In «xrJusMtate pentru ADBJARUL DE CLUJ

Dem Rădulescu în puşcăria Gherla: «Pregătesc o "Scoală de hoţi"»

j i

1 Aflat la Gherla cu Compania Marilor Spectacole, cunoscutul actor bucureştean Dem Rădulescu ne-a declarat în exclusivitate: "Printre proiectele mele pe acest ari se află şi realizare® filmului "Şcoala de hoţi . împreună cu hunul meu prieten Jean Constantin sînt în căutarea unui loc potrivit pentru filmările interioare. Ştiu că la Gherla există un Penitenciar şi vreau să fac'o vizită acolo. Sînt pregătit şi pentru susţinerea unui spectacol umoristic pentru locatarii închisorii, dar important e să găsesc un cadru cît mai "natural” pentru turnarea unor secvenţe a noului meu film; Doresc să cunosc cît mai multe despre viaţa cotidiană a deţinuţilor. Sînt autorul scenariului Ia filmul amintit si mă interesează condiţiile de ta i ale locatarilor închisorii.” , J * ••

. ‘ , ’ ' S Z E K E L Y Csaba

+ Agenda fl4 Ko;/> vînturiIor/3ţ PolHiră/44 Arin-cultura/5+ Omul şi siicuhitea/(>+ Puhlkiiatc/7-I I« Sport/]2-13♦ tcononm/N+ F.vmmail/lS♦ I llinui ora/lh

mmwMmâai

mar independea tANUL VII NR. 1870

ISSN 1220-3203MARTI

14 IANUARIE 1997 16 PAGINI 600 LEI

In /«ncle joase \ rcruca va D în "fiicral intima şi N oi sc \a semnala ceaţă, l-a deal şi la monte vremea se- va încălzi şj va Ii în general frumoasă Oi cerni vajiabtL Temperatura maximă sc va încadra între - l şj r C Iert la ora 12,"la CJuj seînrcgislrau F C , tar presiunea atmosferică era de 746 mmllg. (Meteorolog dc scrviciu Octavian Nicukscu).' în pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi

Pentru miron Cozma 1 am uitat de Ucraina

ILIE CALIAN

mii Constantinescu a îneeput în forţă lupta îm- • potriva corupţiei prin arestarea unor persoane dintre care, fără îndoială, Miron Cozma este

cel mai notoriu, avînd pe cap nu numai mineriada din 1991, dar şi greve, accidentarea mortală a unei . femei, numeroase scandaluri şi agresiuni. La toate .. acestea se adaugă - rezultat al cunoscutei sale - insolenţe iresponsabile refuzul de a se prezenta în faţa organelor de anchetă. Desigur, mai există mineri în’,Valea Jiului pentru care Miron Cozma este încă * un fel de Dumnezeu - de care te temi si pe care îl : rogi să-ţi asigure pîinea cea de toate zilele - numai că unii s-au săturat de comportamentul liderului faţă .■ chiar de mineri şi de felul cum a mînuit sume fabuloase. Există toate şansele ca organele abilitate şă-şi facă datoria şi să încheie definitiv şi corect cazul Miron Cozma.’

Evenimentul acesta a ocupat pagini întregi din întreaga presă a Capitalei, astfel că ştirile că preşedintele României face o vizită în Polonia şi că aii .reînceput negocierile pentru tratatul de baza cu Ucraina au intrat în umbră. O fi, desigur, mai spectaculos cazul Miron Cozma însă celelalte două mi se par mai importante. îrî convorbirile de la Varşovia este.de sperat că preşedintele va reuşi să obţină mai multă "prietenie” din partea Poloniei, care se pare că ar putea să ne sprijine pentru intrarea în NATO.

Problema cea mai dificilă este, însă, tratatul cu Ucraina. Am constatat din 1990 încoace că, în general, opinia publică românească nu înţelege suficient situaţia dramatică a României. Sîntem noi, românii, singurul popor din Europa care trăim în două

■ tări distincte şi într-o a treia, pe teritorii răpite în urma tactului Ribb’entrop-Molotov, recunoscut prin tîrguiala de la Moscova dintre Churchill şi Stalin, prin întîlnirea de la Yalta şi de tratatele d e ’la Paris. în fine, prin documentul tlSCE de la Helsinki, problema părea a fi fost definitiv închisă, Occidentul nedorind să înfrunte URSS pentru tîrgul făcut în timpul războiului. Totuşi, . chiar înainte de destrămare, URSS a recunoscut . Pactul Ribbentrop-Molotov;ca fiind caduc - lucru, interpretat favorabil exclusiv pentru ţările baltice, mai apropiate de flancul nordic al NATO’şi de Germania. Problema teritoriilor româneşti răpite, de URSS a rămas în aer: URSS nu mâi există, iar Ucraina nu răspunde pentru actele săvîrşite de URSS. Că Bugeacul, Herţa, Bucovina de Nord ş i'

: continuare în pagina a 16-a ' »

PDSR elaborează strategia pentru a reveni la putere

La Conferinţaextraordinară a PDSR, care va avea loc în 17 ianuarie,;

N fostul partid de guvemămînt va elabora o strategie pentru' recîştigarea'alegerilor, fie chiar şi în alianţă cu unele dintre partidele din actuala coaliţie guvernamentală, au declarat liderii locali ai PDSR, fără a preciza care sînt aceste partide.

Conferinţa naţională extraordinară va avea loc în

sala Romexpo din Bucureşti, avînd pe ordinea de zi analiza anului politic 1996, modificarea statutului PDSR, şi pregătirea Conferinţei ordinare a partidului, care se va desfăşura în perioada cuprinsă între începutul lunii aprilie şi sfîrşitul lui mai. Totodată, se urmăreşte o mai ,bună funcţionare a partidului,o mai bună funcţionare între; organizaţiile de bază si centru.

(A .G .)

Considerând că d iscu ta rea o p o rtu n ită ţii în fiin ţă r ii unu i co n su la t unaar Ba C/ui-Manoca o co le şte

Consilierii locali ai CDR,PAC si PL’ 93 au părăsit

UDMR,sala

Reprezentanţii în Consiliul municipiului Cluj-Napoca a i ; PNŢCD, PNL, UDMR, PAC şi ' PL’93 au părăsit sala, ieri, la şedinţa extraordinară convocată. de primarul Gheorghe Funar şi de consilierii din partea PUNR. Acest gest s-a vrut a fi un protest■: faţă de punerea în discuţie a unei probleme care, în opinia “răzvrătiţilor”, nu este de competenţa Consiliului local, aceea a oportunităţii înfiinţării la Cluj-Napoca a unui consulat ungar.

Ionel Chicinaş, din partea ; -PNŢCD, a dat citire unei •- Declaraţii în care se arată că : decizia executivului de â

convoca o şedinţă extraordinară cu subiectul amintit contravine articolului 20 din Legea 69, a administraţiei publice. " -

Părăsirea sălii ' de către consilierii amintiţi s-a vrut a fi -o “lovitură de teatru” care să facă imposibilă, prin insuficienţa numărului de reprezentanţi în Consiliu, discutarea, şi, prin aceasta, adoptarea unei poziţii a municipalităţii clujene faţă de oportunitatea înfiinţării unui consulat ungar la Cluj-Napoca.

în Sala de sticlă a-Primăriei clujene s-au aflat, ieri, alături de

■ consilieri, presă -din ţară şi din străinătate X inclusiv reprezentanţi ai Consiliului

judeţean Cluj şi reprezentanţi aiclujenilor în ParlamentulRomâniei. ■ . ;

- **¥ . :■ După ce consilierii CDR, i

UDMR, PAC şi PL’93 au părăsit sala, şedinţa Consiliului i ■local s-a transformat, practic, într-una a PUNR şi a susţinătorilor acestui partid aflaţi de faţă. Au luat cuvîntul cetăţeni ai municipiului Cluj-Napoca 1 care au subliniat faptul că deschiderea unui consulat ungar ; aici este “inoportună”. >

- Deputatul Vasile Matei, din partea PUNR, a luat la rîhdul său cuvîntul, arătînd că o decizie în privinţa înfiinţării

consulatului Ungariei m România trebuie să fie luată de către populaţie^ în cadrul unui referendum popular. El s-a arătat indignat că reprezentanţii CDR, UDMR, PAC şi PL ’93 au părăsit Sala de sticlă a Primăriei. “Ei nu dezbat, ei, cei din coaliţia care alcătuieşte noua putere, nu dezbat ci fug”, afirmă deputatul PUNR în , Parlamentul României, Vasile Matei.

Consilierii “rebeli” declară că această şedinţă extraordinară, a fost convocată de . primarul Gheorghe F u n a r: numai în.

; Dan BR IEcontinuare Tn pagina a 16-a •

*P»

G h e r le n ii a u ră m a s fă r ă z ia reCititorii presei din oraşul

Gherla au o mare nedumerire în acest an. De o perioadă, în localitate sosesc foarte puţine' ziare şi reviste. Nu ştim cine este de vină, dar la chioşcurile de difuzare a presei se vînd doan publicaţii de senzaţie, care nu au trecere nici în urbea de pe Someş. Din cotidienele

bucureştene vin ■ două-trei exemplare; să nu mai vorbim de ziarele locale, care de multe ori lipsesc cu desăvîrşire. -

Rodipetul desface presa la Gherla doar în trei tutungerii, iar cele două firme private de difuzare a presei din Cluj- Napoca trimit în provincie- numere insuficiente. Mai ales

iama, difuzarea presei este o mare problemă la Gherla, dar nu numai acolo, fiindcă aceleaşi:

‘ deficienţe în desfacerea ziarelor le-am constatat şi în municipiul Dej. Dacă omul nu este prezent la sosirea presei, rămîne fără

. ziarul preferat,

v . : SZ . Cs.

PRETURILE AGROALIMEMRE - IN CREŞTERENoile majorări de preţuri se :

fac simţite din ce în ce mai r: mult şi în buzunarele întreprinzătorilor agricoli, care se văd nevoiţi să urce încet,: dar sigur, tariful la produsele agroalimentarc. Astfel duminică în trei dintre pieţele i clujene (Piaţă Mărăşti, Piaţa Mihai Viteazul, Piaţa Flora) aiţi observat o uşoară creştere ' a preţurilor la produsele agricole: mere: 700-2000 lei/ kg; cartofi: 700-1300 lei/kg;; varză: 1000-1400 lei/kg;

ridichi: 900-1000 lei/bucată; ţelină: 800-1100 lei/bucată; porumb boabe: 2999-3200 lei/ kg; fasole boabe: 3000-3500 lei/ kg; morcovi: 2500-3500 lei/kg; ceapă: 1200-2000 lei/kg; ardei iuţi: 5000 lei/kg; pătrunjel: 3500-4000 lei/kg; hrean 3000 lei/kg; boia: 20.000 Tei/kg; usturoi: 800-1000 lei/grămadă; 7000-8000 lei/kg; Salată verde: 500-600 lei/bucată; vinete: 3500-4000 lei/kg;, struguri: 5300-6500 lei/kg;‘ brînză de

-vacă: 4000 lei/kg; brînză de

oaie: 9000 lei/kg;~tetemeâ oaie: 9000 lei/kg; telemea de vacă: 8000 lei/kg; lapte de vacă: 1000-T500 lei/litru; lapte de bivoliţa: 2000-2500 lei/ litru; smîntînă: 7 0 0 0 lei/kg; ouă: 420-450 lei/bucată; zahăr: 3000 lei/kg; orez:3500 lei/kg; griş: 2500 lei/kg;, portocale: 1000-4000 lei/kg; mandarine: 3500-5500 lei/kg; lămîi: 6000

’ lei/kg; banane; 3500-6500 lei/ kg; grepfruit: 3500-4200 lei/ kg; un cocoş viu: 40.000 ld.

. Eugen OLARIU

*■}& *

'■i,* '

■ i i i »

UDMR:"Gheorghe Funar

vrea să se menţină la suprafaţă'

Marko Bela, preşedmtele UDMR, este de părere că iniţiativa lui Gheorghe Funar, de a convoca o şedinţă extraordinară a Consiliului local constituie, pentru preşedinjeje PUNR, ”un mod de a se menţine la suprafaţă în ceea ce priveşte atenţia opiniei publice”. Gheorghe Funar a convocat Consiliul local, în şedinţă extraordinară, pentru- ca acesta să îşi definească poziţia faţă de oportunitatea înfiinţării unui consulat ungar la Cluj- Napoca.-,. Preşedintele UDMR consideră că problema consulatului ungar a fost amplificată artific ia l Dînsul afirmă că înfiinţarea unei asemenea instituţii este normală, înscriindu-se pe linia prevederilor Tratatului româno-ungar şi a îmbunătăţirii relaţiilor bilaterale.

în orice caz, Marko Bela opinează că problem a înfiinţării consulatului nu este de com petenţa Consiliului local, ci de cea a guvernului. (A.G.)

A D E V A R U Ld e CMujj AGENDA marţi, 14 ianuarie 1997 (lj

• Azi: Calendarul ortodox: Cuv.părinţi ucişi în Sinai şi Rait; (Odovania praznicului Botezului Domnului); Calendarul greco- calolic: Ss.Cuv.martirizaţi. în Muntele Sinai şi în Raiton (+ cca.3 70); încheierea sărbătorii Botezului

Domnului; Calendarul-romanb- calolic: Ss.Felix de Nola, ep şi Bianca, regină.

• Mîine: Calendarul ortodox: Cuv.Paul Tebeul şi Ioan Colibaşul; Calendarul greco-catolic. Ss.Pavel Tebanul, cuv. (s.IV); Ioan Colibaşul, cuv. (s.V); Calendarul romano- catolic. Sf.Paul, primul pustnic.

