CONSILIUL CONCURENŢEI€¦ · Interpretarea rezultatelor obținute în urma prelucrării...

CONSILIUL CONCURENŢEI

Actualizare definire piață relevantă în sectorul de retail

alimentar

Direcţia Bunuri de Consum

Direcţia Cercetare

OCTOMBRIE 2017

Actualizare definire piață relevantă geografică în sectorul de retail alimentar (raza izocroni)

2 Octombrie 2017

Cuprins

Actualizare definire piață relevantă în sectorul de retail alimentar ........................................................ 1

Cuprins ..................................................................................................................................................... 2

1.Actualizare definire piață relevantă geografică în sectorul de retail alimentar (raza izocroni)

................................................................................................................................................................. 8

1. A. DEFINIREA PIEŢEI RELEVANTE PÂNĂ LA MOMENTUL SONDAJULUI.............................................. 8

Grafic 1. ............................................................................................................................................. 14

Grafic 2. ............................................................................................................................................. 14

Tabel 1. .............................................................................................................................................. 14

1.B. DEFINIREA PIEŢEI GEOGRAFICE A COMERCIALIZĂRII CU AMĂNUNTUL DE PRODUSE

PREDOMINANT ALIMENTARE LA NIVEL EUROPEAN ............................................................................ 15

1.C. SONDAJUL PRIVIND COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ŞI FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ

DECIZIA DE CUMPĂRARE A BUNURILOR DE LARG CONSUM ............................................................... 17

2. Interpretarea rezultatelor obținute în urma prelucrării chestionarului pentru retail alimentar,

chestionar distribuit atât în București, cât și la nivel național ............................................................... 19

2.1. Informații privind toți respondenții ................................................................................................ 19

2.1.A. Informații legate de modalitatea de transport .......................................................................... 19

Grafic 3.a (Q15_1) Care este mijlocul de transport utilizat pentru a merge la magazinul cel mai des

frecventat (% din total respondenți) - Bucureşti .............................................................................. 19

Grafic 3.b (Q15_1) Care este mijlocul de transport utilizat pentru a merge la magazinul cel mai des

frecventat (% din total respondenți) - Naţional ................................................................................ 20

2.1.B. Informații legate de izodistanțe ................................................................................................. 21

Grafic 4.a (Q17) Care este distanța aproximativă față de casă (km) la care se află magazinul

frecventat cel mai des pentru achizițiile de consum curent –Bucureşti ........................................... 21

Grafic 4.b. (Q17) Care este distanța aproximativă față de casă (km) la care se află magazinul

frecventat cel mai des pentru achizițiile de consum curent - Naţional ............................................ 22

Grafic 5.a Care este mijlocul de transport utilizat de persoanele care merg cel mult 3 km până la

magazinul frecventat cel mai des - Bucureşti ................................................................................... 22

Grafic 5.b. Care este mijlocul de transport utilizat de persoanele care merg cel mult 3 km până la

magazinul frecventat cel mai des – Naţional .................................................................................... 23

2.1.C. Informații legate de izocroni ...................................................................................................... 23

Grafic 6.a (Q18) Timpul necesar deplasării la magazinul frecventat, indiferent de mijlocul de

transport preferat -Bucureşti ............................................................................................................ 23

Grafic 6.b (Q18) Timpul necesar deplasării la magazinul frecventat, indiferent de mijlocul de

transport preferat - Naţional ............................................................................................................ 24


3 Octombrie 2017

2.1.D. Informații legate de frecvența cumpărăturilor ......................................................................... 24

Grafic 7.a Distribuția cheltuielilor pentru produsele de consum curent achiziționate de la

supermarket, în funcție de frecvența cumpărăturilor – Bucureşti ................................................... 24

Grafic 7.b Distribuția cheltuielilor pentru produsele de consum curent achiziționate de la

supermarket, în funcție de frecvența cumpărăturilor – Naţional..................................................... 25

2.1.E. Informații legate de cheltuielile săptămânale ........................................................................... 26

Grafic 8.a (Q4) Distribuția cheltuielilor săptămânale pentru produsele de consum curent,

indiferent de tipul de magazin (%) - Bucureşti ................................................................................. 26

Grafic 8.b (Q4) Distribuția cheltuielilor săptămânale pentru produsele de consum curent,

indiferent de tipul de magazin (%) - Naţional ................................................................................... 27

Grafic 9.a (Q5) Distribuția cheltuielilor săptămânale pentru produsele de consum curent, în

magazinele de tip supermarket (%) -Bucureşti ................................................................................. 27

Grafic 9.b (Q5) Distribuția cheltuielilor săptămânale pentru produsele de consum curent în

magazinele de tip supermarket (%) – Naţional ................................................................................. 28

2.1.F. Informații despre magazinele de cartier versus supermarketuri............................................... 29

Grafic 10.a Distribuția respondenților în funcție de modul în care se realizează

cumpărăturile (număr persoane, %) - Bucureşti ............................................................................... 29

Grafic 10.b Distribuția respondenților, în funcție de modul în care se realizează

cumpărăturile (număr persoane, %) – Naţional ............................................................................... 30

Grafic 11.a (Q8) Care este tipul de magazin de la care respondenţii își fac cumpărăturile în mod

frecvent (% din total respondenți) – Bucureşti ................................................................................. 31

Grafic 11.b (Q8) Care este tipul de magazin de la care respondenţii își fac cumpărăturile în mod

frecvent (% din total respondenți) – Naţional .................................................................................. 31

Grafic 12.a (Q9) Care este tipul de magazin de la care respondenţii își fac cumpărăturile în

mod ocazional (% din total respondenți) -Bucureşti ........................................................................ 33

Grafic 12.b (Q9) Care este tipul de magazin de la care respondenţii își fac cumpărăturile în

mod ocazional (% din total respondenți) –Naţional ........................................................................ 33

2.1.G. Informații referitoare la promoții .............................................................................................. 37

Graficul 13.a Distribuția persoanelor care se uită în mod frecvent după promoțiile din

supermarketuri, în funcție de categoria de venituri nete pe gospodărie (% din totalul celor care se

uită după oferte promoționale) Bucuresti ........................................................................................ 37

Graficul 13.b Distribuția persoanelor care se uită în mod frecvent după promoțiile din

supermarketuri, în funcție de categoria de venituri nete pe gospodărie (% din totalul celor care se

uită după oferte promoționale) - Naţional ....................................................................................... 37

Graficul 14.a. Distribuția persoanelor care urmăresc promoţia de tipul reducere de preț din

supermarketuri, în funcție de categoria de venituri pe gospodărie - Bucureşti ............................... 38

Graficul 14.b Distribuția persoanelor care urmăresc promoţia de tipul reducerea de preț din

supermarketuri, în funcție de categoria de venituri pe gospodărie – Naţional ............................... 38

2.2. Informații legate de respondenții care folosesc mașina pentru a face cumpărăturile................... 39


4 Octombrie 2017

2.2.A. Informații legate de izodistanțe ................................................................................................ 39

Grafic 15.a. Distanţa parcursă de respondenţii care se deplasează cu maşina de acasă până la cel

mai frecventat magazin (% din totalul celor care se deplasează cu mașina) – Bucureşti................. 39

Grafic 15.b. Distanţa parcursă de respondenţii care se deplasează cu maşina de acasă până la cel

mai frecventat magazin (% din totalul celor care se deplasează cu mașina) – Naţional .................. 39

2.2.B. Informații legate de izocroni ...................................................................................................... 40

Grafic 16.a. Timpul alocat de respondenţii care se deplasează cu maşina, de acasă până la cel mai

frecventat magazin (% din cei care merg cu mașina) - Bucureşti ..................................................... 40

Harta nr.1 – Poziţionarea magazinelor de tip hipermarket în Bucureşti la 10 minute de mers cu

maşina ............................................................................................................................................... 41

Grafic 17.b Timpul alocat de respondenţii care se deplasează cu maşina, de acasă până la cel mai

frecventat magazin (% din cei care merg cu mașina) -Naţional........................................................ 42

Grafic 18. a. (Q18, Q17) Distanţa parcursă cu mașina în maxim 10 minute, de acasă la magazinul

frecventat cel mai des (număr respondenți, %) Bucureşti ............................................................... 43

Grafic 18. b (Q18, Q17) Distanţa parcursă cu mașina în maxim 10 minute, de acasă la magazinul

frecventat cel mai des (%) Naţional .................................................................................................. 43

2.2.B. Informații referitoare la suprafața totală a magazinului (Q20) ................................................. 44

Grafic 19.a. Cât timp alocă persoanele care merg cu mașina până la cel mai frecventat magazin, în

funcție de suprafaţa magazinului – Bucureşti .................................................................................. 44

Grafic 19.b. Cât timp ar fi dispuşi să aloce respondenţii care merg cu mașina până la cel mai

frecventat magazin, în funcție de suprafaţa magazinului - Naţional ................................................ 45

Harta nr.2 – Poziţionarea magazinelor de sub 400 mp în piaţa Bucureşti Obor, la 5 minute de mers

cu maşina .......................................................................................................................................... 46

2.2.C. Concurenta potenţială – pe ce distanţă s-ar deplasa consumatorii pentru un supermarket nou -

deschis? ................................................................................................................................................ 47

Grafic 20.a. Timpul maxim pe care l-ar aloca cei care folosesc mașina pentru a ajunge la un

supermarket nou deschis - Bucureşti................................................................................................ 47

Grafic 20.b. Timpul maxim pe care l-ar aloca cei care folosesc mașina pentru a ajunge la un

supermarket nou deschis - Naţional ................................................................................................. 47

Grafic 21.a. Distanţa la care s-ar afla un supermarket preferat de cei care merg cu mașina, dar

nefrecventat pentru că este situat prea departe de casă (% din total respondenți) Bucureşti ....... 48

Grafic 21.b. Distanţa la care s-ar afla un supermarket preferat de cei care merg cu mașina, dar

nefrecventat pentru că este situat prea departe de casă (% din total respondenți) -Naţional ....... 49

2.2.D. Informații legate de valoarea cheltuielilor săptămânale în supermarket ................................. 50

Grafic 22.a Structura cheltuielilor săptămânale pentru consum curent (stânga) versus structura

cheltuielilor săptămânale pentru consum curent din supermarketuri (dreapta) la nivelul

respondenților care se deplasează cu mașina (număr respondenți, %) - Bucureşti ......................... 50


5 Octombrie 2017

Grafic 22.b Structura cheltuielilor săptămânale pentru consum curent (stânga) versus structura

cheltuielilor săptămânale pentru consum curent din supermarketuri (dreapta) la nivelul

respondenților care se deplasează cu mașina (număr respondenți, %) – Naţional ......................... 51

Grafic 23.a. Sumele cheltuite săptămânal versus cele cheltuite în supermarket de persoanele care

ajung cu mașina până la cel mai frecventat magazin în maxim 10 minute – Bucureşti ................... 51

Grafic 23. b. Sumele cheltuite săptămânal versus cele cheltuite în supermarket de persoanele care

ajung cu mașina până la cel mai frecventat magazin în maxim 10 minute - Naţional ..................... 52

Tabel 2.a (Q18) Distribuția persoanelor care merg cu mașina până la cel mai frecventat magazin, în

funcție de timpul necesar și de sume cheltuite în supermarket- Bucuresti ..................................... 52

Tabel 2.b (Q18) Distribuția persoanelor care merg cu mașina până la cel mai frecventat magazin, în

funcție de timpul necesar și de sume cheltuite în supermarket- National....................................... 53

2.2.E. Informații legate de venitul respondenților ............................................................................... 54

Grafic 24.a. Veniturile respondenţilor care merg cu mașina până la magazinul frecventat (%) -

Bucureşti ........................................................................................................................................... 54

Grafic 24.b Veniturile respondenţilor care se deplasează la magazinul cel mai frecventat, în funcţie

de mijlocul de transport folosit (%) - Naţional .................................................................................. 54

2.2.F. Informații legate de frecvența cumpărăturilor .......................................................................... 55

Grafic 25.a. Cât de des merg la cumpărături persoanele care se deplasează cu mașina până la

magazinul cel mai frecventat - Bucureşti .......................................................................................... 55

Grafic 25. b. Cât de des merg la cumpărături persoanele care se deplasează cu mașina până la

magazinul cel mai frecventat - Naţional ........................................................................................... 56

2.3. Informații legate de respondenții care merg pe jos pentru a face cumpărăturile ......................... 56


Grafic 26. a. Distanţa parcursă de persoanele care merg pe jos, de acasă până la magazinul

frecventat cel mai des - Bucureşti ..................................................................................................... 57

Grafic 26. b. Distanţa parcursă de persoanele care merg pe jos, de acasă până la magazinul

frecventat cel mai des – Național ..................................................................................................... 57


Grafic 27. a. Distribuția persoanelor care merg pe jos până la cel mai frecventat magazin, în funcție

de timpul necesar - Bucureşti ........................................................................................................... 58

Grafic 27. b. Distribuția persoanelor care merg pe jos până la cel mai frecventat magazin, în

funcție de timpul necesar – Național ................................................................................................ 58

Grafic 28.a Distribuția persoanelor care se deplasează pe jos până la cel mai frecventat magazin în

maxim 10 minute, în funcție de distanța față de casă (km) - Bucureşti ........................................... 59

Grafic 28.b Distribuția persoanelor care se deplasează pe jos până la cel mai frecventat magazin în

maxim 10 minute, în funcție de distanța față de casă la care se află magazinul frecventat cel mai

des – Naţional ................................................................................................................................... 59

2.3.C. Informații legate de cheltuieli săptămânale în supermarketuri ................................................ 60


6 Octombrie 2017

Grafic 29.a Distribuția persoanelor care merg pe jos până la cel mai frecventat magazin, în funcție

de cât cheltuiesc săptămânal în supermarket (%) – București ......................................................... 60

Grafic 29.b Distribuția persoanelor care merg pe jos până la cel mai frecventat magazin, în funcție

de cât cheltuiesc săptămânal în supermarket (%) - Naţional ........................................................... 61

2.3.D. Informații legate de frecvența cumpărăturilor ......................................................................... 61

Grafic 30.a Distribuția celor care merg pe jos pentru aprovizionarea curentă, în funcție de

frecvența cumpărăturilor (% dintre cei care merg pe jos) – București ............................................. 61

Grafic 30.b Distribuția celor care merg pe jos pentru aprovizionarea curentă, în funcție de

frecvența cumpărăturilor (% dintre cei care merg pe jos) – Național .............................................. 62

2.3.E. Informaţii legate de suprafaţa magazinului frecventat .......................................................... 63

Grafic 30.a. Cât timp ar fi dispuşi să aloce respondenţii care merg PE JOS până la cel mai frecventat

magazin, în funcție de suprafaţa magazinului - Bucureşti ................................................................ 63

Grafic 30.b Cât timp ar fi dispuşi să aloce respondenţii care merg PE JOS până la cel mai frecventat

magazin, în funcție de suprafaţa magazinului - Naţional ................................................................. 64

Harta nr.3 – Poziționarea magazinelor de sub 400 mp în piața Obor București la 5-10 minute de

mers PE JOS ....................................................................................................................................... 65

2.3.F. Informaţii legate de mijlocul de transport la supermarket şi magazine de cartier/ magazine

de proximitate ................................................................................................................................... 66

2.4. Informații legate de respondenții care merg cu mijlocul de transport în comun .......................... 69


Grafic 31.a Distribuția persoanelor care se deplasează cu mijlocul de transport în comun pentru

realizarea cumpărăturilor necesare, în funcție de distanță –Bucureşti ............................................ 69

Grafic 31.b Distribuția persoanelor care se deplasează cu mijlocul de transport în comun pentru

realizarea cumpărăturilor necesare, în funcție de distanță – Naţional ............................................ 69


