Joi, 17 decembrie 2020

8 pagini

Curierul Național este partener al Alianței Confederațiilor Patronale și singura publi-cație din România membru fondator al Belt

and Road Economic Information Partnership

www.curierulnational.ro

Ediție specială realizată de Ambasada Republicii Populare Chineze în România

Consolidând încrederea, avansăm în continuareJiang Yu Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Populare Chineze în România

În contextul epidemiei de COVID-19, discuțiile din Europa Centrală și de Est privind cooperarea dintre China și țările din Europa Centrală și de Est (CEEC) (cooperarea 17 + 1) au crescut semnificativ, iar punctele de vedere au devenit tot mai diverse, fapt care demonstrează că influența acestei coo-perări se extinde și preocupările tuturor părților sunt în creștere. Aș dori să profit de această ocazie pentru a face câteva comentarii în acest sens.

„Cooperarea 17 + 1” a fost creată în perioada crizei economice mondiale după criza datoriilor europene. Este o alegere istorică pentru China și țările din Europa Centrală și de Est să caute o cale de ieșire, construind o platformă favorabilă pentru aprofundarea prieteniei tradiționale dintre China și țările din Europa Centrală și de Est și consolida-rea cooperării reciproc avantajoase. În cei opt ani de la înființare, toate părțile au luat în considerare și s-au acomodat pe deplin preocupărilor bazate pe principiile echilibrului, egalității, deschiderii și inovării, urmărind atingerea obiectivelor de com-plementaritate, beneficiu reciproc, construcție în colaborare și cooperare de tip câștig, devenind cu adevărat o platformă de cooperare transregională pentru practicarea multilateralismului care a ob-ținut rezultate fructuoase în promovarea creșterii economice a celor două părți, facilitarea dezvoltă-rii "Belt and Road" și promovarea dezvoltării rela-țiilor China-Europa.

În 2019, comerțul dintre China și 17 țări din Europa Centrală și de Est a atins 95,452 miliarde USD, cu o creștere anuală de 6,91%; volumul co-merțului cu cele 16 țări din Europa Centrală și de Est (cu excepția Greciei) a ajuns la 86,99 miliarde USD, în creștere cu 67,1% față de 2012. În ciuda unei scăderi puternice a investițiilor directe internați-onale, investițiile chineze în CEEC au crescut cu 67%. Investițiile în proiecte majore în energie, mi-nerale, fabricarea de electrocasnice și alte domenii au crescut și au fost făcuți noi pași în cooperare pe piețele terțe. Conectivitatea infrastructurii din-tre cele două părți continuă să progreseze: calea ferată Ungaria-Serbia, portul Pireu din Grecia, autostrada Nord-Sud din Muntenegru și podul Pe-lješac din Croația progresează fără probleme, iar cooperarea în domenii noi, cum ar fi comunicarea informațiilor și orașele inteligente, s-a dezvoltat rapid. Anul trecut au fost lansate peste 8.000 de trenuri de marfă China-Europa, au fost înregistra-te progrese constante în construirea liniei Express pe mare și pe uscat dintre China-Europa, iar țările din Europa Centrală și de Est au continuat să se dezvolte ca hub-uri de conectivitate între Asia și Europa. Cooperarea locală se aprofundează, zona de demonstrație a cooperării economice și comer-ciale Ningbo 17 + 1 pentru țările Europei Centrale și de Est (Liaoning, China) a fost lansată cu suc-ces. Schimburile dintre persoane au devenit mai strânse. În 2018, numărul cetățenilor chinezi care au vizitat țările din Europa Centrală și de Est a depășit 1,4 milioane, iar cel al țărilor din Europa Centrală și de Est care au vizitat China a ajuns la 350.000. Cele două părți au desfășurat, de aseme-

nea, o serie de cooperări în domenii culturale și creative, cum ar fi artele spectacolului, animația și filmele. Am obținut aceste rezultate pentru că am fost mereu orientați spre deschidere și am pus „accentul pe cooperarea pragmatică" ca punct de plecare și punct final. În plus, aproape toate țările Europei Centrale și de Est au preluat în prezent conducerea într-un anumit domeniu în cadrul co-operării 17 + 1, fiecare țară își poate juca pe deplin propriilor sale avantaje și caracteristici și poate realiza cu adevărat consultări ample, contribuții comune și beneficii partajate.

De la începutul acestui an, epidemia de CO-VID-19 a aruncat o umbră asupra întregii lumi și a provocat o lovitură grea pentru sănătatea, secu-ritatea și dezvoltarea economică a oamenilor din întreaga lume. În fața epidemiei, liderii Chinei și ai țărilor din Europa Centrală și de Est au schimbat scrisori de condoleanțe, au donat reciproc materi-ale anti-epidemice și au organizat o serie de întâl-niri de schimb de experiență pentru prevenirea și controlul epidemiilor. China a construit un „co-ridor aerian" pentru achiziționarea de materiale medicale din China pentru țările Europei Centrale și de Est, astfel încât materialele să poată fi livra-te în timp util și eficient. Oamenii s-au susținut reciproc, iar copiii corului „Allegretto" din Româ-nia au cântat melodii chinezești pentru a înveseli China. Aceștia au obținut în jur de 30 de milioane de vizualizări pe rețelele de socializare chineze și au primit numeroase aprecieri. „Cooperarea 17 + 1" reprezintă „piatra de temelie" a prieteniei și a cooperării dintre cele două părți, demonstrând din nou caracterul prețios de a ne ajuta reciproc în momentele de dificultate rezistând testului tim-pului.

Nu trebuie negat nici faptul că și „cooperarea 17 + 1” a fost afectată de epidemie. Din fericire, China a preluat rolul principal în controlul epi-demiei și a reluat munca și procesul de produc-ție. Măsurile de prevenire și control ale țărilor din Europa Centrală și de Est au obținut, de ase-menea, rezultate pozitive, care au creat condiții favorabile pentru o cooperare „reînnoită". Con-form filozofiei tradiționale chineze, pericolul și oportunitatea merg mână în mână. „Cooperare 17+1" are genele corespunzătoare pentru a face față crizei, China și țările din Europa Centrală și de Est au încredere fermă în cooperare, utilizând înțelepciunea respectivă și eforturile comune, părțile sunt pe deplin capabile să găsească noi oportunități în criză și să promoveze coopera-rea pentru o dezvoltare și mai prosperă în era post-epidemică.