Ii felicităm pe toţi cei care, împărtă­şind taina Botezului,'poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

8rEI§EE*)ANE^»PREFECWRA.CONSIUUL JUDEŢEAN:

19-64 16. PRIMĂRIA CfJIf-NAPOCA:l9-60-30 ' >' PRIMĂRIA DEJ: 1-17-90 'i PRIMĂRIA1lIRDA:31-31-60, i PRIMĂRIA CÎMPIATURZU: 36-S0-01 p PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 , i PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 ■- ... i POUTIA CLUJ-NAPOCA: 955 si ■

43-27-27 -> POLTJIA FEROVIARA ’~- CLUJ-NĂPOCA: 1349-76

i POLTJIA DEJ: 21-21-21 i P0L1ŢIATURDA:31-21-21 - POLEIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22

i POUTIAHUEDIN: 25-15-38- i POLITIA GHERLA:24-14-14 i POMPIERD: 981 . PR01ECI1ACIVH.Â: 982 .

t GARDA FINANCIARA CIJJJ:19-52-23si 19-16-70,int 158 V ■■■.

i SALVAREA: 961 •i SALVAREA CFR: 19-85-91 , • .' _. 1NIHRNA'|1()NAI.:971 . : , ,

'INIERURBAN:991.....'INFORMAŢII:931 ■ :v , .-.1 DERANJAMENTE: 921 ' ’ ’ - • ORA EXACTĂ: 958 0 :REGIA AUTONOMĂ DK

■/IERMOFICARE: DISPECERAT: 19-8748 i SCMONIENAYSA . DISPECERAT:41-51-71

i REGIAAUTONOMĂ DE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-02 -

i REGIA AUTONOMĂ A DOMENIULUI IPtlBUC DISPECERAT: 1544-78 i S.C. 'SALPREST' SA DISPECERAT:

19-5522i COMENZI SPECIALE PENTRU TRANK- PORTREZIDUURI: 11-10-12 int 132

> SC PRIVAU 1743-86p DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: INTERVENŢII GAZE 928; DISPECERAT 433424 ■ - ,V ... -

i RifflSTRUl. AUTO ROMÂN: • . ;y Şefteprezenlanlăi,43-38-10 Inlbimatiir43-38-11' ;

Si: 43-38-08.

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA- , prindpalde direcţii

trenuri accelerate, rapide ţi intcrcity •BAIA MARE,SATU MARE;(prin Dq): 14,57

• ii is iR r rA 15^7 . , , ;•BRAŞOV; 1,45, . w•BUCURESII (prinSighişoara):4,05 (IC); 10,05^14,41; 22,40; 23,30 (prin Sibiu - Piatra Olt)^ 11,48 '

•BUDAPESTA: 0,30; 16,09; •GALAŢI (prin Mi): 8,07 '(prin Ploieşti - Buzău): 11,40

•L\SL 0,20; 13,17; 21,21; ' •ORADEA 14,35; 19,53; 21,07 •SATUMARE: 4,08; 14,57 •SIBIU: 11,48; 15,10 •SIGHETU MARMAŢTEL 5,55 •TIMIŞOARA' (prin Alba Iulia): 5,46;

(prin Oradea) : 14,35; 16,22; 22,47 " •TÎRGU MUREŞ: 16,15; 20,29 i •INIERNATIONAL CRACOVIA: 9,46 •INFORMAŢII GARĂ: 952

A G E N Ţ II D E .V Q IA J C F R •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-24-75 (internaţional)

TAKOM: hini-vmeri Cluj C luj -> ‘ Buc.

7. 5 8,^ 9.25 1C.2S16,55 17,55 18,15 19,1511,30 12,30 12,50 15,00* *) Sîmbătâ - prin OradeaPreţ bilet: români - 55.000 Iei

străini - 55 dolari.; TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe l ? \ r AIU: lum-Mnen

Biir. Cluj Cluj Itnc.6.00 7,00 7,20 8,2019.00 20,00 20,20 21,20

Preţ bilet: români - 95.000 lei . străini - 65 dolari.

• Str.Gheorghc Doja nr.ll■ TELEFOANE: 19-78-06;

TEL/FAX: 19-32-21.

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cii plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, jo i şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în Zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbătă la ora 11,00.

INFORMAŢII . A u to g a ra I : 14-24-26 .

A u to g a ra II: 43-52-78

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SKÎNTÂ"

13-17 ianuarieMedicină genera lă .; Dr.

M. Suciu 13 (14-16), Dr. GrRăfan15 (12-14), dr. S.Loga 17 (14-16), dr. L.Barbăalbâ 15,17 (10-12), dr. L.Rasa 13 (16-17), dr! D.Stănescu16(14-16), dr. I.Boilâ 13, 14,16,17 (10-12), dr. Dana Beldean 16'(14-16); Interne. Dr.F.Gherman 15 (10-12), 13 (15,30-17), dr. AJancu14 (/I-I2), dr. Gh Uza 13 (13-15), dr. Cs.Szakacs 15 (14-16), dr.C.VIad 15 (14-16), dr.D.Pîrv 13 (15-16); Reumatologie. Dr. F.Bayrakdar 15-17 (15-17), dr.I.Alb 14 (12-14), dr. C.Zotta 17 (13-15); Ginecologie. Dr. C.Fodor 14, 16 (10-12); Chirurgie. Dr.C.Cosma 14-16 (10-12); Pediatrie. Dr. R. Mitea 14 (13-15), ‘ dr. M.Fritea 14 (14-16), dr.' M.Bayrakdar 17: (15-17), dr.D.Tempeleanu 13 (13-15); Dermatologie. Dr. H.Radu 16 (12- 14); Psihiatrie. Dr.L.Glodan (12- 14); Ortopedie, Dr.Z.Popa 13(11-12); O.R.L. Dr. C.Rădulescu 13 (12-14), dr.I.Mihali 17(12-14);

^Psihologie. Psih. L Boilă. . ,Programarea bolnavilor de luni

pînă vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi".Ia sediul policlinicii, aleea Micus nr.3, Bl. .12, ap. 12. : - ; ■

BIBLIOTECI

G U R S l^ A E R p iV Ig r^ :

. ■ B.C.U. "Luciani Blaga" (strada# Clinicilor 2 ) : ; O rar: zilnic: 8-12*45;

13,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30; duminica: închis.■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.I), ORAR: luni-vinerf 9- 19,45; v ineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.I), ORAR: luni-joî: 9- 19,45; vineri; 9-17,45; sîm băta şi

; duminica - închis. FILIALE (Zorilor,. Mănăştur, Mărăsti,, Gheorgheni), ORAR:

luni, miercurijoi: 14-19,45; marţi, vineri; 9-14,45; sîmbăta'si duminica - închis., SALA DE : LECTURA (Str. M. KdgălDÎceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; dum inica- înch is .; M EDIATECA. (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9^13,45; duminica - închis. • CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANA SI INFORM AŢII . COMUNITARE LOCALE (S tr. K ogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- dum inica: închis. FILIALA ECONOMICO^JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; m arţi, j.oi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbăta, duminica încKis:

■ B iblio teca Academiei (strada K ogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 - 18.45; duminică: închis 1 ; v ?■ B iblioteca G erm ana (strada

Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i •- 12-16; vineri - 10-16, simbâtă-duminică ~ închis.

■ B iblioteca Americana* (strada Universităţii 7 -9 ) . Orar: luni - vineri 12- 16

■ Biblioteca Bntauicâ (strada Avram Iancu II) . Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi,* jo i, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis - , • ,.■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 18; sîmbătă: 9. - 13; duminică: închis •'i; ■ Biblioteca Gubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 -1 9 ; jo i 1 9 -2 0 .■ Biblioteca Centrului Cultural Francez

(strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19..■ Biblioteca Centrului* Cultural German ”H erm ann , O berth” . (str. Memorandumului! 8). O rar luni, marţi,

: miercuri, joi: orele 16-20.■ B ibliotecă "V aleriu Bologa" a

Universităţii de Medicină şi Farmacie {Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20' sîmbătă 8-13, duminică: închis. V V■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr.

21). Oran luni 12-19,30; marţi,: miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe

* sociale şi comportamentale.

^ Muzeul National de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10'-* 17; luni şi marţi: închis • ! •

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii'' (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10-17; luni şi marţi: închis

■ M uzeul N aţional de Isto rie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica^ 10 - 16; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. M emorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, hini închis.

■ Galeriile "Bastion** (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 -1 7 ; sîmbătă şi duminică: închis■ Muzeyl memorial u£iril Isac” (strada

Emil Isac 23). O rar miercuri-duminicâ .13-17; hmi şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9- 15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

RADIO CLUJMarţi, 14 ianuarie

6,00 Bună dimineaţa (vi spune astăzi Delia.Bob). 8,00 Emisiunea* în limbă maghiară.10,00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale' Radio, Constanţa,=■ Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio' Ţg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Buletin dc ştiri. 11,05 Salonul artelor, rcdactor Oana Cristea. 11,30 Diapazon, rcdactor Florin Muntean. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin, ediţia dc marţi; redactor Melania Drăgan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului,

redactor Cristian Zoicaş. 13,55 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax, redactor Constantin Mustaţă. 19,00 Radiojurnal. 19,10 Partidele politice. 19,30 Reporteri!, redactor Constantin Mustaţă. 20,00 Buletin, de ştiri.20,05 Din grădina cu flori multe, prezintă: Corina Ionuţ. 21,50 .Buletin de ştiri. 21,58 închiderea •programului. .

Marţi, 14 ianuarieContact ştiri:

5'30-23'30(din-oră in oră, cu ex cep ţia

18,30) Buletinul de ştiri şi rubrica "Actualitatea "B.B.C. World

Service la ora 18,00. 5,00-8,00 Bună , dimineaţa, România! ("Actualitatea”, Sport, Horoscop, Aniversări, Meteo, Curs valutar,

Remember, Informaţii diverse, 7:45 Revista Presei Centrale). 8,00-14,00 Azi în Cluj-Napoca( 8:10 Revista Presei Locale, Contact' trafic, Anunţuri utilitare, Agendă culturală, Horoscop şi Aniversări, Cursul valutar, 9:05 Microbiografie sonoră). 11,00-19,00 Contact FM (Muzică non-stop, Informaţii diverse, Concursuri). 19^00-22,00 Seara la Cluj- Napoca. 22,00-24,00 Contact Gold - realizator Alexandru Gheorghiaş. Emisiune dedicată muzicii anilor ’50-’80. 24,00-

.1,00 Contact astronomic - realizator Dănuţ Ionescu. Emisiune realizată în dialog cu ascultătorii, răspunsuri la întrebări legate' de acest fascinant domeniu. 1,00-3,00 Top 50 (r).

Marţi, 14 ianuarie Programul 1: 7,00 TVM.

Telematmal; 8,30 La prima oră; 9,20 ■Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Limbi străine: franceză, engleză;11,05'Film: Jumătate’de cer (r);13,15 Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,0tf TVR Cluj-Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Fii tu însuţi! Tineretul - o categorie defavorizată?16,40 Convieţuri; 17,35 Cazuri şi

Serial: Verdict: crimă!; 16,00 Serial: Tînăr şi neliniştit; 16,45 Serial: înrobită de iubire; 17,30 Serial: Grace; 18,00 Ştirile Pro Tv; 18,05 Sport la minut; 18,15 Serial: Cagney şi Lacey; 19,00 Ştii şi cîştigi!, 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Serial: Chicago Hope; 21 ,00 Serial; Secrete de fa m ilie ;-22,00 Serial: Familia Bundy; 22,30 Serial:Jvl.A .S.H .f

. 23,00 Deşteaptă-te, românei; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,20 Sport Iă minut -

necazuri în dragoste; 18,30 Tribuna ştiri sportive; 0,40 Wild, & Wooly partidelor parlamentare; 18,55 (r); 2,20 Serial: Chicago Hope (r); Medicina pentru toţi; 19,25 Serial: 3,10 Serial: Secrete de familie (r):Katts si cîinele; .... --------------------------------------------------------------------2 0 ' , 0 0A o t i ia li fă ţ i ;20,50 lrlm:V.ultuml (Ungaria); 22,45 Reflector; 23,15 Actuahtăţi; 23,30 Iată iama a

• telespectatorMiercuri, 15 ianuarie

Programul 1; 7 ,00 TVM. sosit (muzică uşoară); 23,50 Gong! : Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20; Emisiune de actaalitate teatrală; 0,20' Serial: Santa Barbara (r);,10 ,05 . Magazinul notelor Blue. Concert Videolexicon; 11,05 M elodiile Peter Herbolzhehner and Big Band iubirii. Microrecital Angela Stoica; (î); 0,50 Teilis Australian Open 11,20 Serial: Andrea Celeste (r); (rez.). * ' , 12,10 Crăiasa Zăpezii (desene

Programul 2:7,00 La prima oră; animate); 12,40 Reflector (r); 13,10 8,30 TVR Cluj-Napoca; 9,20 Ora de Muzica pentru toţi; 14,00 Actuahtăţi;muzică; 10,05 Magazin satelit; U,25 Desene animate; 11,55 „Don Juan sau dragostea ; pentru geometrie” (teatru, p, I/r); 13,00 Punct de întilnire, Noii magicieni;13,25 Serialul serialelor; 14,10 Tenis Australian Open (rez.); 15,10 Limbi străine: franceză, engleză (r);16,10 Serial: Alejandra; 17,0023 de milioane (I); 17,40 Serial: Andrea Celeste; 18,30 23 de milioane (II);20.00 Cu cărţile pe faţă. Noutăţi editoriale; 21,00 TVM. Mesager;21,30 Căsuţa cu poveşti; 21,35 între da şi nu. Dialectica tranziţiei; 22,05 Credo; 23,15 Chuchu - film; 0,50 Ritmuri muzicale. :. PRO TV: 7,00 Ora 7, bună

dimineaţa! 9,00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut;10.00 Serial: Grace (r); 10,30 Serial: M.A.S.H. (r); 11,00 Fiim: Wild & Wooly (SUA); 12,55 Ştirile Pro Tv;13.00 Pe căi greşite (SUA); 15,00

