Drept procesual civildup Ioan Le, tratat ed.5 din 2010

PARTEA I PRINCIPII I INSTITUTII COMUNE

Capitolul I Jurisdic ia

1. Conceptul de jurisdic ieConceptul de jurisdicie are multiple accepiuni. i are originea n dreptul roman: iurisdictio=a pronuna dreptul (de la ius=drept i dicere= a spune, a pronuna). ntr-o prim accepiune termenul de jurisdicie desemneaz puterea de a decide asupra conflictelor ivite ntre diferite subiecte de drept- persoane fizice sau juridice- prin aplicarea legii. Astfel conceptul de jurisdicie are ca obiect prerogativele i autoritatea conferit unor categorii statale n scopul aplicrii legii, mai concret al nfptuirii justiiei. Jurisdicia i are izvorul n suveranitatea poporului care determin i organizarea autoritilor nsrcinate cu administrarea justiiei. ntr-o alt accepiune jurisdicia desemneaz totlitatea organelor prin care statul distribuie justiia. Se vorbete de jurisdicie spre a desemna competena unui organ judiciar, ns aceast folosire nu corespunde unei rigori tiinifice. (pn n sec. XIX termenii de jurisdicie i competen erau considerai sinonimi). Competena e doar o parte a jurisdiciei, astfel orice judector e investit cu o jurisdicie, dar competena sa e limitat prin lege.

2. Jurisdic ia ca func iuneActivitatea judiciar se distinge de atribuiile i actele celorlalte autoriti publice. Dreptul modern recunoate autonomia activitii judiciare fa de funcia legiuitoare i cea executiv. (principiul separaiei i echilibrului puterilor n stat- art.1 alin.(4) Constituie).1

3. Jurisdic ia ca serviciu publicJustiia este o funcie fundamental a statului, iar administrarea acesteia reprezint unul din atributele eseniale ale puterii suverane. Aceast funcie implic existena unor structuri statale (servicii publice) apte s realizeze activitatea juridicional. Un atare serviciu public se impune s fie organizat pe baza unor principii proprii, funcionale i autonome. Principiile universale de organizare a justiiei vizeaz: Justiia este monopol de stat; Organele judiciare sunt autonome; Instanele sun permanente i sedentare; Principiul dublului grad de jurisdicie i unitatea funciei jurisdicionale; Principiul inamovibilitii judectorilor; Principiul egalitii n faa justiiei; Principiul gratuitii justiiei i accesul liber la justiie.

4. Con inutul jurisdic ieintr-un sens tehnic i restrns s-a spus c doar hotrrea judectoreasc ntrunete toate atribuiile unui act de jurisdicie. ntre actul de sesizare a instanei i hotrre se interpun un ansamblu de operaiuni juridice (acte ex: amnarea cauzelor, fixarea termenelor etc.). S-a opinat ca acele acte reprezint o categorie aparte, aceea a actelor de administraie judiciar. Conceptul de jurisdicie implic nu doar rostirea dreptului -ius dicere- ci i posibilitatea efectiv de valorificare a celor statuate de judector prin sentin-imperium-. Executarea silit este o prelungire logic a aciunii civile i a jurisdiciei. Astfel, executarea silit e tot act jurisdicional. Conceptul de jurisdicie se raporteaz esenialmente la procedura contencioas, deoarece funcia esenial a jurisdiciei este soluionarea unui litigiu n care intervin pri cu interese contrare. Jurisdicia graioas (voluntar) se caracterizeaz prin absena unui litigiu i a unor pri cu interese contrare. S-a susinut c hotrrea pronunat n cadrul procedurii necontencioase nu este un act jurisdicional ci un act administrativ emis de o autoritate public cu atribuii jurisdicionale. Pe de alt parte s-a susinut c atribuiile graioase fac parte din funciunea jurisdicional cu acelai titlu ca i atribuiile contencioase. n concluzie, nsi denumirea dat de Codul de procedur civil Crii a III-a confirm punctul de vedere potrivit creia actul jurisdiciei graioase este un act jurisdicional atipic. (are n2

mare parte trsturi jurisdicionale dar i elemente de dr. administrativ). De aceea denumirea de acte judiciare necontencioase este mai potrivit.

Capitolul II Justi ia i procesul civil1. Considera ii prealabileConceptul de proces desemneaz cadrul formal n care se soluioneaz diferendele ntre pri. Procesul este destinat s contribuie, n formele prevzute de lege, la realizarea dreptului. Funciile justiiei coincid cu cele ale procesului. Mijlocul procedural folosit pentru investirea instanelor judectoreti cu o pretenie concret este cererea. Prin urmare, activitatea instanei implic cu necesitate cercetarea preteniei invocate. Astfel, legea procesual determin modul de sesizare a organelor de jurisdicie i regulile ce trebuie respectate de participanii la activitatea de judecat. n activitatea de realizare a justiiei se stabilesc diferite raporturi ntre participanii la procesul civil. Activitatea judiciar se particularizeaz i prin complexitatea operaiilor realizate n scopul restabilirii drepturilor subiective contestate sau nclcate. Complexitatea operaiilor juridice este determinat, ntr-o anumit msur, i de multitudinea actelor procedurale pe care le implic activitatea judiciar. Justiia nu se realizeaz, iar activitatea de justiie nu se ncheie, n toate cazurile cu pronunare unei hotrri, adeseori se ajunge i ntr-o alt etap, cea a executrii silite. Activitatea n cadrul creia se realizeaz, n concret, funcia de jurisdicie poart denumirea de proces, definiie general dar ndestultoare. Procesul este definit ca activitatea complex realizat de instan, pri i ali participani, precum i raporturile ce se stabilesc ntre aceste organe sau persoane n scopul restabilirii drepturilor i intereselor nclcte sau contestate. Procedura desemneaz n general un ansamblu de forme i reguli de realizare a unei anumite activiti. Din punct de vedere juridic, procedura civil definete totalitatea normelor procesuale dup care se soluioneaz un litigiu civil.

2. Particularit ile procesului civilA. Caracterul complex al procesului civil decurge din natura activitii de jurisdicie care

implic cu necesitate ndeplinirea unei multitudini de acte procedurale. Datorit scopului lor, actele de procedur se afl ntr-o interconexitate permanent i fiecare dintre ele reprezint o parte a unei uniti ce se desfoar n timp.

3

B. Realizarea activitii judiciare cu participarea prilor i a altor subieci procesuali.

Activitatea judiciar nu pote fi conceput, n mod normal, fr participarea prilor interesate n soluionarea litigiului.C. Activitatea judiciar se defoar dup reguli riguros determiate de lege. Codul de

procedur civil prescrie n mod amnunit condiiile de form, de fond, de loc i de timp cu privire la ndeplinirea actelor de procedur.D. Realizarea activitii judiciare ntr-o cauz civil concret decurge n mod natural din

scopul final al procesului: soluionarea litigiului dintre pri. Activitatea judiciar vizeaz aplicarea legii la cazurile concrete, respectiv n litigiile civile.

3. Func iile procesului civilArt. 1 din L.303/2004 privind statutul judectorilor i procurorilor - Magistratura este activitatea judiciar desfurat de judectori n scopul nfptuirii justiiei i de procurori n scopul aprrii intereselor generale ale societii, a ordinii de drept, precum i a drepturilor i libertilor cetenilor. Conform alin. 1 para. 3 din Constituie Romnia este stat de drept, democratic i social, n care demnitatea omului, drepturile i libertile cetenilor, libera dezvoltare a personalitii umane, dreptatea i pluralismul politic reprezint valori supreme, i sunt garantate. Funciile procesului civil se identific cu aprarea valorilor constituionale de mai sus. n cadrul procesului civil sunt puse n valoare i celelalte norme care alctuiesc sfera dreptului privat. Funciile procesului civil se circumscriu la aprarea ordinii juridice constituite prin totalitatea normelor de drept privat. Aceste funcii se realizeaz practice n cazul nclcrii sau contestrii drepturilor subiective. Funciile procesului civil, ca si cele ale procesului penal, relev semnificaia social a justiiei ntr-o societate democratic.

4

Capitolul III Considera ii generale asupra dreptului procesual civil1. No iunea i obiectul dreptului procesual civil1.1 No iunea de drept procesual civil Normele de drept procesual civil sunt acelea care disciplineaz activitatea judiciar. Specificitatea normelor procesuale const n aceea c ele nu reglementeaz n mod direct relaiile sociale, ci n mod indirect i n scopul valorificrii celor dinti. Majoritatea normelor procesuale au un caracter formal, tehnic, obiectiv i sunt destinate unui scop precis, anume soluionarea litigiului dintre pri. Sunt considerate norme secundare sau formale sau norme ce au ca obiect alte norme Dreptul procesual civil reprezint totalitatea normelor juridice care reglementeaz modul de desfurare a activit ii judiciare n scopul solu ionrii litigiilor civile. Dreptul procesual civil le recunoate participanilor la activitatea judiciar faculti i le impune obligaii precis determinate. 1.2 Precizri terminologice Denumirea cea mai cuprinztoare este cea devenit clasic, cea de drept procesual civil. Termenul procesual este cuprinztor, ntruct include pe lng procedura de drept comun, toate procedurile speciale precum i procedura necontencioas. 1.3 Obiectul dreptului procesual civil Obiectul dreptului procesual civil l formeaz raporturile juridice ce se stabilesc ntre participanii procesuali, n cadrul activitii de examinare i soluionare a cauzelor civile. Raporturile procesual civile genereaz drepturi n favoarea participanilor la activitatea judiciar, dar le i impune obligaii corespunztoare. Drepturile i obligaiile ce formeaz obiectul raporturilor procesual civile sunt de natur diferit fa de acelea care structureaz coninutul unor raporturi de drept substanial. Drepturile procesuale reprezint faculti acordate prilor sau altor participani cu finalitatea de a sesiza instana, a impulsiona procesul civil, a solicita o soluie favorabil, prerogative ce se raporteaz i la obligaiile instanei de judecat. Dreptul procesual este considerat ca fiind tocmai puterea conferit prilor de a provoca activitatea instanei de judecat. Obligaia procesual este impus5

prilor n scopul de a disciplina activitatea de judecat. Exist i o a doua categorie de raporturi procesuale: dintre instana de judecat, pe de o parte, i ceilali participani, pe de alt parte. Asemenea raporturi se stabilesc de exemplu ntre instan i martori, ntre instan i procurori, ntre instan i experi etc. Aceste raporturi sunt considerate de unii autori ca fiind raporturi de putere sau de autoritate. O ultim categorie de raporturi procesuale se stabilec ntre pri. Exemplul classic: ncheierea unei tranacii sau al amnrii cauzei de comun accord. Dreptul proceual civil are i un obiect de studiu: acesta vizeaz cercetarea normelor procesual civile. tiina dreptului procesual civil trebuie s contribuie la aplicarea corect a normelor procesuale. O sarcin important a tiinei dreptului procesual civil este i aceea de a studia reglementrile n materie n concordan cu cerinele vieii contemporane, spre a sesiza eventualele lacune i a formula propuneri corespunztoare de legiferare. Rolul tiinei dreptului procesual civil este i acela de a contribui la regsirea sau restabilirea dreptului procesual civil. tiina dreptului procesual civil trebuie s contribuie la formarea unei imagini reale asupra naturii i importanei acestei ramuri a sistemului juridic.