Mai întâi de toate este nevoie de a consolida înțelegerea. Există diferențe culturale între China și țările din Europa Centrală și de Est, dar moti-vația pentru înțelegerea reciprocă a existat întot-deauna. Doar prin mai multe contacte, schimburi și dialoguri, putem să punem la punct diferențele culturale dintre cele două părți și să eliminăm barierele culturale. Cele două părți pot deschi-de mai multe zboruri directe, pot organiza mai multe schimburi culturale și interumane pentru a crește contactul dintre cele două popoare, să-și povestească propriile povești și să promoveze comunicarea bidirecțională prin intermediul internetului și a noilor mijloace media pentru a spori legătura dintre oameni. Ambasada Chinei

în România a depus eforturi în acest scop, am prezentat China publicului român prin Facebook și alte platforme și am prezentat România publi-cului chinez prin WeChat. Am obținut rezultate bune în acest sens, luând în considerare că, de la începutul acestui an, numărul total de cititori a ajuns la 2 milioane.

În al doilea rând, ideile inovatoare. Atât China, cât și țările din Europa Centrală și de Est au un grad ridicat de deschidere, majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est fiind state membre ale UE. Cooperarea trilaterală în cadrul inițiativei 17 + 1 se bucură de avantaje unice și a generat nume-roase cazuri de succes. Podul Pelješac din Croația integrează fondurile UE, standardele UE și tehno-logia chineză, un proiect de care beneficiază atât China și Croația, cât și China și Europa. Proiectul centralei de șisturi petroliere Attarat din Iordania, construit în comun de companii din China, Ma-laezia, Estonia și alte țări, evidențiază cooperarea dintre mai multe părți și beneficiile multilaterale. Trebuie să lucrăm activ pentru consolidarea coope-rării tripartite și a mai multor părți, să combinăm punctele forte ale Chinei și ale țărilor din Europa Centrală și de Est la nivel de capital, tehnologie și personal, astfel încât să obținem un beneficiu reciproc autentic și rezultate câștigătoare.

În al treilea rând, încurajarea a noi puncte de creștere. Epidemia a creat cerințe noi și cerințe mai mari în sistemele medicale și de sănătate, în special în fabricarea produselor farmaceutice, și a accelerat dezvoltarea industriilor emergente, cum ar fi tehnologia 5G, aplicații de date mari, econo-mie digitală și cloud computing. Națiunile Unite, Uniunea Europeană și China și-au exprimat cu toții părerea despre importanța pentru industria ecologică de protecție a mediului sub diferite for-me și și-au sporit investițiile. Unele țări din Europa Centrală și de Est au capacități puternice în dome-niul cercetării și dezvoltării vaccinurilor pentru COVID-19, producția de măști medicale, cercetarea și dezvoltarea de noi materiale. Cele două părți pot folosi acest lucru ca punct de plecare pentru a re-aliza o cooperare mai direcționată și operațională, astfel încât să încurajeze noi puncte de creștere pentru cooperarea 17 + 1 în era post-epidemică.

Epidemia este doar o ondulare în cursul râu-lui dezvoltării umane și nu va schimba tendința schimburilor și a cooperării dintre țări. Sunt în-crezătoare că, prin eforturile comune ale Chinei și țărilor din Europa Centrală și de Est, „cooperarea 17 + 1" cu siguranță va înainta constant și va aduce noi beneficii oamenilor din toate țările.5 059480 287994

08268

Pagina 2

Cooperarea între China și statele Europei Centrale și de Est în plină epidemie

Pagina 3

Cursul de dezvoltare și perspectivele cooperării China - Statele Europei Centrale şi de Est

Pagina 5

Mecanismul bogat și variat de cooperare în formatul China-ECE

2 Curierul Național | Joi, 17 decembrie 2020

Ambasadorul Huo Yuzhen Reprezentant special al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei pentru cooperarea dintre China și țările din Europa Centrală și de Est

Omenirea se confrun-tă în prezent cu cea mai gravă urgență globală de sănătate publică de la sfârșitul celui de-al Doi-lea Război Mondial. Fiind prima țară care a rapor-tat epidemia, China a fă-cut eforturi și sacrificii enorme pentru a inversa în mod eficient situația epidemică și pentru a proteja viețile și sănăta-tea poporului său. În ace-lași timp, suntem încân-tați să vedem că, de ceva timp, datorită măsurilor eficiente de prevenire și control adoptate de țări-le din Europa Centrală și de Est în conformitate cu propriile condiții națio-nale, răspândirea virusu-lui este treptat limitată, iar unele țări iau măsuri active pentru reluarea treptată a muncii și pro-ducției și pentru restabi-lirea dezvoltării sociale și economice.

Dacă vrem să folosim două cuvinte pentru a de-scrie experiența de succes a Chinei și a țărilor din Europa Centrală și de Est în combaterea epidemiei din perioada anterioară, cred că ar trebui să fie

„Solidaritate și Coopera-re”. Virusul nu cunoaște granițe și nici nu poate fi alungat prin calomnie, doar consolidând solida-ritatea și cooperarea co-munității internaționale putem învinge în cele din urmă epidemia. De la izbucnirea COVID-19, liderii celor două părți au menținut un contact strâns, s-au susținut și s-au încurajat reciproc prin apeluri telefonice și scrisori. Organizațiile non-guvernamentale, ad-ministrațiile provinciale și municipale din ambe-le părți și-au oferit, de asemenea, asistență reci-procă în cele mai diverse moduri. Epidemia ne-a amintit încă o dată că

omenirea este o comuni-tate cu un destin comun și că solidaritatea și coo-perarea reprezintă calea corectă pentru comuni-tatea internațională în lupta comună împotrivă epidemiei.