14,10 TVR Iaşi & Cluj-Napoca;16.00 Actualităţi; 16,10 Magazin internaţional; 17,00 Videocaseta muzicală; 17,15 Eclesiast ’97. Eminescu şi cugetarea sacră; 18,00 Ţelediscul muzicii populare; 18,30 Grendizer ( desene animate); 19,00 Sensul schimbării; 19,30 Serial: Cahfomia visează; 20,00 Actuahtăţi;

_ 20 ,50 Serial: Masada; 21 ,40 Simpozion. Planeta Eminescu; 22,30 Serial: Frumoasa şi bestia; 23,20 Actuahtăţi; 23,35 Confluenţe; 0,05 Întîlnirea de la miezul nopţii; 1,00 Tenis Australian Open (rez.). '

Programul 2: 7,00 La prima oră;8,30 TVR Timişoara; 9,20 Ora d e . muzică; 10,05 Caleidoscop -satelit; 11,20 Film: Vulturul (r); 13,15 Serial de călătprii (documentar);14.1.0 Gong! (r); 14,40 Tenis Australian Open (rez.); 15,40 De lin g u a , latina; 16,10 Serial: Alejandra; 17,00 Zodia Balanţei (

(emisiune de educaţie juridică);17,40 Serial: Andrea Celeste; 18,30 Emisiune în limba maghiară; 20,00 Pro Memoria; 20 ,30 Formă şi culoare. Eminescu în viziunea artiştilor plastici; 21,00 TVM Mesager; 21,30 Căsuţa cu poveşti;

^21,35 Jazz-fan.Concert Petei Herbolzhelmer and Big Band (II);

*22,05 Serial: Cei din Mogadoi;23.00 l/n seco l de cineiK7/ Celebritatea în secolul XX (V). Anii 1945 - 1960; 23,55 Orizonturi

' culturale; 0,25 Biserica şi societatea ( documentar). ~

---------------- PRO TV: 7,00Ora ' 7, bună dimineaţa!; 9,00 Serial:^ Tînăr şi

neliniştit (r); 9,45 Sport la minut;10.00 Serial: Grace (r); 10,30 M .A.S.H . (r);; 11,00 Film: Americanul urît (SUA); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Film: Hoţul; 15,00 Serial: Verdict: crimă!; 16,00 Serial Tînăr şi neliniştit; 16,45 Serial: înrobită de iubire; 17,30 Serial: Grace; 18,00 Ştirile Pro Tv; 18,05 Sport la minut; 18,15 Serial: Robocop; 19,00 Ştii şi cîştigi!;. 19,30 Ştirile Pro Tv; 20 ,0 0 Danlelle Steel’s; „Heartbeat”; 21,50 Ştirile, Pro Tv; 22 ,00 . Serial: Fam ilu

^Bundy; 22,30 Serial: M .A.S.H..!.23.00 Serial: Lege şi ordine; 0,<X

;Ştirile Pro Tv; 0,20 Sport la minut-! ştiri sportive; 0,40 Film: Americaniu; urît (r); 2 ,40 D anielle Stec 1 iy „Heartbeat” (r); 4,20 Fihri: Hoţul (r) f

Redacţia nu îşi asumă respon\ ţ sabilitatea pentru schimbării«h intervenite în program ele posturilor de televiziune. f i

Teatrul Naţionalprezintă >

marţi, 14. ianuarie ora 1 9 : Falstaff.

Programul televiziunilor prin cablu

PORTALEXPORT-IMPORT S.R.L. t

’ Marţi, 14 ianuarie7,45 Buletin informativ; 8,00

Legenda lui Faust (r) - 2 max;8.30 Planeta Albă (r)- 2 max;9.00 Lumea animalelor (r)- 2 max; 9,25 Buletin informativ;9.45 Bulevard Germania (r)- -2 max; 10,25 Bună ziua, Berlin ! (r)- 2 max; 10,55 Buletin informativ; 11,15 Ajutorul german din Himalaya (r)- 2 max;11.45 Videoclipuri (r)-; 2 max; 12,15 Buletin informativ; 16,30 Buletin informativ; 17,00 Misterele din mlaştină - 2 max;17.30 Regiunile viticole ale Europei I I .- 2 max; 18,00 Buletin informativ; 18,15 Bulevard Germania - 2 max;18,55 Bookmart - 2 max; 19,25 Buletin informativ; 19,45 Keslovski - 2 max; 20,40 Videoclipuri - 2 max; 21,10 Buletin informativ; 21,30 Program satelit.

H /

Marţi, 14 ianuarie9 ,i5 Trei destine -serial;

10.00 Matinal NCN; 10,15 Paris .lumini” - reportaj; 10,40 Oraşul

culturală; 17,30 Kunst & Co - reportaj;.. 18,00 Invitatul săptămînii; 18,15 Dedicaţii muzicale; 18,30 Divertisment;18,45 Curiozităţi clujene; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 Sport în direct;' 20;10 Bibi şi prietenii lu f - desene animate; 20,15 Ceva atît de drept - film; 21,55 Ştiri NCN;22,00,Video cronica - reportaj;22,15 Dreptatea lumii interlope- film. , ' .

O fereastră deschisă spre lume!

Marţi, 14 ianuarie - Canal Orion & Adult Channel

5,00 .:■ ; Deschiderea programului; 10,00 Film: The Chair; 11,35 Videotext;: 17,25

*Film: Urletul; 19,05 Film: Cod de acces; 20,35 Film: Trabucuri ; 22,10 Film: Legăturile inimii;0,00 Fanteziile nopţii - sexy;4.00 închiderea programului.

Canal Travel & Discovery■ . Channel

— 8,55 Deschiderea programu­lui; 9,00 Program Travel (relu­are); 11,00 Program Discovery (r); 13,00 Videotext; 15,00 Program Travel; 19,00 Program Discovery; 23,00 Videotext;0,00 Program Discovery (r);2.00 Program Travel (r); 4,00

dezbinat - film (r); 17,15 Agenda- închiderea programului

Farmacii cu \se rv ic iu permanent: ' Farm acia ”Corăfarm”, str. lori M eşter nr. 4, telefon 17-51-05.

Garda de noapte: Farmacia nr.I, P-ta Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 20-8.

POLICLINICA ^ INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.S, cart. OieorgheniINTERNE • CARDIOIjOGIE NEURO- IjOGIE • PSIHIATRIE • ENDOCRI.

NOLOG1E ■ REUMATOLOGIE • ECDGRAFIE1 ALHIGOIOGIE •

DERMATOLOGIE • CHIRURGIE • ORTOPEDIE • O.R.L •

OFTALMOLQGIE • .• GlNFCOIjOGIE'ONCOLOGIE

PEDIATRIE • UROLOGIE ACUPUNCTURA '

RADIOLOGIE • ECOGRAHE LABORATOR .

(Biochimie - Bacteriologic Im miologie- Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elişa Teit-T Examinări dtologice pentru depistării' cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ;j masculial Z IL N IC , in c lu s iv DUMINICA

o r e le 7 - 21 Medic de gardă: orele 2 1 - 7Rezervare, consnltatil

. la teL 41.41.63. ’ J1

10 - 16 IANUARIE 1997 REPUBLICA - Reacţie în lanţ

- SUA - premieră (10; 12; 14; 16; 1«; 20) * VICTORIA - Martorul incomod - SUÂ (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - Matilda - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * MĂRĂŞTI: sala A: Misiune imposibili - SUA (13; 15; 17; 19); sala B: Vampirul din Brooklyn - SUA (13,30; 15,30; 17 ,30),* FAVORIT - Nebunia iubirii -. India (11; _13; 15;-17; ,19).

- NOTĂ: Programul de iarnă la Cinematograful „Republica’.’ este:10.00 dimineaţa şi ora 19, respectiv20.00 ultimul spectacol. Vă rugăm să procuraţi bilete în funcţie de programul anunţat.

TURDA: FOX - Cocoţatul de la Notre Dame. t SUA; TINERETULUI - Crudul adevăr - SUA; La marginea iadului - SUA. ': DEJi ARTA - Goana după cadou - SUA; Un liceu „periculos” - SUA.

GHERLA: PACEA - Un Uccu „periculos” - SUA; Goana după

.cadou - SUA.

S.C. Dental ROVfl- S0C0L0V

Calea Moţitor 10B. ap.5 T ra ta mente •

stomatologice complexe:> terapie '>protetică (ceramică)> chirurgie (rezscţii, implantej

Programări latei.: 430028Zilnic orar: 9-19

sîmbăta 9-14 Pentru studenţi, pensionari şomeri, reducere 20%

PROF. UNIV. Dl. MIHAI CĂLUGĂBU Dr. ANGELA CĂLUGĂRII

Str, Prahovei rir.(Sngă biserica Bdb)

Td;A3.5S.18:tel/fax:19,14.Eg

JEl marţi, 14 ianuarie 1997 ROZA VINTURILORA b E V A B U Ld e CImi

Atu-ul major al României: poziţia sa strategică(A.D.F.O.R. - Infos. Amicale des Francais originaires de Roumanie. Strasbourg, Franţa)

Lărgirea NATO spre ţările din Est se găseşte acum la ordinea

ja to la toate conferinţele Alianţei ^atlantice. Dar problema nu, e simplă. ,Cu cît foştii sateliţi a i : URSS cer intrarea în NATO, cu atît Rusia se împotriveşte mai mult. Şi cu cît Moscova îşi manifestă mai mult ostilitatea, cu atît vecinii săi cer ajutor Alianţei. Jocul nu e amuzant. Trebuie înţeles că relaţiile cu Rusia nu mai sînt simple. Cum Rusia nu poate să se opună ca vechile state din Tratatul de la Varşovia să-şi schimbe alianţele, ea priveşte faptul ca rănindu-i amorul propriu. Opoziţia rusă nu trebuie luată uşor. Nu umileşti o superputere care mai visează la grandoarea pierdută. Dar NATO

este hotărîtă să continue lărgirea oricît ar costa. Primele dosare de candidatură vor fi puse în discuţie începînd cu iunie 1997. Se pare că admiterea se va face progresiv, în mai multe etape, după negocieri strînse, fără îndoială, cu Rusia. Primele noi membre vor fi Ungaria, Polonia şî Republica Cehă. Celelalte ţări candidate din Est Ie vor urma la intervale mai mult sau mai puţin lungi. Opoziţia Rusiei pare să fie mult mai fermă în cazul ţărilor baltice şi a României. Practic, vechea sa teamă de încercuire ia forme noi, odată cu apariţia unui nou pericol în flancurile sale de sud şi sud- est, reprezentat pe de o parte de Turcia, care visează la o poziţie dominantă în regiune, după destrămarea URSS, iar pe de altă parte de eventuala victorie a talibanilor din Afganistan, care riscă să debordeze în Tadjikistan,

singura republică din Asia unde Rusia şi-a mai păstrat influenţa. NATO încearcă să micşoreze temerile ruse, pentru că lărgirea Alianţei atlantice spre ţările din Est ar constitui o certă victorie pentru NATO atît din punctul de vedere al securităţii ţărilor membre, cît şi din motive strategice. Ea ar deveni o extraordinară forţă militară, capabilă să asigure pacea pe planetă.

România ar avea în acest cadru un incontestabil rol important. Acesta nu atît pentru politica guvernului său ori acţiunile diplomaţilor săi, care vor lucra pentru admiterea ei printre membrii NATO, cît prin poziţia sa strategică, deopotrivă la poarta imperiului rus şi a Orientului Mijlociu musulman. Conducătorii NATO şi, în particular, americanii, sînt conştienţi de

aceasta. De fapt, Turcia, care este acum una din bazele cele mai avansate ale NATO spre Est se îndreaptă din ce în ce mai mult

: spre ieşirea ei din Alianţă. Valorile morale ale NATO sînt tot mai mult dezaprobate: regresul politic interior în Turcia este mai dur ca niciodată; închisorile sînt pline; nu se face nici un efort în direcţia kurzilor; noi provocări ucigaşe în Cipru; instalarea integrismului islamic al lui Necmettin Erbakan; despărţirea de Vest a început deja. Or, în cazul defecţiunii turce în NATO, România ar putea prelua pe teritoriul său bazele Alianţei atlantice aflate acum în Turcia. Poziţia României ar permite NATO să-şi păstreze o privire directă deopotrivă asupra Rusiei şi a ţărilor islamice din Orientul Mijlociu.

Orientarea viitoare a Turciei - subiect de îngrijorare pentru Europa şi SUA

(Reuter), Washingtonul şi aliaţii.săi europeni sînt din ce în ce mai îngrijoraţi de semnalele că Turcia, un partener strategic vital, s-ar putea îndepărta de Occident într-un moment de creştere a tensiunilor dintre Ankara şi Atena cu privire la Cipru. Diplomaţii declară că întîlnirile programate în următoarele zile şi săptămîni vor încerca să evalueze riscurile unei noi crize majore în Europa de sud şi în ce măsură Turcia, frustrată în relaţiile sale cu Uniunea Europeană, ar putea adopta o nouă atitudine.

