltareaSocietății civile,fundațiaPrincipesamargareta și unimportantprotocol cuministerultineretului șiSportului.

consider căromânia va faceun pas importantîn combatereaviolențeidomestice prinarmonizarealegislațieiinterne cuprevederileconvenției de laistanbul careconstituie unadintre prioritățileactualuluiGuvern.


inStitUŢii

Agenţia Naţională pentruEgalitatea de Şanse întreFemei şi Bărbați (ANES) careare rol de organism integratorla nivel național în cele douădomenii de referință:egalitatea de şanse şi detratament între femei șibărbați și prevenirea șicombaterea violențeidomestice, capabil sădezvolte politici și programeeficiente și să facă fațăprovocărilor șivulnerabilităților complexeacumulate și generate de-alungul timpului, atât îndomeniul egalității de șanse,cât și în cel al prevenirii șicombaterii violenței înfamilie. În ceea ce priveștemecanismele de colaborareexistente la nivel național,potrivit Legii nr. 202/2002privind egalitatea de șanse șide tratament între femei şibărbați, republicată, încoordonarea Secretarului destat al ANES îşi desfășoarăactivitatea Comisia naționalăîn domeniul egalității deșanse între femei şi bărbați(CONES). Această comisie estealcătuită din reprezentanți aiministerelor şi ai altor organede specialitate aleadministrației publice centraledin subordinea Guvernuluisau ai autorităţiloradministrative autonome, aiorganizaţiilor sindicale şi aiasociaţiilor patronalereprezentative la nivelnaţional, precum şi dinreprezentanţi ai organizaţiilorneguvernamentale, cuactivitate recunoscută îndomeniu, desemnaţi princonsens de acestea.Din perspectiva concluziilorComitetului CEDAW au fost

formulate recomandări legatede întărirea capacității privindresursele umane și financiareîn vederea implementăriiprevederilor CEDAW și aleLegii nr.202/2002. Subliniezfaptul că, pentru cele douădomenii specifice activitățiiANES există o preocuparecontinuă la nivelulGuvernului, ComisieiEuropene, ONU, ConsiliuluiEuropei. Este esențial săluăm în considerarerecomandările ONU și săorientăm acțiunile noastreviitoare pe întărirea șiconsolidarea capacitățiiinstituționale a ANES.

credeți că în momentul actualfemeile sunt bine/slabreprezentate în structurile deconducere la nivel central şilocal? dar în structurile deconducere din mediul privat?

Agenția Națională pentruEgalitatea de șanse întreFemei și Bărbați realizeazăanalize privind participareafemeilor și a bărbaților laprocesul de decizie politicdupă alegerile locale,parlamentare șieuroparlamentare. Conformanalizelor mai sus menționategradul de reprezentare alfemeilor în pozițiile de deciziepolitică este mai scăzut decâtal bărbaților. În privința alegerilorparlamentare desfășurate lasfârșitul anului 2016, în cazulprezenței femeilor înParlamentul din România, deremarcat este accesul unuinumăr de 69 femei,reprezentând 20,97% dintotalul aleșilor deputați. Deasemenea, în SenatulRomâniei au fost alese 20 defemei, reprezentând 14,71%.

alegerile europarlamentare -În urma integrării României înUniunea Europeană, în anul2007 au avut loc primelealegeri europarlamentare,României fiindu-i alocate 35locuri. Populația a ales(pentru un mandat de 2 ani),12 femei (34,29%) și 23bărbați (65,71%).În legislatura 2009-2014 aParlamentului UniuniiEuropene, pentru un mandatde 5 ani, României i-au fostalocate 33 locuri. În urmaexprimării voturilor de cătrepopulație, au fost aleși înParlamentul European 11femei (33,33%) și 22 bărbați(66,67%).Alegerile locale din 2012 auarătat că doar 3,64 % dinfemei au fost alese primar.,Aasest procentîmbunătățindu-se în anul 2016cu aproximativ un procentpână la 4,55 % femei primar. În cazul consiliilor locale, în2016, 4.960 de femei au fostalese, procentul la nivelnațional fiind de 12,33 % înconsiliile județene, respectivconsiliul general almunicipiului București,femeile sunt cel mai binereprezentate 14,9%, însăcomparativ cu alegerile din2012, se observă o scădereconsiderabilă, de 7,72%.În ceea ce privește alegerileparlamentare, care au avut locîn 2016, 260 de bărbați și 69de femei, reprezentând 79,03% dintre bărbați și 20, 97%de femei care au fost alese.Pentru Senat există 116bărbați (85, 29%) și 20 defemei (14, 71%).

ce soluţii credeţi că existăpentru reducerea decalajuluidintre românia şi majoritatea


inStitUŢii

statelor occidentale cu privirela rolul şi poziţia femeilor însocietate?

