Constituția României

<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN" "http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd"><html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml"><head><meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-8" /><title>Constitu�ia României</title><style type="text/css"><!--body {

font: 100%/1.4 Verdana, Arial, Helvetica, sans-serif;background-color: #FF0000;margin: 0;padding: 0;color: #000;background-image: url(imagini/cer_senin_3-1024x768.jpg);

}

/* ~~ Element/tag selectors ~~ */ul, ol, dl { /* Due to variations between browsers, it's best practices to zero padding and margin on lists. For consistency, you can either specify the amounts you want here, or on the list items (LI, DT, DD) they contain. Remember that what you do here will cascade to the .nav list unless you write a more specific selector. */

padding: 0;margin: 0;background-color: #FFF;

}h1, h2, h3, h4, h5, h6, p {

margin-top: 0; /* removing the top margin gets around an issue where margins can escape from their containing div. The remaining bottom margin will hold it away from any elements that follow. */

padding-right: 15px;padding-left: 15px; /* adding the padding to the sides of the elements w

ithin the divs, instead of the divs themselves, gets rid of any box model math. A nested div with side padding can also be used as an alternate method. */

background-color: #FFF;}a img { /* this selector removes the default blue border displayed in some browsers around an image when it is surrounded by a link */

border: none;}

/* ~~ Styling for your site's links must remain in this order - including the group of selectors that create the hover effect. ~~ */a:link {

color: #003333;text-decoration: underline; /* unless you style your links to look extre

mely unique, it's best to provide underlines for quick visual identification */}a:visited {

color: #0033CC;text-decoration: underline;

}a:hover, a:active, a:focus { /* this group of selectors will give a keyboard navigator the same hover experience as the person using a mouse. */

text-decoration: none;}

/* ~~ This fixed width container surrounds all other divs ~~ */.container {

width: 960px;background-color: #FFFFFF;margin: 0 auto; /* the auto value on the sides, coupled with the width,

centers the layout */}

/* ~~ The header is not given a width. It will extend the full width of your layout. It contains an image placeholder that should be replaced with your own linked logo. ~~ */.header {

background-color: #ADB96E;}

/* ~~ These are the columns for the layout. ~~

1) Padding is only placed on the top and/or bottom of the divs. The elements within these divs have padding on their sides. This saves you from any "box model math". Keep in mind, if you add any side padding or border to the div itself, it will be added to the width you define to create the *total* width. You may also choose to remove the padding on the element in the div and place a second div within it with no width and the padding necessary for your design.

2) No margin has been given to the columns since they are all floated. If you must add margin, avoid placing it on the side you're floating toward (for example: a right margin on a div set to float right). Many times, padding can be used instead. For divs where this rule must be broken, you should add a "display:inline" declaration to the div's rule to tame a bug where some versions of Internet Explorer double the margin.

3) Since classes can be used multiple times in a document (and an element can also have multiple classes applied), the columns have been assigned class names instead of IDs. For example, two sidebar divs could be stacked if necessary. These can very easily be changed to IDs if that's your preference, as long as you'll only be using them once per document.

4) If you prefer your nav on the right instead of the left, simply float these columns the opposite direction (all right instead of all left) and they'll render in reverse order. There's no need to move the divs around in the HTML source.

*/.sidebar1 {

float: left;width: 180px;background-color: #EADCAE;padding-bottom: 10px;

}.content {

padding: 10px 0;width: 600px;float: left;

}.sidebar2 {

float: left;width: 180px;background-color: #EADCAE;padding: 10px 0;

}

/* ~~ This grouped selector gives the lists in the .content area space ~~ */

.content ul, .content ol { padding: 0 15px 15px 40px; /* this padding mirrors the right padding in

the headings and paragraph rule above. Padding was placed on the bottom for space between other elements on the lists and on the left to create the indention. These may be adjusted as you wish. */}

/* ~~ The navigation list styles (can be removed if you choose to use a premade flyout menu like Spry) ~~ */ul.nav {

list-style: none; /* this removes the list marker */border-top: 1px solid #666; /* this creates the top border for the links