Turcia, ale cărei trupe ocupă partea de nord a Ciprului, este deja foarte dezamăgită de lipsa unui progres în relaţiile sale cu Uniunea Europeană. Ankara acuză Grecia de blocarea ajutorului economic promis de UE, deşi există şi alte preocupări

Proiectul Nicosiei de a achiziţiona rachete sporeşte temerile cu privire

Ia un eventual conflict în Cipru(Reuter)-'

] Intenţia Ciprului de a ţ achiziţiona rachete antiaeriene I ruseşti a sporit temerile cu privire | la o reizbucnire a conflictului în < această insulă divizată şi puternic

militarizată, într-un an în care 8 existau speranţe că va fi j| instaurată pacea în regiune. | Recenta dispută a fost declanşată | în urma unor dezvăluiri potrivit | | cărora; guvernul cipriot ar I intenţiona să achiziţioneze

sisteme de rachete antiaeriene S-- '590, suscitînd reacţii violente în | turcia şi îngrijorare în Occident. I Ankara i-a avertizat pe ciprioţii | greci că nu va tolera o modificare I a echilibrului militar din regiune; | Nicosia refuză să dea înapoi, B motivînd că rachetele au un j caracter pur defensiv şi că sînt i destinate a proteja regiunea de l sud a insulei, locuită de ciprioţii | greci, împotriva unui eventualI atac aerian turc. f Turcia a invadat nordul j Ciprului în 1974 ca reacţie la o i lovitură-fulger pusă Lq. cale de

militarii care Conduceau Grecia la vremea respectivă. Turcia şi Grecia, împrejină cu Marea Britanie, sînt garante ale independenţei Ciprului, în baza unui tratat din 1960. Ţinerea sub control a crizei cipriote şi a tensiunilor greco-turce este considerată vitală pentru stabilitatea în Mediterana. şi în Orientul Mijlociu. Ambele membre ale NATO, dar rivale înverşunate, Turcia şi Grecia au fost pe punctul de a ajunge la un război, anul trecut, din cauza unei dispute în legătură cu o mică insulă nelocuită din estul Mării Egee. Grecia este cel mâi apropiat aliat-al guvernului cipriot. Ea a încheiat un pact de apărare cu ciprioţii greci şi a avertizat Turcia că o nouă deplasare spre. sud ar însemna război..

Recent, Statele Unite au criticat în mod deschis guvernul de la Nicosia în legătură cu

^proiectul de achiziţionare a ' Sistemului de rachete antiaeriene.

Ministrul turc al apărării, Turhan Tayan, a avertizat recent că Turcia ar putea ataca Ciprul, dacă va fi necesar, pentru protejarea comunităţii cipriote turce din nordul insulei. Ciprioţii greci i-au acuzat pc critici că nu manifestă ‘aceeaşi sensibilitate faţă de creşterea forţei militare în nordul Ciprului, ocupat de

turci, despre care afirmă că sînt dotaţi cu arme americane." , : „Atunci cînd avioane. de recunoaştere survolau spaţiul deasupra Ciprului, fotografiind totul, noi nu am auzit pe nimeni la Londra sau Ia Washington că se plînge. Pur şi simplu au privit cu multă pasivitate”, a afirmat ministrul de externe cipriot Alecos Michaelides. Şeful diplomaţiei cipriote a afirmat că turcii au o bază aeriană la Lefkoniko (nordul Ciprului), iar Turcia se află la o distanţă de 40 de mile. Dacă ei atacă, noi sîntem pierduţi”. Nordul Ciprului .este una dintre cele mai militarizate zone ale lumii, potrivit ONU. Garda Naţională a ciprioţilor greci, cu uii efectiv de 11.500 de persoane, este inferioară din punct de vedere numeric forţelor turceşti din nordul insulei, care numără 30.000 de oameni, dar este angajată într-un amplu program de consolidare a capacităţii sale (Ic apărare.

Fausto Bertinotti a creat noua forţă marxistă în Italia(Reuter)

în timp ce partidele comuniste de pe întregul continent se dezmembrează, Bertinotti şi susţinătorii săi au format o nouă forţă marxistă în Italia, una dintre cele mai bogate ţări ale lumii, forţă ce ar putea conta pe aproximativ 10 la sută din votul electoratului. Datorită rezultatelor alegerilor generale din aprilie1996, care nu au oferit nici unuia dintre principalele două blocuri politice o victorie clară, Partidul Refondarea Comunistă deţine echilibrul puterii. Deşi partidul nu face parte din cabinet, fără cele 35 de voturi ale sale în Camera inferioară a parlamentului Coaliţia guvernamentală de centru-stînga „Măslinul” a premierului Romano Prodi nu ar putea supravieţui. Bertinotti,' în vîrstă de 56 de ani, fostă oficialitate sindicală, s-a dovedit a fi un participant iscusit la jocul politic complex al Italiei, oferindu-i lui Prodi sprijinul său în schimbul unor concesii privind politica economică, fără a se implica complet în acest parteneriat politic.

Bertinotti pretinde că, anul trecut, a înregistrat un succes prin

faptul că sistemul de cheltuieli pentru sănătate şi generosul sistem de pensii din Italia a rămas neatins în _bugetul pe care Prodi l-a trasat pentru 1997.- Apărarea de către Bertinotti a „intereselor muncitorilor” a atinso coardă sensibilă dincolo de electoratul său de bază. Mulţi alegători se simt puternic neliniştiţi de discuţiile privind reducerile drastice ale cheltuielilor sociale, despre care' mulţi economişti afirmă că sînt necesare pentru buna funcţionare a Italiei şi pentru aderarea sa la moneda unică europeană.

Partidul Refondării Comuniste a fost format în 1991, cînd o majoritate reformatoare s-a desprins de vechiul Partid Comunist Italian, cîndva cel mai mare din Occident, pentru a se orienta către democraţia socială şi pentru a da naştere Partidului Democratic al Stîngii (PDS): Bertinotti a rămas în PDS încă doi ani, sperînd să continue o platformă a opoziţiei interne, înainte de a pleca. PDS este acum cel mai mare partid din guvernul - Prodi.

La o primă impresie, Bertinotti nu este comunistul clasic. Dar,

încercînd să vezi ce resorturi îl animă, descoperi un marxist convins, preocupat mai puţin de prăbuşirea comunismului de tip sovietic decît de ceea ce consideră a fi avîntul excesiv al monetarismului şi al pieţei libere. „Dacă, în calitate de adult, nu ai înţeles că sistemul capitalist este imposibil, atunci nu ai înţeles prea multe despre viaţă”, a declarat Bertinotti, adăugind că „interpretarea creatoare” este necesară pentru a-1 face pe Marx relevant pentru secolul al XXI- lea.

Timp de 10 ani a fost liderul regional al sindicatului CGIL din Torino, unde a condus cîteva dispute aprige cu gigantul construcţiilor de maşini, FIAT, înainte de a accede la conducerea sindicală naţională, pe care a părăsit-o în 1993, după ce a acuzat-o că trădează interesele

''membrilor,Partidul său dispune de un

puternic sprijin în rîndul muncitorilor din industrie, ca şi în rîndul studenţilor. „Mă număr printre cei care cred că politica începe cu condiţiile sociale şi cu condiţiile de lucru”, a declarat Bertinotti. ■

ale UE în legătură cu dosarul privind respectarea drepturilor

. omului în Turcia. Grecia poate bloca ajutorul fiind membră a UE, în timp ce Turcia nu este. Ambele ţări sînt membre ale NATO.

Unii diplomaţi declară că Turcia - aliat important pentru Occident; situat în imediata vecinătate a regiunilor instabile ale Caucazului şi Orientului Mijlociu - ar putea bloca deciziile NATO în chip de represalii* inclusiv planificata extindere a Alianţei către Europa răsăriteană.

Washingtonul şi aliaţii săi au criticat Ciprul pentru cumpărarea de arme, pe care o consideră ca pe o ameninţare la adresa speranţelor de pace. Timpul presează, deoarece Nicosia ar urma să înceapă negocierile, probabil în 1998, pentru a adera la Uniunea Europeană. Turcia doreşte de mult timp să adere la Uniunea Europeană, dar nu a primit nici o promisiune fermă, în timp ce o serie de alte ţări din zona mediteraneană şi din Europa răsăriteană s-au alăturat acum oficial şirului de ţări care speră să fie primite ca membre. în plus, Turcia a fost iritată de ceea ce ea a considerat a fi lipsa de acţiune a Occidentului în Bosnia .şi-de refuzul NATO de a răspunde preocupărilor e i . referitoare la acordurile privind controlul armelor cu Rusia. în consecinţă, îndelungata tradiţie a Turciei, ţară a cărei populaţie este majoritar, musulmană, de a avea la putere, un guvern laic, orientat către Occident, a fost supusă Unor încercări din ce în ce mai mari. Guvernul de coaliţie este condus de premierul Necmettin Erbakan, un islamist. Erbakan a fost gazda unei reuniuni a miniştrilor din opt ţări musulmane, desfăşurată la Istambul săpţămîna trecută şi avînd ca scop intensificarea cooperării economice între aceste state. Iranul, considerat o

-ameninţare majoră ‘de .către. Statele Unite, ă participat Ia reuniune. Spre nemulţumirea Washingtonului, preşedintele iranian Akbar -Hashemi Rafsanjani a.vizitat recent Turcia, iar Ankara a semnat un acord în valoare de 23 de miliarde de dolari pentru furnizarea de gaz. natural iranian.

L U R IE ’S R L D

i l s ©1996 WtortcMdo Copyright by CARTOONEWS INTERNATIONAL Syndtcat», N.V.C., USAM ilo s e v ic ’ s t im e is runn inâ o u t

NATO începe un an decisiv pentru viitorul său(Rompres)

NATO a început anul 1997 cu trei mari dosare pe masa sa de lucru pe care are ambiţia de a le rezolva pînă în luna iulie, şi anume, elaborarea unei carte privind relaţiile pu Rusia, crearea unui „pilon european” şi extinderea Alianţei spre mai multe state est-europene - se arată într-un comentariu al agenţiei France Presse.

Obiectivul urmărit este, nici mai mult, nici mai puţin, de a crea„o nouă Alianţă Nord- -Atlantică,, sau „o Alianţă Nord- Âtlantică a secolului XXI” - care nu va mai avea nimic comun cu cea creată în 1949 pentru a face faţă la ameninţarea sovietică din acea perioadă, afirmă surse diplomatice.

Dintre cele trei dosare, unul singur pare că va putea fi rezolvat pînă în luna iulie: anunţarea primelor state din Europa de Est ce vor fi invitate să adere la această structură.

La sediul Alianţei, discuţiile privind alegerea viitorilor noi membri au început în cadrul comitetelor • subordonate autorităţii Consiliului (cea mai înaltă autoritate politică

permanenta'a NATO, formată din ambasadorii celor 16 state membre). După cum a declarato sursă diplomatică, la acest nivel s-ar fi ajuns deja la un „consens” privind admiterea Poloniei, Republicii Cehe şi Ungariei, decizie ce va fi anunţată m/luna iulie.

In cadrul acestui prim val va exista si o a patra sau a -cincea ţară? In legătură "Cu această chestiune, părerile sînt împărţite: unii pledează în favoarea României, alţii în favoarea Sloveniei, afirmă sursa citată de AFP. ;

Pentru candidaţii„nenorocoşi” (aproximativ 12, printre care şi ţările baltice), NATO trebuie să prevadă un „lot de consolare”. Statut de „cooperare”? .Crearea unui „Consiliu al parteneriatului atlantic”? Consolidarea programului de cooperare militară a Parteneriatului pentru pace? Sînt sugestii ce trebuie să' mai fie analizate, se apreciază în comentariu.

După cum apreciază'' un responsabil NATO, ruşii sînt „mari maeştri în discuţii” şi sînt greu de abordat, avînd în vedere

oscilaţiile înregistrate în poziţia lor.

Creare unui „pilon european” alături de' unul american - chestiune dominantă pînă în prezent - este încă blocată de un diferend major intre Franţa şi ~ Statele Unite, în legătură cu atribuirea comandamentului militar de sud al NATO.

Cu baza Ia Neapole (Italia), acest comandament este condus de un amiral american, pe care Parisul ar dori să-l înlocuiască cu un ofiţer european. Acest subiect a devenit simbolul conflictului de interese între americani şi francezi în sudul Europei şi în Mediterana. Un compromis pentru luna iulie,

- depinde acum de Franţa - care a condiţionat revenirea sa în cadrul structurii militare integrate. de acceptarea pretenţiei sale - şi de Statele Unite, pentru care menţinerea unui comandant, american la Neapole este „vital”, afirmă aceleaşi surse.

Washingtonul va prefera mai degrabă să-şi menţină comanda în sud decît reintegrarea Parisului în structura militară, estimează un diplomat european.

■

ADpVARUL POLITICĂ marţi, 14 ianuarie 1997

r Prefectul dă publicităţii lista direcţiilor - neafectate de schimbări politice

Alexandru Fărcaş, noul prefect de. Cluj, ne-a declarat că nu se vor efectua schimbări în toate serviciile descentralizate ale Prefecturii. Serviciile exceptate vor fi RENEL, Inspectoratul judeţean de poliţie, Brigada de jandarmi, Grupul judeţean de pompieri, Centrul militar judeţean, Regionala CFR, Oficiul pentru protecţia consumatorului, Inspectoratul poliţiei din transporturi, Agenţia română de presă ROMPRES, Direcţia judeţeană de statistică, Regia autonomă LOTO-PRONO, Regia de distribuţie a filmelor "Româniafilm”, Administraţia serviciului de. trafic aerian, Serviciul rutier Cluj, Direcţia regională de drumuri şi poduri, . Inspectoratul general al radiocomunicaţiiloT, ISCIR, Statul major de protecţie

civilă, Serviciul de mobilizare a economiei şi apărării civile, Inspectoratul judeţean de metrologie şi altele. Săptămînă trecută, prefectul a trimis mai multe propuneri pentru posturi din direcţii şi inspectorate. Şerban Rădulescu a fost deja numit director al Direcţiei sanitare, Emil Sitaru a fost propus inspector general în Inspectoratul şcolar, Doru Urcan a fost propus director în Direcţia agricolă, iar Iuliu Mureşan, director în Direcţia sanitar-veterinară. Pentru ultimii trei se aşteaptă răspunsul ministerului de resort în cursul acestei săptămîni. :

Ioana GLIGOR

PDSR va da Guvernul în judecatăpentru schimbările politice din administraţie

Liderii PDSR Cluj sînt revoltaţi de decizia prefectului Alexandru Fărcaş de a schimba conducerile serviciilor descentralizate ale Prefecturii. Grigore Zanc, Ioan Rus şi Alexandru Lăpuşan urmau să se întîlnească în cursul zilei de ieri cu directorii acestor servicii pentru a analiza legalitatea schimbărilor. In cazul în care va ajunge la concluzia că temeiul lor nu este legal, conducerea PDSR şi directorii vor acţiona în judecată ministerele de. resort pciitru abuz dc putere.