Asigurarea unui echilibru înparticiparea femeilor șibărbaților la procesul dedecizie se poate face princampanii de conştientizare afemeilor şi bărbaţilor asupranecesităţii implicării femeilorîn viaţa politică şireprezentarea acestora înstructurile de decizie cât şiprin acţiuni afirmative derealizare accelerată în fapt aegalităţii de şanse şitratament între femei şibărbaţi la luarea deciziilor şirecuperarea decalajului istoricîn reprezentarea femeilor. Un exemplu de acţiuneafirmativă în domeniul politico reprezintă introducereacotelor voluntare dereprezentare a femeilor înstructurile de decizie îninteriorul partidelor, stipulateîn Statutele lor sau coteleelectorale precizate în legileelectorale.Încă din anul 2000 sevorbește în România desprecotele de gen în ceea ceprivește viata politica șipublică a țării însă nici până înprezent, nu avem o soluțielegislativă, deși au existatdouă propuneri legislativeprivind instituirea acestorreglementari la alegerilelocale și parlamentare. Cele două inițiative legislativeîn Parlament, care au avut caobiectiv introducerea cotelorde gen au fost susținute decătre Guvern. Una dintre ele modifică șicompletează Legea nr.208/2015 privind alegereaSenatului și a CamereiDeputaților, precum și

organizarea și funcționareaAutorității Electorale CentralePermanente cu scopul de aintroduce cotă de gen minimăde 30% atât în cazul femeilor,cât și al bărbaților, care să seconstituie într-o condițiepentru validarea listelor decandidați la alegerileparlamentare. Cea de-a doua inițiativălegislativă, modifică șicompletează Legea nr.115/2015 pentru alegereaadministrației locale, pentrumodificarea și completareaLegii nr. 393/2004 privindStatutul aleșilor locali cuscopul de a introduce cotă degen minimă de 30% atât încazul femeilor, cât și albărbaților, care să seconstituie într-o condițiepentru validarea listelor decandidați la alegerile locale.Cu toate că majoritateapartidelor politice dinRomânia au introdus înstatutele proprii prevederispecifice privindnominalizarea candidaților curespectarea echilibrului degen sau chiar au introdus cotede reprezentare de cel puțin30% a fiecărui sex pe listele decandidați, principiulreprezentării echilibrate afemeilor și bărbaților înfuncțiile de decizie politicăadoptat de majoritateapartidelor politice nu sereflectă și în realitate.În România, Legea electoralăprevede atât votul uninominal(pentru alegerea președinteluițării, ai membrilorParlamentului, ai președințilorconsiliilor județene și alprimarilor) cât și votul pe liste(pentru membrii consiliilorjudețene și consiliilor locale).Situația statistică relevă faptul

că votul uninominal nu esteun sistem favorabil femeilor,nici celor candidate și cu atâtmai puțin celor alese. Teoretic, votul pe liste poate ficonsiderat favorabil femeilor,cu condiția însă ca lista sărespecte echilibrul de gen șide asemenea, să plasezeechilibrat atât bărbați cât șifemei pe locurile eligibile,aflate la începutul acesteia. Existența în continuare astereotipurilor sociale - bazatepe tradiții, obiceiuri, cutume,percepții - care stabilesc locul,rolul și responsabilitățilebărbaților și femeilor în cadrulsistemului, necesită un ampluproces de modificare aconștiinței sociale.Acțiunea în acest senspresupune schimbareamentalităților de la nivelcolectiv, identificarea șiacțiunea asupra cauzelor carestau la baza neimplicăriifemeilor în procesuldecizional și a cauzelor caredetermină o anumită tendințăde vot în rândul populaţiei dindiferite medii de rezidență,promovarea modelelor desucces din rândul femeilorcare și-au dovedit capacitateași eficiența în ocupareafuncțiilor publice alese saunumite. Menționăm că partidelepolitice printr-un procesnatural de maturizare auînregistrat la alegerile recenteun salt privind participareafemeilor de la 11% la 20% ,însă gradul de interesmanifestat nu este acelașipentru toate formațiunilepolitice. În cazul ultimelor alegeriparlamentare unele partideau adoptat principiulfermoarului, dar fără o normă

legală de reglementare, ciprin mecanisme deautoreglare interioare șiconsiderăm că mai avemmulte de făcut în acestdomeniu, deoarece, înprezent la nivelulformațiunilor politice persistăstereotipuri fiind necesareacțiuni de conștientizare șiresponsabilizare a claseipolitice privind reglementareaîn mod concret a modalitățilorde participare echilibrată afemeilor și bărbaților la viațapolitică. Formațiunile politice auobținut 312 mandate laCamera Deputaților, din carebărbaților le sunt repartizate248 (79,49%) și femeilor 64(20,51%). PSD esteformațiunea politică care aobținut cel mai mare numărde mandate, respectiv 154(113 bărbați și 41 femei), iarPMP cel mai mic număr demandate – 18 (17 bărbați și 1femeie). Media la nivelnațional, a mandatelorformațiunilor politice este de79,49% bărbați și 20,51%femei.Partidul Social Democratdepășește media națională înceea ce priveștereprezentarea politicăfeminină și înregistrează unprocentaj 26,62%. Acesta seclasează pe prima poziție înclasamentul formațiunilorpolitice, cu cea mai marereprezentare feminină.Niciuna din celelalteformațiuni politice, care auobținut mandate, nuînregistrează procentajfeminin mai mare decât medianațională a acestorformațiuni.

sorina viziru


BUSineSS newS

P iața serviciilor medicalestomatologice din țaranoastră este dominată

de companiile private care înprezent dețin peste 90% dintreclinicile și cabinetelestomatologice din România.Este vorba de peste 4.300 decompanii care au aproape10.000 de angajați.Stomatologia este și una dintrespecializările cele mai căutatede viitorii medici, care sperăsă-și deschidă propriul cabinet.