2. Natura dreptului procesual civilMajoritatea autorilor mbrieaz opinia conform creia acest ramur a sistemului juridic aparine dreptului public. Ori de cte ori subiecii raportului jurtidic sunt simpli particulari ne aflm n prezena unui raport juridic de drept privat. Prezena statului ntr-un raport juridic antreneaz calificarea acestuia ca fiind un raport de drept public. Statul poate ns participa i ca simplu subiect de drept civil, ca un particular. n relaia procesual este ntotdeauna implicat statul, prin intermediul autoritii judiciare. Poziia statului se evideniaz prin obligaia sa concret de a distribui justiia.Accesului liber la justiie (art.21 (1) Constituie) i corespunde n mod firesc obligaia statului de a distribui justiia. Administrarea justiiei nu poate fi calificat ca o problem de interes privat.

3. Sistemul dreptului procesual civil3.1 Sistemul procesului civil Actele procedurale i raporturile pe care le genereaz alctuiesc mpreun fazele procesului civil. Acestea din urm, privite n succesiunea lor formeaz mpreun sistemului procesului civil. Procesul civil parcurge, n cele mai multe cazuri, dou etape importante: judecata i executarea silit. Prima faz se realizeaz n faa instanei de judecat. Aceast faz se poate realiza la rndul ei n dou etape: judecata n faa nstanei de fond i judecata n faa instanei de control judiciar: apel, recurs, contestaie n anulare, revizuire i recurs n interesul legii. Judecata n faa instanei de control judiuciar e facultativ, depinde de voina prilor sau a procurorului general al Parchetului de pe lng CCJ. Faza executrii silite nu este indispensabil, ntruct

6

debitorul i poate ndeplini obligaiile impuse prin hotrre fr s fie necesar intervenia organelor de executare. Judecata n faa instanei de fond parcurge unele etape importante: Etapa scris n care prile i comunic reciproc preteniile i aprrile lor (prin cererea de chemare n judecat, ntmpinare, cerere reconvenional) Etapa dezbaterilor publice i contradictorii asupra obiectului litigiului (n care se administreaz probe i se pun concluzii asupra tuturor mprejurrilor de fapt i de drept ale cauzei) Etapa deliberrii i pronun rii hotrrii judectoreti Aceste elemente se regsesc i n etapa controlului judiciar ns cu anumite particulariti. Faza executrii silite cuprinde n general urmtoarele etape: o Efectuarea formalitilor prealabile executrii (investiia titlului, somaia) o Indisponibilizarea bunurilor o Valorificarea bunurilor urmrite i distribuirea sumelor obinute (n cazul mai multor creditori) Toate aceste etape alctuiesc sistemul procesului civil. 3.2Sistemul dreptului procesual civil Sistemul procesului civil este deosebit de sistemul dreptului procesual civil. Dreptul procesual civil, ca disciplin juridic, cuprinde urmtoarele pri: Partea general, Partea special i Executarea civil. Partea general are ca obiect de studiu principiile generale i instituiile aplicabile tuturor fazelor procesului civil. n schimb partea special trateaz activitatea specific fiecrei faze de judecat. Executarea silit analizeaz instituiile procesuale referitoare la modul de realizare efectiv a dispoziiilor cuprinse ntr-o hotrre judectoreasc sau ntr-un alt titlu executoriu.

4. Dreptul procesual civil, dreptul public i dreptul privatExist o interdependen ntre dreptul procesual civil i alte ramuri de drept. Ea apare, n principal, ca acea conexiune ce se realizeaz ntre form i fond. Dreptul substanial este destinat s disciplineze n mod direct conduita indivizilor n cadrul relaiilor sociale iar dreptul procesual intervine ntr-un moment subsecvent, respectiv doar atunci cnd normele dreptului substanial (material) au fost nclcate. Astfel, dreptul procesual este destinat s asigure realizarea i aprarea drepturilor subiective. Ca ramur de drept public, dreptul procesual civil are conexiuni semnificative cu dreptul constituional i cu dreptul procesual penal. Constituia consacr un capitol distinct autoritii judectoreti.(Cap.VI din Tilul III). Aici Legea fundamental determin principiile de baz ale activitii judiciare: Principiul independenei judectorilor Publicitatea edinelor de judecat Desfurarea procedurii n limba romn7

Inamovibilitatea judectorilor Constituia stabilete i unele norme referitoare la organizarea i rolul Consiliului Superior al Magistraturii. Exist o strns legtur cu dreptul procesual penal, determinat de obiectul de reglementare al celor dou ramuri de drept (modul n care se realizeaz activitatea judiciar). Cele mai semnificative asemnri ntre cele dou ramuri de drept: Realizarea ambelor procese n etape successive i progressive cu respectarea unor reguli de form prestabilite; Soluionarea cauzelor civile i penale de ctre acelai organ de jurisdicie; Existena unor principii procesuale commune: princ. dr. la aprare, princ. rolului activ al judectorului, princ.publicitii, princ.contradictorialitii etc. Existena unui sistem probatoriu bazat pe principii comune; Existena unor ci de atac bazate pe principii commune. Caracterul de sine stttor al celor dou ramuri e dat de natura diferit a raporturilor juridice proteguite: rap.jur. civil i rap.jur. penal. Cele mai importante deosebiri: Aciunea civil i penal se pun n micare n mod diferit, aciunea civil este rezultatul iniiativei prii interesate, aciunea penal se pune n micare de regul de organele abilitate i numai excepional la plngerea persoanei vtmate; Incidena unor principii procesuale diferite: princ.disponibilitii domin procesul civil n timp ce procesul penal e guvernat de princ.oficialitii; Modul de restabilire a ordinii de drept este fundamental diferit, n procesul penal constrngerea statal se realizeaz prin aplicarea unei pedepse iar n procesul civil prin obligarea judectoreasc a prtului la ndeplinirea dispoziilor din hotrre; Executarea hotrrii pronunate se realizeaz n mod diferit: n materie civil executarea silit se declaneaz la cererea prii interesate, iar n cauzele penale punerea n executare e obligatorie. Din cadrul dreptului privat o important legtur este cea cu dreptul civil, fr existena dreptului procesual civil, drepturile subiective nu s-ar putea realize n caz de contestare. Fr existena dreptului civil, dreptul procesual civil ar fi lipsit de obiect. O important legtur e cea cu dreptul internaional privat. Dreptul internaional privat reglementeaz raporturile civile i procesual civile cu element de extraneitate. Art. 159. din Legea 105/1992 n procesele privind raporturi de drept international privat instanele romne aplic legea procedural romn, daca nu s-a dispus altfel n mod expres. Interferene exist i cu dreptul muncii, dreptul comercial, dreptul funciar etc, cu dreptul administrativ i financiar. Normele procesual civile constituie procedura de drept comun n materie civil i comercial. Ele se aplic i n materiile prevzute de alte legi n msura n care acestea nu cuprind dispoziii potrivnice (Art. 721 Cod proc. Civ).

8

5. Izvoarele dreptului procesual civil5.1. No iuni prealabile Prin izvor de drept, n general, se desemneaz formele de exprimare a normelor juridice. 5.2. Principalele izvoare ale dreptului procesual civil romn 5.2.1. Legea Legea constituie principalul izvor de drept procesual civil. Constituie art.126 (2): Competena instanelor judectoreti i procedura de judecat sunt prevzute numai prin lege. Este izvor de drept att legea fundamental ct i celelalte legi din materie. Legea fundamental consacr cele mai importante principii ale activitii judiciare. O importan cardinal revine Codului de procedur civil (promulgat la 11 septembrie 1865 i intrat n vigoare la 1 decembrie 1865). n prezent, proiectul codului de procedur civil a fost adoptat. Norme procesuale se gsesc i n alte legi: Codul civil, Legea 304/2004 privind organizarea judiciar, Legea contenciosului administrative Legea 504/2004, n Codul muncii, n Codul de procedur fiscal, Legea nr.168/1999 privind solionarea conflictelor de munc, n Legea nr. 188/2000 privind executorii judectoreti. 5.2.2. Ordonan ele Guvernului Romniei Ordonanele guvernamentale pot constitui i ele izvor de drept procesual civil. Exemplu: Ordonana nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, Ordonana nr,10/1999 pentru completarea Ordonanei nr.32/1995. 5.2.3. Documente adoptate de Comisia i Parlamentul European Cele mai importante reglementri europene: - Regulamentul CE nr. 44/2001 privind competena judiciar, recunoaterea i executarea hotrrilor n materie civil i comercial pronunat n statele membre; -Regulamentul CE nr. 2201/2003 privind executarea hotrrilor judectoreti n materie matrimonial i rspundere printeasc; -Regulamentul nr. 1206/2001 - cooperarea ntre instanele statelor UE pentru obinerea de probe n materie civil sau comercial; -Regulamentul CE nr. 805/2004 al Parlamentului European i al Consiliuluiprivind crearea unui titlu executoriu european pentru creanele necontestate; -Regulamentul CE nr. 1896/2006 al Parlamentului European i al Consiliuluide instituire a unei proceduri europene de somaie de plat; -Regulamentul CE nr.861/2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redus.

9

Aceste reglementri urmresc: a) s mbunteasc i s simplifice: - sistemul de comunicare i notificare transfrontalier a actelor judectoreti i fr caracter judectoresc; - recunoaterea hotrrilor i executarea n materie civil i comercial inclusiv a hotrrilor fr caracter judectoresc; - cooperare n materia de obinere a probelor. b) favorizarea compatibilitii normelor aplicabile n statele membre n materie de conflicte de legi i de competen c) eliminarea obstacolelor din calea bunei desfurri a procedurilor civile, la nevoie prin nlesnirea compatibilitii normelor de procedur civil aplicabile n statele membre. Reglementrile comunitare au caracter obligatoriu pentru toate statele membre, astfel c aplicarea lor nu poate fi evitat de instanele judectoreti. 5.2.4 Practica judiciar i cutuma Literatura de specialitate din ultimele decenii a nclinat pentru soluia necalificrii practicii ca izvor de drept, soluie ntemeiat pe considerentul c judectorul nu creaz dreptul, ci doar aplic norma juridic la un caz concret. Soluia judectrorului nu are caracteristica de generalitate, specific normei juridice.Recursul n interesul legii are ca finalitate interpretarea i aplicarea unitar a legii pe ntreg teritoriu. Practica CCJ are sarcina de a asegura interpretarea i aplicarea unitar a legii de cre celelalte instane judectoreti. Aceste deciizii se publica n Monitorul Oficial i au caracterul unui izvor subsidiar de drept. n dreptul comparat majoritatea sistemelor atribuie practicii caracterul de izvor de drept. (dreptul anglo-saxon). Obiceiul a fost i este considerat izvor al dr. Civil. Cutuma este ns incompatibil cu natura normelor procesual civile. 5.2.5Doctrina Doctrina un este considerat izvor formal al dreptului material sau procesual. Ea contribuie ns la determinarea resorturilor social-ideologice, etice, morale sau economice ale normelor juridice, la interpretarea corect a legii i la formarea jurisprudenei unitare. 5.3. Clasificarea normelor de procedur civil 5.3.1.Precizri prealabile Legile de procedur civil se pot clasifica dup mai multe criterii: - obiectul reglementrii - sfera raporturilor sociale ce intr sub incidena normelor procesuale - caracterul conduitei care o prescriu