- all others are placed using a bottom border on the LI */margin-bottom: 15px; /* this creates the space between the navigation on

the content below */}ul.nav li {

border-bottom: 1px solid #666; /* this creates the button separation */}ul.nav a, ul.nav a:visited { /* grouping these selectors makes sure that your links retain their button look even after being visited */

padding: 5px 5px 5px 15px;display: block; /* this gives the anchor block properties so it fills ou

t the whole LI that contains it so that the entire area reacts to a mouse click. */

width: 160px; /*this width makes the entire button clickable for IE6. If you don't need to support IE6, it can be removed. Calculate the proper width by subtracting the padding on this link from the width of your sidebar container. */

text-decoration: none;background-color: #C6D580;

}ul.nav a:hover, ul.nav a:active, ul.nav a:focus { /* this changes the background and text color for both mouse and keyboard navigators */

background-color: #ADB96E;color: #FFF;

}

/* ~~ The footer styles ~~ */.footer {

padding: 10px 0;background-color: #CCC49F;position: relative;/* this gives IE6 hasLayout to properly clear */clear: both; /* this clear property forces the .container to understand

where the columns end and contain them */}

/* ~~ Miscellaneous float/clear classes ~~ */.fltrt { /* this class can be used to float an element right in your page. The floated element must precede the element it should be next to on the page. */

float: right;margin-left: 8px;

}.fltlft { /* this class can be used to float an element left in your page. The floated element must precede the element it should be next to on the page. */

float: left;margin-right: 8px;

}.clearfloat { /* this class can be placed on a <br /> or empty div as the final element following the last floated div (within the .container) if the .footer is

removed or taken out of the .container */clear:both;height:0;font-size: 1px;line-height: 0px;

}--></style><link href="../SpryAssets/SpryMenuBarVertical.css" rel="stylesheet" type="text/css" /><style type="text/css">body,td,th {

font-family: "Times New Roman", Times, serif;font-size: 100%;

}a:hover {

color: #00FF00;}a:active {

color: #00FF00;}h1 {

color: #FFFFFF;}h2 {

color: #003366;}h1,h2,h3,h4,h5,h6 {

font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;}</style><script src="../SpryAssets/SpryMenuBar.js" type="text/javascript"></script></head>

<body bgcolor="#99CC33" text="#000000" link="#FFFFFF" vlink="#FFFFFF" alink="#FFFFFF">

<div class="container"> <div class="header"><a href="#"><img src="imagini/STEAG2.jpg" alt="Insert Logo Here" name="Insert_logo" width="960" height="253" id="Insert_logo" style="background-color: #C6D580; display:block;" /></a> </div> <div class="sidebar1"> <ul class="nav"> <li></li> </ul> <div class="MenuBarVertical"></div> <ul id="MenuBar1" class="MenuBarVertical"> <li><a class="MenuBarItemSubmenu" href="#">Titlul I</a> <ul> <li><a href="titluri/PENTRU-TITLUL-I.pdf">Principii generale</a></li> </ul> </li> <li><a href="#" class="MenuBarItemSubmenu">Titlul II</a> <ul> <li><a href="titluri/pentru titlul II.pdf">Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale</a></li> </ul> </li> <li><a class="MenuBarItemSubmenu" href="#">Titlul III</a>