Piața SerViciiLor medicaLeStomatoLoGice din caPitaLĂ

În București se află cele maimulte firme care activează îndomeniul stomatologic, peste1.300 de unități. Doar în ulti -mii doi ani au intrat pe piațăaproape 300 de companii noi,care au deschis clinici și cabinete.Noi am intrat pe piață în 2015,în plină expansiune a pieței,iar după primul an ne-amdublat cifra de afaceri. Mediulconcurențial ne stimuleazăfoarte mult să oferim trata -mente de ultimă generațiepentru că pacienții sunt, pebună dreptate, din ce în cemai pretențioși, a declaratirina Gavriluț, owner și medicdentist la clinica New Dentaldin București. Anul 2016 a înregistrat creșteride aproximativ 27% în domeniulserviciilor medicale stomato -lo gice din Capitală, comparativcu anul 2015. Clinicile și cabi -ne tele stomatologice au înre -gistrat o cifră de afaceri de peste380 milioane lei un pro fit deaproape 70 de milioane de lei. Pacienții își doresc tratamentede calitate, care să le îmbună -tă țească stilul de viață. Spreexemplu, la noi în clinică cele

mai solicitate sunt celede im plan tologie șiestetică denta ră.Fațetele dentare, careoferă așa zisul aspect dezâmbet holly woodian,sunt tot mai cerute, amai spus dr. irinaGavriluț.

diStriBUția cifrei deafaceri Și a ProfitULUi PejUdețe

În țară, cea mai dezvoltatăpiață stomatologică este înjudețul Timiș, unde suntînregistrate peste 180 decompanii care au o cifră deafaceri care depășește 53

milioane de lei, un profit depeste 12 milioane lei și peste400 de angajați. Topuljudețelor este completat deCluj (peste 50 milioane de leicifră de afaceri, peste 9 mili -oane de lei profit, peste 500de angajați, la aproximativ220 de firme), Argeș (aproxi -mativ 47 milioane de lei cifră

de afaceri, 8,5milioane de leiprofit, peste 450angajați, laaproximativ 150 decompanii) și Brașov(46 milioane de leicifră de afaceri, 8,3milioane lei profit,peste 420 de an -gajați, la apro xima -

tiv 170 de companii), se aratăîn raportul Creditinfo România.Potrivit cifrelor noastre, dome -niul companiilor stomato -logice a înregistrat în 2016 ocreștere de aproximativ 38%,față de 2015, și aproape că s-a dublat comparativ cu anul2014, când piața înregistra ocifră de afaceri de aproxi mativ560 de milioane de lei. Anul2016 a însemnat și intrarea pepiața serviciilor medicale dinRomânia a peste 500 decompanii noi, care au deschisclinici și cabinetestomatologice, a declaratAurimas Kacinskas, CEO,Creditinfo România. Costurile pentru serviciilemedicale stomatologice dinRomânia sunt cu până la 70%mai mici decât în ţările dinOccident, comparând aceleaşitipuri de materiale şi servicii.

raluca Juncu

Piața serviciilor medicale stomatologice a ajuns la 1 miliard de leiromânia, țara paradoxurilor. o cifră de afaceri care ajunge la aproape un miliard de lei și unprofit care depășeste 170 de milioane de lei. așa arată piața serviciilor stomatologice din țaranoastră la finalul anului 2016, conform unui studiu creditinfo românia. Vorbim de o creșterede aproximativ 36%, comparativ cu 2015. Potrivit acestui studiu, doar anul trecut au intrat pepiață aproape o mie de firme noi care au deschis clinici și cabinete stomatologice. Pe de altăparte, cei mai mulți români nu trec pe la medicul dentist cu anii, stau fără dinți, folosesc, înmedie, puţin peste un tub de pastă de dinţi pe an şi schimbă periuţa la doi, trei ani.


BUSineSS newS

românia a ajuns statul cual 7-lea cel mai marecost al contribuțiilor de

asigurări sociale din 27 de țăriale Spațiului Economic Euro pean (SEE), după ceplafonarea bazei de calcul afost eliminată de la 1februarie 2017, potrivit uneianalize realizate de DeloitteRomânia. Din 2018, România ar puteasă revină aproape de mijloculclasamentului, pe poziția 11,luând în considerarereducerea ratei cumulate acontribuțiilor de la 39,25% la35%, prevăzută în programulde guvernare. Totuși, această măsură dediminuare a ratei procentualevine la pachet cu o majorare avenitului salarial brut cu22,75% pentru a menținevaloarea netă a salariului.Dacă nu ar fi luată în calculaceastă majorare și ar fiefectuată o analizăcomparativă a costurilorasigurărilor sociale plecând dela un venit net, și nu unul brutcrescut artificial, România arputea ajunge chiar pepodiumul țărilor cu costurilecele mai ridicate de asigurărisociale.

“România se afla în a douaparte a clasamentului atuncicând a fost publicat Studiulcomparativ privind beneficiilede asigurări sociale de cătrerețeaua Deloitte, în ianuarie2017. Având în vedere căplafonul bazei de calculpentru contribuții a fosteliminat de la 1 februarie2017, am actualizat analiza șiam constatat că România aurcat 11 poziții”, a spusraluca bontaș (foto),Partener Deloitte România.

din concLUziiLe StUdiULUi:

Cele mai mari costuri alecontribuțiilor de asigurări,de peste 45%, sunt înFranța, Ungaria, Belgia,Grecia și italia*La polul opus se pozițio -nează Malta, Bulgaria,Cipru, islanda și irlandaCirca 60% dintre stateledin studiu au impus unplafon la calcululcontribuțiilor de asigurăriRomânia se afla pe locul18 în clasamentul ceincludea 27 de state SEE, înianuarie 2017 (România aurcat pe locul 7, în februarie2017, după eliminareaplafonului)