10

5.3.2. Legile de organizare judectoreasc, competen i de procedur propriu-zis Criteriu: obiectul de reglementare Legile de organizare judectoreasc reglementeaz structura, alctuirea instanelor judectoreti i statutul magistrailor.(L.304/2004 privind organizarea judiciar i L.303/2004 privind statutul magistrailor). Legile de competen, o important categorie a legilor de procedur, reglementeaz atribuiile organelor judiciare n raport cu alte organe cu atribuii jurisdicionale i realizeaz n acelai timp o delimitare de sarcini n cadrul sisemului instanelor judectoreti. Sunt strns legate de legile privitoare la structura organelor judiciare. Norme se gsesc n L.304/2004 dar majoritatea sunt n Codul de procedur civil. Legile de procedur propriu-zis reglementeaz modul de desfurare a activitii de soluionare a cauzelor civile i de urmrire silit a dispoziiilor cuprinse n titluri executorii. Majoritatea normelor din aceast categorie sunt cuprinse n Codul de Procedur civil. Legile de procedur se mpart n legi de procedur contencioas, legi de procedur necontecioas i legi de executare silit. Cele mai multe sunt legi de procedur contencioas. Legile de procedur contencioas determin procedura de soluionare a unei cereri prin care se solicit restabilirea unui drept contestat sau nclcat de o alt persoan. Legile de procedur necontencioas prescriu reguli ce trebuie respectate pentru soluionarea unei cereri prin care nu se urmrete stabilirea unui drept potrivnic fa de o alt persoan. Legile de executare silit cuprind norme privitoare la modul de ndeplinire a dispoziiilor consfinite ntr-un titlu executoriu. 5.3.3 Legile generale i legile speciale Criteriu: sfera raporturilor juridice reglementate. Legile de procedur generale reglementeaz raporturile aplicabile n orice materie, cu excepia acelora pentru care s-a instituit o alt procedur. Sediul principal:Codul de proc.civ. Legile speciale de procedur sunt acelea care prescriu reguli de urmat numai ntr-o materie determinat. Aceste norme derog de la dreptul comun.ex:procedura ordonanei prezideniale, procedura divorului, procedura de soluionare a aciunilor posesorii, procedura ofertei reale etc. Normele speciale au ntietate n raport de cele generale iar legile speciale se ntregesc cu dispoziiile normelor generale. Legile speciale sunt de strict interpretare, nu pot fi extinse prin analogie sau interpretare i la cazuri nereglementate de lege. 5.3.4. Legile imperative i legile dispozitive Criteriu: caracterul conduitei pe care o prescriu. Legile procedurale imperative prescriu o conduit de la care prile nu pot deroga. Aceast categorie prezint urmtoarele particulariti: - nclcarea legii imperative poate fi invocat de oricare dintre pri, de procuror, din oficiu de instan, i n orice faz a procesului civil;11

- prile nu pot confirma, nici expres nici tacit, un act procedural ntocmit cu nesocotirea unei norme imperative; - nererspectarea legii imperative atrage o sanciune procedural absolut (nulitate absolut, decdere, perimare); Legile procedurale dispozitive (supletive sau permisive) impun o conduit de la care prile pot conveni s se abat. Particularitile lor: nclcarea legii dispozitive poate fi invocat numai de partea ocrotit prin edictarea normei i doar n anumite condiii (prin ntmpinare, la prima zi de nfiare, iar dac s-a ivit ulterior acestui moment trebuie invocat de ndat); - prile pot confirma, expres sau tacit, valabilitatea unui act anulabil; - nererspectarea legii dispozitive atrage o sanciune procedural relativ (anularea actului.) Caracter imperativ au normele care vizeaz interesul public al unei bune administrri a justiiei (cele privitoare la organizare judectoreasc, la competena material a instanelor i cele care consacr principiile de baz ale activitii judiciare: contradictorialitatea, disponibilitatea, oralitatea, publicitatea, dreptul la aprare) i au caracterdispozitiv normele ce nu exced interesele procesuale ale prilor. 5.4. Ac iunea legilor de procedur civil

5.4.1. Considera ii prealabile Normele juridice se aplic n timp, spaiu i asupra persoanelor. 5.4.2. Ac iunea legilor de procedur civil n timp Legea procesual civil produce efectele pentru care a fost edictat n tot intervalul de timp de la intrarea ei n vigoare i pn la abrogare. Cele dou momente reprezint limitele aplicrii n timp a legilor de procedur. Actele i faptele produse n acest interval vor fi supuse legii respective.(tempus regit actum). Legea procesual nu are putere retroactiv. Conform art.15 alin.2 din Constituie, legea dispune numai pentru viitor, cu excepia legii penale sau contravenionale mai favorabile. Actele i faptele ce prezint relevan, sub aspect procedural, se pot prelungi ns n timp i dup abrogarea unei legi. n asemenea mprejurri conflictul de legi se soluioneaz conform principiului imediatei aplicri a legii noi. Aadar ultimul act normativ va guverna procesele n curs de judecat, ct i cele nscute din fapte anterioare noii legi, dar promovate dup apariia acesteia. Principiul se bazeaz pe ideea c cel din urm act normativ este destinat s asigure o mai bun optimizare a justiiei. Legea nou nu aduce atingere actelor procedurale ndeplinite anterior intrrii ei n vigoare. Dar nici legea veche nu se mai aplic dup abrogare asa. Art 725(4) Cod proc. civ.: Actul de procedur ndeplinit nainte de intrarea n vigoare a legii noi rmne supus dispoziiilor vechii

12

legi. n cazul n care acest act de procedur ar putea fi anulat potrivit legii vechi, el nu va fi meninut, chiar dac potrivit legii noi ar fi valabil. n privina normelor de competen legiuitorul a adoptat i principiul imediatei aplicri a legii noi. Art.725 (2): Procesele n curs de judecat la data schimbrii competenei instanelor legal investite vor continua s fie judecate de acele instane. n caz de casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile legii noi privitoare la competenta sunt pe deplin aplicabile. Principiul imediatei aplicri a legii noi are inciden i asupra normelor de procedur propriu zise. Totui admisibilitatea probelor este supus, n cazul probelor preconstituite, legii n vigoare la momentul perfectrii operaiei juridice (ex.: proba cu nscrisuri); n cazul probelor nepreconstituite (ex.: expertiza, cercetarea la faa locului), acestea se supun legii noi. Conform art 725(3) Cod procedur civil, hotrrile pronunate nainte de intrarea n vigoare a legii noi rmn supuse cilor de atac i termenelor prevazute de legea sub care au fost pronunate. 5.4.2. Ac iunea legilor de procedur civil n spa iu Este guvernat de principiul teritorialiti, legile romne se aplic pe ntreg teritoriul rii. Consecine: - a) legile procedurale romne se aplic doar proceselor ce se soluioneaz n ara noastr, nu pot aciona nafara rii. Art. 159 din Legea nr. 105 din 22 septembrie 1992cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaional privat precizeaz c n procesele privind raporturi de drept internaional privat instanele romne aplic legea procedural romn, dac nu s-a dispus altfel n mod expres. Legea romn stabilete i dac o anumit problem este de drept procedural sau de drept material. Legea 105/1992 instituie i excepii: - Capacitatea procesual a fiecreia dintre prile n proces este determinatde legea sa naional.(art .158); - Obiectul i cauza aciunii civile, sunt determinate de legea care reglementeaz fondul raportului juridic litigios (art.160); - calitatea procesual a prilor este supus tot legii care guverneaz raportul juridic litigios (art.160); - Mijloacele de probaiune pentru dovedirea unui act juridic i puterea doveditoare a nscrisului care l constat, sunt cele prevzute de legea locului ncheierii actului juridic sau de legea aleas de pri, dac ele aveau dreptul s o aleag. (art .161 alin (1)); - Proba faptelor se face potrivit legii locului unde ele s-au produs (art. 161 alin (2)); - Legea romn va fi aplicabil totui dac ea lrgete posibilitile de probaiune (art. 161 alin (3)); - Dovada strii civile i puterea doveditoare a actelor de stare civil sunt reglementate de legea locului unde s-a ntocmit nscrisul invocate (art. 161 alin (4)); Conform art. 161 alin (5) administrarea probelor se face potrivit legii romne. -b) aplicarea unei legi de drept substanial strine de ctre o instan romn nu determin i aplicarea legii procedurale a statului respectiv.(este exclus, n principiu, aplicarea legii procesuale strine pe teritoriul nostru).13

-c) efectuarea unei comisii rogatorii, n ara noastr, la cererea unei autoriti judiciare strine, se face dup legea noastr procesual. - d) hotrrile judectoreti pronunate n strintate pot fi executate n Romnia numai dup ncuviinarea urmririi silite de ctre instana romn competent. Totui, hotrrile strine sunt recunoscute de plin drept n Romnia, dac se refer la statutul civil al cetenilor statului unde au fost pronunate sau dac, fiind pronunate ntr-un stat ter, au fost recunoscute mai nti n statul de cetenie al fiecrei pri. (art.166 legea 105/1992). Conform art.20 alin. (1) din Constituie dispoziiile privind drepturile i libertile cetenilor vor fi interpretate i aplicate n concordan cu Declaraia Universal a Drepturilor Omului, cu pactele i cu celelalte tratate la care Romnia este parte. n cazul neconcordanei ntre legea intern i normele internaionale, cele internaionale au prioritate. Exist i dispoziii internaionale care sunt incidente n dreptul intern. Definitivarea sistemului de cadastru funciar va evita pe viitor apariia unor conflicte de legi interprovinciale n aceast materie. n cazul n care totui s-ar ivi astfel de conflicte, un asemenea incident s-ar soluiona n continuare potrivit principiului locus regit actum. 5.4.4. Ac iunea legilor de procedur civil asupra persoanelor Potrivit art. 16 alin(1) din Constituie cetenii sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, fr privilegii i fr discriminri. Principiul egalitii se aplic inclusiv n faa autoritilor judiciare. Art. 163. alin.(1) din L. 105/1992: Strinii, persoane fizice i persoane juridice au, n condiiile legii, n faa instanelor romne, aceleai drepturi i aceleai obligaii procedurale ca i persoanele fizice de cetenie romn i persoanele juridice romne. Cetenii strini beneficiaz n faa instanelor romne, n procesele privind raporturile de drept internaional privat, de scutiri sau reduceri de taxe i alte cheltuieli de procedur, precum i de asisten juridic gratuit, n aceeai msur i n aceleai condiii ca i cetenii romni, sub condiia reciprocitii cu statul de cetenie sau de domiciliu al solicitanilor. (art. 163. alin.(2)) Sub aceeai condiie a reciprocitii, reclamantul de cetenie strin nu poate fi obligat s depun cauiune ori vreo alt garanie, pentru motivul c este strin sau c nu are domiciliul ori sediul n Romnia. (art. 163. alin.(3)). Reciprocitatea, n cazurile de mai sus, este i o msur de protejare a cet enilor romni.