<ul> <li><a href="titluri/PENTRU-TITLUL-III.pdf">Autorităţile publice</a></li> </ul> </li> <li><a href="#" class="MenuBarItemSubmenu">Titlul IV</a> <ul> <li><a href="titluri/PENTRU-TITLUL-Iv.pdf">Economia şi finanţele publice</a></li> </ul> </li> <li><a href="#" class="MenuBarItemSubmenu">Titlul V</a> <ul> <li><a href="titluri/PENTRU-TITLUL-V.pdf">Curtea Constituţională</a></li> </ul> </li> <li><a href="#" class="MenuBarItemSubmenu">Titlul VI</a> <ul> <li><a href="titluri/PENTRU-TITLUL-VI.pdf">Integrarea euroatlantică</a></li> </ul> </li> <li><a href="#" class="MenuBarItemSubmenu">Titlul VII</a> <ul> <li><a href="titluri/PENTRU-TITLUL-VII.pdf">Revizuirea Constituţiei</a></li> </ul> </li> <li><a href="#" class="MenuBarItemSubmenu">Titlul VIII</a> <ul> <li><a href="titluri/PENTRU-TITLUL-VIII.pdf">Dispoziţii finale şi tranzitorii</a></li> </ul> </li> </ul> <p> </p> </div> <div class="content"> <h2 class="content"><img src="imagini/12.png" width="130" height="123" alt="favicon" /> CONSTITU�IA ROMÂNIEI</h2> <p> </p> <p> </p> <p> </p> <p> </p> <p align="center"><strong><em>Scurt istoric</em></strong><strong> </strong><br /> 1866, prima Constituţie</p> <p>Odată cu începutul domniei lui Carol de Hohenzollern Sigmaringen (1866-1914) apare şi prima Constituţie a României, care a avut ca model Legea fundamentală din Belgia, considerată la acea dată cea mai modernă la nivel european. Deşi România era sub suzeranitatea Imperiului Otoman, Constituţia nu făcea nicio referire la dependenţa faţă de Poartă. Astfel, suveranitatea naţională devenea piatra de temelie a noului stat. &bdquo;Este un moment epocal în istoria noastră. Este prima Constituţie modernă a României. Prin această Constituţie s-a intrat în alt timp. De la un feudalism mult-întârziat, România a păşit în Europa“, subliniază politologul Stelian Tănase. Acesta pune pe seama lui Carol I schimbarea radicală prin care a trecut ţara noastră. &bdquo;România a avut norocul de a avea pe tron un principe de Hohenzollern, care ne conecta la realitatea europeană. Rangul României a devenit, în acea vreme, echivalent cu rangurile marilor state din Europa“, spune Tănase.</p>