*Precizare metodologică- Studiul a fost realizatpentru un salariu brut anualde 75 mii euro, care poate ficonsiderat unul extrem deridicat pentru nivelul din

România, însă indicatpentru o comparație la nivelUE/SEE/Elveția

“Observăm că țările cu celemai mari costuri sunt în modoarecum evident și cele carenu au plafon. Chiar dacăratele de taxare suntapropiate, sumele efectivdatorate cresc simțitor acolounde lipsește plafonul.România impune contribuțiicomparabile cu Germania șiBelgia, fără a oferi și beneficiicomparabile asiguraților. Oaltă remarcă ar fi cămajoritatea statelor permitasigurarea alternativă desănătate în sistem privat,opțiune care în Românialipsește deși din ce în ce maimulți angajați apelează strictla acest tip de serviciimedicale”, a spus Monicațariuc, Manager DeloitteRomânia.

imPactUL PotențiaL aLmĂSUriLor din ProGramULde GUVernare

În 2018, România ar urma săelimine 4 din cele 6 categoriide contribuții de asigurăriexistente, să le transfereintegral la angajat și să reducărata cumulată a acestora de la39,25% la 35%, conformprogramului de guvernare.impozitul pe venit ar scădeade la 16% la 10% (0% sub2.000 lei brut).

Costul muncii va fi, în acestecondiții, de 70% față de 75%în prezent. Pentru fiecare 100 lei primită de angajat,statul va încasa 70 lei în loc de 75 lei.

“Conceptul – transferulcontribuțiilor integral laangajat – este binevenitpentru că angajatorul areacum obligații, dar fărăbeneficii, iar angajații vordeveni mai conștienți decostul muncii pentru care suntremunerați. În prezent ei au lacunoștință salariul brut careinclude propriile contribuții,nu și costul total cu salariul lorcare înseamnă și contribuțiileangajatorului”, considerăRaluca Bontaș.

coStUL mUncii:comParație românia-BULGaria

Comparația cu Bulgaria, țaravecină cu o economieasemănătoare cu a României,este relevantă din punctul devedere al costului muncii. „Raportând la același venitnet, pentru salariul mediucostul total este cu 15,55%mai mare în România decât înBulgaria. Pentru un salariu de4.000 euro ajunge să fie cu44,16% mai mare (echivalen -tul a aproximativ 7 salariiminime brute pe economie).

sorina viziru

românia are al 7-lea cel mai mare cost al contribuțiilor de asigurări sociale din europa


BUSineSS newS

cererea totală de spațiiindustriale și delogistică a continuat să

crească și în trimestrul doi,astfel că la jumătatea anuluisuprafața închiriată decompanii a depășit 350.000de metri pătrați, cu 54% maimult comparativ cu perioadasimilară a anului trecut.Potrivit datelor centralizatede JLL Romania, în al doileatrimestru cererea totală despații industriale a ajuns la180.000 de metri pătrați,nivel comparabil cu celînregistrat în primele trei lunidin acest an. Cererea nouă a crescut înprimul semestru cu 51%, la229.800 metri pătrați și areprezentat aproape 65% dinsuprafața totalătranzacționată în aceastăperioadă.”Cererea pe piața industrialăși de logistică a depășitestimările noastre,închirierile din primajumătate a anului fiind pestenivelul pe care noi înprevizionam pentru întreganul 2017. Așadar, dacă sepăstrează ritmul de creșterede până acum, am putea săfim martorii unui nou recordal cererii, în condițiile în careanul trecut companiile auînchiriat circa 460.000 metripătrați, reprezentând unmaxim istoric”, a declaratCostin bănică (foto),associate director, head ofindustrial Agency JLL Romania.Din punct de vedere alofertei noi, de la începutulanului în România au fostlivrate trei proiectetotalizând 72.000 de metripătrați în România metripătrați, iar alți 312.000 metripătrați urmează să fie fina -

lizați până la sfârșitul anului.Cererea nouă de spațiiindustriale a depășit de peste3 ori oferta nouă de pe piață,astfel că în continuare gradulde neocupare se mențineextrem de redus, în condițiileîn care tot ceea ce se livreazănou este deja ocupat dechiriași. Stocul modern despații industriale și de

logistică este de 2,7 milioanede metri pătrați.

retaiLUL Și LoGiSticarĂmân motoareLe Pieței

Structura cererii pe domeniulde activitate al chiriașilorarată că retailul și logisticarămân motoarele pieței (65%din suprafața închiriată), întimp ce producția câștigă șiea teren (22%), deși cele maimulte firme de producțiepreferă să își dezvoltepropriile spații.Aproape 70% din suprafațade spații logistice și indus -triale închiriată în primeleșase luni este în proiecte dinBucurești, iar 10% în vest șiNord-vest (Cluj, Oradea,Timisoara). Contracte au maifost semnate pentru proiecteîn Pitești, Ploiești, Râmnicuvâlcea și Roman.

raluca Juncu

Piața industrială la șase luni – cererea a crescut cu peste 50%depășind estimările pentru tot anul