14

Capitolul IV Principiile fundamentale ale dreptului procesual civil1. Precizri prealabilePrincipiile fundamentale sunt reguli eseniale ce determin structura procesului i guverneaz ntreaga activitate juridic. Din punct de vedere teoretic, principiile contribuie la nelegerea i interpretarea corect a normelor procesuale. Sub aspect legislative ele orienteaz activitatea de elaborare a legislaiei procesuale n sensul edictrii unor reglementri coerente i eficiente. Practic, ele contribuie la interpretarea dispoziiilor obscure, la complinirea absenei unor norme juridice i la formarea unei jurisprudene unitare. Unele sunt consacrate n Constituie, altele n Legea de organizare judiciar, altele sunt consacrate n documente internaionale.

2. Examinarea principiilor fundamentaleCele mai importante principii sunt: 1. Principiul legalitii 2. Principiul independenei judectorilor 3. Principiul inamovibilitii judectorilor 4. Principiul adevrului 5. Principiul rolului activ al judectorului 6. Principiul egalitii prilor n faa justiiei 7. Principiul folosirii limbii romne n justiie 8. Principiul publicitii 9. Principiul oralitii 10. Principiul contradictorialitii 11. Principiul dreptului la aprare 12. Principiul disponibilitii 13. Principiul nemijlocirii 14. Principiul continuitii dezbaterilor

15

Unele principii sunt incidente la nivelul ntregului sistem de drept- cel al legalitii-, unele sunt aplicabile mai multor ramuri de drept-adevrului, publicitii-sau guverneaz numai activitatea n materie civil- p. disponibilitii.

2.1. Principiul legalit ii-art 7 n Noul Cod Acest principiu, alturi de cel al independenei judectorilor, al rolului activ i al aflrii adevrului, constituie unul din pilonii activitii judiciare. Legalitatea implic respectarea actelor normative existente de ctre toate organele de stat, de toate persoanele juridice de drept public sau privat, de toi cetenii, de la cel mai umil la eful statului. Are valoare constituional, art 1 alin (5) din Constituie precizeaz c n Romnia, respectarea Constituiei, a supremaiei sale i a legilor este obligatorie. Art.124 din Constituie statueaz c justiia se nfptuiete n numele legii i c judectorii sunt independeni i se supun numai legii. Art.132 din Constituie e relevant i prevede c procurorii i desfoar activitatea potrivit principiului legalitii. n activitatea de soluionare a cauzelor civile, judectorii trebuie s urmreasc respectarea tuturor dispoziiilor legale, ncepnd de la cele de drept substanial care au inciden asupra raportului juridic litigios, continund cu cele referitoare la organizarea, constituirea, compunerea i atribuiile instanei, precum i cele referitoare la formele de procedur. Judectorul trebuie nu doar s respecte legea dar n calitatea sa de judector este obligat s impun respectarea legii i celorlali subieci procesuali. Judectorul este chemat s interpreteze legea n scopul realizrii finalitii sale. Judectorul trebuie s interpreteze i s aplice legea n concordan cu litera i spiritul ei precum i n concordan cu cerinele vieii sociale. El nu poate aplica legea dup preferinele sale subiective. 2.2. Principiul independen ei judectorului i al supunerii lui numai fa de lege Conform art 124 alin (3) din Constituie judectorii sunt independeni i se supun numai legii. Independena judectorului implic cerina soluionrii litigiilor fr nici o ingerin din partea vreunui organ de stat sau din partea vreunei persoane. Independena e necesar i pentru a asigura i imparialitatea judectorului fa de prile din proces. Atitudinea judectorului n cadrul procedurii trebuie s fie neutr fa de poziia i interesele prilor litigante. Imparialitatea este o consecin inevitabil a acestu principiu.Conform art. 124 (2) din Constituie justiia este unic, imparial i egal pentru toi.Imparialitatea justiiei implic i imparialitatea membrilor care compun instanele judectoreti. Art. 10 (1) din Codul deontologic al magistrailor prevede c magistraii trebuie s fie impariali n ndeplinirea atribuiilor profesionale, fiind obligai s decid n mod obiectiv, fr16

subiectivism i prtinire, liberi de orice relaii i influene. Principiul independenei judectorilor i gsete aplicarea numai n activitatea de judecat. Sub aspect organizatoric i administrativ judectorii sunt subordonai organelor de conducere judiciar. Legea nu exclude un control asupra modului de ndeplinire a obligaiilor ce revin judectorilor, dar acesta are caracter particular i limitat. Preedinii i vicepreedinii instanelor judectoreti iau msuri pentru organizarea i buna funcionare a instanelor pe care le conduc i, dup caz, a instanelor din circumscripiile acestora, asigur i verific respectarea obligaiilor statutare i a regulamentelor de ctre judectori i personalul auxiliar de specialitate. (Art. 46 alin(1) din Legea 303/2004) Verificrile efectuate personal de preedini sau vicepreedini ori prin judectori anume desemnai trebuie s respecte principiile independenei judectorilor i supunerii lor numai legii, precum i autoritatea de lucru judecat. (Art. 46 alin(2) din Legea 303/2004) Art. 5 l.303/2004- Ministerul Justiiei asigur buna organizare i administrare a justiiei ca serviciu public. Garanii legale care asigura independena judectorilor : - existena unui control judiciar adecvat, de natur s asigure respectarea legalitii i a independenei judectorilor. Cile de atac au ca scop remedierea erorilor judiciare. Controlul judiciar nu constituie imixtiune n activitatea judectorului deoarece intervine dup pronunarea hotrrii. - publicitatea dezbaterilor; - secretul deliberrii; - inamovibilitatea judectorilor; - rspunderea disciplinar a judectorilor; - autonomia instanelor judectoreti fa de toate celelalte autoriti statale. Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul i obligaia de a apra judectorii i procurorii mpotriva oricrui act care le-ar putea afecta independena sau imparialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.(Art. 75 (1) L.303/2004) Judectorii sau procurorii care consider c independena i imparialitatea le sunt afectate n orice mod prin acte de imixtiune n activitatea profesional se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune msurile necesare, conform legii. (Art. 75 (2) L.303/2004). 2.3. Principiul inamovibilit ii judectorilor Acest principiu se regsete n rezoluiile Adunrii Generale ONU din1985. Exist o interconexiune ntre independena magistraturii, imparialitate i inamovibilitate. Art.125(1) din Constituie: Judectorii numii de Preedintele Romniei sunt inamovibili, n condiiile legii. Inamovibilitate= acel beneficiu al legii care le confer judectorilor stabilitate n funcie: judectorii odat investii n funcie nu mai pot fi revocai, transferai sau suspendai dect n condiii excepionale.17

Art. 2 (1) L.303/2004: Judectorii numii de Preedintele Romniei sunt inamovibili, n condiiile prezentei legi. Procurorii nu sunt inamovibili dar se bucur de stabilitate. Numirea magistrailor de ctre Preedinte nu aduce atingere autonomiei sistemului judiciar i inependenei judectorilor. 2.4. Principiul adevrului- art.22 n Noul Cod Conform art.129 (5) Cod proc.civ judectorii au ndatorirea s struie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greeal privind aflarea adevrului n cauz, pe baza stabilirii faptelor i prin aplicarea corect a legii, n scopul pronunrii unei hotrri temeinice i legale. Dac probele propuse nu sunt ndestultoare pentru lmurirea n ntregime a procesului, instana va dispune ca prile s completeze probele. De asemenea, judectorul poate, din oficiu, s pun n discuia prilor necesitatea administrrii altor probe, pe care le poate ordona chiar dac prile se mpotrivesc. Principiul adevrului implic cerina ca toate mprejurrile de fapt ale cauzei s fie stabilite de ctre instan n deplin concordan cu realitatea. Judectorul are obligaia de a preveni orice greeal n aflarea faptelor. Se poate ntmpla ca stabilirea faptelor s fie conform cu adevrul, dar calificarea lor juridic s fie eronat. Hotrrea pronunat cu neobservarea principiului adevrului este netemeinic, iar cea care cuprinde greeli privitoare la interpretarea i aplicarea legii este nelegal. Garanii pentru aflarea adevrului: -rolul activ al judectorului; -egalitatea n faa justiiei; -independena i inamovibilitatea judectorilor; - contradictorialitatea; - existena unui sistem probatoriu adecvat; - controlul judiciar asupra hotrrilor. 2.5.Principiul rolului activ al judectorului Prezint urmtoarele aspecte principale: - Judectorul va pune n vedere prilor drepturile i obligaiile ce le revin n calitatea lor din proces i va strui, n toate fazele procesuale, pentru solutionarea amiabila a cauzei- art.129 (2) Cod proc.civ; - obligaia instanei de a ordona din oficiu, probele pe care le consider necesare i de a pune n dezbaterea prilor orice mprejurri de fapt sau de drept care ar putea conduce la dezlegarea cauzei, chiar dac nu sunt menionate n cerere sau ntmpinare- art.129 (4) Cod proc.civ; - dreptul judectorului de a solicita prilor explicaii, oral sau n scris, cu privire la situaia de fapt i la motivarea n drept pe care ele o invoc n susinerea preteniilor sau aprrilor;18