Pe măsură ce situația epidemiei se îmbunătățeș-te treptat, vom continua să ne bazăm pe solidari-tate și cooperare pentru a promova cooperarea din-tre China și statele ECE în etapa următoare.

În primul rând, ar tre-bui să continuăm să îm-bunătățim schimbul de experiență și să aprofun-dăm cooperarea în dome-niul sănătății, astfel încât să câștigăm lupta împo-triva COVID-19. La data de 13 martie și 13 mai, Secretariatul formatului de cooperare China-ECE, împreună cu departamen-tele relevante din China și din țările ECE, a găz-duit o conferință video a experților China-ECE în legătură cu prevenirea și controlul COVID-19 și o conferință video specia-lă cu miniștrii Sănătății China-ECE privind CO-VID-19. Participanții la întâlnire au făcut schim-buri de experiență cu privire la prevenirea și controlul epidemiei, tra-tamentul medical și alte aspecte și au promovat împărtășirea resurselor. Toate părțile au convenit că ar dori să desfășoare

o cooperare de cercetare și dezvoltare cu privire la medicamente și vaccinuri în cadrul cooperării Chi-na-ECE și să aducă contri-buții pozitive la sănătatea publică globală. China este dispusă să ia în consi-derare în mod activ oferi-rea de sprijin politic și să consolideze cooperarea în transportul materialelor de prevenire a epidemiei. De exemplu, să foloseas-că pe deplin avantajele trenurilor de marfă Chi-na-Europa în transportul de mărfuri, ca „trenul vieții și sănătății” pentru a oferi mai multă comodi-tate în transportarea ma-terialelor anti-epidemice în statele ECE.

În al doilea rând, tre-

buie să consolidăm co-opera rea în re luarea muncii și a producției și să promovăm în comun recuperarea și dezvolta-rea economică și socială. Anul acesta, în timpul conferinței video a co-ordonatorilor naționali de cooperare China-ECE, multe țări au menționat că epidemia a dat naștere dezvoltării rapide a unor noi forme de afaceri, cum

ar f i a munci online și economia digitală. Astfel, depunând speranța de a se folosi pe deplin avan-tajele platformei de coo-perare China-ECE pentru a extinde în continuare cooperarea în domenii emergente, cum ar fi inte-ligența artificială, rețelele 5G, date mari, Internetul obiectelor și block chain, accelerând transforma-rea realizărilor inovării științifice și tehnologice și cultivând noi puncte de creștere pentru coo-perarea China-ECE, Se-cretariatul este dispus să acționeze ca o punte de legătură între țări pentru a consolida comunicarea și coordonarea în acest sens. La data de 16 iunie,

Secretariatul, în coopera-re cu departamentele re-levante și întreprinderile locale din statele ECE, a organizat o conferință video de schimburi de informații cu privire la reluarea muncii și pro-ducției IMM-urilor Chi-na-ECE, construind astfel o platformă de cooperare și de schimburi pentru menținerea stabilității lanțurilor industriale și

de aprovizionare din Chi-na și din statele ECE și pentru minimizarea im-pactului epidemiei asupra dezvoltării lor economice și sociale.

În a l t re i lea rând, trebuie să consolidăm schimburile și coopera-rea dintre think tank-uri, să ascultăm opiniile tu-turor părților și să pro-movăm cooperarea Chi-na-ECE să servească mai bine dezvoltării relațiilor bilaterale și a cooperării China-UE în ansamblu. Cooperarea China-ECE este o parte importantă a relațiilor chino-euro-pene și un supliment util la parteneriatul strategic cuprinzător China-UE. Cooperarea a respectat în-

totdeauna principiile des-chiderii, transparenței, incluziunii și reciprocită-ții, care nu numai este be-nefic pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale din-tre China și statele ECE, a și contribuit pozitiv la promovarea dezvoltării echilibrate în cadrul UE. Cooperarea noastră nu exclude niciodată părțile terțe și salutăm mai mul-te țări europene să parti-

cipe la cooperarea terția-ră în proiecte concrete. O Europă prosperă, stabilă și în curs de dezvoltare servește intereselor co-mune ale ambelor părți.

Secretariatul va con-sol ida comunicarea și schimburile cu toate cate-goriile sociale din China și statele ECE, în special specialiști și cercetători, prin analiza aprofundată a impactului epidemiei asupra cooperării, să iden-tifice noi oportunități din crize, pentru a promova în comun cooperarea Chi-na-ECE într-o nouă etapă de dezvoltare, astfel încât tot mai mulți oameni să poată beneficia de mai multe rezultate din coo-perarea pragmatică.

Cooperarea între China și statele Europei Centrale și de Est în plină epidemie

3Curierul Național | Joi, 17 decembrie 2020

Liu Zuokui Directorul Secției de Europa Centrală și de Est din cadrul Institutului de Cercetări Europene al Academiei Chineze de Științe Sociale

Mecanismul formatului de coope-rare China - Statele Europei Centrale și de Est (China-ECE, „Cooperarea 17 + 1”) a început de la zero și s-a dezvol-tat în profunzime. Acest mecanism a trecut prin trei etape de dezvolta-re: perioada de pornire (2011-2012), perioada de aur (2012-2017) și peri-oada dificultăților (2017-prezent). În prezent, cooperarea dintre China și statele ECE a intrat într-o zonă a di-ficultăților. Cât va dura această peri-oadă și dacă va intra cooperarea 17 + 1 într-o nouă etapă de dezvoltare, merită o atenție sporită.