JLL (NYSE: JLL) este o firmăspecializată în serviciiprofesionale și de managemental investițiilor, dedicatedomeniului imobiliar, serviciioferite clienţilor care doresc săobțină valoare adăugată prindeţinerea, închirierea sauinvestițiile în proprietățiimobiliare. Înregistrând veniturianuale globale de 5,4 miliardedolari SUA, JLL activează în 300de sucursale în 80 de țări șiînglobează cca 77.000 deangajați în întreaga lume.Operând în numele cliențilorsăi, compania oferă servicii demanagement și serviciiimobiliare externalizate, avândun portofoliu de aproximativ409 milioane m2 și un volumtotal al investițiilor de 136miliarde de dolari SUA rezultatdin vânzări, achiziții și finanțărila nivel global în 2015. Diviziade management al investiţiilor-LaSalle investmentManagement-administreazăactive imobiliare de 60,1miliarde dolari SUA. JLL estemarcă înregistrată a Jones LangLaSalle incorporated.

despre jLL

top tranzacții semestrul i:Proiect Chiriaș oraș suprafața (mp)CtPark bucharest DSv București 55.000

CtPark km 23 DSv București 35.000

CtPark bucharest West NOD București 31.000

WdP roman Profi Roman 27.000

Cateasca (arges) Arctic Pitești 21.000

P3 Tibbett Logistics București 17.000

P3 Altex București 15.000

Wdp Carrefour București 11.500

logiQ Mogosoaia Fildas București 11.500


BUSineSS newS

Ţ ările din Europa Centralăşi de Est reprezintă 28%din teritoriul Uniunii Europene, 22% din

populaţia acesteia, dar numai10% din PiB-ul UE. iar unadintre principalele provocăricu care se confruntă regiuneaîn prezent este să găseascăsurse de finanţare pentruproiectele de infrastructură detransport. Mai mult de 80 demiliarde de euro au fostinvestite în regiune înexerciţiul financiar european2007-2013 din fonduristructurale şi de coeziune.Însă necesarul de finanţare ainvestiţiilor în infrastructurărămâne foarte ridicat,regiunea având nevoie de 615miliarde de euro până în2025. Modalităţile deimpulsionare a investiţiilor îninfrastructură în EuropaCentrală şi de Est (ECE) suntprezentate pe larg într-un nouraport realizat de PwC şi deAtlantic Council intitulat Theroad ahead – CEE transportinfrastructure dynamics.

Raportul prezintă stareaactuală a infrastructurii înregiunea ECE şi detaliază caresunt acum principaleleobstacole pentru îmbunătă -ţirea infrastructurii în regiune– analizând politicilesectoriale, dificultăţile dereglementare şi de finanţare,înaintând totodată o serie derecomandări pentruaccelerarea investiţiilor.

„În ciuda progresuluiînregistrat în ultimii ani, lanivelul ţărilor din regiuneexistă în continuare un deficitde investiţii în infrastructurade transport. Este clar însă cănecesarul de finanţare a

acestor lucrări deinfrastructură depăşeşteposibilităţile actuale alebugetelor naţionale ale ţărilordin regiune, implicit şi pe celal României. Tocmai de aceeatrebuie căutate resursefinanciare suplimentare însectorul privat, prin punereaîn aplicare a unei legislaţiiviabile privind ParteneriatelePublic-Privat. Din păcate, deşiîn România avem bazele uneiastfel de legislaţii, acesteia îilipsesc normele de aplicare,nefiind funcţională la acestmoment”, a declarat ionuţsimion (foto), CountryManaging Partner, PwCRomânia.

„România îndeosebi arenevoie de investiţii masivepentru îmbunătăţireainfrastructurii de transport.

Potrivit indexuluiCompetitivităţii Globalepublicat de Forumul EconomicMondial, Româniaînregistrează unul dintre celemai scăzute scoruri dinUniunea Europeană în ceea cepriveşte calitateainfrastructurii, de 3,61, învreme ce media ţărilor UE 15este de 5,65, iar mediastatelor din ECE este de 4.02.În exerciţiul financiareuropean 2007-2013, dintotalul de 82 de miliarde deEuro de fonduri structurale şide coeziune investite înregiune în proiectele deinfrastructură de transport,România a atras mai puţin de7%, în vreme ce Polonia afolosit peste 30% din aceastăsumă”, a adăugat RuxandraChiriţă, Director, Servicii deConsultanţă pentru Sectorul

Public, implicată de-a lungultimpului în numeroaseproiecte ample de investiţiidin sectorul public.

După decenii de lipsă deinvestiţii, regiunea EuropeiCentrale şi de Est a făcutprogrese fără precedent înîmbunătăţirea investructurii înultimii ani, peste 5.600 dekilometri de autostradă fiindconstruiţi în ultimii 20 de ani.Acest lucru s-a datorat în bunămăsură finanţărilor europene:peste 150 de miliarde de Eurodin fondurile structurale aufost utilizate în aceastăperioadă în regiune, la care s-au adăugat facilităţi adiţionaleprecum Connecting Europesau finanţările oferite deBanca Europeană de investiţii.În plus, investitorii privaţi auinvestit miliarde de Euro înproiecte de transport cheie înPolonia, Slovacia, Ungaria şiCroaţia. Autorii raportuluiPwC şi Atlantic Councilsubliniază faptul că deşiinvestitorii rămân interesaţide astfel de oportunităţi înregiune, aceştia se aşteaptă laproiecte bine documentate şicu un profil echilibrat de risc şiprofitabilitate. Atingereaacestui echilibru între risc şirentabilitate va fi esenţialăpentru a menţine fluxul deinvestiţii private în regiune.

sorina viziru

Statele din europa centrală şi de est au nevoie de 615 de miliarde de europentru a-şi finanţa proiectele de infrastructură până în 2025