Grafic 32. Distribuția persoanelor care se deplasează cu mijlocul de transport în comun pentru

achizițiile curente, în funcție de timpul necesar pentru a ajunge până la magazinul frecventat cel

mai des - Bucureşti ............................................................................................................................ 70

Grafic 32.b Distribuția persoanelor care se deplasează cu mijlocul de transport în comun pentru

achizițiile curente, în funcție de timpul necesar pentru a ajunge până la magazinul frecventat cel

mai des - Național ............................................................................................................................ 70

2.4.C. Informații legate de frecvența cumpărăturilor .......................................................................... 71

Grafic 33. a Distribuția celor care se deplasează cu mijlocul de transport în comun, în funcție de

frecvența deplasărilor până la magazinul frecventat cel mai des - Bucureşti .................................. 71

Grafic 33. b Distribuția celor care se deplasează cu mijlocul de transport în comun, în funcție de

frecvența deplasărilor până la magazinul frecventat cel mai des - Naţional .................................... 71

2.4.D. Informații legate de cheltuieli ................................................................................................... 72


7 Octombrie 2017

Grafic 34.a Distribuția celor care merg cu mijloacele de transport în comun până la cele mai

frecventat magazin, în funcție de cât cheltuiesc în supermarket – Bucureşti .................................. 72

Grafic 34.b Distribuția celor care merg cu mijloacele de transport în comun până la cele mai

frecventat magazin, în funcție de cât cheltuiesc în supermarket - Naţional .................................... 72

2.4.E. Informații legate de venituri ...................................................................................................... 73

Grafic 35.a Distribuția respondenților care se deplasează cu mijlocul de transport preferat până la

magazinul cel mai frecventat, în funcție de veniturile nete pe gospodărie – București .................. 73

Grafic 35.b Distribuția respondenților care se deplasează cu mijlocul de transport preferat până la

magazinul cel mai frecventat, în funcție de veniturile nete pe gospodărie – Național .................... 73

CONCLUZII .............................................................................................................................................. 75

C1. Concluzii le nivelul întregului eșantion ............................................................................................ 75

C.1.1. Izodistanțe şi izocroni ................................................................................................................ 75

C.1.2. Frecvența cumpărăturilor .......................................................................................................... 75

C.1.3.Cheltuielile săptămânale ............................................................................................................ 76

C.1.4. Magazinele de cartier versus supermarketuri ........................................................................... 76

C2. Concluzii legate de respondenții care folosesc mașina pentru a face cumpărăturile ................... 77


C.2.2. Deplasarea cu maşina sau pe jos în funcţie de suprafaţa magazinelor ..................................... 77

C.2.3. Concurenta potenţială – până unde s-ar deplasa consumatorii pentru un supermarket nou? 79

C.2.4. Valoarea cheltuielilor săptămânale în supermarket .................................................................. 79

C.2.5. Veniturile respondenților........................................................................................................... 80


C.3. Informații legate de respondenții care merg pe jos pentru a face cumpărăturile ....................... 80



C4. Informații legate de respondenții care merg cu mijlocul de transport în comun ......................... 81

3. SIMULĂRI REALIZATE PE CAZURI DEJA INSTRUMENTATE .................................................................. 83


8 Octombrie 2017

1. Actualizare definire piață relevantă geografică în sectorul de retail

alimentar (raza izocroni)

1. A. DEFINIREA PIEŢEI RELEVANTE PÂNĂ LA MOMENTUL SONDAJULUI

Modul de definire a pieţei relevante a retailului alimentar în cazurile de concentrări economice

instrumentate de Consiliul Concurenţei a avut la bază concluziile rezultate în cadrul

investigaţiei utile pentru cunoaşterea sectorului comercializării cu amănuntul a produselor

alimentare, studiul la consumator realizat de autoritatea de concurenţă în decembrie 2008,

precum şi jurisprudenţa Comisiei Europene.

Ca principiu, în conformitate cu practica Comisiei Europene, în cazurile de concentrări

economice care nu creează premisele unei distorsionări a concurenței, definiția pieței

relevante a produsului şi definiţia pieţei geografice pot fi lăsate deschise.

Punctul de plecare în definirea pieţei relevante a avut în vedere următoarea diferenţiere:

(i) comerţul tradiţional, în cadrul căruia consumatorul beneficiază, în general, de

asistenţa unui vânzător;

(ii) comerţul cu autoservire (comerţ modern).

De asemenea, s-a constatat o diferenţiere a magazinelor în funcţie de suprafaţa de vânzare:

(i) magazine de proximitate (suprafaţa mai mică de 400 mp) - care comercializează o

gamă restrânsă de produse (alimentare, chioşcuri);

(ii) supermarketuri (suprafaţa între 400 şi 2500 mp) - acestea comercializează o gamă

mai largă, atât ca tipuri de produse, cât şi ca număr de referinţe oferite din fiecare

tip, corespunzând unor necesităţi de achiziţie relativ importante şi diversificate

(Mega Image, La Fourmi etc);

(iii) hipermarketuri (suprafaţa de peste 2500 mp) - reprezintă formatul cu rentabilitatea

cea mai mare 1 , apreciat ca fiind un element esenţial pentru nivelul de

competitivitate al oricărui grup de distribuţie, atât în relaţiile

distribuitor/consumatori, cât şi în relaţiile distribuitor/furnizori (Cora, Carrefour

etc);

1 Decizia CE în cazul COMP/M.1684 Carrefour/Promodes


9 Octombrie 2017

(iv) discounteri (în general, suprafeţe echivalente cu cele ale supermarketurilor) -

aceste magazine prezintă trăsături specifice, în principal referitoare la nivelul mai

avantajos al preţurilor, modul de ambalare şi prezentare al produselor - mai

apropiat de comerţul en-gros, gama restrânsă de produse şi preponderenţa

mărcilor proprii ale distribuitorilor2;

(v) cash and carry (suprafeţe mari, de peste 5000 mp) - accesul în magazin este permis

doar cu legitimaţie, care este acordată exclusiv persoanelor juridice şi persoanelor

fizice autorizate (conform Legii nr. 650/2002). În general, acest tip de magazin se

adresează clienţilor revânzători, respectiv clienţi de tip HoReCa (hotel, restaurant,

catering) sau altor societăţi comerciale şi doar reprezentanţii acestora pot

achiziţiona produse de la formatele tip cash&carry.

Principalele concluzii rezultate în urma analizei din cadrul investigaţiei sectoriale au condus la

definirea unei pieţe a retailului alimentar care include formatele de magazine aparţinând

comerţului tradiţional, dar nu include şi formatele cash&carry.

În ceea ce priveşte dimensiunea geografică a pieţei de retail, s-a constatat că aceasta

corespunde unei distanţe pe care consumatorii o pot parcurge în 10-30 minute cu

autoturismul (în funcţie de mai mulţi factori, precum: mărimea şi preferinţele gospodăriilor,

nivelul veniturilor, accesibilitatea magazinelor, mărimea magazinelor, reţeaua de transporturi),

putand fi extinsă, de la caz la caz, atunci când există suprapuneri circulare ale mai multor zone

locale diferite.

În conformitate cu concluziile investigaţiei sectoriale, analiza pieţei relevante a retailului

alimentar în cazurile ulterioare de concentrări economice a avut ca punct de plecare

concurenţa dintre hiper/supermarketuri, discounteri şi alte magazine similare (cum ar fi

magazinele de cartier/proximitate) în zonele delimitate pe o distanţă de maxim 30 de minute

de mers cu maşina.

Cazul Lidl/Plus (Decizia Consiliului Concurenţei nr. 46/2010)

Lidl Romania GmbH a dobândit controlul asupra Pludi Market SRL, Tengelmann Real Estate

International Romania SCS şi Tengelmann Real Estate International SRL şi, implicit, a

achiziţionat reţeaua de 103 magazine Plus.

2 Decizia CE în cazul COMP/M. 991 Promodes/Casino.


10 Octombrie 2017

În cazul Lidl/Plus piaţa relevantă a fost definită ca piaţa comerţului cu amănuntul de produse

alimentare şi nealimentare de consum curent prin magazine tip hiper/supermarketuri,

discounteri şi alte magazine similare (cum ar fi magazinele de cartier/proximitate) în zonele

delimitate pe o distanţă de maxim 30 de minute de mers cu masina pornind de la magazinele

Plus.

Conform Deciziei de realocare COMP/M.5790 a concentrării economice Lidl/Plus din data de

28.06.2010, Comisia Europeana a constatat cu privire la piaţa de retail din România că

dimensiunea geografică este locală. Decizia s-a bazat pe răspunsurile primite din piaţă,

majoritatea respondenţilor menţionând că distanţa parcursă de consumatori pentru a ajunge

la un magazin de retail este de maxim 30 de minute cu maşina.

Cazul Auchan/Real (Decizia Consiliului Concurenţei nr. 32/2013)

Auchan Romania SA a achiziţionat toate părţile sociale ale real,- Hypermarket Romania SRL şi,

implicit, reţeaua de 20 de magazine Real.

În acest caz s-a constatat că, exceptând oraşul Bucureşti, oraşele în care existau suprapuneri

ale părţilor implicate în operaţiunea notificată erau acoperite în totalitate în raza de 30 de

minute de mers cu autoturismul. Mai mult, în cazul acestor oraşe, în raza de captare sunt

cuprinse şi localităţile apropiate.

Prin urmare, în cazul provinciei, pentru definirea pieţei geografice au fost luate în considerare

oraşele în care erau situate magazinele ţintă, precum şi localităţile apropiate incluse în raza

de captare de 30 de minute de mers cu autoturismul.

În ceea ce priveşte municipiul Bucureşti, piaţa relevantă geografică a fost definită ca a distanţa

acoperită în maxim 20 de minute de mers cu maşina, pornind din magazinele Real

achiziţionate, pe baza următoarelor considerente:

- majoritatea clienţilor Real sunt dispuşi să călătorească maxim 20 de minute cu

autoturismul pentru a ajunge la un magazin Real;

- suprapunerea zonelor de captare trasate în jurul magazinelor Real din Bucureşti

corespunzător unei distanţe de 20 de minute de mers cu autoturismul nu este semnificativă

pentru a putea extinde piaţa geografică la nivelul întregului municipiu Bucureşti.

Definirea pieţei relevante a avut la bază studii puse la dispoziţia Consiliului Concurenţei de

către părţile implicate. Studiile în cauză au fost efectuate în anul 2011, la casele de marcat din


11 Octombrie 2017

magazinele Real care urmau a fi preluate de Auchan, pentru a identifica distanţa pe care

clienţii Real sunt dispuşi să o parcurgă pentru a face cumpărături din aceste magazine. Studiile

au avut la bază un sondaj de evaluare a provenienţei geografice a clienţilor şi a gradului lor de

satisfacţie, realizat de o companie independentă în luna noiembrie a anului 2011. Sondajul a

fost efectuat prin intervievarea la casele de marcat a clienţilor magazinelor Real, pe baza unui

eşantion reprezentativ pentru clienţii magazinului Real.

Cazul Mega Image/Angst (Decizia Consiliului Concurentei nr. 46/2014)

Mega Image a dobândit controlul asupra activităţii de comerţ desfăşurată în 19 magazine

aparţinând Angst Retail SRL.

În cazul Mega Image/Angst, piaţa relevantă a produsului a fost definită ca fiind piaţa

comerţului cu amănuntul de produse alimentare şi nealimentare de consum curent prin

magazine de tip hiper/supermarketuri, discounteri şi alte magazine similare (cum ar fi

magazinele de cartier/proximitate).

În ceea ce priveşte definirea pieţei relevante, în acest caz s-a constatat că aria în interiorul

căreia magazinele Angst si Mega Image concurează cu magazine similare este restrânsă. Prin

urmare, piaţa geografică a fost definită în mod restrâns, iar evaluarea impactului concurenţial

al operaţiunii a avut în vedere concurenţa manifestată în interiorul unei arii de captare de 10

minute de mers cu maşina în jurul fiecărui magazin Angst achiziţionat, având în vedere

următoarele elemente:

suprafeţele mici ale magazinelor Angst; doar [...] dintre acestea depasesc [...] mp,

neavând însă mai mult de [...] mp;

suprafaţa relativ mică a magazinelor Mega Image, majoritatea acestora fiind apropiate

de limita inferioară a suprafeţelor obişnuite ale supermarketurilor, situate între [...] mp.

Din cele [...] de magazine sub brandul Mega Image în Bucureşti, doar [...] magazine au

suprafeţe peste [...] mp, dar nu mai mari de [...] mp;

Mega Image opera în Bucureşti [...] de magazine de proximitate Shop&Go, cu suprafeţe

mai mici de [...] mp;

situaţia deficitară a spaţiilor de parcare din zonele aglomerate, mai ales cele centrale

din Bucureşti şi lipsa spaţiilor de parcare dedicate magazinelor în cauză;


12 Octombrie 2017

mărimea punctelor de vânzare şi infrastructura comercială asociată, ce reprezintă unul

din criteriile în funcţie de care variază raza zonelor de captare;

din punct de vedere al consumatorilor, alegerea unui punct de vânzare se face în

funcţie de aprovizionarea pe care aceştia o caută. Concurenţa dintre agenţii economici

se limitează la puncte de vânzare de proximitate în cazul achiziţiilor de cantităţi mici şi

se exercită într-o rază mai mare pentru achiziţii în cantităţi mai mari;

conform studiului GFK, caracteristic magazinelor Mega Image este o frecvenţă mare a

cumpărăturilor, de două ori mai mare decât a celorlalţi concurenţi, asociată unei valori

[...], parametri mai accentuaţi în cazul formatelor Shop&Go, similare magazinelor Angst

preluate;

la definirea pieţei relevante geografice, Mega Image a apreciat ca [...]

în cazul cumpărăturilor frecvente, distanţa dintre magazine este principalul factor care

determină presiunea concurenţială între participanţii pe piaţă.

Cazul Mega Image/Nic (Decizia Consiliului Concurentei nr. 48/2015)

Mega Image a dobândit controlul asupra activităţii de comerţ desfăşurată în 2 magazine

aparţinând SC General Nic Import Export SRL.

În ceea ce priveşte definirea pieţei relevante geografice, similar cazului Mega Image/Angst, s-a

constatat că aria în interiorul căreia magazinele Mega Image, care integrează şi cele două

Magazine Nic, concurează cu magazine similare este restransă. Prin urmare, în acest caz,

evaluarea impactului concurenţial al operatiunii a avut în vedere concurenţa manifestată în

interiorul unei arii de captare de 10 minute de mers cu maşina în jurul fiecărui magazin Nic

achiziţionat.

Cazul Carrefour/Billa (Decizia Consiliului Concurenţei nr.37/2016)

Carrefour Nederland B.V a dobândit controlul asupra activităţilor de retail a grupului Rewe în

România, desfăşurate prin rețeaua de 86 supermarketuri Billa.

Evaluarea impactului concurential al operaţiunii a avut în vedere concurenţa manifestată în

interiorul unei arii de captare de 10 minute de mers cu maşina în jurul fiecărui magazin Billa

din Bucureşti şi de maxim 30 de minute de mers cu maşina în jurul fiecărui magazin Billa din

provincie, respectiv aria oraşului. Considerentele au avut la bază, între altele, studiile la casa

de marcat, din care rezultă că posesorii de carduri Billa provin, în general, de la o distanţă de


13 Octombrie 2017

cca. 10 minute în jurul magazinului, precum şi mărimea punctelor de vânzare şi infrastructura

comercială asociată.

Comerţul tradiţional

După cum s-a precizat mai sus, una dintre principalele concluzii rezultate în urma analizei din

cadrul investigatiei sectoriale a condus la definirea unei pieţe a retailului alimentar care

include formatele de magazine aparţinând comerţului tradiţional.