Perioada de lansare a cooperării China-ECE

China și statele din Europa Cen-trală și de Est au lansat un dialog formal în domeniul economico-co-mercial în 2011. După un an de pre-gătire, mecanismul de cooperare China-ECE a fost lansat oficial în 2012. Începutul cooperării nu ar fi putut fi realizabil fără contextul erei de dezvoltare economică rapidă a Chinei. În perioada celei de-al 11-lea plan cincinal, creșterea rapidă a economiei chineze a furnizat o forță motrice importantă pentru coope-rarea economico-comercială dintre China și statele ECE. Anul 2011 a fost primul an al celui de-al 12-lea plan cincinal al Chinei și un moment im-portant în dezvoltarea relațiilor Chi-na-UE. China a ținut să exploreze noi domenii pentru extinderea coo-perării chino-europene, menținând dezvoltarea normală a relațiilor lor economice și comerciale. Promova-rea cooperării sub-regionale cu UE a devenit o nouă perspectivă pentru China pentru a-și dezvolta relațiile cu UE. Din 2008, odată cu izbucni-rea crizei financiare globale și a cri-zei datoriilor europene, statele din Europa Centrală și de Est au început să caute noi oportunități de dezvol-tare. Realizările economice remarca-bile ale Chinei au trezit un interes puternic și au atras atenția țărilor, ceea ce a și pus bazele solide pentru cooperarea China-ECE.

Forumul de cooperare economică și comercială China-ECE desfășurat în 2011 poate fi considerat ca o parte a lansării formatului de cooperare China-ECE și o previzualizare im-portantă înainte de instituționali-zarea formală a formatului. În iunie 2011, E.S. dl. Wen Jiabao, Prim-mi-nistrul Consiliului de Stat al Chinei în acea perioadă, a vizitat Ungaria, făcând primul pas în cooperarea economică și comercială formală dintre China și statele ECE. China a propus ca statele ECE să poată ser-

vi drept poartă pentru cooperarea China-UE. În același timp, China a subliniat că statele ECE sunt consi-derate prieteni de încredere și par-teneri importanți și a propus crește-rea investițiilor în infrastructură în Europa Centrală și de Est, a propus o serie de măsuri specifice de coope-rare cum ar fi înființarea unui fond special de investiții, toate acestea au pus o bază importantă pentru prima întâlnire a liderilor. În aprilie 2012, a fost lansat oficial formatul de co-operare China-ECE (cooperarea 16 + 1).

Perioada de aur a cooperării China-ECE

Cooperarea China-ECE a intrat într-o perioadă de aur de dezvoltare imediat după ce a fost înființată. Co-operarea a atins un nivel ridicat de amploare și influență. În această pe-rioadă, datorită eforturilor concer-

tate ale tuturor părților, mecanis-mul de cooperare China-ECE a fost îmbunătățit în mod constant și au fost înființate o varietate de platfor-me de cooperare profesională care includ turismul, infrastructura, fi-nanțele, think tank-urile, agricole și alte domenii, cu un număr tot mai mare de participanți. Scara coope-rării dintre China și statele ECE în domeniile economiei și comerțului, investițiilor, educației, culturii și think tank-urilor a crescut conside-rabil. În septembrie 2013, președin-tele Xi Jinping a propus inițiativa „Belt and Road”, care a inclus 16 țări din Europa Centrală și de Est în lista țărilor de-a lungul „Belt and Road”. Au fost lansate proiecte precum li-nia de cale ferată Ungaria-Serbia și Ruta rapidă terestră și maritimă China-Europa, iar trenurile de mar-fă China-Europa au fost puse în ope-rare rând pe rând. În plus, vizitele frecvente la nivel înalt au stimulat, de asemenea, entuziasmul pentru cooperarea dintre China și statele ECE. Sub îndrumarea politică a lide-rilor ambelor părți, China și statele

ECE au ajuns la un consens impor-tant în multe domenii, cooperarea dintre cele două părți a produs în mod continuu rezultate de înaltă ca-litate și a adus contribuții importan-te la promovarea relațiilor China-UE și la construirea „Belt and Road”.

Cu toate acestea, în același timp au apărut treptat probleme precum rezultate ale cooperării inegale dintre țări, progresul lent în unele proiecte emblematice și extinderea continuă a deficitelor comerciale în unele țări cu China.

Cooperarea China-ECE intră în perioada dificultăților

Din 2017, cooperarea China-ECE a înregistrat totuși progrese. Coopera-rea pragmatică dintre cele două păr-ți în domeniile economiei, comerțu-lui și investițiilor a obținut rezultate fructuoase. Companiile chineze au continuat să își mărească investițiile

în Balcanii de Vest, în special în pro-iectele de cooperare în investiții în Serbia. Există, de asemenea, puncte pozitive în cooperare pentru proiec-te majore: proiectul podului Peljesac din Croația întreprins de o compa-nie chineză a devenit prima licitație câștigată de firma din China într-un stat din Europa Centrală și de Est care a primit și sprijinul financiar din partea UE. Companiile chineze continuă să investească în proiectul Portului Pireu din Grecia și obțin rezultate pozitive; proiectul feroviar Ungaria-Serbia, deși a întâmpinat di-ficultăți, continuă în mod ordonat. De asemenea, schimburile și coope-rarea interumană și culturală între China și statele ECE au menținut un nivel ridicat. Statele din Europa Cen-trală și de Est au găzduit, succesiv, Reuniunea de la Budapesta a șefilor de guvern China-ECE în 2017, Reu-niunea de la Sofia în 2018 și Reuniu-nea de la Dubrovnik în 2019 și, mai mult, Grecia s-a alăturat cooperării China-ECE ca membru cu drepturi depline în 2019, care a actualizat formatul de cooperare „16 + 1” la „17

+ 1”. În plus, China și Bulgaria și-au avansat relațiile bilaterale într-un parteneriat strategic în 2019, iar re-țeaua de parteneriate China-ECE a devenit mai puternică.

Dar, în același timp, mediul in-tern și extern al cooperării Chinei cu statele ECE a cunoscut schimbări profunde. Incertitudinile în coope-rare au crescut, iar factorii externi și problemele interne au fost suprapu-se, ducând la dificultăți crescute în cooperare și generând astfel intra-rea într-o perioadă a dificultăților.