BUSineSS newS

L a nivel internațional seconturează din ce în cemai clar tendința globală

spre impozitarea corectă acompaniilor multinaționale înțările în care acestearealizează valoarea adăugată.În acest sens, țările auconvenit asupra schimbuluiautomat de informații cuprivire la datelecontribuabililor, companiimultinaționale, ceea ce vaasigura transparență asupradeterminării bazeiimpozabile și impozituluidatorat și plătit în fiecarejurisdicție în care îșidesfășoară activitateacompaniile grupurilormultinaționale.Astfel, în cadrul Summit-uluiG20 ce a avut loc în perioada7-8 iulie în hamburg,Germania, s-a discutat șidespre implementareaplanului BEPS (Base ErosionProfit Shifting - erodareabazei impozabile și transferulprofiturilor), dar și despreschimbul de informațiifinanciare pe baza unorstandarde comune deraportare (Common ReportingStandard) începând cu lunaseptembrie 2017. Conform comunicatului emisla finalizarea lucrărilorSummit-ului G20, primulschimb de informații întreautoritățile fiscale ar trebuisă aibă loc cel mai târziu înluna septembrie 2018.Participanții au stabilit că sedorește avansarea procesuluide punere in aplicareefectivă a Standardelorinternaționale deTransparență, ca instrumentimportant în lupta împotrivacorupției, evaziunii fiscale,finanțării terorismului și

spălării banilor.Separat, OCDE a publicat îndata de 10 iulie 2017 ghidulPreţurilor de transfermodificat (varianta online),care cuprinde modificarileaduse de Planul BEPS, înspeţă:

acţiunile 8-10 –alinierea rezultatelorPreţurilor de transfer cucrearea de valoareGuvernele şi autorităţilefiscale doresc să se asigurecă profiturile impozabileale companiilormultinaţionale nu suntmutate artificial în afarajurisdicţiilor lor și că bazaimpozabilă declarată laautorităţile fiscalecorespunde activităţiieconomice desfăşurate şivalorii economiceadăugate create în aceajurisdicţie fiscală, pentruacest lucru fiind necesar caplătitorii de taxe să aibă ladispozitie principii clare înceea ce priveşte“Principiul valorii/preţuluide piață” (Arm’s lengthsprinciple).

acțiunea 13 –documentaţia de Preţuride transfer şi raportul dela ţară la ţară Documentația prețurilorde transfer, detaliată încapitolul v al Liniilordirectoare OCDE, a fost

completată cu Raportul dela țară la țară (Country byCountry Report) care seașteaptă a fi completat șidepus pentru prima dată,pentru primul an fiscalulterior datei de 1 ianuarie2016.

În plus, ghidul Preţurilor detransfer modificat conţine şivarianta revizuită aRecomandării ConsiluluiOCDE cu privire ladeterminarea preţurilor detransfer practicate întreintreprinderile asociate șiinvită toate ţările membreOCDE, dar şi non-membrii, săadere la Recomandare.“Pentru companii,implementarea BEPSpresupune un set de acțiunicomplexe care implicădepartamentul Financiar, pecel iT, de Taxe, dar și toatepalierele managementului.Este esențial să sestabilească modul deurmărire a lanțului degenerare a valorii înconformitate cu nouaabordare BEPS pentruprețurile de transfer. PlanulBEPS subliniază faptul căguvernanța fiscală, evaluareariscurilor și comunicarea suntmai importante decâtoricând”, spune florentinașușnea (foto), ManagingPartner, PKf finconta.

raluca Juncu

PKf finconta: G-20 susține schimbul de informațiiîntre autoritățile fiscale

De peste 22 de ani, PKFFinconta este una dintreprincipalele 10 firme de serviciiprofesionale din România. Ca membri ai PKF InternationalLtd. suntem parte dintr-o rețeainternațională de firmeindependente din punct devedere legal, care oferăconsultanță și audit oriunde înlume. Grupul PKF Finconta esteformat din patru societăți cucapital românesc: PKFFinconta, PKF FincontaConsultanță, PKF Finconta HRși Finconta Consulting SPRL,membre ale organismelorprofesionale naționale CECCAR,CAFR, CCFR și UNPIR. Prinintermediul acestora oferimservicii de audit financiar,analiză financiară corporativă,consultanță fiscală, întocmireadosarului prețurilor de transfer,servicii de contabilitate,salarizare, resurse umane,insolvență, auditareafondurilor nerambursabile șidue diligence de achiziții.

despre PKf finconta


BUSineSS newS

î n Diaspora, românii ocupăjoburi, de cele mai multeori, în domenii precum

construcții, agricultură, vânzări,domeniul medical sau iT. inițial,cei mai mulți dintre aceștia auplecat deoarece nu aveau preamulte perspective de angajareîn România, însă, în ultimii ani,motivul nu a fost imposibili -tatea angajării, ci dorința de aavea un salariu mai mare”, adeclarat raluca Peneș (foto),hR Coordinator Smartree. Potrivit afirmațiilor sale, însă,piața muncii din România s-aredresat în ultimii 2 ani și,astfel, s-au creat noioportunități de joburi. Acestlucru este determinat, cuprecădere, de faptul că asistămla un număr tot mai mare deinvestitori, români și străini,care au deschis pe piața localăpuncte de lucru și au generatun necesar de personal atâtcalificat, cât și necalificat.