Conform Deciziei de realocare COMP/M.5790 a concentrării economice Lidl/Plus, din data de

28.06.2010, Comisia Europeana a constatat, în urma investigaţiei realizate de aceasta, că piaţa

comerţului cu amănuntul de produse de consum curent din Romania poate include, pe lângă

super/hipermarketuri şi discounteri şi alte tipuri de magazine, cum ar fi magazinele de

cartier/proximitate. Cu toate acestea, în cadrul deciziei CE, se susţine că este puţin probabil ca

pieţele agroalimentare, chioşcurile, vânzătorii stradali şi benzinăriile să intre în aceeaşi piaţă

relevantă.

Prin urmare, la analiza cazurilor ulterioare, în ceea ce priveşte comerţul tradiţional, acesta nu a

fost integrat în totalitate, ci au fost luate în calcul doar magazinele alimentare, băcăniile şi

magazinele mixte, nefiind luate în calcul chioşcurile, vânzătorii stradali şi alte magazine

specializate pe un anumit produs.

În ceea ce priveşte ponderea comerţului tradiţional în totalul pieţei de retail alimentar,

Consiliul Concurenţei a luat în considerare studiile GFK furnizate de părţile implicate în cazurile

de concentrări economice.

Conform ultimului studiu pus la dispoziţia Consiliului Concurenţei, ponderea comerţului

tradiţional, fără a fi excluse, însă, tipurile de magazine pe care autoritatea de concurenţă nu le

ia în considerare la definirea pieţei de produs (chioşcurile, vânzătorii stradali şi alte magazine

specializate), era de cca. [...], la nivelul ţării, şi de cca. [...], în Bucureşti, la nivelul anului 20153.

În anul 2013, studiul GFK aflat la dispoziţia Consiliului Concurenţei indica o pondere a

comerţului tradiţional de [...]% la nivel naţional şi de [...]% în Bucureşti.

3 Date preliminare pentru 2015 – studiu GFK Consumer Panel Services pus la dispoziţie de Carrefour în cadrul

notificării Carrefour /Billa.


14 Octombrie 2017

Grafic 1.

[...]

Anterior, în anul 2012, studiul GFK aflat la dispoziţia Consiliului Concurenţei indica ponderea

fiecărei categorii de magazine aparţinând comerţului tradiţional în mod separat, astfel că s-a

putut constata o pondere a magazinelor de cartier/proximitate de cca. [...]% în Bucureşti,

respectiv între [...]% în restul ţării.

Grafic 2.

[...]

Studiul GFK din anul 2013 nu furniza date cu privire la ponderea magazinelor de

cartier/proximitate în totalul comerţului tradiţional. Ulterior, în cazul Mega Image/Nic, Mega

Image a furnizat aceste date relevante pentru Bucureşti, având ca sursă GFK pentru anul 2013,

cu privire la defalcarea ponderii diferitelor tipuri de magazine alimentare în cadrul categoriei

definită generic de GFK „comert tradiţional”, după cum urmează:

Tabel 1.

[...] [...]

[...] [...]

[...] [...]

[...] [...]

[...] [...]

[...] [...]

[...] [...]

[...] [...]

[...] [...]

*2013 Sursa: informatii notificare si completarile la aceasta, citand un studiu GFK


15 Octombrie 2017

Pe baza datelor de mai sus, s-a constatat pentru Bucureşti, o pondere cumulată a formatelor

de comerţ tradiţional incluse în piaţa relevantă a retailului alimentar de cca. [...]%, incluzând

magazinele alimentare&agroalimentare, buticurile şi magazinele generale.

Ulterior, în anul 2015, tot studiul GFK arată o pondere a comerţului tradiţional de aproximativ

[...]%, în Bucureşti şi [...]% la nivelul ţării.

Se observă că, pentru zona Bucureşti, ponderea comerţului tradiţional este una mai mică decât

media pe ţară, magazinele alimentare mici înregistrând în comerţul alimentar din Bucureşti o

pondere de cca. [...]%, faţă de ponderea înregistrată la nivel naţional, de cca. [...]%. Obiceiurile

de cumpărare diferă în funcţie de mărimea oraşului şi de puterea de cumpărare a cetăţenilor,

în Bucureşti înregistrându-se cea mai mare tendinţă pentru cumpărături în comerţul modern.

1.B. DEFINIREA PIEŢEI GEOGRAFICE A COMERCIALIZĂRII CU AMĂNUNTUL DE

PRODUSE PREDOMINANT ALIMENTARE LA NIVEL EUROPEAN

În sectorul comercializării cu amănuntul de produse predominant alimentare, pieţele sunt

definite la nivel local. Acestea sunt pieţe în cadrul cărora se exploatează puncte de vânzare şi

la care consumatorii au acces facil şi rapid. Având în vedere că, pe piaţa comercializării cu

amănuntul de produse preponderent alimentare, timpul necesar deplasării până la magazin

este un factor foarte important în alegerile consumatorilor, se poate defini o zonă de captare

pentru fiecare magazin, zonă care reprezintă aria din jurul magazinului, de unde acesta îşi va

atrage majoritatea clienţilor.

Astfel, în funcție de disponibilitatea consumatorilor de a se deplasa pentru a-și face achizițiile

de bunuri de larg consum, zona de captare va reprezenta un cerc cu raza corespunzătoare unei

distanțe pe care consumatorii o pot parcurge într-un anumit interval de timp (izocron), cu

autoturismul (în funcţie de mai mulţi factori, precum: mărimea şi preferinţele gospodăriilor,

nivelul veniturilor, accesibilitatea magazinelor, mărimea magazinelor, reţeaua de transporturi).

Practica europeană sugerează că intervalul de timp alocat deplasării la magazin este de 10 - 30

de minute, cu autoturismul. Astfel, în decizia Promodes/Catteau4 din anul 2008, Comisia

Europeană a definit piața geografică în sectorul comercializării cu amănuntul de produse

4 M.1085-Promodes/Catteau.


16 Octombrie 2017

predominant alimentare ca fiind zona de captură reprezentată de granițele unui teritoriu unde

consumatorii pot ajunge cu ușurință la magazine (respectiv o rază de până la 30 de minute de

mers cu mașina) în jurul magazinului, cu precizarea că raza poate varia în funcție de criterii,

cum ar fi dimensiunea punctului de vânzare (care depinde de varietatea sortimentelor și de

produse), facilități comerciale, rețeaua de transporturi precum și calitatea serviciilor prestate.

Această abordare se menține și în prezent, cu specificația că analiza se va face de la caz la caz,

dat fiind faptul că, printre criteriile care pot extinde mărimea pieței geografice este și existența

unor suprapuneri circulare importante5 ale mai multor zone locale diferite, care determină un

efect de omogenitate în ceea ce priveşte condiţiile de concurenţă, în special la nivel urban,

ţinând cont de densitatea punctelor de vânzare şi de densitatea populaţiei.

Deși utilizează aceeași abordare precum Comisia Europeană, Competition and Market

Authority (CMA) –autoritatea de concurență din Marea Britanie, utilizează intervale de timp

reduse, de până la 15 min de mers cu mașina, în funcție de mărimea magazinului. Astfel,

potrivit studiului The supply of groceries in the UK market investigation finalizat în 2008,

precum şi deciziilor ce au urmat6, clienții alocă un timp de până la 5 minute de mers cu mașina

pentru magazinele care au o suprafață de până în 280 m2, până la 10 minute pentru

magazinele care au suprafețe între 280 m2 și 1000 m2 și până la 15 min pentru cele care au

suprafețe mai mari de 1000 m2.

5Deciziile CE in cazurile COMP/M.1221-Rewe/Meinl, COMP/M.1684-Carrefour/Promodes, COMP/M1086 –Promodes / S21 /

Gruppo GS, COMP/M.5176 - CVC / SCHUITEMA, M.6506 – Groupe Auchan/Magyar Hipermarket. 6 ME/6588/16- Co-operative Foodstores Limited / Booker Retail Partners (GB) Limited, ME/3777/08 CGL/Somerfiel, ME/6466-

14 Asda Stores/Co-op.


17 Octombrie 2017

1.C. SONDAJUL PRIVIND COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ŞI FACTORII CARE

INFLUENŢEAZĂ DECIZIA DE CUMPĂRARE A BUNURILOR DE LARG CONSUM

Sondajul a fost realizat de o companie de cercetare a pieţei 7 , la cererea Consiliului

Concurenţei, în anul 2016 şi a urmărit să observe schimbările apărute în comportamentul

consumatorului atunci când achiziţionează bunuri de larg consum. Acesta a fost realizat în

municipiul Bucureşti şi la nivel naţional, cu o segmentare pe regiuni şi pe localităţi (în funcţie

de mărimea acestora - urban mare/mediu/mic şi rural). Chestionarele au fost trimise la 1323

de persoane8.

Structura chestionarului a inclus următoarele:

nivelul cheltuielilor şi frecvenţă achiziţii;

supermarketuri frecventate;

timpul necesar pentru a ajunge la magazin;

importanţa produselor marcă proprie;

achiziţiile on-line;

promoţii şi oferte speciale;

importanţa preţurilor în achiziţii.

Ca urmare a analizei concluziilor studiului realizat la nivelul consumatorului de bunuri de

consum curent şi având în vedere modalitatea de definire a pieţei relevante geografice

abordată până la momentul prezentei note, a reieşit necesitatea realizării unei analize

suplimentare a datelor furnizate de sondaj pentru a constata dacă este necesară redefinirea

pieţei relevante geografice.

Astfel, au fost realizate corelări ale unor rezultate ale sondajului, în special cele care au privit

următoarele puncte:

cu ce se deplasează consumatorii pentru a ajunge la magazinul frecventat cel mai des;

cât timp alocă pentru a ajunge la magazinul frecventat şi pe ce distanţă;

cât de important este tipul de magazin;

ce sume cheltuie şi cu ce frecvenţă îşi fac cumpărăturile;

la ce distanţă (minute) ar fi următorul supermarket/magazin care ar îndeplini cerinţele

consumatorului;

7 Manucode Consulting and Research.

8 Marja de eroare a fost de 2,89%.


18 Octombrie 2017

cât de important este comerţul tradiţional (magazinele de cartier) şi diferenţe

observate între acest tip de comerţ şi cel modern.

Analiza a fost derulată pe aceeaşi structură a sondajului, respectiv a fost realizată o analiză a

răspunsurilor pe municipiul Bucureşti şi o analiză la nivel naţional.


19 Octombrie 2017

2. Interpretarea rezultatelor obținute în urma prelucrării chestionarului pentru

retail alimentar, chestionar distribuit atât în București, cât și la nivel național

Chestionarul realizat pentru București a fost distribuit la un eșantion de 403

respondenți, iar la nivel naţional a fost distribuit la un eșantion de 920 respondenți. Analiza la

nivel naţional s-a derulat fără a lua în considerare răspunsurile de la nivelul municipiului

Bucureşti. Acesta cuprinde o serie de întrebări care urmăresc comportamentul consumatorului

vizavi de supermarket-uri și magazinul tradițional, precum și date socio-demografice. Anumite

întrebări au variantă unică de răspuns, în timp ce alte întrebări prezintă posibilități multiple de

răspuns. Analiza prezentată include statistici simple ale răspunsurilor pentru anumite întrebări,

dar și corelări între răspunsurile diferitelor întrebări.

2.1. Informații privind toți respondenții

2.1.A. Informații legate de modalitatea de transport

Grafic 3.a (Q15_1) Care este mijlocul de transport utilizat pentru a merge la magazinul cel

mai des frecventat (% din total respondenți) - Bucureşti


20 Octombrie 2017

La nivelul întregului eșantion, se poate observa că mașina personală este principalul mijloc de

transport preferat de către persoanele intervievate (49% dintre respondenți). Cu toate

acestea, pe parcursul analizei s-a urmărit identificarea unor concluzii relevante specifice atât

persoanelor care merg cu mașina personală, persoanelor care aleg să meargă pe jos când își

fac cumpărăturile principale cât și, separat, pentru persoanele care aleg să se deplaseze cu

mijlocul de transport în comun în același scop. La nivelul tuturor celor trei categorii de

respondenți, se observă că majoritatea persoanelor alocă maxim 10 minute pentru a ajunge la

magazinul frecventat cel mai des.

Grafic 3.b (Q15_1) Care este mijlocul de transport utilizat pentru a merge la magazinul cel

mai des frecventat (% din total respondenți) - Naţional

Similar rezultatelor de la nivelul municipiului Bucureşti, cei mai mulți respondenți de la nivel

naţional, merg cu mașina personală (45%) pentru cumpărăturile principale realizate la

magazinul cel mai frecventat, urmaţi de cei care merg pe jos cu o pondere de 29%, iar cei care

utilizează transportul în comun reprezintă 19%.

Concluzie: la nivelul întregului eşantion, majoritatea se deplasează cu maşina.


21 Octombrie 2017

2.1.B. Informații legate de izodistanțe

Grafic 4.a (Q17) Care este distanța aproximativă față de casă (km) la care se află magazinul

frecventat cel mai des pentru achizițiile de consum curent –Bucureşti

Majoritatea respondenților aleg să meargă cel mult un km (47%), în timp ce 86% din

total respondenți merg cel mult 3 km, de acasă până la magazinul frecventat cel mai des,

pentru achizițiile de consum curent. Dintre cei care merg cel mult un km până la magazinul cel

mai des frecventat, cei mai mulți merg pe jos, fiind urmați de cei care se deplasează cu mașina.

Se poate concluziona că marea majoritate a respondenților (86%) sunt dispuși să se deplaseze

pe o distanță de maxim 3 km pentru a realiza cumpărăturile pentru consum curent.

Aceeaşi situaţie se poate constata şi la nivel naţional, majoritatea parcurgând o distanţă de

acasă până la magazinul frecventat cel mai des pentru achizițiile de consum curent. Acestia se

deplasează cel mult 1 km (46%), iar 83% dintre respondenţi merg pe o distanţă de până la 3

km. Dintre cei care merg cel mult un km până la magazinul frecventat, cei mai mulți merg pe

jos (48%), fiind urmați de cei care se deplasează cu mașina (29%).


22 Octombrie 2017

Grafic 4.b. (Q17) Care este distanța aproximativă față de casă (km) la care se află magazinul

frecventat cel mai des pentru achizițiile de consum curent - Naţional

Grafic 5.a Care este mijlocul de transport utilizat de persoanele care merg cel mult 3 km

până la magazinul frecventat cel mai des - Bucureşti

În graficul de mai sus sunt evidențiate persoanele care merg cel mult 3 km până la

magazinul frecventat cel mai des9, grupate în funcție de mijlocul de transport pe care îl

folosesc. Se observă o situaţie diferită de cea în care consumatorii se deplasau doar 1 km,

respectiv cele mai multe dintre persoanele care se deplasează până la 3 km utilizează mașina 9 S-au cumulat toate cazurile în care respondenții au ales variantele de răspuns 1 km sau mai puțin, 2 km, și 3km.


23 Octombrie 2017

personală (48%). Similar, la nivel naţional (graficul de mai jos), 45% dintre consumatorii care se

deplasează până la 3 km utilizează maşina personala pentru deplasarea la magazin.

Grafic 5.b. Care este mijlocul de transport utilizat de persoanele care merg cel mult 3 km

până la magazinul frecventat cel mai des – Naţional

Concluzie: La nivelul întregului eşantion, majoritatea respondenților aleg să meargă cel mult

3 km, de acasă până la magazinul frecventat cel mai des, cu maşina personală. Dintre cei care

merg cel mult 1 (un) km, cei mai mulți merg pe jos.