Perspective și contramăsuri pentru cooperarea dintre China și CEEC

Perspectivele de cooperare dintre China și statele din Europa Centrală și de Est sunt, fără îndoială, strălu-citoare. Cele două părți ar trebui să valorifice în continuare potențialul de dezvoltare al cooperării dintre China și CEEC și să rezolve proble-mele existente în cadrul cooperării. În primul rând, China și statele ECE ar trebui să mențină o bună coope-rare economică, comercială și de investiții, să valorifice potențialul cooperării în producția de mașini inteligente, digitalizarea de înaltă precizie, precum și în alte industrii, să valorifice pe deplin potențialul complementarității reciproce în cu-noștințe, resurse și piețe. Cele două părți ar trebui să consolideze coope-rarea în schimburile interumane și culturale, să promoveze mai multe rezultate de cooperare în animație, jocuri, filme, producții de emisiuni la diferite posturi de televiziune, tu-rism și educație, depunând eforturi pentru a obține rezultate câștigă-toare și pentru industria culturală și pentru beneficiul social. În al doi-lea rând, China și statele ECE trebu-ie să rezolve problemele din cadrul cooperării în timp util și în mod adecvat. În special, aceasta implică aspecte precum deficitul comercial, proiecte de investiții dezechilibrate și dificultăți în accesul pe piața chi-neză pentru produsele agricole. În același timp, cele două părți trebuie să acorde mai multe eforturi pen-tru a consolida încrederea recipro-că politică, a aprofunda colaborarea economică și comercială și a ridica nivelul schimburilor interumane și culturale, punând astfel coopera-rea China-ECE pe calea dezvoltării de înaltă calitate. În al treilea rând, trebuie să valorifice în continuare potențialul cooperării în jurul ini-țiativei „Belt and Road” și al altor inițiative importante, să înființeze conectivitatea multidimensională și să ridice nivelul cooperării prag-matice. În acest proces, statele ECE pot valorifica pe deplin avantajele geografice și logistice pentru apro-fundarea și concretizarea cooperării China-UE privind conectivitatea.

Cursul de dezvoltare și perspectivele cooperării China - Statele Europei Centrale și de Est

4 Curierul Național | Joi, 17 decembrie 2020

Formatul de cooperare China - Sta-tele Europei Centrale și de Est (Chi-na-ECE) a început în perioada de rece-siune a economiei mondiale, fiind o alegere istorică pentru China și state-le ECE pentru a găsi o cale de ieșire. Aceasta a stabilit o platformă pentru aprofundarea prieteniei tradiționale dintre China și statele ECE și consoli-darea cooperării reciproc avantajoase. În același timp, acest mecanism de co-operare este o componentă importantă și un supliment util la relațiile dintre China și UE.

În aprilie 2012, a avut loc prima re-uniune a șefilor de guvern China-ECE la Varșovia, Polonia. De atunci, liderii Chinei și statele ECE s-au întâlnit în mod regulat pentru a face bilanțul re-zultatelor cooperării și a planifica di-recția cooperării.

În ultimii 8 ani, acest mecanism de cooperare a aderat întotdeauna la principiile deschiderii, eficacității și incluziunii, ceea ce a oferit mai multe opțiuni de cooperare cu rezultate re-marcabile pentru statele ECE. În 2019, volumul comerțului dintre China și statele ECE a atins 95.452 miliarde USD, un nivel record; volumul comer-țului cu 16 țări din Europa Centrală și de Est (fără Grecia) a fost de 86.99 miliarde USD, cu o creștere de 67,1% față de 2012. În ciuda unei scăderi ac-centuate a investițiilor internaționale directe, investițiile chineze în statele ECE au continuat să crească, investiții-le în proiecte majore în domeniul ener-giei, mineralelor, fabricării aparatelor de uz casnic și alte domenii au crescut și s-au făcut noi pași în cooperarea pe piețele terțe. Conectivitatea infrastruc-turii dintre cele două părți a continu-at să avanseze. Cooperarea în proiecte precum calea ferată Ungaria-Serbia, autostrada Serbia E763, autostrada MS

și KO din Macedonia de Nord, autostra-da Nord-Sud din Muntenegru și alte proiecte progresează fără probleme, iar cooperarea în domenii noi, cum ar fi informații și comunicații, și ora-șele inteligente, s-a dezvoltat rapid. În 2019, au circulat în total 8.225 de curse feroviare de transport prin trenul de marfă China-Europa, ceea ce înseam-nă o creștere de 29% în comparație cu anul precedent; s-au înregistrat pro-grese constante în construirea Rutei rapide terestre și maritime China-Eu-ropa, iar statele ECE continuă să-și îmbunătățească statutul de hub-uri în conectivitatea Asia-Europa. Coope-rarea locală devine din ce în ce mai profundă. Zona demonstrativă pentru cooperare economică și comerț cu sta-tele ECE din Ningbo, Pavilionul statelor ECE din China (Liaoning), Centrul de excelență Blockchain China-ECE din Beijing, Parcul internațional de coo-perare industrială China-ECE Yuyao din Ningbo, Zhejiang au fost lansate succesiv. Schimburile interumane au devenit mai strânse. În 2018, peste 1,4 milioane de cetățeni chinezi au vizitat statele ECE, iar 350.000 de turiști din statele ECE au vizitat China. În 2019, turismul bidirecțional s-a dezvoltat în continuare. În prima jumătate a anu-lui, numărul turiștilor chinezi care au călătorit în străinătate în Croația, Leto-nia a crescut cu peste 500%. Cele două părți au realizat, de asemenea, o serie de cooperări în domenii culturale și creative, cum ar fi arta spectacolului, animația și filmul și au oferit sprijin și asistență reciprocă în lupta împotriva COVID-19. Aceste realizări sunt rezul-tatul sprijinului puternic al guvernelor acestor țări și nu pot fi obținute fără efortul oamenilor prietenoși din toate categoriile sociale ale țărilor partici-pante.