- obligaia instanei de a ordona, din oficiu, dovezile pe care le consider necesare pentru soluionarea cauzei, chiar dac prile se mpotrivesc- art.129 (5) Cod proc.civ; - dreptul instanei de a prelungi termenele prevzute de lege pt. ndeplinirea unor acte de procedur- art.103 Cod proc.civ; - dreptul instanei de apel de a ncuviina refacerea sau completarea probelor administrate la prima instan i de a dispune administrarea altor dovezi dac le consider necesare- art.295 (2) Cod proc.civ; Principiul implic i preocuparea judectorului pentru soluionarea rapid a procesului civil.Conform art.21 (3) din Constituie prile au dreptul la un proces echitabil i la soluionarea cauzelor ntr-un termen rezonabil. Cedo: caracterul rezonabil se apreciaz n funcie de complexitatea litigiului, comportamentul reclamantului i al autoritilor i de miza litigiului pentru prile interesate. Rolul activ al judectorului nu trebuie s duc la diminuarea iniiativei prilor. Judectorul nu se poate substitui prilor principale, modificnd natura unei aciuni sau schimbnd substana aprrii prtului. 2.6.Principiul egalit ii pr ilor n fa a justi iei- art.8 n Noul Cod Constituie art.16 (1): Cetenii sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, fr privilegii i fr discriminri. Egalitatea n faa legii i a justiiei presupune respectarea urmtoarelor cerine: a)- judecarea proceselor pentru toi cetenii trebuie s se realizeze de aceleai organe potrivit acelorai norme procesuale. Existena normelor speciale i a unor organe speciale de jurisdicie nu ncalc acest principiu. b)- aceleai drepturi procesuale trebuie acordate tuturor prilor, fr deosebire. Art.7 (2) L.304/2004 : Justiia se realizeaz n mod egal pentru toi, fr deosebire de ras, naionalitate, origine etnic, limb, religie, sex, orientare sexual, opinie, apartenen politic, avere, origine ori condiie social sau de orice alte criterii discriminatorii. Art.16(2) Constituie : Nimeni nu este mai presus de lege. c)- instana are obligaia de a asigura un echilibru procesual n situaia procesual a prilor. (s le comunice termenele, s comunice ctele de procedur, s lmureasc prile asupra drepturilor lor). 2.7.Principiul folosirii limbii romne n justi ie- art.18 n Noul Cod Procedura judiciar se desfoar n limba romn.(art 128 (1) Constituie i art.14 (1) L.304/2004) Art 128 (2) Constituie: Cetenii romni aparinnd minoritilor naionale au dreptul s se exprime n limba matern n faa instanelor de judecat, n condiiile legii organice. Toate actele de procedur se vor materialize n nscrisuri redactate n romn. Art.128 (3) Constituie: Modalitile de exercitare a dreptului prevzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interprei sau traduceri, se vor stabili astfel nct s nu mpiedice buna administrare a justiiei i s nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesai. Art.128 (4) Constituie: Cetenii strini i apatrizii care nu neleg sau nu vorbesc limba romn au dreptul de19

a lua cunotin de toate actele i lucrrile dosarului, de a vorbi n instan i de a pune concluzii, prin interpret; n procesele penale acest drept este asigurat n mod gratuit. Nerespectarea principiului atrage nulitatea hotrrii pronunate. Aceai sanciune i pt. nclcarea art. 128 (3) i art. 128 (4) din Constituie. 2.8.Principiul publicit iiart.17 n Noul Cod edinele de judecat sunt publice, afar de cazurile prevzute de lege.(art 127 Constituie, art 12 L.304/2004). O justiie imparial implic desfurarea edinelor de judecat n prezena prilor i n condiii care s garanteze posibilitatea publicului de a asista la dezbateri. Publicitatea dezbaterilor prezint dou forme: publicitatea pt.pri i publicitatea pt.public. O singur excepie este n legea noastr de la publicitatea pt. pri acea a ndeprtrii prii care tulbur mersul dezbaterilor.(art.122 cod proc.civ). Totui conform art.123 nainte de nchiderea dezbaterilor, partea va fi chemata n sal i, sub pedeapsa de nulitate, i se vor pune n vedere toate faptele eseniale petrecute n lipsa sa, precum i declaraiile celor ascultai. Publicitatea pentru public const n dreptul fiecrei persoane strine de proces de a asista la dezbateri. Rol important: difuzarea hotrrilor prin mass-media. De asemenea i motivarea hotrrii. Publicitatea nu trebuie s afecteze dr. persoanei la viaa intim, familial i privat. De la publicitatea pt. public au fost instituite excepii: confor art.121 Cod proc.civ. instana poate s dispun din oficiu sau la cererea unei pri ca dezbaterile s se fac n edin secret, dac dezbaterea public ar putea vtma ordinea sau moralitatea publica sau pe pri. n acest caz, prile vor putea fi nsoite, n afara de aprtorii lor, de cel mult dou persoane desemnate de ele. Hotrrea se va pronuna n sedin public. Articolul 6 Cedo ofer mai multe excepii de la principiul publiciti i anume: n interesul moralitii, al ordinii publice ori al securitii naionale ntr-o societate democratic, atunci cnd interesele minorilor sau protecia vieii private a prilor la proces o impun, sau n msura considerat absolut necesar de ctre instan cnd, n mprejurri speciale, publicitatea ar fi de natur s aduc atingere intereselor justiiei. Noul Cod reglementeaz similar celui actual. Potrivit acestuia n cile de atac cercetarea procesului se face n edin public dac este necesar.regula este c n cile de atac cercetarea se face n Camera de Consiliu, dar judectorul poate decide ca aceasta s fie public. 2.9.Principiul oralit ii-art.15 n Noul Cod Pricinile se dezbat verbal, daca legea nu dispune altfel.(art 127 cod proc.civ.). Acest principiu domin numai faza dezbaterilor judiciare. (nici n faza dezbaterilor nu sunt excluse elemente ale procedurii scrise). Oralitatea implic dreptul prilor de a-i susine verbal preteniile, de a da explicaii, de a discuta materialul probatoriu administrat, de a invoca neregularitatea actelor de procedur, de a pune concluzii cu privire la toate mprejurrile de fapt i de drept ale cauzei. Minuta, hotrrea nu pot fi concepute dect n form scris. Exist ns situaii la care forma scris e facultativ (depunerea de concluzii scrise). Procedura judiciar are caracter mixt, n prima faz predomin forma scris (cerere de20

chemare, ntmpinare, cerere reconvenional). Oralitatea contribuie la publicitate, contradictorialitate, aprare i la aflarea adevrului. Nerespectarea principiului = nulitatea hotrrii. 2.10. Principiul contradictorialit ii- art.14 n Noul Cod Contradictorialitatea=posibilitatea acordat de lege prilor de a discuta i argumenta orice chestiune de fapt sau drept aprut n legtur cu judecata. Contradictorialitatea presupune c nicio msur s nu fie ordonat de instan nainte ca aceasta s fie pus n discuia prilor. Instana trebuie s asigure prilor posibilitatea de a-i susine i argumenta cererile, de a invoca probe, de a combate dovezile solicitate de adversar, de a ridica i combate excepii. Prile trebuie s fie ncunotiinate n timp util despre existena i obiectul litigiului, despre locul i data soluionrii. (prin citare) Contribuie la aflarea adevrului, la realizarea dr.la aprare i egalitii n faa legii. Nerespectarea principiului = nulitatea hotrrii. 2.11. Principiul dreptului la aprare- art.13 n Noul Cod Dreptul la aprare este garantat. n tot cursul procesului, prile au dreptul s fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu. (art.24 Constituie, art.15 L.304/2004). Dreptul la aprare n sens material const n ansamblul prerogativelor recunoscute de lege prilor n scopul susinerii intereselor lor. Astfel conine posibilitatea prilor de a lua la cunotiin de toate actele de la dosar, de a formula cereri, de a solicita probe, de a invoca excepii, de a recuza judectori, de a exercita ci de atac etc. Dreptul la aprare n sens materialeste garantat prin modul de organizare i funcionare a instanelor judectoreti i a activitii de judecat. n sens formal prin drept la aprare se nelege posibilitatea prilor de a-i angaja un aprtor care s le asigure o aprare calificat. Prile nu au obligativitatea de a-i angaja aprtor. Ajutorul public judiciar=garanie pt. acest principiu Ajutorul public judiciar reprezint acea form de asisten acordat de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil i garantarea accesului egal la actul de justiie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciar, inclusiv pentru executarea silit a hotrrilor judectoreti sau a altor titluri executorii.(art.1 OUG nr.51/2008). Barourile sunt obligate s organizeze servicii de asisten judiciar. Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin ncuviinarea ajutorului public judiciar vor fi puse n sarcina celeilalte pri, dac aceasta a czut n preteniile sale. Partea czuta n pretenii va fi obligat la plata ctre stat a acestor sume. (art.18 OUG nr.51/2008). Dreptul la aprare se realieaz prin dreptul de a solicita amnarea judecrii pentru lipsa de aprare, dreptul de a pune concluzii scrie, obligaia instanei de a da cuvntul prilor etc. Acest principiu depete interesul prilor cci contribuie la aflarea adevrului. 2.11.21

Principiul disponibilit ii- art.9 n Noul Cod - e principiu specific procesului civil Implic posibilitatea conferit de lege prilor de a sesiza autoritile judiciare, de a dispune de obiectul litigiului i de mijloacele de aprare. Judectorul nu poate soluiona o cerere dect n baza cererii i numai n limitele sesizrii. Reclamantul determin ntinderea obiectului judecii i persoana sau persoanele cu care se confrunt n instan. Principiul cuprinde ca prerogative mai importante: Dreptul prii interesate de a promova sau nu aciunea; Dreptul reclamantului de a determina limitele aciunii; Dreptul reclamantului de a renuna la aciune sau la dreptul subiectiv; Dreptul prtului de a achiesa la preteniile formulate de reclamant; Dreptul prilor de a ncheia procesul prin tranzacie; Dreptul prilor de a exercita ci de atac; Dreptul de a achiesa la hotrrea pronunat; Dreptul prii cstigtoare de a solicita executarea silit. Iniiativa prilor trebuie armonizat cu rolul activ al instanelor. Instanele judectoreti nu pot da curs acelor acte de dispoiziie ce urmresc scopuri ilicite.(vor fi lovite de nulitate absolut) 2.13.Principiul nemijlocirii - art.16 n Noul Cod Principiul nemijlocirii const n obligaia instanei de a cerceta direct ntreg materialul probatoriu necesar soluionrii cauzei. Acesta implic cu necesitate folosire unor dovezi primare. Dac sursele primare sunt puine sau lipsesc cu desvrire instana nu va putea respinge aciunea ci trebuie s soluioneze cauza folosind surse mijlocite ca: prezumii, copii de pe nscrisuri. Excepii de la principiu: - administrarea probelor prin comisie rogatorie; - asigurarea dovezilor. -Reprezint o garanie pentru aflarea adevrului.

2.14.Principiul continuit ii- art.19 n Noul Cod Implic soluionarea ntregului proces ntr-o singur edin de judecat. Contribuie la corecta soluionare a litigiilor deoarece judectorii pot reine uor toate aspectele relevante ale cauzei. Contribuie i la soluionarea rapid a litigiilor. Condiii pentru respectarea principiului: - Unicitatea completului de judecat (soluionarea ntregului proces de aceiai judectori);22

- Continuitatea edinei de judecat, adic soluionarea cauzei ntr-o singur edin. n prezent principiul presupune ca hotrrea s se pronune de ctre acei judectori care au alctuit completul de judecat cu prilejul dezbaterii cauzei n fond. Nerespectarea condiiei = nulitatea hotrrii. Noul Cod de procedur civil mai consacr ca i principii: - obligaiile judectorului n legtur cu primirea i soluionarea cererilor; - obligaiile prilor n desfurarea proceselor; - obligaiile terilor n desfurarea proceselor; - respectarea principiilor fundamentale; - ncercarea de mpcare a prilor; - respectul cuvenit justiiei; - dreptul la un proces echitabil n termen optim i previzibil; - principiul bunei credine. Lipsete consacrarea expres a principiul rolului activ al judectorului. Art.22 reglementeaz rolul judectorul n aflarea adevrului ce cuprinde dispoziii caracteristice principiului adevrului, principiului rolului activ al judectorului i celui al disponibilitii procesuale.

23

CAPITOLUL 5 PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

1.CONSIDERATII GENERALEAutoritatiile si persoanele car participa la activitatea de judecata se numesc participant sau subiecti procesuali. Un rol central il ocupa instant de judecata. Solutionarea procesului civil nu poate fi facuta fara participarea partilor intre care s-a ivit litigiul. Tertii pot paricipa la activitatea judiciara,fie din initiataiva lor fie din initiative partilor principale. In cazul executarii silite organele de executare devin participante la activitatea judiciara . In procesul civil pot paricipa si alte personae : martorii,expertii,inerpretii etc.