<p align="center">1923, Constituţia României Mari</p> <p>În contextul Marii Uniri de la 1918 şi, implicit, al formării României Mari, în anul 1923 este adoptată o nouă Constituţie. Istoricul Dan Falcan este de părere că Legea fundamentală de la 1923 o repetă pe cea din 1866, însă din cauza amplei revizuiri s-a perpetuat ideea unei noi Constituţii. &bdquo;România era o monarhie constituţională, iar regele avea un rol deosebit de activ. Printre altele, alături de guvern, reprezenta puterea executivă“, spune Falcan. Nici în 1923 politicienii nu au ajuns la un consens în privinţa revizuirii. Atunci, Partidul Naţional Ţărănesc a refuzat să voteze o Constituţie liberală. &bdquo;În 1923 aveam o Constituţie sincronă cu evoluţiile Legilor fundamentale din toată Europa. În România din acele timpuri nu era această obsesie de a avea o Constituţie diferită, nu exista obsesia de a fi altfel“, aminteşte Stelian Tănase.</p> <p align="center">1938, &bdquo;Constituţia loviturii regale“</p> <p>După ce a ajuns monarh al României, în 1930, Carol al II-lea, a impus un regim personal de autoritate. A fost abrogată Constituţia din 1923 şi înlocuită cu una nouă, elaborată cu contribuţia semnificativă a juristului Istrate Micescu, considerat cel mai mare avocat al acelor vremuri, şi a fost promulgată pe 27 februarie 1938. Noul text desfiinţa separarea puterilor în stat, astfel că puterea se concentra în mâinile regelui, care devenea capul statului. &bdquo;A fost Constituţia loviturii regale, într-un moment de declin al democraţiei din România şi din întreaga Europă. A fost o Constituţie cârpită, care nu a folosit la nimic“, afirmă Stelian Tănase. &bdquo;Între 1866 şi 1947, principalul viciu al sistemului constituţional a fost acela că regele alegea prim-ministrul înainte să aibă loc alegeri. Evident că guvernul nu pierdea niciodată alegerile. Dacă ar fi existat această corecţie constituţională, nu ar mai fi fost posibile derapajele pe care le-a făcut Carol al II-lea”, este de părere Dan Falcan. Dictatura regală nu a putut evita dezastrul de la 1940, astfel că prevederile Constituţiei din 1938 s-au aplicat numai doi ani. În noaptea de 4 spre 5 septembrie 1940, Ion Antonescu depune jurământul în faţa regelu. Sub pretextul că mareşalul nu-i poate garanta monarhului securitatea, Carol al II-lea semnează un decret prin care suspendă Constituţia din 1938, altfel spus, temelia legală a dictaturii sale. Totodată, Ion Antonescu este învestit cu puteri depline, prerogativele regelui fiind reduse drastic. Între anii 1940 şi 1944, în România a existat un regim formal monarhic. Potrivit istoricului Dan Falcan, la 23 august 1944, regele Mihai a repus în vigoare Constituţia din 1923, care, pe fond, nu s-a aplicat însă, din cauza instaurării regimului sovietic.</p> <p align="center">Constituţii comuniste</p> <p>Instaurarea regimului comunist a adus alte trei modificări constituţionale, prin care românii urmau să înţeleagă că &bdquo;lumina vine de la răsărit“. Mai întâi, îse menţionează transformarea treptată a societăţii româneşti după model sovietic. Apoi, în 19se întruchipează aservirea totală a României faţă de URSS. Constituţia Republicii Socialiste România din 1965 conferea rolul conducător Partidului Comunist Român în întreaga viaţă a societăţii. &bdquo;Constituţiile din timpul comunismului au fost o nenorocire pentru România. Au fost constituţii sovietice, traduse în limba română. Nici măcar nu le putem numi Constituţii“, crede Stelian Tănase. &bdquo;În anul 1974 a fost instituită funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România, iar atribuţiile deţinute până atunci de Consiliul de Stat reveneau şefului statului“, explică Dan Falcan.</p> <p align="center">Regim semi-prezidenţial, începând cu 1991</p> <p>Constituţia din 1991 a fost elaborată în contextul căderii regimului comunist, în urma revoluţiei din decembrie 1989, şi s-a bazat pe noile principii constituţionale europene. În noua Constituţie se statuează, din nou, suveranitatea naţională a poporului român, separaţia puterilor în stat şi libertatea de exprimare. În plus, România este recunoscută drept republică semi-prezidenţială. Puterea executivă este reprezentată de preşedintele României şi de Guvern. &bdquo;A fost o Constituţie modestă, un pas mare faţă de cele comuniste, dar în urma ţărilor europene la care trebuia să ne raportăm“, opinează Stelian Tănase. Comisia de redactare a Proiectului de Constituţie a fost condusă de social-democratul Antonie Iorgovan, care a rămas în istorie sub numele de &bdquo;părintele Constituţiei“. &bdquo;O ţară care nu are nebuni de genul profesorului Iorgovan, adică un om care trage universităţi după el, institute de cercetare, scrie monografii, tratate, deci fundamenteză teoretic ceea ce urmează să fie proiectat ca legislaţie, deci o ţară fără profesorul Iorgovan nu are şanse să progreseze“, aşa vorbea despre sine Ant

onie Iorgovan, în 2005, într-un interviu din “Academia Caţavencu”.</p> </div><div class="sidebar2"> <h4>CURIOZITĂ�I:</h4> <ul id="MenuBar2" class="MenuBarVertical"> <li><a href="screenshot/1.Ce este o constitu�ie.pdf">1.Ce este o constitutie ?</a> </li> <li><a href="screenshot/2. Ce reprezinta exceptia de neconstitutionalitate.pdf">2.Ce reprezinta exceptia de neconstitutionalitate?</a></li></ul> <p> </p></div> <div class="footer"></div> </div><script type="text/javascript">var MenuBar1 = new Spry.Widget.MenuBar("MenuBar1", {imgRight:"SpryAssets/SpryMenuBarRightHover.gif"});var MenuBar2 = new Spry.Widget.MenuBar("MenuBar2", {imgRight:"SpryAssets/SpryMenuBarRightHover.gif"});</script></body></html>

Constituția României

Documents

Transcript of Constituția României