Ioan Rus şi Grigore Zanc, foşti prefecţi de

Cluj, susţin că între atribuţiile prefectului nu întră nici numirea persoanelor care să ocupe aceste posturi, nici măcar înaintarea la ministere a unor liste de propuneri. Aceste propuneri se fac din interiorul instituţiilor de la care cei propuşi provin. Dacă vor fi numiţi fără concurs, mandatul directorilor va fi interimar, trebuind să dea în cele din urmă concurs. Cu ironie, d-l Lăpuşan afirmă că, în cazul în care la concurs vor participa şi foştii directori, un ii dintre ci, membri ai PDSR, ei îl vor cîştigă, deoarece sînt cei mai competenţi.

Ioana GLIGOR

W W n j r z s

L I I CAPITOLIA REDESTEAPTÂ PATIMILE POLITICE I CONSILIUL LOCAL CLUJ-NAPOCAConsilierii locali ai UDMR se

opun amplasării monumentului Lupa Capitolina în Piaţa Unirii, din Cluj-Napoca. Ei consideră că nu trebuie să existe în acest spaţiu, o “concurenţă” între ansamblul statuar Matei Corvin şi Lupa Capitolina şi că, în plus, s-ar - .putea ' produce o “dizarmonie” în structura Pieţei, în cadrul ultimei şedinţe de lucru a Consiliului local Cluj-Napoca, UDMR s-a străduit, şi cu sprijinul CDR , respectiv USD, a reuşit să obţină amînarea discuţiilor pe tema amplasării acestui monument, a cărui imagine figurează pe stema municipiului.

Într-un - moment cînd cunoscuta rivalitate dintre PUNR şi UDMR a fost reactivată de posibila deschidere a unui consulat ungar la Cluj- Napoca, discuţiile pe marginea subiectului Lupa Capitolina au reprezentat un nou început al

politizării unor probleme de administraţie în Consiliul local

, Un prim semnal în acest sens a fost tras de către singurui reprezentant USD la nivelul Consiliului, Ioan Pop, care declara la începutul săptămînii trecute că votul său va fi în principal imul politic, conform intereselor uniunii care l-a propulsat, dar şi intereselor aliaţilor acesteia de la guvernarea ţării; CDR şi UDMR. Observatorii au remarcat că în Consiliu nu s-a mai votat preponderent pe criterii politice din perioada imediat următoare alegerilor generale din noiembrie 1996. Doar în acest context poate fi înţeles sprijinul puternic primit de UDMR din partea CDR la discuţiile despre amplasarea unui monument faţă de care sensibilitatea clujenilor este recunoscută. Acest sprijin denotă încă.un fapt, tot cu valoare de noutate, şi anume că

reprezentanţii CDR, USD şi UDMR, cărora li se adaugă PAC şi PL’93, s-au dovedit mai bine... organizaţi. Modelul,,

promovat pînă acum cu succes de PUNR, al votului în bloc, cu o înţelegere prealabilă, a funcţionat şi pentru cei ce

reprezinlă partidele din coaliţia guvernamentală în Consiliul local Cluj-Napoca. ’

Dan B R IE »

— v COMUNICAT ■“în şedinţa Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca din data de 9 ianuarie 1997 a fost

supus spre aprobare proiectul de hotărîre cu privire la reamplasarea monumentului Lupa Capitolina în Piaţa Unirii. Acest proiect de hotărîre a fost însoţit de avizul favorabil al Comisiei de Urbanism din cadrul Consiliului local, ăl Ministerului Culturii şi al Ministerului Lucrărilor Publice ş i Amenajării Teritoriului.

După lungi şi aprinse dezbateri, consilierii municipali au votat astfel: .- pentru: Ruja, Nicolae, viceprimar; .Dejeu Grigore, viceprimar;.Vamoş Traian, consilier

PUNR; Sarachie Ionel, consilier PUNR; Pop Eugen, consilier PUNR; Câmpean Ioan, consilier PUNR; Cântă Ilie, consilier PUNR; Iancu Victor Doru, consilier PUNR; Coldea Speranţa, consilier PUNR; Avram Ioan, consilier PUNR; Moldovan Fănica, consilier PUNR; Comşa Caius, consilier PUNR; Ciurtin Gheorghe, consilier PUNR; Marinescu Ioan, consilier PUNR; Năstase Ioan Mihai, consilier PRM; Dimitriu Ştefan, consilier PDSR.

-împotrivă: Cărlănaru Dan Mircea, consilier CDR; Chicinaş Ionel, consilier CDR; Uioreanu Horea Dorin, consilier CDR; Moldovan Radu Alexandru, consilier CDR; Somogy Gyula, consilier UDMR; Boros Janos, consilier UDMR; Miko Laurenţiu, consilier UDMR; Molnos Lajos, consilier UDMR; Bucur Ildiko, consilier-UDMR.

Au refuzat să se pronunţe şi să voteze următorii consilieri: •Gavrilă Mircea, consilier CDR; Deacloan, consilier CDR;Cociş Ilie Sorin, consilier PL’93;

Zamfir Romulus, consilier PAC; Pop Ioan, consilier PSDR.Ca urmare a rezultatului acestui vot, proiectul de hotărîre nu a fo st aprobat, urmînd ca el să

f ie readus în atenţia doamnelor ş i domnilor consilieri într-o altă şedinţă de Consiliu local.Primar, Gheorghe FUNAR ■

Gheorghe Funar va cere Consiliului local să interzică fumatul în insflfuliile publice dfn oraş’ Ideea a încolţit în urma unei

dispute amicale. Poate că primarul, se mai gîndise la ea. A fost însă nevoie să fie mustrat în public de rectorul U.M.F. pentru ca Gheorghe Funar să se ambiţioneze şi şă ariunţe că va cere Consiliului local să interzică fumatul în instituţiile publice din oraş.

* Dialogul a pornit vineri la' conferinţa de presă prilejuită de deschiderea As Ro. MEDICA. Nae Constantinescu, consilier prezidenţial, i-a rugat pe tinerii gazetari să nu fumeze în sală. Fără' ţigări, ei nu şi-au găsit aplombul, păstrînd tăcerea. Ca să depăşească momentele de stînjeneală, rectorul U.M.F., Oliviu Pascu, a început. să vorbească despre efectul dăunător al ţigaretelor. în treacăt, i-a reproşat primarului că îngăduie în oraş panourile publicitare ale marilor firme de ţigări. A fost deajuns. Primarul nu cunoaşte la fel de bine problemele mcdicale provocate de tutun, dar nu lasă niciodată o acuzaţie fără răspuns.

Gheorghe Funar a precizat mai întîi că panourile publicitare nu ţin de Primărie. Dar. că primarul a făcut altccva, şi anume acolo unde are competenţe. A inteizis fumatul în incinta Primăriei. De ce nu se face acelaşi lucru şi în spitale, l-a întrebat el apoi pc rectorul U.M.F. Poate că dînsul nu are suficicntă autoritate? Primarul îl va ajuta, pentru că are de gînd să ccară Consiliului local să

adopte o hotărîre prin care să , fie interzis fumatul în toate

instituţiile publice din oraş.Rectorul Oliviu Pascu s-a

declarat de-a.dreptul îneîntat de idee. Consilierul prezidenţial Nae Constantinescu, la fel. El gîndeşte ceva mai departe, întrucît are de gînd să introducă o astfel de măsură în Bucureşti. Dacă va fi dat un exemplu la Cluj, lucrurile se vor derula mai simplu în capitală; Nae Constantinescu ştie însă că ”va fi o luptă foarte grea”.

Medicii sînt cu adevărat speriaţi de . consecinţele fumatului. Oliviu Pascu spune că dacă toţi banii cîştigaţi din reclamele la ţigări ar fi donaţi spitalelor din Cluj, el i-ar refuza,

. ”atît dc mare este răul provocat de ţigări”.

în România sînt la accastă oră peste 6 milioane de fumători. Rectorul U.M.F. deplîngc faptul că se fac prea puţine pentru ca ei să conştientizeze pericolul la carc se expun. "Despre SIDA se scrie atît, chiar dacă avem doar 1000 dc cazuri. Este un pericol dc mii de ori mai mic decît bolile cauzate dc fumat. Mă doare să văd cum oamenii ştiu aproape totul despre maşina

parcată în curte, în timp ce despre, propriul corp cunosc mult mai puţin.” '. Nae Constantinescu afirma că

nu doar- cancerul la plămîni trebuie să-i îngrijoreze pe fumători..în ultimul an, 2000 de români şi-au pierdut unul sau mai multe membre, -amputate datorită unor boli de artere favorizate de consumul de nicotină. Un recent studiu publicat în Anglia arată că fumatul în timpul sarcinii primejduieşte creierul noului născut. Asta-’ în timp ce statisticile din România spun că numărul fumătoarelor îl egalează pe cel al fumătorilor.

Experienţa arată că, odată ce Gheorghe Funar a promis un lucru, el se. străduieşte să-l şi ducă la îndeplinire. Cluj- Napoca, sediul Ligii contra tabagismuhii, ar putea deveni primul oraş din ţară în care nu se va fuma decît în locuri amenajate.

Medicii avertizează că e nevoie pentru aceasta de mai mult decît de o hotărîre administrativă. ”E în primul rînd

,o problemă civică. Nefumătorii trebuie să conştientizeze că sînt expuşi îmbolnăvirilor inhalînd fumul ţigărilor fumate de alţii şi şă le atragă acestora atenţia să respecte dreptul la sănătate al celor din jur”, declară Oliviu Pascu, rectorul U.M.F. Cluj.

Caius Chiorean

în data de 11 ianuarie 1997 a avut loc la Timişoara întrunirea principalelor organizaţiineguvernamentale care acţionează . pentru promovarea unităţii naţionale a tuturor românilor şi pentru sprijinirea comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării.

Au participat Societatea “Avram Iancu”, Asociaţia Pro-Basarabia şi Bucovina, Asociaţia Astra Română pentru Banat, Porţile de Fier şi românii de pretutindeni; Acţiunea Naţională pentru Reîntregirea României, Uniunea Românilor Bucovineni, Uniunea Naţională “Vatra Românească”, -iar ca observatori "Asociaţia“VICTORIA” ' Timişoara, Comunitatea Românilor din . Iugoslavia, Partidul Forţelor Democratice din Republica Moldova. S-a primit adeziunea (prin fax) a Asociaţiei “GINTA LATINĂ”-din Iaşi.

Organizaţiile menţionate au dat o declaraţie în care sînt prevăzute următoarele idei: -

1. Se constituie FORUMUL tJNIŢĂŢII NAŢIONALE, ca organism de coordonare a activităţilor acestor organizaţii, respectîndu-se identitatea fiecărei organizaţii componente.

2. Comunităţile româneşti din, ţările învecinate trebuie sprijinite pentru menţinerea identităţii lor. specifice.

3. Se impune cu necesitate înfiinţarea unui departament special în cadrul Guvernului, condus de un secretar de stat, membru al guvernului, subordonat primului ministru, departament dotat cu buget propriu, avînd un program concret de acţiuni.

• 4. Reînlregirea pe cale paşnică a ■ României reprezintă o aspiraţie fundamentală şi justificată pentru întreaga naţiune română.

5. Realizarea integrării României în structurile europene nU trebuie să conducă la ideea renunţării la

dezideratul reîntregirii României.6. Se impune aplicarea unor.

politici eficiente de contracarare a acţiunilor acelor forţe interne şi externe care se opuii promovării

, intereselor fundamentale ale naţiunii române.

7. Organizaţiile semnatare îşi manifestă îngrijorarea în legătură cu modul în care este blamată o doctrină politică fundamentală - naţionalismul - care este identificată în mod voit şi fals cu şovinismul şi xenofobia, intenţionîndu-se distrugerea acestui liant al conştiinţei naţionale, şi al patriotismului si substituirea cu o nouă formă de internaţionalism -

8. Unele dintre marile naţiuni ale lumii practică în mod evident naţionalismul, dar recomandă sau chiar pretind naţiunilor mai mici să renunţe la naţionalism.

9. Cei prezenţi fac apel la formaţiunile politice care şi-au asumat această doctrină, de a se reuni într-o coaliţie ca o primă şi necesară etapă în formarea unei autentice forţe politice de unitate a tuturor românilor, cu îndemnul de a acţiona cu perseverenţă pentru eliberarea grupului de patrioţi români condus de Hie Daşcu.

Declaraţia de la Timişoara este semnată de reprezentanţii asociaţiilor menţionate, astfel: Ioan Teodor Stan, preşedinte, Valeriu Graur, primvicepreşedinte, Cristea Sandu Timoc, secretar general, Claudiu Iordache,- preşedinte, Lorin Fortuna, preşedinte, Valeriu^ Tabără, primvicepreşedinte, Mircea Pop, împuternicit, Valeriu Matei, preşedinte.