2.INSTANTA DE JUDECATAa) Consideratii prealabile

In orice stat instantele de judecatatoresti sunt organizate intr-un sistem propriu. Totalitatea instantelor judecatoresti dintr-un stat alcatuiesc puterea judecatoreasca. Autonomia puterii judecatoresti decurge din insasi autonomia functiei jurisdictionale. Puterea judecatoreasca este separata de celelalte puteri ale statului. Autoritatea judecatoreasca beneficieaza asa cum vom arata in continuare de structuri administartive adecvate,precum si de o conducere proprie. Curtile de apel sunt cele care au dreptul de a elabora proiectele de buget pentru instantele din cirscumscriptia lor teritoriala. In dreptul comparat se cunosc solutii diverse cu privire la compunerea instantelor judecatoresti. Fiecare din cele 2 sisteme-judecator unic si pluralitate de judecatori ofera avantaje dar prezinta si inconveniente uneori semnificative. Sistemul judecatorului unic ofera avantajul unei recrutari mult mai exigente a personalului judecatoresc dar s-a reprosat ca nu poate garanta o calitate optima a actului de justitie. In favoarea sistemului colegial calitatea superioara a lucarilor realizate de 2 sau mai multi judecatori dar una din analizele critice spune ca se realizeaza o caliate mai slaba a actului de justitie. Legiuitorul roman a promovat,in mod constant,in ultimele decenii sistemul mixt. Legea 247/2005,instituie principiul potrivit caruiaCauzele date,potrivit legii,in competenta de prima instanat a judecatoriei,tribunalului si curtii de apel se judeca in complet format dintr-un judecator,cu exceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari sociale. Apelurile se judeca in complet format din 2 judecatori iar recursurile in complet de 3 judecatori cu exceptia cazului cand legea prevede altfel. Conflictele de munca si de asigurari sociale se solutioneaza,in24

prima instanta,de un complet de 2 judecatori si 2 asistenti judiciari. Inalta curte de casatie si justitie judeca cauzele de competenta sa in complet de 3 judecatori din aceeasi sectie. Judecarea in Sectiile Unite ale instantei supreme se judeca cu cel putin 2 treimi din membrii in functie ai instantei supreme ,la instanta suprema functioneaza si un complet format din 9 judecatori. b) Structura instantelor judecatoresti Declansata de Constitutia adoptata in 1991 a fost adoptata legea 92/1992 privitoare la organizarea judecatoreasca. Organizarea actuala a instantelor judecatoresti este guvernata de Legea 304/2004. In materia civila justitia se reazizeaza prin: -judecatorii -tribunale -tribunale specializate -curti de apel -Inalta Curte de Casatie si Justitie. JUDECATORIILE. Sunt instante fara personalitate juridica si functioneaza in judete si in secoarele mun.Bucuresti. In prezent functioneaza peste 180 de judecatorii in Romania. In cadrul judecatoriilor se organizeaza sectii sau comlete specializate pentru minori si familie. TRIBUNALELE. In fiecare judet functioneaza un tribunal,instanta cu personalitate juridica plus 1 in mun. Bucuresti care functioneaza si ca instanta specializata pt. judecarea cauzelor privind proprietate intelectuala. Numarul total este de 42 de tribunale. In cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau complete specializate pt cauze civile,penale,comerciale,cauze cu minori si de familie, de contencios administrativ si defiscal,cauze privind conflicte de munca si de asigurai sociale,precum si in raport cu natuta si nr cauzelor sectii maritimesi fluviale sau. TRIBUNALELE SPECIALIZATE. Nu au personalitate juridica,pot functiona doar la nivelul judetelor ori mun. Bucuresti,preiau cauzele de competenta tribunalului in domeniile in care se infinteaza. CURTIILE DE APEL. Sunt instante cu personalitate jur si functioneaza intr-o circumpscriptie cuprinzand mai multe tribunale si tribunale specializate. Sunt active in prezent 15 curti de apel. INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE.Este instanta suprema cu sediul in capitala,are personalitate juridica si este organizata in 4 sectii cum ar fi: civila si de proprietate intelectuala, penala,comerciala si contencios administartiv si fiscal. Se compune din 1 presedinte 1 vicepresedinte,4 presedinti de sectii si judecatori. c) Consiliul Superior al Magistraturii. Rolul fundamental al institutiei este acela de a garanta independenta justitiei fata de toate celalalte autoritati publice. Organizarea si atributiile Consiliului Superior al Magistraturii sunt stabilite in25

Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Consiliul este alcatuit din 19 magistrati astfel: 14 alesi in adunariile generale al magistratiilor si validati de Senat,2 reprezentanti ai societatii civile si ministrul Justitiei presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie dar si cu procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ,toti avand un mandat de 6 ani. d) Statutul magistratiilor d)1. Precizari prealabile Prin statut se urmareste asigurarea inamovibilitatii judecatoriilor,ca o conditie indispensabila pentru garantarea impartialitaii si independentei lor. d)2.Corpul magistratilor Conceptul de magistrat include atat pe judecatori cat si pe procurorii constituiti in parchete. Din corpul magistratiilor trebuie sa faca parte cei mai buni juristi,caci importanta sociala a functiei de judecator sau procuror excede pe aceea a altor categorii de juristi. d)3 Recrutarea si investirea in functie a judecatorilor si procurorilor. Recrutarea si formarea profesionala se realizeaza pe baza de concurs prin Institutul national al Magistraturii. Conditiile pt admitere sunt: -sa aiba cetatenie romana,domiciliul in Romania si capacitate deplina de exercitiu. -sa fie licetiat in drept -sa nu aibe antencedente penale sau cazier fiscal -sa cunoasca limba romana -sa fie apt din punct de vedere medical si psihologic pt exercitarea functiei. Mai sunt necesare si acele calitati morale ale judecatorilor care sa inspire cetatenilor incredere in fata justitiei. Legea 303/2004 impune obligativitatea unui juramant,nedepunerea juramantului atrage nulitatea numirii in functie. La judecatorii si la parchete de pe langa acestea pot functiona judecatori si procurori stagiari. Magistratii stagiari sunt obligati sa efectueze un stagiu de 1 an. Judecatorii stagiari au dreptul sa judece urmatoarele categorii de cauze civil: 1.cereile privind pensiile de intretinere ,cele privind inregistarriile si rectificariile in registrele de stare civila,cereriile privind propriile,incuvintarea executarii silite,investigarea cu formula executorie si luarea unor masuri asiguratorii. 2.litigiile patrimoniale avand ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun in cazul in care valoarea nu depaseste 100 milioane lei.

26

3.plangerile impotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiuniilor contraventionale. 4. Somatia de plata.Procurorii stagiari au dreptul sa puna concluzii in instanta,sa efectueze sa sa semneze acte procedurale sub coordonarea unui procuror care se bucura de stabilitate. Dupa terminarea stagiului procurorii si judecatorii stagiari sunt supusi unui examen de capacitate. Examenul de capacitate consta in verificarea cunostiintelor teoretice si practice prin probe scrise si orale.

d)4.Institutul National al Magistraturii(INM) INM este institutia publica cu personalitate juridica aflata in coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii care realizeaza formarea initiala a judecatoriilor si procuroriilor,formarea profesinala continua a judecatoriilor si procuroriilor in functie,precum si formarea formatoriilor in cinditiile legii. Este evident ca INM apare ca o institutie administrativa coordonata de Consiliul Sup. al Magistr.are personalitate juridica si organe de conducere proprii. INM nu face parte din sistemul national de invatamant si educatie si nu este supus dispozitiilor legale in viguare cu privire la acreditarea institutiilor de invatamant superior si recunoasterea diplomelor. Este un institut propriu al magistraturii. Scopul INM este acela de a realiza pregatirea viitorilor judecatori si procurori. Institutul a fost creat si pt a realiza cadrul de desfasurare a activitatiilor de perfectionare profesionala a magistratiilor in functie. Magistratii sunt obligati sa participe cel putin 1 dat ala 3 ani la programe de formare continua organizate de INM,de institutii de invatamant superior din tara sau din strainatate sau la alte forme de pregatire profesionala. INM are sediul in bucuresti si este condus de un consiliu stiintific format din 12 membrii. d)5.Incompatibilitati si interdictii. Interdictiile si incompatibilitatile sunt destinate a garanta independenta si impartialitaea magistratiilor. Functiile de judecatori si de procurori sunt incompatibile cu orice alta functie publica sau privata cu exceptia functiei de cadru didactic din cadrul invatamantului superior.Magistratiilor le este interzis urmatoarele: sa desfasoare activitati comerciale,direct sau prin persoane interpuse;sa desf.activitati de rabitraj in litigii civile,comerciale sau de alta natura;saaiba caliatea de asociat sau membru in organele de conducere ,administrare sau control la societati civile,societati comerciale,companii nationale,societati nationale sau regii autonome; sa aiba caliatea de membru al unui grup de interes economi. Judecatorii si procurorii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni politice si nici sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic. Acestia sunt obligati ca in exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau maifestarea in orice mod a convingeriilor lor poliice.Judecatorii si procurorii nu isi pot exprima public opinia cu privire la pocesele aflate in curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care au fost sesizat parchetul. Judec. Si procu. Nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase chiar daca procesele respective sunt pe rolul altor instante sau parchete decat acelea in27

cadrul carora isi exercita functia si nu pot indeplini orice alta activitate care potrivit legii se realizeaza de avocat. Nerespectarea acestor interdictii constituie abatere discipinara si urmmeaza sa fie sanctionata in mod corespunzator. Se interzice magistratiilor sa paticipe la judecarea unei cauze in calitate de judecator sau procuror, daca ei sunt soti sau rude pana la gradul 4 inclusiv intre ei; daca ei sotii sau rudele pana la gradul 4 inclusiv au vreun interes in cauza. Judecatorii sau procurorii pot participa la elaborarea de publicatii sau studii de specialitate a unor lucrari literare ori stiintifice sau la emisiuni audio-vizuale cu exceptia celor cu caracter politic.

d)6. Eliberarea din functie a judecatorilor si procuroriilor In sistemul constitutional actual toti judecatorii cu exceptia celor stagiari sunt inamovibili de la data investirii si pana la eliberarea lor din functie in conditiile strict determinate de lege. Situatiile in care un magistrat poate fi eliberat din functie sunt determinate in mod expres si limitativ in art.65 din legea nr 303/2004 si anume: -demisia -pensionarea potrivit legii -transferul intr-o alta functie,in conditiile legii. -incapacitate profesionala -ca sanctiune discipinara -condamnarea definitiva a judecatorului sau procurorului pentru o infractiune. -incalcarea dispozitiilor art.7 Se refera la interdictia pentru magistrati de a fi lucratori operativi,inclusiv acoperiti,informatori ori colaboratori ai serviciilor de informatii. Ei au obligatia de a completa anual o declaratie in sensul ca nu intra sub incidenta acestui text. -nepromovarea examenului prevazut la art.33 alin1 ind.4 -neandeplinirea oricarei dintre conditiile prevazute la art.14 alin.2 lit.a,c si e Textul mentionat se refera la conditiile necesare pt admiterea prin concurs la INM. d)7. Raspunderea juridica a magistratiilor. Judecatorii si procurorii raspund disciplinar pt abateriile de la indatoririle de serviciu precum si pt faptele care afecteaza prestigiul justitiei. Abaterile disciplinare sunt limitativ prevazute in art.99 din L303/2004 si anume: 1.incalcarea prevederilor legale referitoare la eclaratiile de avere,declaratii de interes,incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii.28

