III.3. Conştiinţă naţională şi emancipare politică

Ioan Inochentie Micu KleinBiserica UnităSupplex Libellus Valachorum – program politic şi naţional al Şcolii ArdeleneŞcoala Ardeleană, mişcare culturală naţională iluministă

Trecerea Transilvaniei sub stăpânirea Imperiului HabsburgicI s-a limitat autonomia internăLocul principelui a fost luat de un givernator numit de împărat

Curtea de la Viena repezintă speranţa de sprijin pentru obţinerea drepturilor politice pe care autorităţile maghiare le refuzau românilorPrevederile Diplomei Leopoldine, 1701, care acorda drepturi românilor trecuţi la greco-catolicism, nu au fost aplicateÎn prima jum. a sec. XVIII lupta pentru drepturile politice ale rpmânilor a fost condusă de cler

Ioan Inochentie Micu Klein

S-a născut şi a crescut în Sibiu într-o familie de mici nobiliA urmat liceul iezuit din Cluj şi apoi a studiat teologia

1728 e numit episcop 1732 e instalat în funcţia de episcop şi I se acordă un loc în Dieta

TransilvanieiÎn plan politic, obiectivul său principal a fost recunoaşterea “naţiunii româno-valahice” pe măsura valorii, numărului şi aportului eiReformele sociale cuprinse de programul lui Inochentie Micu, 1744

Reducerea roboteiDesfiinţarea servituţii personaleLibertatea fiilor de iobagi de a urma şcoli şi meseriiPosibilitatea pentru români de a accede la funcţii şi slujbe în aparatul de statReprezentarea proporţională în Dietă a “naţiunii române”

Aceste revendicări au fost prezentate în Dietă în 1744 şi au stat la baza programului Şcolii ArdeleneInochentie Micu a fost chemat la Viena şi obligat să plece în exil la Roma,unde a rămas până la moarte

Biserica Unită

Habsburgii au încercat o catolicizare forţată a românilor din Transilvania, astfel că unirea cu biserica romano-catolică a fost hotărâtă la Alba Iulia în 1697

Diploma emisă de împăratul Leopold I îi scutea pe preoţii uniţi de iobăgie şi de robotăa doua Diplomă Leopoldină, referitoare la unire, hotăra ca ţăranii uniţi să aibă aceleaşi drepturi ca şi orice catolicDieta Transilvaniei nu a acceptat acestă diplomă

Unirea religioasă prevedeaPatru elemente canonice preluate de la catolici:

Recunoaşterea primatului PapeiFolosirea în ritual a pâinii nedospitePurgatoriulPurcederea Duhului Sfânt nu numai de la Tatăl , ci şi de la Fiu

Uniaţii sau greco-catolicii îşi păstrau:Ritul bizantinObiceiurile ortodoxeCalendarul ortodox

Unirea a permis unei părţi din populaţia română să aibă acces la şcoli şi la educaţie modernă; mulţi dintre cei care au urmat şcoli au devenit preoţi, învăţători, jurnalişti, care au stat la baza formării şi dezvoltării Şcolii Ardelene

Din 1754 centrul renaşterii naţionale româneşti a devenit treptat oraşul Blaj

Supplex Libellus Valachorum – programul politic şi naţional al Şcolii Ardelene

Supplex-ul a fost redactat de Iosif Meheşi , de la Cancelaria aulică, în colaborare cu Samuil Micu, Ioan Piuariu-Molnar, Gheorghe Şincai, Petru MaiorMemoriul a fost înaintat în martie 1791 împăratului Leopold

Cerea reintegrarea “naţiunii” române în rândul “naţiunilor” ţătii, fără deosebire de confesiuneArgumentul revendicării era acela că românii erau cei mai vechi locuitori ai ţării, cei mai numeroşi şi purtau cele mai multe sarcini

Mai 1791 împăratul a trimis memoriul Dietei din Cluj, unde a fost refuzat pentru motivul că cererile reformulate şi rezolvarea lor ar duce la răsturnarea vechiului sistem de privilegii din Transilvania

Şcoala Ardeleană, mişcarea culturală naţională iluministă

Deceniul opt al secolului luminilor începutul sec. XIXŞcoala Ardeleană a reprezentat un fenomen cultural-ideologic bazat pe o grupare de cărturari cu idei şi preocupări comune şi pe un program de emancipare naţionalăFormată din Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Ioan Budai-Deleanu + alţi intelectuali

Au dorit să dovedească origininea latină, unitatea poporului român şi a continuitatea lui în DaciaSusţineau ideea “originii romane pure”

Izvoare istorice

“Episcopul şi clerul unit cer nişte lucruri pe care nimenea nu le-a mai cerut vreodată de la străbunii noştri şi nu le va putea cere nici de la urmaşii noştri. Cer ceva ce răstorană din temelie drepturile şi libertăţile avute până acum, în pace, din partea naţiunilor patriei. Cer ce, de fapt, clatină şi tulbură întreg sistemul acestei ţări păstrat până acum în ordine bună, atât în cele religioase, cât şi în cele politice şi economice. În fine, cer ceaa ce clerului şi plebei valahe, după firea ei prea bine cunoscută, nu I se cuvine niciodată. La aceste cereri nemaiauzite şi foarte însemnate ale episcopului, nouă, straturilor, care am venit la această dietă, nu ne este iertat a răspunde, nefiind autorizaţi şi pregătiţi a ne declara într-o chestiune atât de importantă şi de neaşteptată.” (Răspunsul membrilor Dietei din Cluj la memoriul episcopului Inochentie Micu din 1744)

“Naţiunea română […] se roagă şi cere următoarele:1. Ca numirile odioase şi pline de ocară: toleraţi, admişi, nesocotoţi între Stări […]

acum să fie cu totul îndepărtate, revocate şi desfiinţate în chip public. […] naţiunea română, renăscută, să fie repusă în folosinţa tuturor drepturilor civile şi regnicolare (oficiale).[…]

3. Clerul acestei naţiuni credincios bisericii orientale, […] de asemenea şi nobilimea şi plebea atât cea orăşenească, cât şi cea rurală, să fie socotită şi tratată drept în acelaşi fel ca şi clerul, nobilimea şi plebea naţiunilor care alcătuiesc sistemul uniunii.

4. […] să se procedeze în chip just la punerea în slujbă, în număr proporţional, a persoanelor din această naţiune.”

(Supplex Libellus Valachorum, 1791)

Dicţionar

Naţiune (“natio”, în sens medieval), stare socială care beneficia de anumite privilegii sau imunităţi

Cronologie

1732-1741Inochentie Micu a redactat memoriile adresate Vienei sau Dietei din Cluj; el cerea respectarea drepturilor acordate clerului şi populaţiei greco-catolice; discursurile sale au la bază argumente istorice, demografice şi fiscale; drepturi egale pentru “ naţiunea română”

1744Inochentie Micu a alcătuit o petiţie, “Supplex Libellus”

1754S-au inaugurat primele şcoli din Blaj; acest oraş devine un centru de renaştere naţională şi de modernizare a culturii române

1778A apărut prima lucrare istorică a Şcolii Ardelene: “Scurtă cunoştinţă a istoriei românilor” de Samuil Micu

1784Răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan

1785Patenta imperială de desfiinţare a iobăgiei în Transilvania