Ne exprimăm speranţa că Forumul Unităţii Naţionale va reuşi să canalizeze toate energiile sănătoase ale naţiunii române spre binele şi prosperitatea României. :

Ioan Teodor STAN, preşedintele Societătii

Consiliul local va decidc în privinţa

inscripţionării bilingve

• afirmă deputatul UDMR, Konya H am ar •

. Introducerea inscripţio­nării bilingve şi a limbii maghiare în administraţie şi şcoală la Cluj-Napoca va fi decisă de către Consiliul local, ne-a declarat deputatul UDMR. Alexandru Konya Hamar. Foarte optimist şi încrezător în politica ’paşilor mici” a ; UDMR, domnia sa este convins că în cele d in urmă, Consiliul lo c a l, dominat în prezent d e PUNR, va aproba aceste doleanţe ale maghiarilor,

-deoarece "oamenii se schimbă”. ; -

D-l Hamar susţine că prevederile introducercd inscripţionării bilingve şi a limbii maghiare în administraţie sînt prevăzute de actuala legislaţie aco lo unde accastă etnie e s te majoritară; (nu la C lu j- Napoca). în rest, se v a decide la nivel local.

UDMR va încerca să îşi armonizeze programul -său cu cel al co liţie i guvernamentale. ; -

■în Cluj-Napoca, în tre UDMR, CDR şi USD este în curs de perfectare un protocol politic de principii politice care va fi definitivat probabil în_ cursul acestei săptămîni. în opinia d-lui Konya Hamar, numirea unui subprefect maghiar la Cluj demonstrează că încheierea acestui protocol nti via ridica probleme. Numirea lui Peter | Buchwald ca subprefect de Cluj a fost contestată ca urmare a declaraţiilor sale referitoare la insripţionarea bilingvă şi la introducerea limbii maghiare în administraţie, dar d-l Konya consideră că toate afirmaţiile i < lui' Buchwald1 au fost v interpretate răuvoitor pentru f a se stopa numirea sa. | ;

> Ioana GLIGOR p

( j r ^ i D

în direct despre consulatul ungar

Astăzi, \ începînd cu ora 19,10, invitat al postului dc televiziune NCN este domnul §.j deputat Iuliu Păcurariu, într-o emisiune , cu > tema'!?! "Oportunitatea înfiinţării consulatului ungar toCloj-l i Napoca”. Emisiunea "Spoit în direct” va fi reprogramati

(V ) marţi, 14 ianuarie 1997 ARTÂ-CULTURÂADEVĂRULdeC lu i

E M E V E S G U ■; . .•Permanenţă a spiritualităţii rom âneşti

' La împlinirea a 147 dc ani dc la naşterea lui Mihai Eminescu, acum şi mereu, cînd la fiecare mijloc de ianuarie fîntîna revărsărilor spirituale aduce iubirea de Eminescu asemeni unei blînde lumini a raiului, mîine, deci, la 15 ianuarie, ora 18,30, în. Sala Studio a Academiei de Muzică ”Gh. Dima” va avea loc spectacolul'de poezie , şi muzică intitulat: EMINE SCU - Permanenţă ă spiritualităţii româneşti.

Spectacolul se va bucura de participarea extraordinară a actorului Dorel Vişan, alături de care vor evolua interpreţii: Ramona Eremia, Ion Ţibrea, Dana Ciucă, Yiktoria Vizin, Szabo Bâlint, Carmen Gurban, Elena Casian, Adriana Simon şi Şerban Băcilă; la pian: Iulia Suciu şi Ştefan Ronai. Vor participa corurile "Antifonia” - dirijat de Constantin Rîpă şi "Cappella Transylvanica” - dirijat de'Cornel Groza. Spectacolul este înscris în calendarul celei de a XXXII-a ediţii a Stagiunii de concerte ,si recitaluri a Academiei de Muzică ”Gh. Dima” din Cluj-Napoca.

■ . — 7Y . • M .B. ■

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR DIN ZIUA DE 15 IANUARIE DEDICATE LUI MIHAI EMINESCU

1 Ora 11,00 - Depuneri de jerbe la statuia lui Mihai

; Eminescu şi Lucian Blaga,- din partea: Asociaţiei

Scriitorilor Cluj, Primăriei municipiului Cluj-Napoca şi a Consiliului local, ■> Prefecturii, Consiliului Judeţean Cluj, Inspectoratului - pentru Cultură al judeţului Cluj, Liceului “Mihai Eminescu”, Bibliotecii !

■ ; Judeţene “Octavian Goga”, . , Uniunii “Vatra Românească”

- filiala Cluj, Societăţii, “Avram Iancu” ,

: Comandamentului Armatei a IV-a Transilvania şi al

Cercului Militar, precum şi din partea altor instituţii. Fondul muzical va fi asigurat de Cercul Militar.

Ora 14,00 - Festivitatea de premiere a laureaţilor celei de-a doua ediţii a concursului pentru elevii de liceu din judeţul Cluj “Comentarii eminesciene” , organizat de Liceul-“Mihai Eminescu", care va avea loc la sediul liceului; vor acorda premii: Juriul concursului - premiul I, II, III, Primăria municipiului Cluj-Napoca - două premii speciale şi cîte un premiu special Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Cluj,

Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga" şi Editura “Dacia”; spectacol închinat poetului Mihai Eminescu, susţinut de elevii Liceului “Mihai Eminescu”; vernisajul unei expoziţii de desene ale elevilor de - la gimnaziul Liceului “Mihai Eminescu”, avînd ca temă ilustrarea plastică a i poeziei eminesciene; .; Ora 18,00 - Spectacol dc muzică şi poezie organizat de Casa Municipală de Cultură, în Sala de festivităţi din P-ţa Unirii nr. 24. _

Eminesciana, Miercuri, 15 ianuarie, lâ Casa municipală, de cultură din Dej vor avea loc manifestările organizate, sub genericul EMINESCIANA ’97, de către Despărţămîntul ”Dr«_Teodor Mihali” , al ASTREI. ■ ; ;

Programul va cuprinde un simpozion - în cadrul căruia se vor prezenta comunicările^ ”Mihai Eminescu în căutarea unei m itologii autohtone” (prof. Axinte Bob), "Imaginea Ipoteştiului în unele creaţii em inesciene” (prof. Livia

Sabău), ”Ecouri hegeliene în gîndirea politică şi istorică eminesciană” (prof. Nicolae Vesa) - şi recitalul liric "A pari, să dai lum ină” , realizat de Elena Gârdâ, Doina Mirea-Sima şi Călin Morariu. ■

r M. VAI DA ■

Fanfarele - un ansamblu muzical pe cale de dispariţie!- Titlul articolului “Fanfara din Gherla a rămas fără dirijor”, apărut recent în paginile de artă şi cultură ale ziarului “Adevărul de Cluj”, ridică în fond o problemă de interes general: lipsa dirijorilor de fanfară şi perspectiva, deloc fericită, a dispariţiei fanfarelor din viaţa socială a ţării.; ş

Se cunoaşte foarte bine că ansamblul de fanfară a jucat şi mai are încă un rol bine conturat in angrenajul diversificat al formaţiilor muzicaleprofesioniste şi amatoare. înainte de anul 1950, micile sau mai marile localităţi româneşti aveau fanfarele lor; Parcă imitînd frumoasele parcuri vieneze, unde Johann Ştrauss îşi cînta cu talent valsurile sale, “grădinile” cu bănci de odihnă ale multor oraşe din ţara noastră erau înveselite de muzica fanfarelor. • Şi în parcul central din Cluj- Napoca, duminicile verilor sînt însoţite de sunetele fanfarei ceferiştilor clujeni, care păstreazăo tradiţie plină de semnificaţii. Diversificarea acestui tip de formaţii a dus la conturarea şi a

jSunor mici ansambluri de muzică uşoară cu instrumente de suflat şi acordeoane, ca şi la folosirea acestui tip dc,instrumente în alcătuirea mai completă â orchestrelor sqmisimfonice. orăşeneşti, De o mare importanţă s-au bucurat fanfarele şcolare, adevărate surse de îmbogăţire a sentimentelor naţionale prin frumoasele

marşuri, de o fericită inspiraţie. Au existat licee şi şcoli normale (pedagogice) care aveau ansambluri de fanfare cu peste 50-60 de instrumentişti; Profesori de muzică, deveniţi mai apoi muzicieni de renume naţional, şi profesori ai conservatoarelor de muzică, s-au ocupat, cu ştiinţă; de formarea şi cultivarea acestui gen de ansamblu muzical- instrumental şcolar. Cu'multă plăcere (şi nostalgie) îmi amintesc de faptul că la Blaj, în “Mica Romă’ profesorii de muzică de liceu de atunci, Sigismund Toduţă şi Celestin Chcrebeţiu, deveniţi' mari personalităţi ale vieţii muzicale din Cluj şi, desigur, din România, au format cu pricepere şi pasiune două fanfare şcolare: Fanfara Liceului “Sf. Vasile” şi Fanfara Şcolii Normale de învăţători, care cu “mîndrie” recunosc că a fost primul meu cadru de instrucţie colectivă muzicală (unde am cîntat la mai multe instrumente de alamă, inclusiv la... toba mică) cadru care m-a pregătit pentru profesia de muzician. Este inutil să mai punem în evidenţă., rolul fanfarelor militare carc suplinesc astăzi rolul an.samblelor de amatori de acest gen,Ta serbările cu caracter patriotic. în Cluj au existat mai multe fanfare. Astăzi se pare că a mai rămas Fanfara ceferiştilor, iniţiată şi condusă. ani de zile de un muzician de mare clasă, prof. Gheorghe

Simon, iar astăzi, maestru al acestei fanfare este Gheorghe Coldea. Este regretabil că nici un for organizatoric cultural (sau Şcoală de Artă) nu s-a gîndit ca prof. Gheorghe Simon să fie solicitat pentru a iniţia cursuri de dirijori de fanfară, profesie nu foarte uşoară... Poate nu este prea tîrziu ca această idee să se realizeze. Se ştie că sentimentele patriotice se exaltă mai nobil cu ajutorul muzicii decît prin strigăte pe stradă.;. Poate vom asista în viitor la o paradă a fanfarelor noastre care vor îmbogăţi atmosfera socială cu o muzică înălţătoare, anihilînd halucinantele sonorităţi ale chitarelor electrice ce “asuizesc” minţile multor tineri. ; ‘ 1

Emiliu DRAG EA ■

Am vizionat, săptămînile trecute, filmul austriac, în trei episoade, intitulat “Sisi”: povestea de iubire a tinerei Elisabeta zisă Sisi, cu împăratul Francisc Iosif al Austriei. Aşa cum s-a terminat, filmul a făcut impresia că... “apoi au trăit fericiţi pînă la adînci bătrîneţe”. în realitate, destinul lui Sisi a fost unul nefericit r -

Tînăfa plină de viaţă şi temperament ajunsă împărăteasă la 16 ani, este obligată să se supună rigidului ceremonial, de sorginte spaniolă, datînd din vremea lui Filip al II-lea, de la curtea imperială, pe de altă parte: este terorizată dc o soacră carc se voia “totum factuin” în palatul Schonbrunn. Nu i-a fost uşor lui Sisi să se plece şi să se încadreze în noua ordine şi, de aceea, sdnteile izbucneau tot mai des între noră şi soacră. Cu timpul, plictisit de aceste veşnice dispute, Franz şi-a găsit consolarea în braţele unei artiste vieneze, iar Sisi a ales calea raţiunii: a plecat de la curtea imperială şi a călătorit în lung şi în lat piin Europa, cu precădere stînd în*insula Corfu.unde îşi clădise un palat monumental. Şi, ca şi cum nu ar: fi fost destul, soarta i-a mai rezervat două

bucurii: întîi a fost- moartea copiilor, apoi înfrîngerile armatei imperiale de către Piemont şi Germania, astfel că Austria devenise din punct de vedere politic o putere de mîna a doua. în fine, grija de a ţine în -frîu un conglomerat de popoare; toate cu tendinţe centrifuge, făcuseră din veselul Franz un bătrîn posac, rigid şi lipsit - de sentimente., Anii au trecut, împărăteasa

"Porni Luceafărul..."■ Acesta este genericul celei de a Xl-a ediţii a medalionului literar-artistic, pe care Biblioteca Judeţeană Mureş îl va organiza mîine, 15 ianuarie 1997, la ora 18, în Sala mică a Palatului Culturii din Tîrgu Mureş. Manifestarea, dedicată împlinirii a 147 de ani de la naşterea poetului naţional, cuprinde în program: eseuri susţinute de: Aurel Pantea, poet şi critic literar, redactor la revista "Vatra”: "Spiritul critic eminescian” şi Iulian Boldea, doctor în filologie, poet şi critic literar, profesor la Tîrgu Mureş: "Mitul iubirii- pasiune şi poezia lui Eminescu” ; versuri din lirica eminesciană în interpretarea Georgetei Cicârlan, studentă în anul II al Academiei de Teatru din Tîrgu Mureş; momentul intitulat "Eminescu - universalul”, susţinut de dr. Ardeshir Vahidi, medic, artist şi cugetător iranian: "Corespondenţe ale geniului eminescian cu spiritualitatea persană” , reflecţii, congruenţe poetice, moment muzical oriental, expoziţie de grafică si caligrafie persani1

• M .B. ■

lovituri: moartea fiicei Sofia şi sinuciderea, în 1889, a arhiducelui Rudolf, moştenitorul tronului, la Mayerling. Din fata veselă, Sisi devenise o doamnă tristă şi decepţionată. Nici împăratul nu a avut parte de