2.interdictiile pt solutionarea unor cereri,pretindeerea sau acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane altfel decat in limita cadrului legal reglementata pt toti cetatenii ,precum si imixtitudinea in activitatea altui judecator sau procuror. 3.desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea conviingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu. 4.nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au un atare caracter 5.nerespecatrea in mod repetat si din motive imputabile a dispoz. legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor. 6.refuzul nejustificat de a primi la dosar cerereriile,concluziile memoriile sau actele depusede partile din proces. 7.refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviu. 8.exercitarea functiei ,inclusiv nerespecatrea regululor de procedura,cu rea credinta sau grava neglijenta ,daca fapta nu constituie infractiune. 9.efectuarea cu intarziere a lucrarilor,din motive imputabile. 10.absenta nemotivata in mod repetat de la serviciu. 11.atitudinea nedemna in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, avocati, experti, martori sau justitiabili. 12.neandeplinirea obligatiei privind transferul normei de baza la instanta sau parchetul la care functioneaza 13.nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor. 14.participarea direcat sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal,jocuri de noroc sau sisteme de investitii pt care nu este asigurata transparenta fondurilor in conditiile legii. Sanctiunile disciplinare ce se pot aplica magistratiilor sunt: advertismentul; diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu paana la 15% pe o perioada de la 1 luna la 3 luni.;mutarea disciplinara pentru o perioada de la o lina la 3 luni la o instanta sau la un parchet,situate in circumscriptia aceleiasi curti de apel ori in circumscriptia aceluiasi parchet de pe langa acestea.;excluderea din magistratura. Exercitarea actiunii disciplinare nu este posibila fara efectuarea unei cercetari prealabile care se realizeaza de inspectorii din cadrul serviciului de inspectie juridica pt judecatori respectiv din cadrul serviciului de inspectie judiciara pt procurori. 3.PARTILE IN PROCESUL CIVIL.29

3.a) Notiunea si pozitia partilor in procesul civil.Hotararea judecatoreasca va produce efecte numai fata de persoanele ce au participat la activitaea juridica in calitate de parti. Conceptul de parte prezinta importanta si in solutionarea unor exceptii de procedura cum sunt:exceptia lipsei de calitate ,exceptia lipsei de litispendenta,exceptia puterii lucrului judecat. Intr-o prima opinie devin parti in procesul civil persoanele care exprima interese contrare in sensul ca cel putin una dintre ele pretinde ca are de realizat un drept impotriva celeilalte sau celorlalte care au nesocotit acest drept. Intr-o alta opinie caliatea de reclamant sau de parat revine doar subiectilor raportului juridic de drept material. Notiunea de parte are un caracter complex si este folosita in acceptiuni diferite. Ea trebuie cercetata in perspectiva a 2 aceptiuni una materiala si alta de natura procedurala. Persoana care solicita protectia instantei pt apararea unui drept sau interes legitim poarta denumirea de reclamant. Pers chemata sa raspunda pentru pretinsa incalcare a dreptului se numeste parat. Pentru a determina cine este reclamant si cine este parat nu trebuie cercetat fondul dreptului ci numai aspectul procesual. Notiunea de parte este o notiune procedurala. Art. 41 cod proced.civila: orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata. Jurisprudenta noastra a statuat ca: prin parte se intelege persoana care a actionat in justitie si cea impotriva careia s-a actionat ,precum si succesorii lor in drepturi. In jurisprudenta mai recenta a instantei noastre supreme s-a remarcat ca prin parte se intelege pesoana fizica sau juridica care a formulat cererea de chemare in judecata,cea impotriva careia s-a actionat cea care a intervenit sau a fost intodusa in cauza ,deci persoane care avand una din caltatile procesuale ce pot fi avute,a participat la judecarea unei cauze. In forma sa cea mai simpla procesul civil presupune partiiparea a cel putin 3 parti: instanta;o persoana care formuleaza pretentii si una care se apara. Rolul partilor in cadrul procedurii judiciare este deosebit de important intrucat in jurul lor graviteaza intreaga activitate de solutionare a unui litigiu. In materie civila partile se afla pe pozitie de egalitate juridica,sunt tratate tot timpul de catre instanta ca parti aflate pe un picior de egalitate. Situatia este distincta in in procesul penal. Reclamantul are un rol deosebit in sensul ca el determina in principiu calitaea partilor in proces spre deosebire de parat care nu-si poate alegecalitate

3.b) Coparticiparea procesuala b)1. Notiunea de coparticipare procesuala Legislatia noastra proceuala permite ca mai multe persoane sa fie reclamate sau parate in cadrul unui proces civil. Situatia in care procesul civil se desfasoara intre mai multi reclamanti si parati poarta denumirea de coparticipare sau litisconsortiu procesual. Scopul coparticiparii procesuale este solutionarea unui litigiu fata de mai multi subiecti de drept. b)2. Formele coparticiparii procesuale.

30

Cele mai importante sunt: - dupa pozitia partilor coparticiparea procesuala poate fi activa,pasiva sau mixta. Activa atunci cand mai multi reclamanti actioneaza in judecata un singur parat prin aceeasi cerere. Pasiva cand un singur reclamant actioneaza in judecata print-o singura cerere mai multi parati.mixta cand mai multi reclamanti actioneaza in judecata mai multi parati printr-o singura cerere dupa momentul in care se formeaza se disting intre coparticipare pocesuala initiala si coparticipare procesuala ulterioara. in functie de rolul vointei partilor in formarea sa,coparticiparea procesuala pate fi facultativa sau necesara. b)3. Efectele coparticiparii procesuale. Art. 48 cod proced.civ Actele de procedura,apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parti nu pot folosi nici pagubi celorlalti. Coparticipantii procesuali se bucura in raporturile dintre ei de independenta procesuala. Independenta procesuala a coparticipantilor constituie o realitate juridica si in raporturile dintre parti ,pe de o parte si instanta,pe de alta parte. Aceasta semnifica ca un recalamant sau parat nu poate fara un mandat expres sa-l reprezinte in fata insstantei pe celalalt copartas procesual. Dovezile odata administrate sunt castigate cauzei;probele contribuie la stabilirea adevarului si la solutionarea cauzei in raport cu toti coparticipantii procesuali. Art.48 alin 2 cod proced civ. dispune ca atunci cand prind natura rap.jur.sau in temeiul unei dispozitii a legii ,efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamatilor sau paratilor,actele de procedura indeplinite numai de unii din ei sau termenele incuvintate numai unora dintre ei pentru indeplinirea actelor de procedura folosesc si celorlalti. Daca actele de proceduara ale unora dintre parti sunt potrivnice celor facute de alti participanti instanta va tine seama de cele mai favorabile. In cazul incompatibilitatii judecatorului,admiterea exceptiei profita tuturor coparticipantilor indiferent de natura coparticiparii. Situatia este identica si in cazul recuzarii. Copariciparea procesuala analizata este o coparicipare procesuala subiectiva intrucat ea vizeaza doar portile din proces. Coparticiparea procesuala poate si si obiectiva. 3.c) Conditiile pentru a fi parte in procesul civil. c)1. Precizari prealabile Unii autori considera ca o persoana poate deveni parte in procesul civil doar daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: capacitae procesuala,calitate procesuala,afirmarea unui drept si justificarea unui interes. Consideram ca o pers.fizica sau juridica poate deveni parte in procesuol civil daca indeplineste unele conditii privitoare la:capacitatea procesuala de folosinta,calitatea procesuala si la justificarea unui interes.31

c)2. Capacitatea procesuala de folosinta. In procesul civil poate fi parte doar persoana capabila de a avea drepturi si obligatii procesuale,adica numai persoana care se bucura de capacitatea procesuala de folosinta. Prevederile art.41 si art.42 proc.civ.fac distinctie intre capacitaea procesuala de folosinta (capacitatea de a fi parte) si capacitatea procesuala de exercitiu(capacitatea de a sta in juddecata). Potrivit art 41 cod proced civ orice persoana care are folosinta dreprurilor civile poate sa fie parte i judecata. Decretul 31/1954 in art 5 alin 2 defineste cap de folosinata ca fiind aptitudinea unei persoane de a avea dr si obligatii. O atare capacitate este recunoscuta in mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor fizice. In privinta pers jur capacitatea de folosinta este determinata de finalitatea pentru care au fost autorizate sa fiinteze. In dr comparat se face adeseori distictie neta intre capacitatea de a fi parte in proc civil si capacitatea de a sta in judecata. Sanctiunea lipsei calitatii procesuale de a fi parte in procesul civil nu poate fi decat respingerea actiunii c)3. Calitatea procesuala. Intr-o acceptiune materiala prin calitae se determina pozitia partilor intr-un raport juridic,in acest sens vorbim de calitatea de proprietar,uzufructuar,creditor,comodatar. Prin calitate procesuala se intelege indreptatirea unei pers fizice sau juridice de a aprticipa la activitaea judiciara. Determinarea calitatii procesuale este denumita in stiinta dr procesual civil legitimare procesuala. Legitimarea procesuala implica determianrea pers fizice sau juridice care au indreptatirea de a participa la activitaea judiciara. In opinia noastra calitatea procesuala presupune justificarea dreptului sau a obligatiei unei persoane de a paricipa ca parte in procesul civil. Prin notiunea de calitate juridica procesuala intelegem atat indreptatirea unei anumite pers de a reclama in justitie cat si obligatia unei alte pers de a raspunde fata de pretentiile ridicate impotriva sa. Din definitia data rezulta ca legitimarea proceuala poate fi activa si pasiva. Sarcina justificarii calitatii procesuale active si pasive apartine persoanei care sesizeaza instanta cu o pretentie,adica reclamantul. Putem afirma ca legitimarea procesuala nu se raporteaza cu necesitate la raportu juridic dedus in judecata ci la dreptul de a reclama in justitie si la obligatia de a raspunde fata de pretentiile formulate prin actul de investire al instantei. Facem distictie intre legitimarea procesuala ordinara si cea extraordinara. Justificarea legitimarii procesuale prin acele imprejurari de fapt obijnuite pe acre recalamantule le expune in cererea de chemare in judecata si prin care pretinde nesocotirea unui drept sau interes poarta denumirea de legitimare procesuala ordinara. Legitimarea procesuala este recunoscuta in dreptul modern si unor autoritati publice ,institutii sau chiar pers fizice care nu pretind in justitie proteguirea unui drept propriu. Calitatea proceuala se numeste in acest caz si legitimare procesuala extraordinara. Legea acorda legitimare procesuala extraordiana activa unor autoritati pulice,este cazul procurorului care potrivit art.45 cod.proced.civ.poate promova o actiune civila in vederea apararii unor valori sociale. Legitimarea procesuala extraordinara pasiva este de pilda cazul raspunderii pt altul reglementata in art 1000 alin 2-4 c.civ. Legitimarea procesuala extraordinara