Realizările cooperării China - Statele Europei Centrale și de Est

13,25 14,59 16,52 14,07 14,9118,49 23,04

24,93

38,8140,52

43,7142,16

43,74

49,49

59,19

70,52

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Comerţul R.P.Chineze cu ţările din Europa Centrală şi de Est 2012-2019 （（miliarde USD））

Export Import

4,43

6,07

126,74

8,63

202,45

3,5

5,98

507,41

0,54

6,97

0,32

0,26

208,11

161,09

6,47

86,01

5

6,42

4,34

171,09

69,08

279,23

56,84

242,47

320,69

11,7

12,89

62,86

3,63

523,73

304,62

271,41

99,29

40,09

0 100 200 300 400 500 600

Albania

Bosnia-Herţegovina

Bulgaria

Croația

Cehia

Estonia

Grecia

Ungaria

Letonia

Lituania

Muntenegru

Macedonia de Nord

Polonia

Romania

Serbia

Slovacia

Slovenia

Stocurile de investiții directe ale Chinei în țările ECE (mln USD)

2012 2018

295%

300%

321%

459%

497%

523%

540%

0% 100% 200% 300% 400% 500% 600%

Serbia

Albania

Estonia

Bulgaria

Slovenia

Lituania

Croația

Ritmul de crestere a numarului de turisti din China in primele 6 luni din 2019 față de

perioada similară a anului precedent

5Curierul Național | Joi, 17 decembrie 2020

Schimburi la nivel înalt

În 2012, Prima reuniune a șefilor de gu-vern China-ECE, Varșovia

În cadrul celei de-a doua reuniuni a șefi-lor de guvern China-ECE din 2013, Premierul Consiliului de Stat al Chinei, Li Keqiang și omologul său român Victor Ponta au susți-nut o conferință de presă comună la Bucu-rești

La data de 26 noiembrie 2013, a avut loc cea de-a doua reuniune a șefilor de guvern China-ECE la București, România, unde Pre-mierul Li Keqiang și șefii de guvern ai celor 16 state ECE au declarat în comun „Ghidul de la București privind cooperare China-ECE”, stabilind astfel că reuniunea a șefilor de gu-vern China-ECE să aibă loc anual.

În cadrul celei de-a 3-a reuniuni a șefilor de guvern China-ECE din 2014, Premierul Li Keqiang și Prim-ministrul Victor Ponta au avut o întâlnire bilaterală, la Belgrad

În 2015, Președintele R.P. Chineze Xi Jin-ping s-a întâlnit în Sala Mare a Poporului din Beijing cu liderii celor 16 țări ECE care au venit în China pentru a participa la cea de-a 4-a reuniune a șefilor de guvern China-ECE

În cadrul celei de-a 5-a reuniuni a șefilor de guvern China-ECE din 2016, Premierul Li Keqiang și Prim-ministrul Dacian Cioloș au avut o întâlnire bilaterală, la Riga

În 2017, cea de-a 6-a reuniune a șefilor de guvern China-ECE, Budapesta

În cadrul celei de-a 7-a reuniuni a șefilor de guvern China-ECE din 2018, Premierul Li Keqiang și Prim-ministrul Viorica Dăncilă au avut o întâlnire bilaterală, la Sofia

În cadrul celei de-a 8-a reuniuni a șefilor de guvern China-ECE din 2019, Premierul Li Keqiang și Prim-ministrul Viorica Dăncilă au avut o întâlnire bilaterală, la Dubrovnik

Mecanismul de cooperare China-ECE

(1) Interconectare: Reuniunea miniștrilor transporturilor China-ECE, Asociația pentru Cooperare în Domeniul Infrastructurilor de Transport, Asociația de Cooperare Logistică, Secretariatul de cooperare de trasport și afa-ceri maritime și Forumul de cooperare vamală

Prima reuniune a miniștrilor de transport China-ECE, 2016, Riga

În 2016, China și Polonia au semnat un MoU pentru înființarea unui secretariat de cooperare de transport maritimă, Beijing

(2) Comerț, investiții, finanțe: Forumul eco-nomic și comercial, Conferința ministerială pentru promovarea economică și comercială, Mecanismul de contact al agențiilor de pro-movare a investițiilor, Consiliul de Afaceri, Asociația întreprinderilor mici și mijlocii, Fo-rum de cooperare IMM-uri (Cangzhou), Expo internațional de bunuri de consum, Asociația Interbancară China-ECE

În 2019, premierul Li Keqiang a participat la ceremonia de deschidere a celui de-al 9-lea Forum Economic și Comercial China-ECE cu liderii din 16 țări din Europa Centrală și de Est la Dubrovnik și a ținut un discurs.

Mecanismul bogat și variat de cooperare în formatul China-ECEDe la lansarea formatului de cooperare China - Statele Europei Centrale și de Est (China-ECE sau „17+1”), domeniile acoperite au devenit din ce în ce mai ample, conținutul cooperării a continuat să se extindă și conținutul activității s-a îmbogățit continuu, arătând o tendință bună de dezvoltare cu numeroase momente minunate. Sperăm ca, prin intermediul acestui articol, cititorii să își facă o impresie clară și intuitivă a mecanismului relevant al formatului 17+1.

Organizare

E.S. Dl. Qin GangSecretar general al Secretariatului formatului de coope-

rare China-ECEÎn septembrie 2012, Guvernul chinez a înființat

Secretariatul formatului de cooperare China-ECE în cadrul Ministerului Afacerilor Externe care funcțio-nează ca un organ de coordonare pentru promovarea cooperării. Unitățile membre chineze ale secretaria-tului includ mai mult de 20 de ministere centrale și instituții conexe. Țările din Europa Centrală și de Est numesc coordonatori naționali care să se coordoneze cu secretariatul chinez. În aprilie 2015, a fost desem-nat „Reprezentantul special pentru cooperarea Chi-na-ECE din cadrul Ministerului Afacerilor Externe”.