2.1.C. Informații legate de izocroni

Grafic 6.a (Q18) Timpul necesar deplasării la magazinul frecventat, indiferent de mijlocul de

transport preferat -Bucureşti


24 Octombrie 2017

Grafic 6.b (Q18) Timpul necesar deplasării la magazinul frecventat, indiferent de mijlocul de

transport preferat - Naţional

Se poate observa că, indiferent care este mijlocul de transport preferat pentru

efectuarea cumpărăturilor, în funcție de timpul de deplasare, cele mai multe persoane au

declarat că merg între 6 și 10 minute, astfel încât 63% se deplasează maxim 10 minute (0 - 10

min) pentru a ajunge la magazinul pe care îl frecventează, în Bucureşti, şi 62%, la nivelul ţării.

Concluzie: 63% se deplasează maxim 10 minute (0 - 10 min) pentru a ajunge la magazinul pe

care îl frecventează, în Bucureşti, şi 62%, la nivelul ţării.

2.1.D. Informații legate de frecvența cumpărăturilor

Grafic 7.a Distribuția cheltuielilor pentru produsele de consum curent achiziționate de la

supermarket, în funcție de frecvența cumpărăturilor – Bucureşti


25 Octombrie 2017

Analizând frecvenţa cu care consumatorii merg sa achiziţioneze produsele alimentare şi

nealimentare de consum curent, dar şi cât cheltuie pentru achiziţia acestora, se poate observa

că, indiferent de valoarea cheltuielilor săptămânale realizate din supermarket, respondenții

preferă să meargă de mai multe ori pe lună la supermarket (o dată sau de mai multe ori pe

săptămână).

Grafic 7.b Distribuția cheltuielilor pentru produsele de consum curent achiziționate de la

supermarket, în funcție de frecvența cumpărăturilor – Naţional

Deşi aceleasi concluzii se pot constata şi la nivelul municipiului Bucureşti, la nivel

naţional este mai vizibil faptul că cei care merg la cumpărături cu o frecvenţă mai mare au

tendinţa de a cheltui mai puţin faţă de cei ce merg doar o dată pe saptămână la

supermarket. Cea mai mare diferenţă este la respondenţii care cheltuie sume de până la 50 de

lei/vizită.

Concluzie: indiferent de valoarea cheltuielilor săptămânale, respondenții preferă să meargă

o dată sau de mai multe ori pe săptămână la supermarket.


26 Octombrie 2017

2.1.E. Informații legate de cheltuielile săptămânale

Grafic 8.a (Q4) Distribuția cheltuielilor săptămânale pentru produsele de consum curent,

indiferent de tipul de magazin (%) - Bucureşti

La întrebarea referitoare la cheltuielile săptămânale10, cele mai multe persoane au

declarat că pentru produsele de consum curent cheltuiesc săptămânal, indiferent de forma de

comerţ vizitată, între 101 și 200 de lei, existând ponderi semnificative și apropiate între toate

cele 4 intervale analizate până în limita a 300 de lei (<50 lei, 50-100 lei, 101-200 lei, 201-300

lei).

Se constată că o pondere de 87% din totalul respondenților cheltuiesc sub 300 de lei

(42% dintre respondenți cheltuiesc sub 100 de lei, iar 68% dintre aceștia cheltuiesc sub 200 de

lei).

10

Întrebarea Q4 din chestionar.


27 Octombrie 2017

Grafic 8.b (Q4) Distribuția cheltuielilor săptămânale pentru produsele de consum curent,

indiferent de tipul de magazin (%) - Naţional

La nivel naţional (graficul de mai sus), ponderile urmează aceeaşi linie cu cele de la

nivelul municipiului Bucureşti, cei mai mulţi respondenţi încadrându-se în intervalul 100-200

lei, 86% din totalul respondenţilor cheltuind sub 300 de lei.

Graficul următor diferențiază valoarea cheltuielilor săptămânale totale realizate în

formatele de comerţ modern, numite generic comerţ modern sau supermarket, în Bucureşti,

apoi la nivel naţional.

Grafic 9.a (Q5) Distribuția cheltuielilor săptămânale pentru produsele de consum curent, în

magazinele de tip supermarket (%) -Bucureşti


28 Octombrie 2017

Grafic 9.b (Q5) Distribuția cheltuielilor săptămânale pentru produsele de consum curent în

magazinele de tip supermarket (%) – Naţional

În completarea analizei cheltuielilor totale, s-a urmărit11 evidențierea cheltuielilor săptămânale

în magazinele de tip supermarket/comerţ modern. Se poate observa că, în supermarket, 94%

dintre respondenții din Bucureşti cheltuiesc sub 300 de lei și 53% cheltuiesc sub 100 de lei

(ponderile sunt aproximativ la fel şi la nivel naţional – 92% cheltuiesc sub 300 de lei). Pe de altă

parte, numărul de persoane care cheltuie sub 100 de lei și sub 300 de lei în supermarket este

mai mare față de distribuția pentru cheltuielile săptămânale, indiferent de forma de comerţ.

Acest lucru se observă atunci când cei care cheltuie sume mai mari în general pentru

cumpărături12, în momentul în care își defalcă achizițiile, constată că acestea sunt ușor mai

reduse în supermarket, trecând astfel la o categorie de cheltuială inferioară.

Concluzie: cele mai multe persoane cheltuiesc săptămânal, indiferent de forma de comerţ

vizitată, sub 300 de lei, cu o pondere mare a cheltuielilor între 101 și 200 de lei.

11

Întrebarea Q5: Săptămânal, cât cheltuiţi pentru produsele de consum curent (mâncare, băuturi alcoolice şi non-alcoolice, produse de curăţenie, produse de îngrijire personală) pe care le achiziționați din magazine de tip SUPERMARKET? 12

Întrebarea Q4 evidențiază acest lucru: Săptămânal, cât cheltuiţi pentru produsele de consum curent (mâncare, băuturi alcoolice şi non-alcoolice, produse de curăţenie, produse de îngrijire personală)?


29 Octombrie 2017

2.1.F. Informații despre magazinele de cartier versus supermarketuri

Grafic 10.a Distribuția respondenților în funcție de modul în care se realizează

cumpărăturile (număr persoane, %) - Bucureşti

Doar 34 din 403 de respondenți (8%) au declarat că, în general, merg la magazinele de

cartier și, doar ocazional, la supermarket13. Cele 34 de persoane au declarat, în proporție de

59%, că merg pe jos până la magazinele mici de cartier și aproximativ 50% au venituri nete per

gospodărie sub 2500 de lei. Spre comparație, doar 36% dintre cei care merg la supermarket au

un venit mai mic de 2500 de lei.

Din cele 34 de persoane care au declarat că se bazează pe magazinele de cartier în

realizarea achizițiilor săptămânale, doar 28 de persoane au indicat14 magazinele mici de cartier

(6,7% din total respondenți) ca reprezentând magazinele de unde își fac, în mod frecvent,

principala achiziție de bunuri de consum curent. Aceste cifre exprimă o preferință redusă a

respondenților pentru magazinele mici de cartier.

Mai mult, 56% din persoanele care se bazează pe magazinele mici de cartier, merg de

mai multe ori pe săptămână pentru aprovizionarea principală a gospodăriei și doar 20% merg o

dată pe săptămână la cumpărături. Cele mai multe persoane dintre cele care frecventează

13

Varianta 5 de răspuns pentru întrebarea Q7: în general ma bazez foarte mult pe magazinele de cartier. 14

Întrebarea Q8: ce supermarket sau magazin folosiţi în mod FRECVENT pentru principala achiziţie de bunuri de consum curent.


30 Octombrie 2017

magazinele mici de cartier, indiferent dacă fac acest lucru de mai multe ori pe săptămână sau o

singură dată pe săptămână, achiziționează bunuri de consum cuprinse între 101 și 200 de lei.

Aceste rezultate arată faptul că alegerea dintre supermarket versus magazine mici de cartier

nu este diferențiată în funcție de bugetul alocat.

Grafic 10.b Distribuția respondenților, în funcție de modul în care se realizează

cumpărăturile (număr persoane, %) – Naţional

La nivel național, doar 76 din 920 (8%) de respondenți au declarat că, în general, merg

la magazinele mici de cartier și, doar ocazional, la supermarket. Dintre persoanele care merg la

magazinele de cartier, 46% merg pe jos și 50% au venituri sub 2500 de ron. Spre comparație,

doar 35% dintre cei care merg la supermarket, au venituri mai mici de 2500 de ron.

Cele 76 de persoane au declarat că se bazează pe magazinele mici de cartier în

realizarea cumpărăturilor săptămânale şi merg doar ocazional la supermarket. Pe de altă

parte, 241 de persoane au selectat magazinele mici de cartier (26% din total respondenți) ca

fiind magazinele folosite în mod frecvent. Dintre aceste 241 de persoane, multe au selectat și

supermarketul ca opțiune de achiziție a cumpărăturilor curente.

Din 76 de persoane care se bazează pe magazinele mici de cartier în realizarea

cumpărăturilor de consum curent, 61% merg de mai multe ori pe săptămână pentru

aprovizionarea principală a gospodăriei și 10% merg o dată pe săptămână. Cele mai multe

persoane dintre cele care frecventează magazinele mici de cartier, indiferent dacă fac acest

lucru de mai multe ori pe săptămână sau o singură dată pe săptămână, achiziționează bunuri


31 Octombrie 2017

de consum cuprinse între 101 și 200 de lei, situația de la nivel național fiind similară cu cea de

la nivelul municipiului București. În concluzie, și la nivel național, alegerea între supermarket şi

magazine mici de cartier nu este diferențiată în funcție de bugetul alocat.


mod frecvent (% din total respondenți) – Bucureşti


mod frecvent (% din total respondenți) – Naţional


32 Octombrie 2017

În graficele de mai sus este reprezentată situația răspunsurilor referitoare la magazinul

cel mai des frecventat15. Pentru aceasta, variantele de răspuns Carrefour, Kaufland, Cora,

Penny Market, Penny Market XXL, Auchan, Mega Image, Profi, Lidl, Billa, Metro Cash & Carry,

Selgros Cash & Carry au fost considerate ca făcând parte din comerţul modern şi au fost

numite, în continuare, „supermarket”. În aceste condiții, 96,7%16 (390 de persoane) dintre

respondenții de la nivelul municipiului Bucureşti şi 92% de la nivelul ţării au declarat că merg la

supermarket pentru cumpărăturile considerate principala achiziție. Doar 6,7% dintre

persoanele chestionate la nivel de Bucureşti și 26% dintre persoanele chestionate la nivel

național au spus că merg la magazine mici de cartier. Procentul mai mare al celor care merg la

magazinele mici de cartier de la nivel național poate fi explicat prin faptul că există mai puține

magazine de tip supermarket în apropierea consumatorilor, la nivelul țării. 27 de persoane

merg atât la supermarket, cât și la magazine mici de cartier în București, iar 223 la nivel

național. 363 de persoane în București (624 la nivel național) merg la supermarket pentru cele

mai frecvente cumpărături, dar nu merg la magazine mici de cartier.

Faptul că numărul de persoane care frecventează supermarketurile pentru a-și face

cumpărăturile (363 de persoane București/624 pentru național) în detrimentul magazinelor

mici de cartier este foarte apropiat de numărul de persoane care au indicat17 că merg în

general la supermarket18– 369 de persoane în București/828 de persoane la nivel național,

demonstrează afirmaţia că majoritatea persoanelor intervievate preferă supermarketul pentru

cumpărăturile cele mai frecvente, iar cei care merg la magazine mici de cartier reprezintă o

categorie destul de slab reprezentată.

Dintre cei care folosesc supermarket-ul pentru cumpărăturile cele mai frecvente19, 43%

merg de mai multe ori pe săptămână (45% la nivel naţional) și 40% merg o singură dată pe

săptămână. Am interpretat procentele destul de echilibrate ca o împărțire a tipologiei

consumatorilor în două tipuri de comportamente generale: o categorie reprezintă un tip de

consumator care se bazează pe achiziții săptămânale, iar cealaltă categorie reprezintă

15

întrebarea Q8: Care este magazinul pe care il frecventaţi în mod frecvent pentru achiziţiile de bunuri de larg consum. 16

Dacă un respondent a răspuns cel puțin o dată cu o variantă din cele asociate supermarketului, atunci s-a considerat un răspuns pentru magazinul de tip supermarket. Datorită faptului că este o întrebare cu răspuns multiplu, pot exista suprapuneri la nivelul preferințelor unui respondent. 17

Răspunsurile la întrebarea Q7. 18

Întrebarea Q7=1,2,3,4. 19

Respectiv cei care au bifat la întrebarea Q8.


33 Octombrie 2017

consumatorul care realizează mai multe deplasări până la supermarket într-o săptămână

pentru a-și achiziționa bunurile de consum curent.

Indiferent dacă respondenții din Bucureşti merg la cumpărături o dată sau de două ori

pe săptămână20, suma cheltuită de cei mai mulți respondenți pentru achizițiile săptămânale se

încadrează între 101 și 200 de lei. La nivelul ţării, proporţiile nu se modifică.


mod ocazional (% din total respondenți) -Bucureşti


mod ocazional (% din total respondenți) –Naţional

20

Q6 este egală cu variantele 1 sau 2.


34 Octombrie 2017

O comparație între magazinele frecventate cel mai des și cele frecventate ocazional

arată o reducere cu 8pp pentru București și 18pp pentru național în ceea ce privește

persoanele care declară că merg la supermarket în mod ocazional pentru cumpărăturile

reprezentând principala achiziție. Pentru magazinele mici de cartier, ponderea celor care le

frecventează ocazional în totalul eșantionului se dublează în București (de la 7% la 15%) și se

reduce semnificativ la nivel național (de la 26% la 9%), față de deplasarea în mod frecvent. Cei

care frecventează magazinele mici de cartier ocazional ocupă o pondere mai redusă, deoarece

este mai numeroasă categoria celor care merg frecvent la magazine mici de cartier (la nivel

național).

Aceste rezultate arată un profil al consumatorului orientat către supermarket,

magazinele mici de cartier și piața reprezentând alternative puțin exploatate de consumatori

(chiar și ocazional majoritatea consumatorilor preferă celelalte supermarketuri, ponderea

celor care aleg magazinele mici de cartier sau piața fiind de 15% din total respondenți pentru

fiecare categorie în București, respectiv 9% și 8% la nivel național, conform graficului de mai

sus). Dacă magazinele mici de cartier sau piața ar fi constituit alternative puternice pentru

supermarket, ne-am fi așteptat ca acestea să ocupe ponderi semnificative în preferința

respondenților, cel puțin ca opțiune ocazională21.

În Bucureşti, dintre consumatorii care merg la magazinele mici de cartier, cei mai

mulți se deplasează pe jos (59%) și doar 26% merg cu mașina personală. Cei care preferă

21

În cadrul întrebării Q9.


35 Octombrie 2017

supermarketul se deplasează pe jos în proporție de 25%, iar cu mașina personală în proporție

de 51%. Indiferent dacă merg o dată pe săptămână sau de mai multe ori pe săptămână la

supermarket, majoritatea respondenților merg cu mașina personală.

În privința activităților asociate cumpărăturilor, cei mai mulți (56%) au declarat că

asociază des, de obicei sau întotdeauna, cumpărăturile pentru bunurile de consum curent cu

drumul spre casă de la serviciu, facultate etc. Faptul că achizițiile de bunuri de consum curent

sunt asociate cu alte activități este una dintre explicațiile pentru care consumatorii utilizează

cu preponderență mașina personală, dar aceste ponderi se pot explica și prin faptul că sunt

majoritari cei care merg la supermarket.

La nivel național, dintre consumatorii care merg la magazinele mici de cartier, cei mai

mulți se deplasează tot pe jos (46%) și doar 24% merg cu mașina personală. Cei care preferă

supermarketul se deplasează pe jos în proporție de 26%, iar cu mașina personală în proporție

de 48%. Indiferent dacă merg o dată pe săptămână sau de mai multe ori pe săptămână la

cumpărături, majoritatea respondenților merg tot cu mașina personală și pot asocia achizițiile

curente de bunuri de consum cu drumul spre casă de la serviciu, facultate etc.