32

atat activa cat si pasiva reprezinta o situatie procesuala de exceptie in sensula ca ea este acordata adesea in vederea ocrotirii unor interese sociale deosebite. Transmisiunea calitatii procesuale poate avea loc in temeiul legii sau in baza acordului de vointa a partilor. Transmisiunea legala a calitatii procesuale active sau pasive poate avea loc in cazul succesiunii si al reorganizarii persoanelor juridice. Astefel mostenitorii care accepta mostenirea preiau toate drepturile si obligatiile procesuale ale autorului lor inclusiv calitatea de reclamant sau parat dupa cum defunctul avea in proces legitimarea procesuala activa sau pasiva.Posibilitatea transmiterii calitatii procesuale este prevazuta de lege si in cazul reorganizarii persoanelor juridice. Transmiterea conventionala a calitatii procesuale poate interveni in urmatoarele cazuri: -cesiunea de creanta,care confera cesionarului calitatea procesuala activa fata de debitorul cedat. -preluarea datoriilor,care atribuie celui catre s-au transmis calitatea procesuala pasiva. -vanzarea bunului litigios,care confera cumparatorului dupa caz legitimarea procesuala activa sau pasiva. Persoana care dobandeste calitatea procesuala ca urmare a transmiterii acesteia,in conditiile aratate mai sus ,va prelua procedua in starea in care s-a aflat in momentul introducerii sale in proces. Lipsa caliatatii procesuale constiyuie o exceptie de fond care poate fi invocata in tot cursul procesului. Actiunea va fi respinsa ca fiind facuta de catre o persoana lipsita de calitate. Respingerea cererii nu impiedica insa promovarea unei noi cerri introductive de instanta de catre o persoana fizica sau juridica care poseda legitimare procesuala activa. In viitorul cod de procedura civila s-ar impune o solutie mai rationala care sa permita in principiu substituirea persoanei lipsite de calitate procesuala cu persoana care are o atare caliate. Legislatia procesuala actuala doar in mod excetional permite inlocuirea unei parti cu o alta persoana. c)4. Justificarea unui interes. Activitatea judiciara nu poate fi initiata si intretinuta fara justificarea unui interes de catre pers care solicita instantei de judecata solutionarea unei cereri. Codul de proced.civ.nu prevede in mod expres interesul ca o conditie generala pt ca o pers sa poata deveni perte in proc civ. Potrivit art.111 cod proced.civ. partea care are interes poate sa faca cerere pt constatare existentei sau inexistentei unui drept. Cel care a obtinut castig de cauza in fata instaneti de fond nu va putea justifica un interes in promovarea apelului. Ceea ce caracterizeaza din punct de vedere procedural,ineresul de a uza de ca daca cel interesat n-ar recurge la oficiul organelor

33

jurisdictionale, s-ar expune prin aceasta la un prejudiciu inevitabil. Interesul de a actiona se afla intr-o evidenta conexiune cu dreptul subiectiv fara a se confunda insa cu acesta. Lipsa de interes poate fi invocata pe cale de exceptie. In jurisprudenta se considera ca exceptia lipsei de interes are un caracter dirimant si atunci cand este admisa conduce la respingerea actiunii. 3.d)(4) Drepturile si obligatiile partilor 3.4.1. Precizari prealabile Persoanele care participa la activitatea juridiciara in calitate de parti dobandesc o multitudine de dr.procesuale,legea impunandu-le deopotriva si unele obligatii. Unele din drepturile partilor in proces sunt ridicate de lege la nivelul principiilor de baza ale procesului civil. Drepturile procesuale ale partilor. Dreprurile procesuale comune reclamanutului si paratulu: a) dreptul la aparare; b) dreptul de a participa la dezbaterile judiciare; c) dreptul de a solicita recuzarea judecatorilor; d) dreptul partilor de a pune capat litigiului dintre ele printr-o tranzactie; e) dreptul de a exercita caile legale de atac; f) dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil. Drepturile procesuale ale reclamantului vizeaza: a) dreptul de a-si intregi sau modifica cererea de chemare in judecata; b) dreptul de a renunta la actiunea sau la dreptul subiectiv dedus in judecata. Paratului ii sunt recunoscute uramatoarele drepturi procesuale: a) dreptul de a formula o cerere reconventionala; b) dreptul de a recunoaste pretentiile paratului; c) dreptul de a-l indica pe adevaratul titular al dreptului in cazul actiunii reale imobiliare. Obligatiile procesuale ale partilor. Obligatia de a exercita drepturile procedurale de buna-credinta, obligatia partii care a pierdut procesul de a suporta cheltuielile de judecata. Obligatia de a depune copii certificate de pe inscrisurile invocate. Se instituie in sarcina partilor si unele indatoriri: - indatorirea de a urmarii desfasurarea si finalizarea procesului; - obligatia de a indeplini acte de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator; - obligatia de a-si proba pretentiile si apararile. Exercitarea cu buna-credinta a drepturilor subiective a fost ridicata la nivelul unui pricipiu constitutional.34

Singura limita in exercitarea drepturilor procedurale o constituie abuzul de drept. Principala sanctiune procedurala a exercitarii abuzive a drepturilor o constituie obligarea autorului abuzului la plata unor despagubiri fata de partea vatamata. Uneori legea prevede si plata unor amenzi in afara obligarii acesteia la despagubiri. Tertele persoane in procesul civil. Consideratii generale asupra institutirei. In sens restrans prin terte persoane intelegem acele subiecte de drept care sunt straine de procesul civil dintre reclamant si parat. Prin terte persoane se desemneaza insasi participarea la activitatea judiciara a acelor persoane care au intervenit sau au fost introduse in proces dupa promovarea initiala a actului de sesizare. Precizam insa ca din momentul introducerii tertilor in proces acestia dobandesc calitatea de parti. Conditii generale de admisibilitate a participarii tertelor persoane in procesul civil. In primul rand si in cazul participarii tertelor persoane in procesul civil trebuie intrunite conditiile necesare pentru indeplinirea oricarei activitati judiciare: capacitate procesuala de folosinta, calitate procesuala si afirmarea unui interes. Pentru exercitarea formelor de participare a tertelor persoane in procesul civil este necesara si intrunirea capacitatii procesuale de exercitiu. Existenta unui process civil pendinte si existenta unei legaturi de conexiune intre cererea principala si cea de participare a tertului la activitatea judiciara Existenta unui process civil in curs de judecata. Numai in cadrul unui process civil in curs de defasurare tertul poate promova o cerere de interventie. Aceasta presupune crinta ca tertul san u fi participat in ciliate de reclamant sau de parat in procesul civil respective. Intervenientul trebuie sa fie strain de process pana in momentul formularii cererii de interventie. Existenta unei legaturi de conxiune. Legatura de conexiune implica existenta unei anumite relatii intre cererea privind participarea tertilor si o cerere principala, de asa natura incat proteguirea unui interes al tertului sau al unei alte parti principale nu s-ar putea realize fara solutionarea conexa a cererii respective. Interesul de a intervenii. In sens restrans interesul de a intevenii vizeaza doar interesul pe care trebuie sa-l justifice cel ce formuleaza o cerere de interventie. Totusi tertele persoane sunt introduce in process ca urmare a interventiei partilor principale. Intersul trebuie justificat de partea care a initiat introducerea tertului in process. In primul rand, interesul afirmat trebuie sa fie un interes personal. In cazul interventiei principale: interventia este in interesul propriu cand cel care intervine invoca un drept al sau.35

Intersul propriu al tertului trebuie sa fie prezent insa si in cazul interventiei accesorii. In acest caz, intersul intervenientului poate fi determinat de faptul ca neinplicarea lui directa in proces ar putea provoca o actiune ulterioara impotiva sa. Formele de participare a tertelor persoane in procesul civil. Formele de participare a tertilor la activitatea judiciare: - interventie; - chemarea in judecata a altor persoane; - chemarea in garantie; - aratarea titularului dreptului. Cand initiativa participarii la proces apartine chiar tertului interventia are caracter voluntar. Daca participarea tertului in proces este detrminata de initiativa uneia dintre partile principale interventia are un caracter fortat. Interventia in procesul civil. Precizari prealabile. Interventia este acea institutie procesuala care confera tertului posibilitatea de a participa din proprie initiativa intr-un proces in curs de judecata intre alte persoane in scopul valorificarii unui drept propriu sau spre a sprijini apararea reclamantului sau paratului. 2 forme: interventia in interes propriu si interventia in interesul altei parti. Interventia principala. A. Notiuni Interventia este in interes propriu cand cel care intervine invoca un drept al sau. Interventia principala constituie o veritabila actiune civila intrucat prin intermediul ei se urmareste valorificarea unui drept subiectiv. Cererea de interventie in interes propriu va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata. Cu toate acestea interventia principala nu poate fi identificata intru totul cu o actiune civila pripriu-zisa. Interventia principala poate fi definita ca o actiune prin care tertul intervenient formuleaza o pretntie distincta dar conexa cu cererea principala, intr-un proces pendinte intre alte persoane, in scopul obtinerii unei hotarari judecatoresti favorabile. B.Conditiile interventiei principale: Afirmarea unui drept subiectiv, intervenientul principal urmareste valorificarea unui drept propriu in fata organelor de judecata. Interventia principala est admisibila chiar si in cazurile in care dreptul subiectiv nu a devenit inca actual. In privinta formei cererea de interventie in interes propriu va fi facuta in forma prevazuta pentr cererea de chemare in judecata C. Domeniul de aplicabilitate a interventiei principale.

36

In doctrina si jurisprudenta se considera ca interventia principala poate fi folosita in orice materie, nicio dispoazitie expresa a legii nu o limiteaza. Interventia principala are un caracter strict personal. Interventia este inadmisibila in actiunile avand ca obiect anularea sau defacerea casatoriei, punerea sub interdictie, anularea adoptiei sau tagada paternitatii. D. Procedura interventiei principale. Interventia principala se poate face numai in fata primei instante si inainte de incheirea dezbaterilor. Instanta suprema a statuat ca sintagma inainte de incheirea dezbaterilor se refera la dezbaterile care precedeaza hotararea finala a procesului si nu la dezbaterile anterioare hotaririlor ce se iau prin incheieri. Ulterior instanta suprema a revenit si a decis ca interventia principala nu mai poate fi formulata dupa incheierea dezbaterilor privind admiterea in principiu a actiunii. Regula enuntata comporta si o exceptie, cu acordul partilor interventia principala se poate face si in instanta de apel. Interventia principala se solutioneaza in doua faze: admiterea in principiu si solutionarea cererii. Incuviintarea in principiu se poate dispu