Mecanismele de cooperare în cadrul Formatului „17 + 1” coordonate de statele ECE

Centrul de Cooperare în Știință Veterinară China-ECEBosnia și Herțegovina

Asociația China-ECE pentru Promovarea Cooperării Agricole, Centrul de Parteneriat Global China-ECE

Bulgaria

Asociația China-ECE a întreprinderilor mici și mijlocii CroaţiaAsociaţia Guvernatorilor de Provincii și Regiuni China-ECE Republica CehăAgenții de promovare a turismului și Asociația Întreprinderilor din Turism China-ECE, Asociația Interbancară China-ECE

Ungaria

Asociația de Cooperare Logistică China-ECE LetoniaCentrul de Coordonare Financiară și Tehnologică China-ECE LituaniaMecanism de coordonare a cooperării în domeniul de protecția mediului China-ECE MuntenegruCentrul de Coordonare a Cooperării Culturale China-ECE Macedonia de NordSecretariatul de afaceri maritime și transport prin căile navigabile interioare China-ECE, Consiliul de afaceri China-ECE, Mecanismul de contact al agențiilor de promovare a investițiilor China-ECE

Polonia

Centrul pentru Dialog și Cooperare în Domeniul Energiei China-ECE RomâniaAsociația China-ECE pentru Cooperare în Domeniul Infrastructurilor de Transport SerbiaCentrul Virtual de Transfer de Tehnologie China-ECE SlovaciaMecanismul de coordonare a cooperării de silvicultură China-ECE SloveniaAsociației Colegiilor și Universităților China-ECE ECE prin rotație

Notă: Pe lângă mecanismele de mai sus, există și alte mecanisme de cooperare în curs de pregătire.

6 Curierul Național | Joi, 17 decembrie 2020

Cea de-a treia Conferință ministerială China-ECE privind promovarea cooperării economice și comerciale, 2018, Ningbo

Primul Forum de cooperare China-ECE în domeniul IMM-urilor, 2018, Cangzhou

Prima Expoziție și Târgul Internațio-nal de bunuri de consum China-ECE, 2019, Ningbo

(3)Cultură, educație și sănătate: Forumul miniștrilor de cooperare culturală, Foru-mul patrimoniului cultural, Centrul de Coordonare a Cooperării Culturale, Dialo-gul privind politica educațională, Asociația Colegiilor și Universităților, Forumul mi-niștrilor sănătății, Asociația de Promovare a Cooperării în Domeniul Sănătății

Al doilea Forum ministerial China-ECE privind cooperarea culturală, 2015, Sofia

Al doilea Forum China-ECE privind pa-trimoniul cultural, 2019, Luoyang

A 7-a reuniune a Dialogului China-ECE privind politica educațională, 2019, Timi-șoara

A 6-a reuniune a Asociației Colegiilor și Universităților China-ECE, 2019, Timișoara

În 2017, Liu Yandong, vicepremier al Consiliului de Stat, a participat la ceremo-nia de deschidere a celui de-al treilea Forum China-ECE al miniștrilor sănătății de la Bu-dapesta și a ținut un discurs

(4) Turism, protecția mediului, agricultură și silvicultură: Reuniune miniștrilor agricultu-rii, Asociația pentru promovarea cooperă-rii agricole, Centrul de Cooperare în Știință Veterinară, Reuniune la nivel înalt privind cooperarea de silvicultură, Mecanismul de coordonare a cooperării de silvicultură, Re-uniune ministerială privind cooperarea în domeniul mediului, Mecanism de coordo-nare a cooperării în domeniul de protecția mediului, Conferință la nivel înalt privind cooperarea în domeniul turismului, agen-ții de promovare a turismului și Asociația a Întreprinderilor din Turism, Dialogul privind cooperarea vamală de inspecție și carantină.

Cea de-a patra reuniune a miniștrilor agriculturii China-ECE și Forumul de coo-perare economică și comercială, 2019, Han-gzhou

Prima întâlnire la nivel înalt în cadrul mecanismului de coordonare a cooperării de silvicultură China-ECE, 2016, Brdo

Prima conferință ministerială Chi-na-ECE privind protecția mediului, 2018, Podgoriţa

Cea de-a patra Conferință la nivel înalt China-ECE privind cooperarea în domeniul turismului, 2018, Dubrovnik

Cea de-a patra reuniune a Dialogului China-ECE privind cooperarea vamală de inspecție și carantină, 2019, Ningbo

(5) Inovație, tehnologie, energie: Conferința de cooperare pentru inovare, Centrul Virtu-al de Transfer de Tehnologie, Centrul pen-tru Dialog și Cooperare în Domeniul Ener-giei

Cea de-a 4-a Conferință de cooperare pentru inovare China-ECE, 2019, Belgrad

Prima Conferință de tehnologiei privind cooperarea energetică între China și ECE, 2018, Beijing

(6) Think Tank, presă, publicare: Centrul de Parteneriat Global, Simpozion la ni-vel înalt al think-tank-urilor, Rețeaua de schimb și cooperare a think-tank-urilor, Dialogul de purtători de cuvânt, Asociația Editurilor

Premierul Li Keqiang împreună cu Prim-ministrul bulgar Boiko Borisov și premierul croat Andrej Plenkovic, au in-augurat Centrul de Parteneriat Global Chi-na-ECE, după întâlnirea șefilor de guvern China-ECE, 2019, Dubrovnik.

Al 2-lea Simpozion la nivel înalt al thin-k-tank-urilor China-ECE, 2014, Bled

A 3-a reuniune a Dialogului de purtători de cuvânt China-ECE, 2019, Guiyang

Ceremonia de lansare a Asociației editu-rilor China-ECE, 2018, Beijing

(7) De cooperări subnaționale și de tineret: Reuniunea liderilor locali, Asociaţia Gu-vernatorilor de Provincii și Regiuni, Foru-mul primarilor din capitalele China-ECE, Forumul primarilor, Tabăra de instruire și schimb de tineret „Podul Viitorului”

În 2016, cea de-a treia reuniune a lideri-lor locali China-ECE a avut loc la Tangshan, Hebei. Vicepremierul Ma Kai a participat la ceremonia de deschidere și a ținut un dis-curs

Cea de-a cincea reuniune a grupului de lucru al Asociaţiei Guvernatorilor de Pro-vincii și Regiuni China-ECE, 2019, Dalian

Cel de-al patrulea Forum al primarilor din capitalele China-ECE, 2019, Tirana

Forumul primarilor China-ECE, 2019, Ningbo

A treia ediție a taberei de instruire și schimb de tineret „Podul Viitorului”, 2019, Ningbo