Concluzii supermarket/comerţ modern vs. magazine mici de cartier:

Magazine de cartier

1. foarte puţini consumatori se bazează pe magazinele de cartier pentru realizarea

cumpărăturilor (cca. 6-8% din respondenţi);

2. majoritatea respondenţilor merg pe jos la magazinele mici de cartier;

3. majoritatea consumatorilor care se bazează pe magazinele de cartier merg de mai multe ori

pe săptămână la cumpărături;

4. achiziţiile săptămânale din magazinele mici se încadrează in intervalul 101-200 lei;

5. în cazul cumpărăturilor ocazionale, ponderea celor care aleg magazinele mici de cartier sau

piața creşte în Bucureşti de la 7% la 15%, în timp ce ponderea persoanelor care declară că

merg la supermarket ocazional pentru cumpărături curente scade cu doar 5pp. La nivel

naţional, ponderea celor care frecventează ocazional magazinele mici de cartier în totalul

eșantionului scade de la 26% la 9%.


36 Octombrie 2017

6. majoritatea respondenţilor care aleg magazinele de cartier au venituri nete per gospodărie

sub 2500 de lei.

Supermarket /Comerţul modern

1. peste 96% dintre consumatorii din Bucureşti se bazează pe supermarketuri pentru realizarea

cumpărăturilor (92% din respondenţi la nivel naţional);

2. majoritatea respondenţilor merg cu maşina personală la magazinele de tip supermarket;

3. achiziţiile principale din supermarket se fac atât o dată pe săptămână, cât şi de mai multe ori

pe săptămână;

4. achiziţiile săptămânale principale din comerţul modern se încadrează in intervalul 101-200

lei, iar 94% cheltuie până la 300 de lei;

5. în cazul cumpărăturilor ocazionale, ponderea celor care aleg comertul modern scade cu doar

5pp (18pp la naţional).

6. majoritatea celor care aleg supermarketul are venituri nete per gospodărie peste 2500 de

lei.

Concluzie generală: rezultatele analizei arată un profil al consumatorului orientat către

formatele de comerţ modern – denumite generic „supermarket”, magazinele mici de cartier

și piața reprezentând alternative puțin exploatate de consumatori. Mai mult,

comportamentul consumatorului la achiziţia de la magazinele mici diferă de

comportamentul la achiziţia din supermarket.


37 Octombrie 2017

2.1.G. Informații referitoare la promoții

Graficul 13.a Distribuția persoanelor care se uită în mod frecvent după promoțiile din

supermarketuri, în funcție de categoria de venituri nete pe gospodărie (% din totalul celor

care se uită după oferte promoționale) Bucuresti

Graficul de mai sus arată că, indiferent de venituri, toate categoriile de persoane se uită

după ofertele speciale și promoțiile din supermarket, dar sunt mai numeroase categoriile de

respondenți cu venituri mai reduse (sub 2500 de lei venituri nete per gospodărie).

Graficul 13.b Distribuția persoanelor care se uită în mod frecvent după promoțiile din

supermarketuri, în funcție de categoria de venituri nete pe gospodărie (% din totalul celor

care se uită după oferte promoționale) - Naţional

O situaţie similară se poate constata si la nivel naţional, respectiv faptul ca respondenţii

urmăresc reducerile de preț indiferent de categoria de venit în care se încadrează, dar aceştia

deţin venituri până la 4000 de lei, faţă de cei de la nivelul municipiului Bucureşti.


38 Octombrie 2017

Graficul 14.a. Distribuția persoanelor care urmăresc promoţia de tipul reducere de preț din

supermarketuri, în funcție de categoria de venituri pe gospodărie - Bucureşti

Dintre cei care au selectat că urmăresc ofertele speciale și promoțiile în mod frecvent,

și anume reducerile de preț, toate intervalele de venit sunt bine reprezentate. Cu alte cuvinte,

cei care urmăresc reducerile de preț fac acest lucru indiferent de categoria de venit în care se

încadrează, chiar dacă într-adevăr, în structură sunt mai numeroase persoanele cu venit redus

care urmăresc reducerile de preț (sub 2500 de lei).

Graficul 14.b Distribuția persoanelor care urmăresc promoţia de tipul reducerea de preț din

supermarketuri, în funcție de categoria de venituri pe gospodărie – Naţional

La nivel naţional, respondenţii urmăresc reducerile de preț indiferent de categoria de venit în

care se încadrează, dar intervalul de venituri de până la 4000 de lei este majoritar.

Concluzie: reducerile şi ofertele promoţionale sunt urmărite de respondenţi indiferent de

veniturile acestora, dar se poate observa o reducere a numărului acestora atunci când

venitul creşte.


39 Octombrie 2017

2.2. Informații legate de respondenții care folosesc mașina pentru a face

cumpărăturile

2.2.A. Informații legate de izodistanțe

Grafic 15.a. Distanţa parcursă de respondenţii care se deplasează cu maşina de acasă până la

cel mai frecventat magazin (% din totalul celor care se deplasează cu mașina) – Bucureşti

Grafic 15.b. Distanţa parcursă de respondenţii care se deplasează cu maşina de acasă până la

cel mai frecventat magazin (% din totalul celor care se deplasează cu mașina) – Naţional

Dintre cei care se deplasează cu mașina până la cel mai frecventat magazin cu scopul

achiziției de produse curente, cei mai mulți sunt dispuși să facă acest lucru pe o distanță de 1

km, dar sunt și procente importante de persoane care sunt dispuse să se deplaseze pe distanțe

de 2 sau 3 km. O pondere reprezentativă (82 -85%) din respondenții care se deplasează cu


40 Octombrie 2017

mașina până la cel mai frecventat magazin merg maxim 3 km, motiv pentru care, pe parcursul

lucrării se va face referire la acest interval de distanță.

Concluzie: la nivelul consumatorilor care se deplasează cu maşina, o pondere reprezentativă

a respondenţilor arată că aceştia merg maxim 3 km.

2.2.B. Informații legate de izocroni

Grafic 16.a. Timpul alocat de respondenţii care se deplasează cu maşina, de acasă până la cel

mai frecventat magazin (% din cei care merg cu mașina) - Bucureşti

Majoritatea (65%) celor care merg cu mașina personală până la magazinul frecventat cel mai

des se deplaseaza maxim 10 minute.


41 Octombrie 2017

Harta nr.1 – Poziţionarea magazinelor de tip hipermarket în Bucureşti la 10 minute de mers

cu maşina

Carrefour Kaufland Auchan Cora Mega Image Selgros Maxim 10 minute de mers cu maşina Pentru a verifica rezultatele de mai sus, respectiv cele legate de disponibilitatea de deplasare a

consumatorilor care se deplasează cu maşina pentru magazinele din comerţul modern, au fost

analizate distanţele dintre magazinele de mari dimensiuni din Bucureşti, respectiv Carrefour,


42 Octombrie 2017

Cora, Kaufland, Auchan (hipermarketuri – peste 2500 mp). Magazinele au fost poziţionate pe

hartă în funcţie de adresa fiecăruia şi s-a calculat distanţa în minute dintre fiecare magazin şi

cele apropiate acestuia, la deplasarea cu masina.

Se constată că magazinele se poziţionează, cel mai des, la 10 minute de mers cu maşina

unele de altele. Fiecare magazin are cel puţin un concurent la 10 minute de mers cu maşina în

jurul acestuia. Aceste rezultate întăresc concluzia relevată de sondaj, respectiv consumatorii

care merg cu mașina sunt dispuși să meargă maxim 10 minute pentru un magazin care se

încadrează în categoria comerţ modern.

Grafic 17.b Timpul alocat de respondenţii care se deplasează cu maşina, de acasă până la cel

mai frecventat magazin (% din cei care merg cu mașina) -Naţional

La nivel naţional, majoritatea celor care merg cu maşina, 60%, se deplasează maxim 10 minute

până la magazinul cel mai frecventat pentru achiziţiile principale de bunuri de larg consum,

pondere apropiată de cea de la nivelul municipiului Bucureşti.

Considerând că distanța care reprezintă maxim 10 minute (însumând primele două intervale

de timp) descrie cel mai bine aria de captare a magazinului frecventat cel mai des și pentru

respondenții care preferă mașina personală, acesta va fi intervalul de timp la care vom face

referire pe parcursul analizei.


43 Octombrie 2017

Grafic 18. a. (Q18, Q17) Distanţa parcursă cu mașina în maxim 10 minute, de acasă la

magazinul frecventat cel mai des (număr respondenți, %) Bucureşti

Grafic 18. b (Q18, Q17) Distanţa parcursă cu mașina în maxim 10 minute, de acasă la

magazinul frecventat cel mai des (%) Naţional

Graficele de mai sus arată că, similar distribuției la nivel general a respondenților în funcție de

distanță, cele mai multe persoane care se deplasează cu mașina maxim 10 minute sunt dispuse

să meargă pe o distanță de cel mult 3 km (96%).

Concluzie: la nivelul consumatorilor care se deplasează cu maşina, o pondere reprezentativă

a respondenţilor merg maxim 10 minute până la magazinul cel mai frecventat pentru

achiziţiile principale.


44 Octombrie 2017

2.2.B. Informații referitoare la suprafața totală a magazinului (Q20)

Grafic 19.a. Cât timp alocă persoanele care merg cu mașina până la cel mai frecventat

magazin, în funcție de suprafaţa magazinului – Bucureşti

Chestionarul a urmărit în ce măsură comportamentul consumatorilor diferă în funcţie

de mărimea magazinului. În general, cei care merg cu mașina până la cel mai frecventat

magazin și ar aloca timp pentru a ajunge la un magazin cu o suprafață mai mică de 400 de mp,

în Bucureşti, ar fi dispuși să se deplaseze mai puțin de 5 minute. Pentru magazine cu suprafețe

mai mari, timpul de deplasare alocat preponderent este cuprins în intervalul 6-10 minute.

Dacă se analizează dimensiunea magazinelor, se poate observa că, pentru un magazin

sub 400 de mp, cei care merg cu mașina, în proporție de 50%, sunt dispuși să meargă maxim 5

minute, în timp ce pentru o suprafață cuprinsă între 400-2500 mp, doar 13% dintre cei care

merg cu mașina alocă mai puțin de 5 minute, iar pentru categoria magazinelor de peste 2500

mp, ponderea acestora scade la 7%.

Pentru magazinele sub 400 mp, 79% dintre respondenții care se deplasează cu mașina

până la cel mai frecventat magazin ar merge sub 10 minute, în timp ce pentru magazinele cu

suprafața cuprinsă între 400 și 2500 de mp, 55% dintre respondenți sunt dispuși să meargă

maxim 10 minute, iar pentru categoria de magazine cu suprafețe peste 2500 mp, ponderea

acestora scade la 36%.

Pentru comparație, respondenții care se deplasează cu mașina pentru un magazin de

peste 2500 de mp alocă peste 30 de minute, în proporție de 19%, în timp ce dintre cei care au

selectat magazinul sub 400 de mp, niciunul nu alocă un timp de peste 30 de minute.


45 Octombrie 2017

Grafic 19.b. Cât timp ar fi dispuşi să aloce respondenţii care merg cu mașina până la cel mai

frecventat magazin, în funcție de suprafaţa magazinului - Naţional

La nivelul ţării, majoritatea (58%) celor care merg cu mașina până la un magazin cu o

suprafață mai mică de 400 de mp ar aloca pentru deplasare mai puțin de 5 minute. Pentru

magazine cu suprafețe mai mari, timpul de deplasare alocat preponderent este cuprins în

intervalul 6-10 minute.

Pentru un magazin sub 400 de mp, 58% dintre cei care merg cu mașina sunt dispuși să

meargă maxim 5 minute, în timp ce pentru o suprafață cuprinsă între 400-2500 mp, doar 13%

dintre cei care merg cu mașina ar aloca mai puțin de 5 minute, iar pentru categoria

magazinelor de peste 2500 mp, ponderea acestora scade la 10%.

Pentru a verifica rezultatele de mai sus, respectiv cele legate de disponibilitatea de

deplasare a consumatorilor care se deplasează cu maşina pentru magazinele de sub 400 de

mp, au fost analizate distanţele dintre magazinele de mici dimensiuni din Bucureşti, respectiv

Mega Image, Shop&Go, Carrefour Market, Angst (cu suprafeţe de sub 400 mp). Astfel, a fost

analizată piaţa Bucureşti Obor trasată în cazul operaţiunii Mega Image / Angst. Magazinele au

fost poziţionate pe hartă şi s-a calculat distanţa în minute dintre fiecare magazin şi cele

apropiate acestuia la deplasarea cu maşina.

Se constată că distanţele de până la 5 minute de mers cu maşina (liniile roşii) sunt

foarte frecvente, astfel că fiecare magazin se poziţionează, cel mai des, la 5 minute de mers cu

maşina unele de altele. Fiecare magazin are cel puţin un concurent la 5 minute de mers cu

maşina (cele frecvente sunt situaţiile cu mai mulţi concurenţi la 5 minute). Aceste rezultate

întăresc concluzia relevată de sondaj, respectiv consumatorii care merg cu mașina sunt dispuși

să meargă maxim 5 minute pentru un magazin sub 400 de mp.


46 Octombrie 2017

Harta nr.2 – Poziţionarea magazinelor de sub 400 mp în piaţa Bucureşti Obor, la 5 minute de

mers cu maşina

Legendă:

Mega Image <400 m (inclusiv Shop&go şi Angst) Cris – Tim Nic

Artima Express Carrefour express

Concluzie: la nivelul consumatorilor care se deplasează cu maşina, cei mai mulţi sunt dispuşi

să se deplaseze mai puțin de 5 minute până la un magazin cu o suprafață mai mică de 400 de

mp. Pentru magazine cu suprafețe mai mari, timpul de deplasare alocat preponderent este

cuprins în intervalul 6-10 minute.


47 Octombrie 2017

2.2.C. Concurenta potenţială – pe ce distanţă s-ar deplasa consumatorii pentru un

supermarket nou - deschis?

Grafic 20.a. Timpul maxim pe care l-ar aloca cei care folosesc mașina pentru a ajunge la un

supermarket nou deschis - Bucureşti

Grafic 20.b. Timpul maxim pe care l-ar aloca cei care folosesc mașina pentru a ajunge la un

supermarket nou deschis - Naţional

13.11%

30.34%

15.05%

17.23%

8.98%

2.91%

<5 min

6-10 min

11-20 min

21-30 min

31-60 min

>60 min

Graficele de mai sus pot evidenţia limita izocronului, respectiv intervalul maxim de timp pe

care consumatorii l-ar aloca pentru a ajunge la un supermarket nou22 (presupunând că s-ar

deschide unul care le indeplineşte toate cerinţele). 54% dintre cei care se deplasează cu

mașina până la cel mai frecventat magazin ar aloca cel puțin 11 minute pentru a ajunge la un

supermarket nou deschis care ar reprezenta interes, iar 46% alocă mai puțin de 11 minute. 22

Q19: Care este timpul maxim pe care l-aţi aloca pentru a ajunge la un supermarket nou deschis care ar reprezenta interes pentru dvs. din punctul de vedere al preţului, calităţii și diversității produselor și serviciilor oferite?


48 Octombrie 2017

Calculând mediana pentru o serie de distribuție pe intervale conform graficului de mai sus, s-a

determinat faptul că jumătate din respondenți sunt dispuși să aloce maxim 13 minute pentru

a merge la un supermarket nou deschis, iar jumătate mai mult de 13 minute. La nivelul

respondenților din restul țării, mediana se situează la un nivel chiar mai scăzut, de aproximativ

10 minute. Într-o manieră similară, putem concluziona că jumătate din respondenții la nivel

național sunt dispuși să meargă maxim 10 minute până la un supermarket nou deschis.