joBUriLe în it, PrimaoPțiUne PentrU româniidin diaSPora

Conform analizei realizate deSmartree, unul dintre domeniilecare pot fi atractive pentruromânii din Diaspora este cel iT,în special dezvoltare software.Numărul mare de companiiinternaționale ce și-au deschissubsidiare aici, creștereaponderii acestui sector în PiB,lipsa permanentă de specialiștiși nevoia pieței de angajați carecunosc diverse limbaje deprogramare fac ca zonatehnologică să înregistrezecreșteri permanente alesalariilor. “România se profilează tot maimult ca și un hub iT în regiuneși acest lucru duce, prin urmare,

la venituri pestemedie pentrusalariații din acestdomeniu. Acum,comparativ cu 5-10ani în urmă, iT-știidin România au unnivel de trai ridicatraportat la nivelulpieței și economieilocale, așadar,pentru specialiștiicare și-ar dori să sereîntoarcă în țară,acest lucru poateconstitui unargument în plus”,a mai spus RalucaPeneș. ReprezentantaSmartree asubliniat că, în plus,segmentultehnologic oferă oserie de beneficiiatractive angajaților, precumflexibilitatea programului demuncă, inclusiv posibilitatea dea lucra remote un număr de zilepe săptămână. De asemenea,angajaților care preferă muncala birou, li se pun la dispozițiefacilități multiple de dezvoltarepersonală și condiții moderne,precum spații de relaxarecorespunzător dotate, spații de

studiu, bibliotecă sau bistro-restaurant. Tot la capitolul locurilor demuncă atractive pentru româniidin Diasporă se numără șijoburile care necesităcunoașterea unei limbi străine,precum sunt cele din ShareService Centers (hR,contabilitate, logistică, iT) saucele din domeniul automotive

(ingineri, proiectanți, projectmanageri, chiar și personalnecalificat). Astfel, pentru ceicare au locuit peste hotare și auînvățat o limbă străină, mai alesdacă vorbim de una exoticăprecum cele nordice, găsireaunui loc de muncă pe plan localnu mai este o provocare.Pe de altă parte, dacă neraportăm la românii carelucrează în Diasporă înconstrucții, vânzări sau sistemulmedical, deși există joburidisponibile și în România,salariile nu sunt la fel deatractive și, probabil, nu voratrage întoarcerea acestora înțară. “În condițiile în care salariile dinRomânia ar fi mai competitivecu cele din străinate, și nu doarîn domenii precum iT, o partedintre românii din Diaspora s-arîntoarce în țară, dar nu într-unprocent mai mare de 25 - 30%.Sunt români care au plecat defoarte mulți ani și și-auîntemeiat familii, au reușit să seintegreze foarte bine în culturaaltor țări sau și-au deschispropriile afaceri care le oferă unanumit standard de viață”, aîncheiat Raluca Peneș.

sorina viziru

care sunt joburile bine plătite pe care le pot accesa românii din diaspora la întoarcerea în țarăPiața muncii din românia a pierdut, în ultimii 15 ani, tot mai mulți specialiști care au alessă emigreze și să își găsească un job în alte țări, potrivit Smartree, unul dintre liderii dinromânia pe piața de externalizare a proceselor de hr. de asemenea, la aceștia se adaugăși personalul fără pregătire specifică, care a optat pentru locuri de muncă în agriculturăsau construcții, tot peste meleaguri. cu toate acestea, în ultimii ani, piața muncii dinromânia a cunoscut o creștere constantă, iar anumite domenii sunt tot mai potrivitepentru românii din diasporă care își doresc să revină acasă.


BUSineSS newS

Philip Morris internationalinc. (PMi) (NYSE /Euronext Paris PM) a

anunțat marți, 25 iulie 2017, oinvestiție de 490 de milioanede euro pentru a transformafabrica de țigări din Otopeni,România, într-o unitate deproducție a rezervelor dintutun care se folosescîmpreună cu iQOS, dispozitivulrevoluționar al Philip Morrisinternational care încălzeștetutunul în loc să îl ardă. Acesterezerve din tutun suntcomercializate în prezent subdenumirea de hEETS.Totodată, investiția realizată laOtopeni presupune crearea denoi locuri de muncă pentruaproximativ 300 de persoane– suplimentar celor peste 670de locuri de muncă existentedeja în fabrică.Procesul retehnologizăriifabricii din România a fostînceput anul acesta. În 2017,fabrica va trece printr-o primafază a transformării, carepresupune instalarea deaparatură tehnologică nouă,cu ajutorul căreia va fidemarată producția. Până în2020, în fabrica de la Otopeniva fi finalizat procesul detransformare prin extindereacu încă o secție de procesare atutunului. “Cei peste 2.9 milioane defumători adulți care aurenunțat la fumat și au devenitutilizatori IQOS confirmăviziunea companiei de oferi oalternativă acestora. Deaceea, este foarte importantpentru noi să avemcapacitatea de a răspundeacestor cerințe și de a veni înîntâmpinarea lor cu produsefără fum, lucru ce va fi realizatși prin transformarea fabriciidin România”, a declarat