LAUREAŢII CONCURSULUI PENTRU ELEVI, “COMENTARII EMINESCIENE”, EDIŢIA A ll-A

PREM IILE LIC EU LU I- “MIHAI EMINESCU” : Pentru~ secţiunea: com entariul unui text lite rar:. Daniela INCLEZAN, cl. a X-a, Liceul “Avram Iancu”; Dorina SUFLD, cl. a XH-a, Liceul Teoretic “Mihai - Viteazul”, Turda; Andreea HOPÂRTEAN, cl. a X-a, Liceul “Mihai Eminescu”, Cluj-Napoca; Pentru secţiunea: comentariul jinui text din publicistica emi­nesciană: Eva Andreea PATCA, cl. a IX-a, Liceul “George Coşbuc”, Cluj-Napoca; Monica POPONEŢ, cl. a Xl-a, Liceul Teoretic “Mihai Viteazul”, Turda; '

PREMIUL BIBLIOTECII JUDEŢENE “OCTAVIAN GOGA” :. Diana

CHIOREANU, cl. a IX-a, Liceul Teoretic “Andrei Mureşanu”, Dej;

PREM IUL INSPECTORATULUI PENTRU CULTURĂ CLUJ: Maria Camelia IUŞAN RUS, cl. a Xl-a, Liceul Teoretic “Mihai Viteazul”, Turda;

PREMIUL EDITURII “DACIA”: Nadina Ioana MORAR, cl. a X-a, Liceul Teoretic “George Coşbuc”, Cluj-Napoca; V ,

PREM IILE PRIM Ă RIEI M UNICI­PIULUI CLUJ-NAPOCA: Ioana Gabriela CODOREAN, cl. a Xl-a, Liceul “Mihai Eminescu” , Cluj-Napoca; ‘ Antoaneta PETRACHE, cl. a Xll-a, Liceul “Mihai Eminescu”, Cluj-Napoca. ■

împlinise în 1898 vîrstă de 61; de ani. Era tot frumoasă, zveltă, cu părul castaniu, neîncărunţit Se' găsea în acel an, în luna septembrie, la Geneva şi plănuise pentru ziua de 6 o plimbare pe lacul Geneva. Ieşise Ia ora 11 din hotel însoţită de o ' doamnă şi, în timp ce se îndreptau spre debarcader, a dat buzna peste ca un tînăr negricos, care a . trîntit-o la pămînt. Incidentul a trecut, cele două femei s-au grăbit să prindă vaporul de croazieră. Dar odată - ajunse pe* punte, împărătesei i s-a făcut dintr-o dată foarte rău, aşa îneît s-a făcut apel la 6 infirmieră. Aceasta a deschis corsetul împărătesei şi a văzut că e plin de sînge. Vasul s-a întorsrepede în port, împărăteasa a fost transportată la hotel unde a murit în braţele însoţitoarei ei.

Ce se întîmplase? Individul în. căuză, un italian pe numele lui Luigi Luccheni, o înjunghiase pe nefericita împărăteasă cu o pilă drept în ventricolul sting. Că nu a murit instantaneu se datoreşte doar faptului că era strînsă de corset şi sîngele nu a-' putut ţîşni din inimă. Nu s-a reuşit să se afle ce a fost în - mintea acestui descreierat de şi-a ales ca victimă o fiinţă absolut nevinovată, pe care nici măcar nu o cunoştea, nici măcar nu ştia cine este. Am zice, a fost ceasul rău: omul era pornit pe fapte mari şi prima care i-a ieşit în cale; din nefericire, a fost tocmai Sisi. Acesta a fost tragicul sfîrşit al veselei Sisi, împărăteasă a Austriei, regină a Ungariei,

■■ împărăteasă a unui imperiu ce avea să-şi dea şi el duhul peste 20 de ani. Clujenii mai în vîrstă ştiu că actuala stradă Emil Racoviţă se numea Elisabeta, în amintirea împărătesei, iar cei ce urcă pe Cetăţuie, de la pasarela Operei Maghiare, pot vedea o nişă de marmoră în care, la vremea sa, se găsea bustul împărătesei.

R. G IVULESCUB

ADEVARULCiul OMUL 5! SOCIETATEA marţi, 14 ianuarie 1997 5L

Valul scumpirilor o operaţie fără anestezie

Greu an ne aşteaptă. în 1997 nu am păşit cu dreptul. 0 intervenţie chirurgicali dd proporţii, care trebuia făcută de vechii guvernanţi, este programată abia acum. Este greu de spus, daci va reuşi sau nu. Sînt la fel de. dificil de diagnosticat durerile ce vor urma acestei intervenţii. Mai devreme sau mai tîrziu, o boală tot se descoperă şi trebuie intervenit urgent. Am ajuns la acest adevăr şi noua guvernare este hotărîtă să ia

preţurile sînt greu de controlat şi de . aisigură prosperitatea, bunăstarea,stăpînit). Menţinerea puterii de proiecţia mediului şi creşterea calităţiicumpărare a populaţiei şi evitarea vieţii - se spune în Programul de bazăstocurilor provocate de majorarea de macro-stabilizare şi de dezvoltare ,excesivă a preţurilor cer cu necesitate a României pînă în anul 2000. Pentruo indexare corespunzătoare.- atingerea acestui obiectiv, Guvernul

Cîteva elemente în ce priveşte va adopta.politici economice şivolumul consumului în 1996 indică un proces continuu de sărăcire a unei mari părţi a populaţiei. Astfel, consumul de lapte şi carne a scăzut cu 25 la sută, s-au cumpărat mai

măsurile necesare. Rămîn însă de - puţine haine şi bunuri de consum. Nurezolvat cîteva probleme esenţiale. în se ştie unde se va opri avalanşaprimul rînd,'trebuie atenuată starea "creşterii .preţurilor provocată dede sărăcie în care a ajuns o mare parte scumpirea carburanţilor,a populaţiei. încercarea prin care vom Prognoze optimiste am avuttrece, va fi dură. Din raţiuni sociale, destule, iar pe baza acestora ne-amşocul scumpirilor va trebui atenuat clădit speranţe. Toate acestea s-auprintr-o politică realistă, echilibrată dovedit castele clădite pe nisip,şi diferenţiată,-de protecţie a Trebuie să acceptăm faptul că acumpopulaţiei. Dificultăţile sînt mari şi sîntem mult, măi săraci decîtgreu de rezolvat. în trimestrul IV al socoteam noi, că ne aşteaptă oanului trecut inflaţia a crescut cu circa perioadă de mari suferinţe, că trebuie16 la sută potrivit datelor oficiale, dar să facem neapărat anumite sacrificiidacă ne raportăm la evoluţia cursului pentru a ajunge la o linie de plutire,valutar, aceasta este tle aproximativ Spuneam că noi nu cunoaştem 24 la sută, sau mai mult. Indexarea ' adevărata stare în care ne aflăm. Depensiilor şi salariilor, în aceeaşi fapt, în ultimii 50 de ani, nu amperioadă nu a depăşit 6 la sută, la o cunoscut-o niciodată, doar amcreştere prognozată oficial a inflaţiei - simţit-o şi am suportat-o. însă nude 8 la sută. Dereglarea planificărilor trebuie pierdute speranţele,iniţiale a dezechilibrat o masă mare încrederea populaţiei în posibilităţilede oameni. Indexarea acordată nu a reformei, în ameliorarea generală peacoperit decît 25-30 la sută din rata care o poate aduce, trebuie susţinută,inflaţiei, faţă-de 75 la sută cît s-a avut Românii sînt mai bine informaţi,în vedere. O ameliorare a nivelului Comparaţia dintre salariile medii dinde trai în viitorul apropiat este greu România cu cele din alte ţăride conceput, în condiţiile actuale, dezvăluie nu numai disproporţiiDificultăţile majore, cărora trebuie să uriaşe, dar indică faptul că ne aflămle facă faţă noul guvern vizează o într-un stadiu primar de protecţiearie largă de probleme şi nu se întrevede o rezolvare a acestora într-o perspectivă apropiată. Sîntem mai săraci decît am crezut. .

Dl ministru al muncii şi protecţiei sociale, Alexandru Athanasiu a declarat, recent, că în această lună încă se vor lua măsuri pentru acoperirea în proporţie de 75 la sută

.a indicelui mediu de creştere a preţurilor, (Dar după cum ştim,

socială. Problemele pe care le avem de rezolvat sînt numeroase şi complexe. în timp ce la noi salariul mediu nu atinge 100 de dolari, acesta a ajuns în Germania 2100, în Franţa 1800, iar în Austria 1700 de dolari. Cît timp ne va trebui să recuperăm acest decalaj? Şi, mai ales, ce va trebui să facem pentru aceasta? Dezvoltarea economică durabilă este un proces de creştere economică ce

sociale prin care se vor asigura condiţiile pentru-' o dezvoltare economică durabilă, astfel îneît, de' la situaţia de astăzi, în care există im grup de bogaţi şi o masă imensă de săraci, se va ajunge la situaţia în care

'cea mal mare parte a cetăţenilor va avea venituri’medii relativ înălte şi stabile pe termen lung - formînd clasa' mijlocie. în condiţiile noastre, atingerea obiectivelor dezvoltării economice durabile necesită promovarea rapidă, consecventă şi coerentă a reformelor pentru trecerea; la economia de piaţă. în optica actualei guvernări, o accelerare a reformei este o prioritate. Constituie o condiţie a unor paşi înainte. Economia românească, subminată de existenţa unor dezechilibre, de aplicarea unor jumătăţi de măsuri în realizarea reformei, începe să-şi recunoască acum slăbiciunile.

Aplicarea reformei, cu fermitate şi perseverenţă, implică consecinţe economice şi sociale de mari proporţii. 'Intervenţia chirurgicală”, fără anestezie, care trebuie efectuată în următoarea perioadă este extrem de dificilă. Punerea pe linia de plutire a vieţii economice şi sociale, a unui uriaş angrenaj ce nu a funcţionat cum trebuie, reprezintă o încercare greu de trecut. Ştacheta este ridicată la o cotă înaltă, iar condiţiile pe care ni le pune FMI pentru acordarea unor împrumuturi nu sînt uşor de realizat. Şansa-noastră este să gîndim sau să regîndim reforma, să o pregătim în toate amănuntele.

Conturul aplicării accelerate a reformei încă nu este bine precizat. Dar asupra unor posibile consecinţe va trebui să revenim.

Ion RUS ■

, ^ R a p o r l y j r- d o b â n z b 4 i n 1 1 a t i e J a » - s l â r s i t u i f a i i u l u i | ^ | |

Banta inflaţia Dobânda anuală 28.12/95 Acoperirea inflaţia!Pers.fizice

1R C E

Pers. juridice

Pers.fizice

Pers.juridice

La Turda:

Două lucrări care au salvat două situatii criticeEste vorba în primul râd ,

de faptul că, m lunile octom- brie-noiembrie ale anului, trecut, RADP-ul a obţinut pe diagrama sectorului întreţinere- reparaţii publice, punctul, maxim al realizărilor pe 1996.

în octombrie Regia a început o lucrare de pionierat pentru unitate - “Apărări de mal” - lucrare menită să protejeze podul rioU peste Arieş, în cazul eroziunii malului de către ape. Lucrarea a fost efectuată pe o lungime; de 70 m. Lucrarea a avut o altă sursă de finanţare decît cea de la bugetul local, obţinînd venituri de peste 180

milioane lei.Tot în perioada lunilor

amintite mai sus, - perioadă în care s-a mai putut efectua revizuirea străzilor, Regia a executat, mai ales pe artera principală, lucrări de întreţinere a drumurilor prin plombări cu asfalt pe o suprafaţă de 5805 mp în valoare de 132:538 mii lei.. Prin revizuirea săpăturilor executate de Regia de apă şi alţi deţinători de reţele, RADP-ul a

■ mai realizat un venit de 2000 mii lei.

Tot în noiembrie, pînă ce timpul a mai permis, Regia a realizat şi asfaltarea unei platforme în covor pe o

suprafaţă de 163 l m p , utilizînd cantitatea de 2243 to asfalt în Piaţa agroalimentară din cartierul Oprişani DL ;

Aşa îneît, cînd prea puţin se mai spera într-un reviriment, Regia a redus considerabil din 131 miliarde lei profit fictiv, cu cît s-a încheiat la începutul anului trecut, salvînd două situaţii critice - pericolul de eroziune al nodului care ar fi slăbit rezistenţa podului ş i reducerea pierderilor de profit prin executarea unor lucrări de mare importanţă.

Ion CORDOŞ ■

fiecare ştim şi putem face deosebire între o pîine sau o franzelă proaspătă şi una veche?, de două-trei zile. Mai ales cînd preţul rămîne acelaşi, rece ş i ' indiferent 7 la schimbările’*; calitative ale produsului. . ,'

O maşină veche de trei ani este mult mai ieftină decît o maşină nouă. îmi veţi spune că ambele “circulă”, deci corespund scopului în carc au fost achiziţionate, Iar comparaţia cu pîinea este trasă de păr. Şi mă rog, de ce ar fi? Şi o pîine veche de trei zile se poate consuma, evident, dacă nu este mucegăită ci doar uscată. Centrele de desfacere retumează pîinea veche pe care producătorul o poate apoi transforma în pesmet Majoritatea gospodinelor însă, îşi “fabrică” singure pesmetul de care au nevoie.

Pîinea veche de 24 de ore, vîndută cu o reducere de. 25% iar cea de două-trei zile cu o reducere de 50% a r , ajuta categoriile nevoiaşe şi ar fi, chiar; şi pentru producător, Ia fel de rentabil ca şi transformarea ei în pesmet. în Occident, pîinea proaspătă de dimineaţa are un preţ, cea rămasă pe rafturi, seara, alt preţ. Nimeni nu rămîne în pierdere. în fond, înmuiată într-o ciorbă subţire, în lapte sau în ceai anemic, pîinea rămîne alimentul de bază al săracului.

Că vînzătoarele sau gestionarele s-ar simţi împovărate de calculele pe care le solicită preţurile diferenţiate, aceasta este cu totul altceva. Totuşi, atît ele cît şi panificaţiile ar putea să facă măcar o încercare!