Care este distanţa care ar depăşi limita maxima a izocronului?

Grafic 21.a. Distanţa la care s-ar afla un supermarket preferat de cei care merg cu mașina,

dar nefrecventat pentru că este situat prea departe de casă (% din total respondenți)

Bucureşti

Cei mai mulți respondenţi indică o distanţă de 21-30 de minute ca fiind prea mare pentru a

ajunge la un astfel de supermarket, distanţă pe care nu o parcurg pentru că este incomod23.

Această situaţie sugerează faptul că, în general, 20 de minute reprezintă o distanţă prea mare

pentru a ajunge la un magazin din categoria comerţului modern.

23

Q22. Există un supermarket de la care aţi dori să achiziţionaţi în mod regulat principalele bunuri de larg consum, dar nu o faceți pentru că este situat prea departe de zona în care locuiți dumneavoastră sau vă este incomod să ajungeti? Q23. Cât timp v-ar fi necesar pentru a ajunge la acest supermarket cu mijlocul de transport pe care il folositi?


49 Octombrie 2017

Grafic 21.b. Distanţa la care s-ar afla un supermarket preferat de cei care merg cu mașina,

dar nefrecventat pentru că este situat prea departe de casă (% din total respondenți) -

Naţional

La nivel naţional se poate afirma în mod similar, că o distanţă de 20 de minute este prea mare

pentru a se deplasa la respectivul supermarket. Existenţa unor procente destul de mari şi în

intervalele mai scurte de timp (sub 5 minute şi între 6-20 min) ar putea fi explicată ori prin

faptul că anumiţi consumatori își fac cumpărăturile în drumul de la serviciu spre casă și percep

abaterea la supermarket ca fiind infimă, ori au un alt supermarket la o distanță foarte mică de

locuință (la nivelul Bucureștiului, existența Mega Image la parterul blocurilor într-un număr din

ce în ce mai mare).

Un alt factor care i-ar putea determina să aleagă un anume supermarket este dacă respectivul

magazin practică o anume ofertă/promoție.

Concluzie: jumătate din respondenții de la nivelul pieţei Bucureşti sunt dispuși să aloce maxim

13 minute, iar jumătate de la nivelul ţării sunt dispuşi să aloce maxim 10 minute pentru a

merge la un supermarket nou deschis care le îndeplineşte cerinţele, ceea ce urmează linia

concluziilor anterioare.

Cei mai mulți respondenţi indică o distanţă de 21-30 de minute ca fiind prea mare pentru a

ajunge la un astfel de supermarket, distanţă pe care nu o parcurg pentru că este incomod.

Această situaţie sugerează faptul că, în general, 20 de minute reprezintă o distanţă prea mare

pentru a ajunge la un magazin din categoria comerţului modern.


50 Octombrie 2017

2.2.D. Informații legate de valoarea cheltuielilor săptămânale în supermarket

Grafic 22.a Structura cheltuielilor săptămânale pentru consum curent (stânga) versus

structura cheltuielilor săptămânale pentru consum curent din supermarketuri (dreapta) la

nivelul respondenților care se deplasează cu mașina (număr respondenți, %) - Bucureşti

Graficul de mai sus evidențiază faptul că structura cheltuielilor pentru produsele de consum

curent (pie-chartul din stânga) este similară cu structura cheltuielilor săptămânale până la 300

lei pentru bunurile de consum curent din supermarketuri (pie-chartul din dreapta). Aceste

rezultate pot fi asociate concluziei că cele mai multe cheltuieli din bugetul săptămânal al unui

respondent se fac în supermarket. 92% dintre respondenții care se deplasează cu mașina

cheltuiesc săptămânal sume de maxim 300 de lei în supermarket.

În mod similar, la nivel naţional, aşa cum se poate observa din graficele de mai jos, cheltuielile

până la 300 de lei din supermarket, realizate de cei care merg cu maşina, urmează aceeaşi

structură generală a cheltuielilor pentru bunurile de consum curent.


51 Octombrie 2017

Grafic 22.b Structura cheltuielilor săptămânale pentru consum curent (stânga) versus

structura cheltuielilor săptămânale pentru consum curent din supermarketuri (dreapta) la

nivelul respondenților care se deplasează cu mașina (număr respondenți, %) – Naţional

Grafic 23.a. Sumele cheltuite săptămânal versus cele cheltuite în supermarket de persoanele

care ajung cu mașina până la cel mai frecventat magazin în maxim 10 minute – Bucureşti

Dintre cei care merg cu mașina personală până la magazinul frecventat cel mai des și care se

deplasează maxim 10 minute, cei mai mulți cheltuiesc săptămânal maxim 300 de ron (84% în

cazul cheltuielilor totale săptămânale și 92% pentru cheltuielile în supermarket).


52 Octombrie 2017

Aceleaşi concluzii se pot desprinde şi la nivel naţional, graficul de mai jos evidenţiind faptul ca

în supermarket cheltuielile sunt similare ca pondere cu cele realizate fără a evidenţia o formă

de comerţ anume.

Grafic 23. b. Sumele cheltuite săptămânal versus cele cheltuite în supermarket de

persoanele care ajung cu mașina până la cel mai frecventat magazin în maxim 10 minute -

Naţional

Tabel 2.a (Q18) Distribuția persoanelor care merg cu mașina până la cel mai frecventat

magazin, în funcție de timpul necesar și de sume cheltuite în supermarket- Bucuresti

<=5 min 6-10 min 11-20

min

21-30

min

31-60

min

Mai

mult de

60 de

min

Nu ştiu

<=50 lei 11 7 6 3

51-100 11 20 13 4 2 3

101 - 200 8 27 11 3 1

201 - 300 7 28 9 3 1 3

301 - 400 2 3 2

401 - 500 2 1 1

501 - 600 3

Mai mult de 600

lei 1

Nu ştiu 1 1


53 Octombrie 2017

Tabelul corelează numărul de consumatori care folosesc maşina personală pentru deplasarea

până la supermarket cu timpul pe care îl alocă deplasării şi cu sumele cheltuite în respectivul

supermarket.

Astfel, pentru sume de sub 50 de lei, se poate constata că cele mai multe persoane

alocă sub 5 minute, iar pentru bugete mai mari, majoritatea respondenților, pe fiecare

categorie de buget, alocă 6-10 minute. Acelaşi comportament se poate observa şi la

consumatorii de la nivel naţional, respectiv pentru bugete mai mari respondenţii alocă un timp

mai mare, în principal acesta fiind de 6-10 minute.

Tabel 2.b (Q18) Distribuția persoanelor care merg cu mașina până la cel mai frecventat

magazin, în funcție de timpul necesar și de sume cheltuite în supermarket- National

<=5 min 6-10 min 11-20 min

21-30 min

31-60 min

Mai mult de 60 de

min Nu ştiu

<=50 lei 25 19 14

8

51-100 20 37 26 10 6

101 - 200 19 49 21 11 5

201 - 300 9 53 20 7 7

301 - 400 3 8 4 1

401 - 500 3

2

501 - 600 5

Mai mult de 600 lei

3

Nu ştiu

3 2

Concluzie: cheltuielile de până la 300 de lei din supermarket, realizate de cei care merg cu

maşina, urmează aceeaşi structură generală a cheltuielilor pentru bunurile de consum curent.

Pentru sume de sub 50 de lei, timpul alocat este redus, sub 5 minute, iar pentru bugete mai

mari, majoritatea respondenților alocă 6-10 minute pentru a merge cu maşina la cel mai

frecventat magazin.


54 Octombrie 2017

2.2.E. Informații legate de venitul respondenților

Grafic 24.a. Veniturile respondenţilor care merg cu mașina până la magazinul frecventat (%) -

Bucureşti

Se constată că, în Bucureşti, 46% dintre cei care merg cu mașina până la cel mai

frecventat magazin au venituri nete pe gospodărie de peste 2500 de lei. Doar 33% dintre cei

care merg pe jos și 22% dintre cei care merg cu mijloacele de transport în comun până la cel

mai frecventat magazin au venituri de peste 2500 de lei. Concluzia este că, cei care aleg să

meargă cu mașina personală la magazinul preferat, au venituri mai mari decât cei care folosesc

alte mijloace de transport.

Grafic 24.b Veniturile respondenţilor care se deplasează la magazinul cel mai frecventat, în

funcţie de mijlocul de transport folosit (%) - Naţional

0%

10%

20%

30%

40%

Mai puțin de 1.500 lei

Între 1.500 și 2.500 lei


Peste 4.000 lei Nu știu/Nu răspund

Mașina personală Pe jos Mijloace de transport în comun

La nivel național, 42% dintre cei care merg cu mașina până la cel mai frecventat

magazin au venituri nete pe gospodărie de peste 2500 de lei. Doar 36% dintre cei care merg pe

jos și 26% dintre cei care merg cu mijloacele de transport în comun până la cel mai frecventat

magazin au venituri de peste 2500 de lei. Consumatorii care merg pe jos până la magazinul de


55 Octombrie 2017

la care își fac cumpărăturile reprezintă 29% din totalul persoanelor, iar cei care merg cu

mijloacele de transport în comun reprezintă aproximativ 18%.

Analiza comportamentului consumatorului în funcţie de mijlocul de transport utilizat

pentru a merge la cumpărături şi a se întoarce de la cumpărături a arătat faptul că in proporţie

de cel puţin 85% este folosit acelaşi mijloc de transport.

Concluzie: cei care merg la magazinul preferat cu mașina personală au declarat venituri mai

mari faţă de celelalte categorii de respondenţi, care merg pe jos sau cu alte mijloace de

transport.

2.2.F. Informații legate de frecvența cumpărăturilor

Grafic 25.a. Cât de des merg la cumpărături persoanele care se deplasează cu mașina până la

magazinul cel mai frecventat - Bucureşti


56 Octombrie 2017

Grafic 25. b. Cât de des merg la cumpărături persoanele care se deplasează cu mașina până

la magazinul cel mai frecventat - Naţional

Din graficele de mai sus se poate constata că, în proporții aproape egale, respondenții care

folosesc mașina personală pentru efectuarea cumpărăturilor se duc o dată sau de mai multe

ori pe săptămână la magazinul cel mai frecventat.

Coroborând frecvenţa cumpărăturilor cu sumele cheltuite pentru achiziţii de bunuri curente,

apreciem că, în general, oamenii preferă să meargă mai des la cumpărături şi să cheltuie sume

mai mici de bani.

2.3. Informații legate de respondenții care merg pe jos pentru a face

cumpărăturile

Respondenţii care au declarat că merg pe jos până la magazinul de la care își fac

cumpărăturile reprezintă aproximativ 28% din totalul persoanelor. Pentru a compara profilul

consumatorului care se deplasează pe jos, am urmărit aspectele descrise mai jos.


57 Octombrie 2017


Grafic 26. a. Distanţa parcursă de persoanele care merg pe jos, de acasă până la magazinul

frecventat cel mai des - Bucureşti

Grafic 26. b. Distanţa parcursă de persoanele care merg pe jos, de acasă până la magazinul

frecventat cel mai des – Național

77%

15%

3%

3%

1%

1%1 km sau mai puţin

2 km

3 km

4-5 km

Mai mult de 5 km

Nu stiu

Dacă se urmărește, la nivel general, distanța exprimată în km până la care se deplasează

majoritatea celor care merg pe jos pentru achizițiile curente de cumpărături, indiferent de

distanţa exprimată în timp, se observă că cei mai mulți se deplasează pe distanțe cel mult

egale cu 1 km (79% la Bucureşti si 77% la naţional). După o anumită distanță, nu va mai fi

rezonabilă deplasarea pe jos.


58 Octombrie 2017


Grafic 27. a. Distribuția persoanelor care merg pe jos până la cel mai frecventat magazin, în

funcție de timpul necesar - Bucureşti

Grafic 27. b. Distribuția persoanelor care merg pe jos până la cel mai frecventat magazin, în

funcție de timpul necesar – Național

Luând în calcul timpul de deplasare până la magazin, se preferă tot intervalul până la 10

minute de către cei mai mulți dintre respondenții care se deplasează pe jos. Respondenții care

se deplasează pe jos maxim 10 minute reprezintă categoria de persoane care se deplasează pe

distanțe scurte, exprimate în km, după cum confirmă graficele de mai jos.


59 Octombrie 2017

Grafic 28.a Distribuția persoanelor care se deplasează pe jos până la cel mai frecventat

magazin în maxim 10 minute, în funcție de distanța față de casă (km) - Bucureşti

Se observă că o pondere covârșitoare, de 92% dintre persoanele care se deplasează pe

jos într-un timp de sub 10 minute, fac acest lucru pe distanțe de până la 1 km. Este normal ca

distanțele pe care se deplasează cei care merg pe jos să fie mai reduse, în condițiile în care

timpul de deplasare realizat de către cele mai multe persoane care au răspuns chestionarului a

rămas în intervalul de până la 10 minute.

Aceste persoane reprezintă tipologia consumatorului care se află în vecinătatea

supermarketului pe care îl frecventează și reprezintă o categorie semnificativă de persoane

mai ales în București, unde densitatea supermarketurilor este mai mare, comparativ cu situația

existentă la nivel național.

Grafic 28.b Distribuția persoanelor care se deplasează pe jos până la cel mai frecventat

magazin în maxim 10 minute, în funcție de distanța față de casă la care se află magazinul

frecventat cel mai des – Naţional

Concluzie: respondenţii care merg pe jos se deplasează pe distanțe de cel mult 10 minute si

maxim 1 km, până la cel mai frecventat magazin.


60 Octombrie 2017

2.3.C. Informații legate de cheltuieli săptămânale în supermarketuri

Grafic 29.a Distribuția persoanelor care merg pe jos până la cel mai frecventat magazin, în

funcție de cât cheltuiesc săptămânal în supermarket (%) – București

Cele mai multe astfel de persoane care se deplasează pe jos cheltuiesc săptămânal

până la 200 de lei în supermarket, la fel ca în cazul celor care se deplasează cu mașina. Singura

diferență ar fi aceea că sunt mai multe persoane care cheltuiesc săptămânal sume mai mici de

200 de ron în categoria celor care se deplasează pe jos comparativ cu categoria celor care se

deplasează cu mașina. Dintre cei care cheltuiesc sume între 201 și 300 de ron, cei care merg cu

maşina au o pondere mai mare decât cei care merg pe jos (27% vs. 8%).


61 Octombrie 2017

Grafic 29.b Distribuția persoanelor care merg pe jos până la cel mai frecventat magazin, în

funcție de cât cheltuiesc săptămânal în supermarket (%) - Naţional

Conform graficului de mai sus, cele mai multe persoane (91%) care se deplasează pe jos

şi au răspuns chestionarului la nivel naţional, cheltuie săptămânal până la 200 de lei in

supermarket, reprezentând un număr mai mare decât în cazul celor care se deplasează cu

mașina. Cei care cheltuie sume între 101 și 200 de ron au o pondere de aproximativ 27% şi

numai 7% aleg să facă cumpărături in valoare mai mare de 200 de lei.

Concluzie: Majoritatea celor care merg pe jos cheltuiesc sume mai reduse în supermarket

(<200 lei) comparativ cu cei care merg cu maşina (<300 lei). Dintre cei care cheltuiesc sume

între 201 și 300 de ron, cei care merg cu maşina au o pondere mai mare decât cei care merg

pe jos (27% vs. 8%).

2.3.D. Informații legate de frecvența cumpărăturilor

Grafic 30.a Distribuția celor care merg pe jos pentru aprovizionarea curentă, în funcție de

frecvența cumpărăturilor (% dintre cei care merg pe jos) – București


62 Octombrie 2017

Evaluând frecvența de aprovizionare, se observă că se preferă deplasările de mai multe

ori într-o săptămână pentru achizițiile de bunuri de consum curente de către cei care merg pe

jos, în Bucureşti.