7Curierul Național | Joi, 17 decembrie 2020

Proiectele majore de infrastructură în cadrul mecanismului de cooperare China-ECEFormatul de cooperare dintre China și statele din Europa Centrală și de Est (China-ECE, „17 + 1”) constituie o platformă de cooperare trans-regională bazată pe voințele comune ale Chinei și statelor ECE. În cei opt ani de la înființare, a fost pus în aplicare un cadru multidimensional cuprinzător pe mai multe niveluri cu o gamă variată, au fost stabilite mecanisme de cooperare în aproape 20 de domenii de activitate și s-au obținut realizări timpurii și rezultate importante în fiecare domeniu. Accelerarea conectivității infrastructurii este o prioritate pe agenda de dezvoltare a multor țări din Europa Centrală și de Est și este, de asemenea, o modalitate importantă de cooperare a formatului „17 + 1” pentru a obține beneficii reciproce și rezultate cu câștiguri mutuale. În ultimii ani, proiectele vedete precum calea ferată Ungaria-Serbia, Portul Pireu din Grecia, autostrada Nord-Sud din Muntenegru și Podul Pelješac din Croația au progresat în bune condiții, iar statele ECE și-au îmbunătățit în continuare statutul de noduri în conexiunea Asia-Europa.

Calea ferată Ungaria-Serbia

Calea ferată Ungaria-Serbia leagă Budapesta, capitala Un-gariei, de Belgrad, capitala Serbiei. Aceasta a fost construită în 1882, până în prezent încă este cale de o singură linie. Proiectul de modernizare a acestei linii este unul dintre proiectele em-blematice ale cooperării China-ECE, cu o lungime totală de 350 de kilometri, aceasta se desfășoară pe 166 de kilometri în Un-garia și 184 de kilometri în Serbia. În iunie 2018, a început con-strucția tronsonului de pe partea sârbă. De la începutul acestui an, partea maghiară a făcut, de asemenea, progrese importante și proiectul va intra în curând în faza de implementare.

Semnificația căii ferate Ungaria-Serbia nu este doar modern-izarea unei căi ferate finalizate în comun de cele trei țări, ci și construirea unui coridor comercial internațional important între China și Europa și promovarea dezvoltării comune ale statelor de-a lungul căii ferate. După finalizarea renovării, aceas-ta va fi conectată cu Portul Pireu din Grecia prin Macedonia, creând o linie expres terestră-maritimă China-Europa. Mărfurile exportate din China în Europa pot fi transportate direct în ini-ma Europei din calea ferată de transbordare a portului Pireu, iar mărfurile exportate în China din țările de-a lungul căii ferate, de asemenea, pot fi transportate mai ușor. Nu numai partici-panții direcți precum Ungaria și Serbia pot beneficia de aceste proiecte, ci și statele ECE și din întreaga Europă pot împărtăși beneficiile acestui coridor economic care leagă China și Europa.

Portul Pireu, Grecia

Portul Pireu este cel mai mare port din Gre-cia, situat la aproximativ 10 kilometri sud-vest de Atena. În 2016, Grupul COSCO SHIPPING a câștigat cu succes licitația pentru proiectul de privatizare al Autorității Portuare din Portul Pireu și a devenit oficial acționarul de control al Autorității Portuare și a preluat operațiunea și gestionarea, răspunzând activ la situațiile ne-favorabile, stabilizând operațiunile, extinzând piața, îmbunătățind serviciile și reducând costu-rile. După mulți ani de muncă grea, portul și-a transformat pierderile într-un câștig, iar capaci-tatea de transport a containerelor a crescut mult, avansând în clasamentul mondial de la locul 93 în 2010 la 32 în 2018. Astăzi, a creat în mod di-rect și indirect locuri de muncă pentru mai mult de 10.000 de localnici și a devenit cel mai mare port din Marea Mediterană, al patrulea port din Europa și unul dintre terminalele de containere cu cea mai rapidă creștere din lume. În primul trimestru al anului 2020, în ciuda adversității, portul a înregistrat o creștere de 3,9% în canti-tatea de containere, în comparație cu perioada similară a anului precedent.

8 Curierul Național | Joi, 17 decembrie 2020

Autostrada Nord-Sud din Muntenegru

Autostrada Nord-Sud din Muntenegru este prima autostradă a țării, cu o lungime totală de aproximativ 180 de kilometri. Conform planului Guvernului Munte-negrului, secțiunea Smokovac-Matesevo, de 41 km, va

avea prioritate pentru construcții, care vor fi între-prinse de China Road & Bridge Corporation și China Communications Construction Company. După final-izarea autostrăzii, aceasta va fi integrată în rețeaua in-ternațională de transport rutier, conectând mai multe țări din Europa Centrală, ceea ce are o mare impor-tanță pentru interconectarea regională de transport.

Podul Moracica este cea mai mare și mai dificilă structură din secțiunea Smokovac-Matesevo. Podul are 960 metri lungime, 23,4 metri lățime, lungimea span-ului ajunge până la 190 metri și o înălțime maximă a digului de 161 metri. În octombrie 2019, finalizarea podului marchează faptul că construcția structurii principale a acestei secțiuni a intrat în etapa finală.

Podul Pelješac, Croația

Conducând mașina pe coasta de la Zagreb, capitala Croației, la Dubrovnik, trebuie să traversați țările ve-cine prin coridorul Neum, care are o lungime de aprox-imativ 20 km. Construcția unui pod maritim care leagă vârful sudic al Croației de partea de nord a Peninsulei

Pelješac a fost o dorință a croaților de mulți ani. Con-form planului Guvernului Croației, podul Pelješac și proiectul său de linie de legătură constă din două părți: podul de trecere a mării și linia de legătură a podului. Astfel, podul are o lungime de 2,4 kilometri, lățimea punții podului este de 22,5 metri, iar înălțimea naviga-bilă este de 55 de metri; linia de legătură are o lungime de 1,5 kilometri, iar lățimea drumului este de 12 me-

tri. În ianuarie 2018, consorțiul China Road & Bridge Corporation a fost selectat ca constructor de poduri, iar proiectul a început în același an. Începând cu iulie 2020, un total de 76% din pilonii podurilor au fost finalizați, un total de 91,7% din structura de susținere a fost final-izată și un total de 99,4% din fundațiile pilonilor au fost finalizate.