Christos harpantidis,Managing Director PhilipMorris Balkans. “Sunt mândru să fiu înRomânia în acest momentistoric pentru compania PhilipMorris. Această investiție, de490 milioane de euro,înseamnă mai multe exporturi,mai multe taxe pentru bugetulde stat, mai multe locuri demuncă pentru români, plătitela un standard cât maiapropiat celui european. Este,în egală măsură, un proiectimportant nu doar pentrupiața locală, ci și pentru

utilizatorii IQOS din întreagalume”, a completat BranislavBibic, Director General PhilipMorris România.Prezent la eveniment, PrimulMinistru al României, domnulMihai Tudose, a exprimatsprijinul Guvernului Românieipentru această investiție sem -nificativă și a reiterat convin -gerea că România este și varămâne un mediu atractiv pen -tru investițiile străine directe.Fabrica din Otopeni va fi atreia fabrică Philip Morrisinternational care va producerezerve din tutun - hEETS. Celmai recent anunț de investițieîn construirea unei fabriciPhilip Morris international,care să producă astfel deproduse, a fost făcut în lunaiunie a acestui an, în Germania.Anterior, în octombrie 2016,compania a finalizat prima safabrică de producție arezervelor din tutun, înCrespellano (Bologna, italia).Prima țară în care au fostproduse hEETS, la scară mică,a fost Elveția, la Centrul de

Dezvoltare industrială dinNeuchâtel. Până la finalulanului 2018, Philip Morrisinternational planifică să aibăo capacitate anuală totală deproducție de aproximativ 100miliarde de unități. iQOS este un dispozitivelectronic cu ajutorul căruia sepot utiliza produsele fără fumale Philip Morris internationalși răspunde noilor cerințe șipreferințe ale fumătoriloradulți. Acest produs încălzeștetutunul în loc să îl ardă și a fostlansat în 2014, fiind disponibilpână în acest moment în orașeimportante din peste 25 depiețe la nivel global.Începând cu anul 2008, PhilipMorris international a angajatpeste 400 de oameni de științăși a investit peste 3 miliarde dedolari în cercetare si îndezvoltarea de noi produse.Rezultatele cercetărilor careau evaluat potențialul de riscredus al iQOS sunt foartepromițătoare, iar companiaîmpărtășește în mod deschismetodologiile, stadiile studiilor,precum și concluziile lor, pen -tru a fi reexaminate și verifi ca teindependent de către terți.Fabrica Philip Morrisinternational din România esteuna dintre cele maiperformante din ecosistemulPhilip Morris international,aceasta beneficiind, de-alungul timpului, de investițiiconstante în liniile de producție.

raluca Juncu

Philip morris international anunță investiții de 490 de milioane de euro în fabrica din românia

În 1993, Philip Morrisinternational a deschis oreprezentanță oficială înBucurești și, patru ani maitârziu, compania a începutconstrucția unei fabricimoderne în Otopeni. PhilipMorris în Româniacomercializează astăzi aproape40 de variante de mărci și arepeste 800 de angajați. În 2015,compania a lansat tehnologiaiQOS pe plan local, făcândparte din strategia inovatoarepentru produse cu potențial derisc redus.

despre Philip morris

21 septembrieMediul de afaceri sub lupaConsiliului Concurenței

28 septembrieReindustrializarea României

5 octombrieData Protection, ediția a II-a

10 octombrieRecuperarea creanțelor

12 octombrieForumul de Mediu, ediția a II-a

19 octombrieViitorul Arbitrajului Comercial,Ediția a II-a

26 octombrieSchemele de ajutor de stat în perioada 2014-2020, Ediția a III-a

2 noiembrie Excelență în medicină și farmacie

9 noiembrieImpactul fiscalității asupramediului de afaceri, ediția a VIII-a + Gala Tax & Acounting Review

16 noiembrieForumul Dreptului Muncii, Ediția V-a

21 noiembrieFinanțarea companiilor românești;Bani pentru afaceri

23 noiembrieGala Lady Lawyer, ediția a IV-a

7 decembrie Back in business versus purgatoriulfalimentului, ediția a VII-a

PEnTru ParTEnErIaTE ȘI înSCrIErIMircea Fica, Senior Editor, Legal Magazin; Tel: 0732.903.216; [email protected] Biga, Sales Manager, Legal Magazin; Tel: 0736.366.192; [email protected]

Calendar conferinţe Legal MagazinSemestrul al II-lea, 2017

2017abonament 1 an (11 reviste) în format tipărit: 300 lei

(trei sute de lei) /abonament.Frecvență Legal Magazin: 8 ediții/anFrecvență ediție specială Lady Lawyer: 2/anFrecvență ediție specială Tax and accounting review: 1/anTransport gratuit în româniaBonus - un articol / interviu pe www.legalmagazin.ro

sau o invitație la una dintre conferințele organizate de Legal Magazin

oferta este valabilă până la data de 30 august 2017.

pentru perioada 1 septembrie 2017 - 30 august 2018

Le mulțumim celor care s-au abonat deja!

aBonaMEnT LEGaL MaGaZIn

comanda se face:1. prin email: la adresa [email protected], [email protected]. prin telefon: la numărul 0736.366.192Persoană de contact: Roxana Biga , Sales Manager3. plata se efectuează integral după emiterea facturiifiscale, către infatiGaBil srl, cUi: 37722044,Număr de înregistrare la Registrul Comerțului – Nr.J40 / 8703/ 2017, în contul RO95INGB 0000 99990692 5583 deschis la ING Bank, Ag. Nerva Traian

restructurarea și a doua șansă

în contextul propunerilor de reglementare emise

de Comisia Europeană

www.legalmagazin.ro

Ediția a XV-a August 2017

practician în insolvență, citrIonuț Șandor

Ediția a XV-a August ECDJ...preuniversitar sunt, în special, drepturile, libertățile și...

Documents

Transcript of Ediția a XV-a August ECDJ...preuniversitar sunt, în special, drepturile, libertățile și...