Grafic 30.b Distribuția celor care merg pe jos pentru aprovizionarea curentă, în funcție de

frecvența cumpărăturilor (% dintre cei care merg pe jos) – Național

La nivel naţional, evaluând frecvența de aprovizionare, se observă că se preferă deplasările de

mai multe ori într-o săptămână (51%) pentru achizițiile de bunuri de consum curente de către

cei care merg pe jos, 38% afirmând că îşi fac cumpărăturile o dată pe săptămână.

Concluzie: cei care merg pe jos preferă mai multe deplasări într-o săptămână pentru

achizițiile de bunuri de consum curent.


63 Octombrie 2017

2.3.E. Informaţii legate de suprafaţa magazinului frecventat

Grafic 30.a. Cât timp ar fi dispuşi să aloce respondenţii care merg PE JOS până la cel mai

frecventat magazin, în funcție de suprafaţa magazinului - Bucureşti

Dacă analizăm doar respondenții care merg pe jos pentru achiziția produselor de

consum curent, se constată că, pentru un magazin de maxim 400 mp, 43,38% ar merge mai

puțin de 5 minute, iar 41,37% ar aloca între 6-10 minute (84,7% ar merge până la 10 minute pe

jos).

Și în cazul respondenților din Bucureşti care merg pe jos se pot trage aceleași concluzii:

cu cât magazinul este mai mare ca suprafață, cu atât consumatorii care merg pe jos sunt

dispuși să acorde mai mult timp distanței parcurse până la acesta (pentru un magazin cu

suprafața sub 400 de mp, doar 1,1% dintre respondenți sunt dispuși să meargă între 31-60

minute, în timp ce pentru un magazin cu suprafața între 400-2500 de mp, procentul acestora

crește la 8,7%, iar pentru cele cu suprafața de peste 2500 mp, procentul acestora ajunge deja

la 28%).

În concluzie, cu cât magazinul are o suprafață mai mare, cu atât respondenții sunt

dispuși să aloce mai mult timp pentru a ajunge la acesta.


64 Octombrie 2017

Grafic 30.b Cât timp ar fi dispuşi să aloce respondenţii care merg PE JOS până la cel mai

frecventat magazin, în funcție de suprafaţa magazinului - Naţional

Atât la nivel naţional, cât şi la nivelul municipiului Bucureşti, pentru un magazin de sub

400 de mp, cei mai mulţi consumatori sunt dispuşi să se deplaseze până la 10 minute pe jos

(87%). Pentru un magazin cu suprafaţa peste 400 mp, timpul de deplasare alocat

preponderent este cuprins în intervalul de până la 10 minute.

În această situaţie, se poate concluziona că respondenţii sunt dispuşi să meargă pe jos

pana la 10 minute pentru un magazin de mărime mică (sub 400 mp), spre deosebire de cei

care merg cu maşina, care se deplasează, în majoritatea acestora, maxim 5 minute pentru

aceeaşi suprafaţă.

Pentru o verificare mai detaliată a preferințelor celor care merg pe jos pentru

magazinele de sub 400 de mp, au fost analizate distanţele dintre magazinele de mici

dimensiuni din Bucureşti, respectiv Mega Image, Shop&Go, Carrefour Market, Angst. Astfel, a

fost analizată piaţa Bucureşti Obor trasată în cazul operaţiunii Mega Image /Angst. Magazinele

au fost poziţionate pe hartă şi s-a calculat distanţa în minute dintre fiecare magazin şi cele

apropiate acestuia la deplasarea pe jos.


65 Octombrie 2017

Harta nr.3 – Poziționarea magazinelor de sub 400 mp în piața Obor București la 5-10 minute

de mers PE JOS

Legenda:

Mega Image (inclusiv Shop&go şi Angst) Cris – Tim Nic

Artima Express Carrefour express Distanţă de maxim 5 minute pe jos Distanţă de maxim 10 minute pe jos Distanţă mai mare de 10 minute pe jos

Se constată că distanţele de sub 5 minute de mers pe jos (liniile trasate cu verde) sunt foarte

rare, magazinele poziţionându-se, cel mai des, la 10 minute de mers pe jos unele de altele


66 Octombrie 2017

(liniile trasate cu roşu). Aceste rezultate întăresc concluzia relevată de sondaj, respectiv

consumatorii sunt dispuşi să meargă pe jos până la 10 minute pentru un magazin de mărime

mică (sub 400 mp).

Concluzie: pentru magazinele cu o suprafață mai mică de 400 de mp, consumatorii sunt

dispuşi să se deplaseze până la 10 minute pe jos. Pentru magazine cu suprafețe mai mari,

timpul de deplasare alocat ajunge până la 20 de minute.

2.3.F. Informaţii legate de mijlocul de transport la supermarket şi magazine de

cartier/ magazine de proximitate

Grafic 31.a. Care este mijlocul de transport folosit preponderant pentru deplasarea la

supermarket vs. magazine de cartier (%) - București

Grafic 31.b. Care este mijlocul de transport folosit preponderant pentru deplasarea la

supermarket vs. magazine de cartier (%) - Naţional


67 Octombrie 2017

Corelând răspunsurile celor care au declarat că merg la supermarket pentru achiziţia

produselor de consum curent cu indicaţiile acestora legate de principalul mijloc de transport

utilizat pentru a merge la magazinul cel mai des vizitat, se constată că rezultatele obţinute în

urma analizelor de mai sus se confirmă. Astfel, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul

municipiului Bucureşti, respondenţii aleg să meargă pe jos la magazinele mici de cartier, în

majoritatea cazurilor (60%).

Magazinele mici de cartier sunt magazinele situate in proximitatea casei, cu suprafeţe reduse,

mai mici de 400 mp, care comercializează o gamă restrânsă de produse care pot acoperi o

nevoie urgentă şi ocazională (magazine alimentare, buticuri şi magazinele mixte – formate care

aparţin comerţului tradiţional, dar şi alte magazine de proximitate cu suprafaţă sub 400 mp).

Analiza disponibilităţii consumatorilor de a se deplasa la magazinele de sub 400 de mp a

relevat faptul că aceştia ar fi dispuşi să aloce pentru un astfel de magazin până la 5 minute cu

maşina şi până la 10 minute pe jos.

Din punct de vedere al consumatorilor, alegerea unui punct de vânzare este în funcţie de

aprovizionarea pe care aceştia o caută. Concurenţa dintre agenţii economici se limitează la

puncte de vanzare de proximitate în cazul achiziţiilor de cantitaţi mici şi se exercită într-o rază

mai mare pentru achiziţii în cantităţi mai mari24. Această situaţie reiese şi din analiza de mai

sus, respectiv pentru sume mai mici consumatorii sunt dispuşi să se deplaseze pe distanţe

reduse faţă de casă.

24

M.242 - Promodes/BRMC.


68 Octombrie 2017

Dată fiind proximitatea magazinelor cu suprafeţe mici şi specificul acestora, gama redusă de

produse şi localizarea acestora la parterul blocurilor, de multe ori fără disponibilitate de

parcare dedicată magazinelor în cauză, se poate afirma că disponibilitatea de deplasare pentru

achiziţia de produse de la magazinele de sub 400 de mp este de până la 10 minute de mers pe

jos.

În ceea ce priveşte supermarketul, persoanele care aleg să frecventeze acest tip de magazin

merg aproape întotdeauna la acelaşi supermarket, tind să meargă la două supermarketuri

diferite pe care le alternează sau apelează la cel care este mai convenabil.

Din analiza de mai sus, se constată că pentru a ajunge la un supermarket pe care

respondentul il frecventează, cea mai mare parte a consumatorilor folosesc maşina personală

(48 -51%) şi doar 25% merg pe jos.

Analiza disponibilităţii consumatorilor de a se deplasa în funcţie de suprafaţa magazinelor a

relevat faptul că respondenţii care aleg să meargă cu mașina până la cel mai frecventat

magazin cu o suprafață mai mare de 400 de mp, ar fi dispuși să se deplaseze un timp de până

la 10 minute.

Supermarketul, conform definiţiilor folosite de autorităţile de concurenţă din mai multe state

membre, dar şi de Consiliul Concurenţei, este formatul de magazin cu suprafaţa de peste 400

mp, care comercializează o gamă mai largă, atât ca tipuri de produse, cât şi ca număr de

referinţe oferite din fiecare tip, corespunzând unor necesităţi de achiziţie relativ importante şi

diversificate. Sondajul a facut trimitere generic la supermarket pentru toate formatele de

comerţ modern, respectiv supermarket, hipermarket (>2500 mp) si discounter.

Concluzie: atât la nivel naţional, cât şi la nivelul municipiului Bucureşti, respondenţii aleg să

meargă la magazinele mici, cu suprafeţe sub 400 mp, în majoritatea cazurilor, până la 10

minute pe jos.

Pe de altă parte, cea mai mare parte a consumatorilor folosesc maşina personală pentru a

ajunge la formatele de comerţ modert, supermarket/hipermarket şi discounter (formate de

magazine cu suprafeţe de peste 400 mp).


69 Octombrie 2017

2.4. Informații legate de respondenții care merg cu mijlocul de transport în

comun

Respondenţii care se deplasează cu mijloace de transport în comun reprezintă aproximativ

19% din eşantion.


Grafic 31.a Distribuția persoanelor care se deplasează cu mijlocul de transport în comun

pentru realizarea cumpărăturilor necesare, în funcție de distanță –Bucureşti

Grafic 31.b Distribuția persoanelor care se deplasează cu mijlocul de transport în comun

pentru realizarea cumpărăturilor necesare, în funcție de distanță – Naţional

Din graficele de mai sus se observă că 43% dintre cei care se deplasează cu mijloacele

de transport în comun la nivelul municipiului Bucureşti şi 49% la nivel naţional își realizează

cumpărăturile la o distanță de 1 km sau mai puțin de casă.


70 Octombrie 2017


Grafic 32. Distribuția persoanelor care se deplasează cu mijlocul de transport în comun

pentru achizițiile curente, în funcție de timpul necesar pentru a ajunge până la magazinul

frecventat cel mai des - Bucureşti

În mod similar respondenților care se deplasează pe jos sau cu mașina, ponderea

majoritară (56%) a celor care se deplasează cu mijloacele de transport în comun este între 6 și

10 minute.

Grafic 32.b Distribuția persoanelor care se deplasează cu mijlocul de transport în comun

pentru achizițiile curente, în funcție de timpul necesar pentru a ajunge până la magazinul

frecventat cel mai des - Național

Majoritatea respondenţilor de la nivelul ţării (minim 59%) sunt dispuşi să se deplaseze

maxim 10 minute. Cei care sunt dispuşi să meargă timp de 11-20 de minute până la magazin

reprezintă o pondere de 18%.


71 Octombrie 2017

2.4.C. Informații legate de frecvența cumpărăturilor

Grafic 33. a Distribuția celor care se deplasează cu mijlocul de transport în comun, în funcție

de frecvența deplasărilor până la magazinul frecventat cel mai des - Bucureşti

Grafic 33. b Distribuția celor care se deplasează cu mijlocul de transport în comun, în funcție

de frecvența deplasărilor până la magazinul frecventat cel mai des - Naţional

Frecvența achizițiilor curente nu face notă discordantă în cazul celor care se deplasează

cu mijloacele de transport în comun față de respondenții care se deplasează cu mașina

personală sau pe jos, majoritatea respondenților preferând mai multe deplasări într-o

săptămână.


72 Octombrie 2017

2.4.D. Informații legate de cheltuieli

Grafic 34.a Distribuția celor care merg cu mijloacele de transport în comun până la cele mai

frecventat magazin, în funcție de cât cheltuiesc în supermarket – Bucureşti

Grafic 34.b Distribuția celor care merg cu mijloacele de transport în comun până la cele mai

frecventat magazin, în funcție de cât cheltuiesc în supermarket - Naţional

Aşa cum se poate observa din graficele anterioare, dintre persoanele care se

deplasează cu mijloacele de transport în comun, cele mai multe cheltuiesc în supermarket

sume mai mici de 200 de ron (87%), cu o pondere mare a cheltuielilor până în 50 de lei.

Concluzie: respondenţii care se deplasează cu mijlocul de transport în comun urmează

aceleaşi tendinţe ca cei care se deplasează cu maşina sau pe jos, cu diferenţe în ceea ce

priveşte distanţa parcursă.


73 Octombrie 2017

2.4.E. Informații legate de venituri

Grafic 35.a Distribuția respondenților care se deplasează cu mijlocul de transport preferat

până la magazinul cel mai frecventat, în funcție de veniturile nete pe gospodărie – București

Se observă, în graficul de mai sus, că persoanele care se deplasează cu mașina

personală sunt cele mai multe în categoriile de venit 3 și 4 (de peste 2500 de ron), în timp ce

aceia care se deplasează pe jos sau cu mijloacele de transport în comun sunt majoritari în

categoriile de venit 1 și 2 (pentru cele două intervale de venit sub 2500 de ron). Concluzia

verificată în acest caz este că preferințele de transport ale consumatorilor pot diferi în funcție

de venituri.

Grafic 35.b Distribuția respondenților care se deplasează cu mijlocul de transport preferat

până la magazinul cel mai frecventat, în funcție de veniturile nete pe gospodărie – Național

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

Mai puțin de 1.500 lei



Peste 4.000 lei Nu știu/Nu răspund

Mașina personală Pe jos Mijloace de transport în comun

La nivel naţional, 42% dintre cei care merg cu mașina până la cel mai frecventat

magazin au venituri nete pe gospodărie de peste 2500 de lei. Doar 36% dintre cei care merg pe


74 Octombrie 2017

jos și 26% dintre cei care merg cu mijloacele de transport în comun până la cel mai frecventat

magazin au venituri de peste 2500 de lei.

Cei care merg pe jos până la magazinul de la care își fac cumpărăturile reprezintă 29%

din totalul persoanelor, iar cei care merg cu mijloacele de transport în comun reprezintă

aproximativ 18%.

Concluzia este că, respondenţii care merg la magazinul preferat cu mijloacele de

transport în comun au declarat venituri mai mici faţă de celelalte categorii de consumatori.


75 Octombrie 2017

CONCLUZII

C1. Concluzii le nivelul întregului eșantion

La nivelul întregului eșantion se poate observa că mașina personală este principalul mijloc de

transport preferat de către persoanele intervievate. Cu toate acestea, pe parcursul analizei s-

a urmărit identificarea unor concluzii relevante specifice atât persoanelor care merg cu mașina

personală, persoanelor care aleg să meargă pe jos când își fac cumpărăturile cât și, separat,

persoanelor care aleg să se deplaseze cu mijlocul de transport în comun, în același scop.

C.1.1. Izodistanțe şi izocroni

Majoritatea respondenților aleg să meargă cel mult 3 km, de acasă până la magazinul

frecventat cel mai des pentru achizițiile de consum curent. Cele mai multe dintre acestea

utilizează mașina personală.

Pe de alta parte, cei care merg cel mult un km merg, în majoritatea cazurilor, pe jos până la

magazinul cel mai des frecventat.

Indiferent care este mijlocul de transport preferat pentru efectuarea cumpărăturilor, cele mai

multe persoane au declarat că merg maxim 10 minute pentru a ajunge la magazinul pe care îl

frecventează.

C.1.2. Frecvența cumpărăturilor

Indiferent de valoarea cheltuielilor săptămânale realizate în supermarket, respondenții preferă

să meargă o dată sau de mai multe ori pe săptămână la supermarket, cele doua intervale fiind

echilibrate.

Cei care merg la cumpărături cu o frecvenţă mai mare, au tendinţa de a cheltui mai puţin faţă

de cei care merg doar o dată pe saptămână la supermarket.

Spre deosebire de clienţii supermarketurilor, respondenţii care se bazează pe magazinele mici

de cartier merg de mai multe ori pe săptămână în proporţie majoritară (56%) pentru

aprovizionarea principală a gospodăriei.


76 Octombrie 2017

C.1.3.Cheltuielile săptămânale

Cele mai multe persoane au declarat că pentru produsele de consum curent cheltuiesc

săptămânal până la limita a 300 de lei, cu o pondere importantă între 100 -200 lei.

Dacă ne uităm doar la magazinele de tip supermarket, 94% dintre respondenți cheltuie sub

300 de lei și 53% cheltuie sub 100 de lei.

C.1.4. Magazinele de cartier versus supermarketuri

Magazine mici de cartier

1. foarte puţini consumatori se bazează pe magazinele de cartier pentru realizarea

cumpărăturilor (cca. 6-8% din respondenţi);

2. majoritatea respondenţilor merg pe jos la magazinele mici de cartier;

3. majoritatea consumatorilor care se bazează pe magazinele mici merg de mai multe ori pe

săptămână la cumpărături;

4. achiziţiile săptămânale din magazinele mici se încadrează in intervalul 101-200 lei;

5. în cazul cumpărăturilor ocazionale, ponderea celor care aleg magazinele mici de cartier sau

piață creşte doar în Bucureşti de la 7% la 15%, în timp ce, la nivel naţional, ponderea acestora

scade de la 26% la 9%.

6. majoritatea respondenţilor care aleg magazinele mici de cartier au venituri nete per

gospodărie sub 2500 de lei.

Comerţul modern/Supermarket

1. peste 96% dintre consumatorii din Bucureşti se bazează pe supermarketuri pentru realizarea

cumpărăturilor (92% din respondenţi la nivel naţional);

2. majoritatea respondenţilor merg cu maşina personală la magazinele de tip supermarket;

3. achiziţiile principale din supermarket se fac atât o dată pe săptămână, cât şi de mai multe ori

pe săptămână – intervale echilibrate;

4. achiziţiile săptămânale principale din comerţul modern se încadrează in intervalul 101-200

lei, iar 94% cheltuie până la 300 de lei;


77 Octombrie 2017

5. în cazul cumpărăturilor ocazionale, ponderea celor care aleg comertul modern scade cu doar

5pp la Bucureşti (18pp la naţional).

6. majoritatea celor care aleg supermarketul au venituri nete per gospodărie peste 2500 de lei.

Rezultatele analizei arată un profil al consumatorului orientat către formatele de comerţ

modern – denumite generic „supermarket”, magazinele mici de cartier și piața reprezentând

alternative puțin exploatate de consumatori. Mai mult, comportamentul consumatorului la

achiziţia de la magazinele mici diferă de comportamentul la achiziţia din supermarket.

C2. Concluzii legate de respondenții care folosesc mașina pentru a face cumpărăturile

La nivelul întregului eșantion se poate observa că mașina personală este principalul mijloc de

transport preferat de către persoanele intervievate.


Dintre cei care se deplasează cu mașina până la cel mai frecventat magazin cu scopul achiziției

de produse curente, cei mai mulți sunt dispuși să facă acest lucru pe o distanță de maxim 3 km.

Majoritatea celor care merg cu mașina personală până la magazinul frecventat cel mai des se

deplasează maxim 10 minute.

C.2.2. Deplasarea cu maşina sau pe jos în funcţie de suprafaţa magazinelor

Pentru magazinele cu o suprafață mai mică de 400 de mp, consumatorii sunt dispuşi să se

deplaseze mai puțin de 5 minute cu mașina. Pentru magazine cu suprafețe mai mari, timpul de

deplasare alocat este cuprins preponderent în intervalul 6-10 minute.

Pentru a verifica rezultatele sondajului, analiza a inclus şi verificarea poziţionării în piaţă a

magazinelor sub 400 de mp, dar şi a celor de mari dimensiuni, în Bucureşti. Se constată că, în

general, fiecare magazin cu o dimensiune de până la 400 mp are cel puţin un concurent la 5

minute de mers cu maşina.

Totodată, se constată că fiecare magazin cu o dimensiune mai mare de 2500 mp are cel puţin

un concurent de aceeaşi dimensiune la o distanţă de 10 minute de mers cu maşina, ceea ce

întăreşte concluzia reieşită din analiza chestionarelor sondajului. Consumatorii care merg cu


78 Octombrie 2017

mașina sunt dispuși să meargă până la 5 minute pentru un magazine sub 400 mp şi până la

10 minute pentru un magazin de dimensiune mai mare (peste 400 mp).

Corelând răspunsurile celor care au declarat că merg la supermarket pentru achiziţia

produselor de consum curent cu indicaţiile acestora legate de principalul mijloc de transport

utilizat, se constată că rezultatele obţinute se confirmă. Astfel, atât la nivel naţional, cât şi la

nivelul municipiului Bucureşti, respondenţii aleg să meargă pe jos la magazinele mici de

cartier, în majoritatea cazurilor.

Magazinele mici de cartier sunt acele magazine situate în proximitatea casei, cu suprafeţe

reduse, mai mici de 400 mp, care comercializează o gamă restrânsă de produse ce pot acoperi

o nevoie urgentă şi ocazională (magazine alimentare, buticuri şi magazinele mixte – formate

care aparţin comerţului tradiţional, dar şi alte magazine de proximitate cu suprafaţă sub 400

mp).

Analiza disponibilităţii consumatorilor de a se deplasa la magazinele de sub 400 de mp a

relevat faptul că aceştia ar fi dispuşi să aloce, pentru un astfel de magazin, până la 5 minute cu

maşina şi până la 10 minute pe jos.

Din punct de vedere al consumatorilor, alegerea unui punct de vânzare este în funcţie de

specificul aprovizionarii pe care aceştia il caută. Concurenţa dintre agenţii economici se

limitează la puncte de vanzare de proximitate în cazul achiziţiilor în cantităţi mici şi se exercită

într-o rază mai mare pentru achiziţii în cantităţi mai mari. Această situaţie reiese din analiza

detaliată în cuprinsul prezentei note, respectiv pentru sume mai mici consumatorii sunt dispuşi

să se deplaseze pe distanţe reduse faţă de casă.

Dată fiind proximitatea magazinelor cu suprafeţe mici şi specificul acestora, gama redusă de

produse şi localizarea la parterul blocurilor, de multe ori fără disponibilitate de parcare

dedicată, se poate afirma că disponibilitatea de deplasare la magazinele de sub 400 de mp se

realizează pe jos, de până la 10 minute de casă.

În ceea ce priveşte supermarketul, persoanele care aleg să frecventeze acest tip de magazin

merg aproape întotdeauna la acelaşi supermarket, tind să merg la două supermarketuri

diferite pe care le alternează sau apelează la cel care este mai convenabil.

Din analiza se constată că, pentru a ajunge la un supermarket pe care respondentul il

frecventează, cea mai mare parte a consumatorilor folosesc maşina personală.


79 Octombrie 2017

Analiza disponibilităţii consumatorilor de a se deplasa în funcţie de suprafaţa magazinelor a

relevat faptul că respondenţii care aleg să meargă cu mașina până la cel mai frecventat

magazin o suprafață mai mare de 400 de mp ar fi dispuși să se deplaseze un timp de până la

10 minute.

Supermarketul, conform definiţiilor folosite de autorităţile de concurenţă din mai multe state

membre, dar şi de Consiliul Concurenţei, este formatul de magazin cu suprafaţa de peste 400

mp, care comercializează o gamă mai largă, atât ca tipuri de produse, cât şi ca număr de

referinţe oferite din fiecare tip, corespunzând unor necesităţi de achiziţie relativ importante şi

diversificate.

Astfel, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul municipiului Bucureşti, respondenţii aleg să

meargă la magazinele mici, cu suprafeţe sub 400 mp, în majoritatea cazurilor, până la 10

minute pe jos.

Pe de altă parte, cea mai mare parte a consumatorilor folosesc maşina personală pentru a

ajunge la formatele de comerţ modern, supermarket/hipermarket şi discounter (formate de

magazine cu suprafeţe de peste 400 mp).

C.2.3. Concurenta potenţială – până unde s-ar deplasa consumatorii pentru un

supermarket nou?

Jumătate din respondenți sunt dispuși să aloce maxim 13 minute pentru a merge la un

supermarket nou deschis, care ar indeplini cerintele legate de pret, calitate şi sortimentaţie.

Pe de altă parte, 20 de minute este considerată de cei mai mulţi consumatori ca fiind o

distanţă prea mare pentru a se deplasa la un supermarket, chiar daca acesta este unul

preferat.

C.2.4. Valoarea cheltuielilor săptămânale în supermarket

Cheltuielile de până la 300 de lei din supermarket, realizate de cei care merg cu maşina,

urmează aceeaşi structură generală a cheltuielilor pentru bunurile de consum curent. Pentru

sume de sub 50 de lei, timpul alocat este redus, sub 5 minute, iar pentru bugete mai mari,

majoritatea respondenților alocă 6-10 minute pentru a merge cu maşina la cel mai frecventat

magazin.


80 Octombrie 2017

C.2.5. Veniturile respondenților

Respondenţii care merg la magazinul preferat cu mașina personală au declarat venituri mai

mari decat cei care folosesc alte categorii de transport. Aproximativ 46% dintre cei care merg

cu mașina până la cel mai frecventat magazin au venituri nete pe gospodărie de peste 2500 de

lei. Doar 33% dintre cei care merg pe jos și 22% dintre cei care merg cu mijloacele de transport

în comun până la cel mai frecventat magazin au venituri de peste 2500 de lei.


Se poate constata că, în proporții aproape egale, respondenții care folosesc mașina personală

pentru efectuarea cumpărăturilor se duc o dată sau de mai multe ori pe săptămână la

magazinul cel mai frecventat.

Coroborând frecvenţa cumpărăturilor cu sumele cheltuite pentru achiziţii de bunuri curente,

apreciem că, în general, oamenii preferă să meargă mai des la cumpărături şi să cheltuie sume

mai mici de bani.

C.3. Informații legate de respondenții care merg pe jos pentru a face cumpărăturile La nivelul intregului eşantion, persoanele care aleg să se deplaseze pe jos reprezintă 28% din

totalul respondenţilor.


Respondenţii care merg pe jos se deplasează pe distanțe cel mult egale cu 1 km si aloca până la

10 minute, de acasa până la cel mai frecventat magazin.

Majoritatea celor care merg pe jos cheltuiesc sume mai reduse în supermarket (<200 lei)

comparativ cu cei care merg cu maşina (<300 lei). Dintre cei care cheltuiesc sume între 201 și

300 de ron, ponderea celor care merg cu maşina este mai mare decât ponderea celor care

merg pe jos (27% vs. 8%).

Astfel, se poate afirma că cei care merg pe jos preferă deplasările de mai multe ori într-o

săptămână pentru achizițiile de bunuri de consum curent.

Atât la nivel naţional, cât şi la nivelul municipiului Bucureşti, respondenţii aleg să meargă la

magazinele mici de cartier pe jos, în majoritatea cazurilor.


81 Octombrie 2017

Atunci când aleg deplasarea pe jos, consumatorii merg maxim 10 minute şi se deplasează pe

distanțe scurte.


Evaluând frecvența de aprovizionare, se observă că respondenţii care merg pe jos pentru

realizarea achizițiilor de consum curent preferă deplasările de mai multe ori într-o săptămână.

C4. Informații legate de respondenții care merg cu mijlocul de transport în comun

Respondenţii care se deplasează cu mijlocul de transport în comun urmează aceleaşi tendinţe

ca cei care se deplasează cu maşina sau pe jos, cu diferenţe în ceea ce priveşte distanţa

parcursă, aceştia parcurgând, cel mult 1 km.

C5. Concluzii care pot avea impact asupra definirii pieţei relevante pentru

comercializarea cu amănuntul

Ca urmare a analizei rezultatelor sondajului, au fost identificate 2 tipuri de magazine care

necesită departajare atunci când se analizează oferta produselor de consum curent aparţinând

comercianţilor cu amănuntul:

i) Magazine de comerţ cu amănuntul cu suprafaţă de vânzare mai mică de 400 de mp -

magazine de proximitate (magazine mici de cartier, alimentare, butucuri, alte

magazine sub 400 mp);

ii) Magazine de comerţ cu amănuntul cu suprafaţă de vânzare mai mare de 400 mp

(supermarketuri/hipermarketuri/discounteri, respectiv magazinele cu suprafeţe între

400- 2500 mp şi peste 2500 mp); aceste magazine, fac parte din comerţul modern

numit generic supermarket pe parcursul analizei.

Sunt mai multe elemente care concură la departajarea aceasta. Cu toate acestea, definiţia

concretă a pieţei relevante a produsului poate diferi în funcţie de pieţele geografice locale, de

distribuţia teritorială a magazinelor, de suprafeţele diferite ale acestora pe fiecare piaţă locală

şi alte elemente relevante de ordin local.


82 Octombrie 2017

Mai mult decât atât, în relaţie cu aceste tipuri de magazine, putem identifica următoarele

elemente de natură geografică:

i) Magazinele de proximitate (sub 400 mp) – oferta acestora este, în general, constrânsă

de oferta altor magazine de proximitate, într-o arie de până la 10 minute de mers pe

jos şi de oferta magazinelor cu suprafeţe mari (de peste 400 de mp), într-o arie de

până la 10 minute de mers cu maşina;

ii) Magazinele de dimensiuni medii şi mari (peste 400 mp) –

super/hipermarketuri/discounteri – oferta acestora este constrânsă de oferta altor

magazine cu suprafeţe sub şi peste 400 mp, într-o arie geografică de până la 10

minute de mers cu maşina.

Cu toate acestea, definiţia concretă a pieţei relevante geografice poate diferi în funcţie de

pieţele geografice locale, de distribuţia teritorială a magazinelor, de suprafeţele diferite ale

acestora pe fiecare piaţă locală şi alte elemente relevante de ordin local.


83 Octombrie 2017

3. SIMULĂRI REALIZATE PE CAZURI DEJA INSTRUMENTATE

Având în vedere concluziile analizei privind reconsiderarea pieţei relevante geografice, s-a

realizat o analiză a unor cazuri deja instrumentate de Consiliul Concurenţei, respectiv

operaţiuni de concentrare economică în care piaţa geografică a fost considerată mai largă.

Trebuie precizat faptul că simulările utilizează izocronul estimat pe baza datelor rezultate din

chestionarul adresat consumatorilor pentru a delimita zonele de captare ale magazinelor.

[...] (analize de cote de piaţă – confidenţial)

PROPUNERI

Având în vedere analiza rezultatelor sondajului şi concluziile reieşite ca urmare a analizei,

propunem următoarele:

Modificarea/adaptarea pieţei relevante geografice pentru cazurile de retail preponderent

alimentar, astfel:

i) Magazinele de proximitate (sub 400 mp) – oferta acestora este, în general,

constrânsă de oferta altor magazine de proximitate, într-o arie de până la 10

minute de mers pe jos şi de oferta altor magazine cu suprafeţe mai mari de 400

de mp, într-o arie de până la 10 minute de mers cu maşina;

ii) Magazinele de dimensiuni medii şi mari (peste 400 mp) –

super/hipermarketuri/discounteri – oferta acestora este constrânsă de oferta

altor magazine cu suprafeţe sub şi peste 400 mp, într-o arie geografică de până

la 10 minute de mers cu maşina.

Cu toate acestea, definiţia concretă a pieţei relevante geografice poate diferi în funcţie de

pieţele geografice locale, de distribuţia teritorială a magazinelor, de suprafeţele diferite ale

acestora pe fiecare piaţă locală şi alte elemente relevante de ordin local.

CONSILIUL CONCURENŢEI€¦ · Interpretarea rezultatelor obținute în urma prelucrării...

Documents

Transcript of CONSILIUL CONCURENŢEI€¦ · Interpretarea rezultatelor obținute în urma prelucrării...