M. VAI DA ■

D icţionar j u rid ic1) IN T E R Z IC E R E A

E X E R C I Ţ I U L U I U N O R D R E P T U R I:pedeapsa interzicerii exerciţiului unor drepturi se pune în executare prin trimiterea dc către instanţa de executare a unei copii de pe dispozitivul hotărîrii consiliului local în a cărui rază îşi arc domiciliul condamnatul şi organului care supraveghează exercitarea acestor drepturi.

2) D E G R A D A R E A M IL IT A R Ă : pedeapsa degradării militare se pune în executare, prin trimiterea de către instanţa de executare, a unei copii dc pe hotărîre, după caz, comandantului unităţii militare din care a făcut parte ccl condamnat şi oiganului care supraveghează

exercitarea acestor drepturi.3) C O N F IS C A R E A

AVERII: confiscarea averii se pune în executare de către instanţa de executare, prin trimiterea unei copii de pe dispozitiv împreună cu o copie de pe procesul verbal privitor la aplicarea măsurii asigurătorii, organului care potrivit legii, urmează a face executarea.

4) IN T E R N A R E A M E D IC A L Ă : măsura de siguranţă a internării medicale luată printr-o hotărîre definitivă, se pune în executare prin comunicarea copiei de pe dispozitiv şi a unei copii de pe raportul medico-legal direcţiei sanitare din judeţul pe teritoriul căruia locuieşte persoana faţă de care s-a luat această măsură.

5) M Ă S U R I I n L E G Ă T U R Ă C U

I N T E R JN A R E A M E D IC A L Ă : Direcţia

. sanitară este obligată să efectueze internarea, încunoştinţînd despre aceasta instanţa de executare. Unitatea sanitară la care s-a făcut internarea are obligaţia, în cazul cînd consideră că internarea nu mai este necesară, să încunoştinţeze judecătoria în a cărei rază teritorială se găseşte unitatea sanitară.

6) M Ă S U R I DE S I G U R A N Ţ Ă P R O V IZ O R II: în cazul m care măsura obligării la tratament medical sau a internării medicale a fost luată în mod provizoriu în cursul urmăririi,penale sau judecăţii, punerea în executare se face de către procuror sau de către instanţa de judecată care a luat această măsură.,

7) E X E C U T A R E A E X P U L Z Ă R II: cînd prin hotărîrea de condamnare la

pedeapsa închisorii s-a luat măsura de siguranţă a expulzării, se face menţiune în mandatul de executare a pedepsei închisorii ca la data liberării, condamnatul să fie predat organului de poliţie care va proceda la efectuarea expulzării. Dacă măsura expulzării nu însoţeşte pedeapsa închisorii, comunicarea în vederea executării se face organului de poliţie, imediat ce hotărîrea a rămas definitivă.

8) E X E C U T A R E A CONFISCĂRII SPECIA ­LE: măsura de siguranţă a confiscării speciale luată prin ordonanţă sau hotărîre, se execu­tă după cum urmează: a) lucru­rile confiscate se predau organe­lor în drept a le prelua sau valorifica, potrivit dispoziţiilor legii; b) cînd s-a dispus distrage­rea lucrurilor confiscate, aceasta se face în prezenţa, după caz, a procurorului sau judecătorului, întocmindu-se proces verbal care

se depune la dosarulcauzei.9) A M E N Z IL E

JU D IC IA R E : amenda judiciară se pune în executare de către organul judiciar care a aplicat-o. Punerea în executare se face prin trimiterea unui extras de pe acea parte din dispozitiv care priveşte aplicarea amenzii judiciare organului, care, potrivit legii, execută amenda penală.

10) JU D E C Ă T O R U L D E L E G A T C U EXECUTAREA: instanţa de executare delegă pe unul din judecătorii săi, pentru efectuarea punerii în executare. Dacă se iveşte vreo nelămurire ‘ în ; cursul executării, judecătorul delegat poate sesiza instanţa de executare, care va proceda la redeschiderea dezbaterilor, cu citarea părţilor.

Ion GHERCIOIU ■

Direcţia Generală a Finanţelor Publice

şi Controlului Financiar de Stat a judeţului Cluj

aduce la cunoştinţa contribuabililor

următoarele:1). Persoanele fizice şi

asociaţiile familiale care au obţinut autorizaţii în. baza Decretului 54/1990 - pentru exercitarea unor activităţi pe cont propriu, sînt rugate să se prezinte, pînă Ia 31 ianuarie a.c. . c u autorizaţiile pentru viză.

Viza autorizaţiilor, s e efectuează la primăriile pe raza cărora; posesorii de autorizaţii au domiciliul sau sediul activi taţii.

Declaraţia anuală d c impunere se va depune; d e către titularii autorizaţiilor, precum şi dc către a l te persoane autorizate în b a z a O.O. nr. 65/1994, Legea n r . 51/1995, Legea nr. 3 6 / 1995, la adm inistraţia respectiv circumscripţia financiară municipală sa u orăşenească, iar de către cei din comune la D.G.F.P.C.F.S. a judeţului Cluj, pînă la data de 15 ianuarie 1997.

Pentru sursele de venit apărute în cursul anului, declaraţia se depune pînă la 5 ale lunii următoare celei în care a apărut sursa, iar în cazul încetării surselor de venit în termen de 5 zile de la încetare.

2). Conform Legii nr. 27/ 1994, contribuabilii sînt obligaţi să depună declara­ţii de impunere la organele fiscale teritoriale pe raza cărora îşi au domiciliul, sediul sau se află bunurile impozabile sau taxabile, după caz în termen de 30 de zile de la data dobîndirii clădirilor, construcţiilor, terenurilor, mijloacelor de transport şi alte bunuri su­puse obligaţiilor fiscale sau de la data la care au inter­venit schimbări care con­duc la modificarea impozi­tului sau taxei datorate.

Atragem atenţia în mod special persoanelor care au construit case de vacanţe în zonele turistice din judeţ.

Pentru nedepunerea sau depunerea cu întîrziere a declaraţiilor de impunere se aplică sancţiunile prevăzute de Legea nr. 87/1994 - pentru . combaterea evaziunii fiscale. : ■

( l l ) m ar;i, 14 ianuarie 1997 PUBLICITATE ' CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă !>-14; tid/bx 19-7344;SIBREDACJ1aTI RDA; luni-vineri 8-16; tel/fai 31-43-23; ŞUBRED ACŢIADEJ: luni-vineri 8-16; tcl/fai 21-60-75

ADEVARULde Ciua

Regretăm profund trecerea în nefiinţă a prietenului ; nostru CRISTIAN NEDELESCU. Sîntem alături de familia Îndurerată, Dumnezeu să-l odihnească în pace. Mia şi Puiu Macarie. (375379)

« Sîntem alături de Ionel Prodan şi de cei dragi lui la despărţirea de iubitul său • ■ tată.. ; Sipcere condoleanţe! Prietenii de la sport. (375382)

• Cu durere în suflet şi lacrimi în ochi anunţăm trecerea în nefiinţă a scumpei noastre soţii, mame şi bunici, MARIA COBÂRZAN, din satul Alunişu, comuna Sîncraiu. Cei care au iubit-o, au stimat-o şi au apreciat-o sînt invitaţi pentru a o însoţi pe ultimul drum azi,14 ianuarie 1997, ora 12, în satul Alunişu. Dumnezeu să-o odihnească în pace. Soţul Mircea, fiica Ana, ginerele Liviu şi nepotul Ionuţ. (389591)

«■ Cu adîncă ’ durere anunţăm încetarea din viaţă a mătuşii noastre, MATEI NASTASIA, de 69 ani. Înmormîntarea are loc azi, 14.01.1997, ora 12, Ia Cimitirul din Cordoş. Familia Cucuruzan Nicolae, Cristina şi Diana. (389606)

• Cu inima zdrobită de durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mamă şi soacră, TACHE MARIA, în vîrstă de 84 ani. Înmormîntarea are loc azi, 14 ianuarie 1997, ora13, de la Capela Nouă a Cimitir.ului Mănăştur. Odihnească-se în pace.' Fiul Sandu şi nora’Mărioara. (389641) >

• Sincere, condoleanţe familiei Boyo Ludovic în marea durere pricinuită de moartea celui, care a fost tată şi bunic. Vecinii din blocul A2, Baciu, familiile Minteuan Vasile şi Barz Nicolae. (375354)

• Cu durere ne luăm rămas bun de la fostul nostru locatar CSIKI LUDOVIC. Condoleanţe familiei îndurerate. Locatarii din aleea Scărişoara nr. 10. (375358)

• . Sîntem alături de colega noastră Pintea Stela în încercarea grea cauzată de pierderea tatălui drag. Colectivul SC Picant. (375366)

• Sincere condoleanţe colegei Viorica Bălaş Ia decesul tatălui Serviciul vînzări Armătura Cluj- Napoca. (375370)

• Sincere condoleanţe finei Viorica Ia decesul tatălui. Naşii Tulbure.(375371)

• în tristele momente ale trecerii. în nefiinţă a iubitului tău soţ CRISTIAN împărtăşim durerea dragă Livia iar fiicei talc Carmen îi dorim puterea de a trece peste greul despărţirii. Sincere condoleanţe. Colegii de la Tribunalul Cluj şi Judecătoria Cluj-Napoca.(375372)

• Cu inima zdrobită de durere anunţăm încetarea din viaţă, după o grea suferinţă, la vîrsta de 79 ani, a scumpei noastre mamă, bunică, soacră, străbunică, SZOCS ROZA. Înmormîntarea va\ avea loc miercuri, 15 ianuarie, orele 12, în cim itirul din str. C rişan. Nu te vom uita niciodată. Dumnezeu s-oodihnească(374799)

pace!

• Adio dragul nostru PALI BACSI.. Amintirea familiei Repanszki va rămîne veşnic în inimile noastre Monica şi Viorel Gabor. (375375)

• Sîntem alături de colega' noastră Cadar Ana în aceste momente grele cauzate de moartea mamei sale dragi. Colegii din Divizia Com. Marfă Regi CFR Cluj. (375376)

• Un ultim omagiu celui care a fost un minunat dascăl şi adevărat om CRISTIAN NEDELESCU. Sincere condoleanţe şi întreaga r' noastrăcompasiune familiei. Conducerea şi colectivul Şcolii Nr. 5 “Ion Agârbiceanu”. (375392)

• Un ultim omagiu colocatarului nostru NAGY ADALBERT. - Sincere condoleanţe • *. familiei. Asociaţia locatarilor str. Parîng nr. 39. (375411)

* La încetarea din viaţă a prietenului vesel şi bun prof. CRISTIANNEDELESCU, ne alăturăm cu durere tu tu ro r celor care l-au iubit. Familiile Ilonorius Popescu şi Leoveănu. (375415) .

• Sincere condoleanţe familiei greu încercate Krobl Emeric la pierderea prem atură a^dragei lor fiice dr. KASSIAN REKA. Familia Roşea' „Emil. (375431) • /

• : Sîntem alături de colegul nostru Radu Câmpean în aceste momente de grea încercare. Transmitem pe această cale condoleanţe ' familiei. Colegii de la SC Pavai SRL. (375438)

• Asociaţia locatarilor din str. Brâncoveanu nr. 52 transm ite ; sincere condoleanţe familiei Cseh Iulia pentru pierderea soţului drag. (374716)

• Profesorii de muzică din judeţul Cluj sînt alături de familia prof. Cristian Nedelcu în aceste zile de triste ţe . Sincerecondoleanţe. (374718)

• Dumnezeu a chemat în îm părăţia Aleşilor Săi pe venerabilul protopop IOSIF GHERMAN. Colocatarii îi aducem pios omagiu iar familiei întreaga noastră compasiune. (374724)

• Sîntem alături de familia Sopa Vasile în suferinţa pricinuită de pierderea aceluia care a fost ta tă , socru şi bunic. Corul Operei Române. (374749)

* Sîntem alături de familia colegei Pop Valentina în ' aceste momente grele pricinuite de pierderea tatălui TOPAN VALENTIN. Sincere condoleanţe. Colegii de la Spitalul Clinic de copii Cluj (375351)

* A trecut în eternitate, lăsîndu-ne adine îndureraţi, dragul nostru cumnat şi unchi DUMITRUGIURGIU, din Cîmpia Turzii, suflet nobil pe care l-am preţuit ca pe un adevărat frate. Dumnezeu să-l odihnească. Laurenţiu Mera cu familia. (374758)

• Ne despărţim cu durere în suflet de directorul nostru .d rag , CRISTIAN NEDELESCU. L-am iubit, l-am respectat şi deplîngem dispariţia lui. Diriginta şi colectivul clasei a VII a Cv Şcoala nr. 28. (374761)

• Un ultim omagiu distinsului - director CRISTIAN NEDELCU. Comitetul de părin ţi al Şcolii nr. 28. (374762) ;

• Eternă amintire vom păstra celui ce-a fost sufletul Şcolii nr. 28, NEDELCU CRISTIAN, nedrept şi neaşteptat plecat dintre noi. O lacrimă şi o floare aşezăm la căpătîiul lui şi îndureraţi spunem “Dumnezeu ' să-lodihnească!” învăţă to rii Şcolii nr. 28. (374763)

• Un ultim omagiu celui ce a fost un dascăl şi un prieten deosebit NEDELCU CRISTIAN. Sincere condoleanţe transm item familiei îndoliate. Familiile Şerban şi Mora. (374764)

• Aducem un ultim omagiu colegului nostru profesorul CRISTIAN NEDELESCU directorul Şcolii nr. 28, Cluj-Napoca. Colectivul : de cadre didactice al Şcolii nr. 2. (374774)

• Aducem, un ultim omagiu celui care a fost colegul şi colaboratorul nostru, profesor CRISTIAN NEDELESCU şitransmitem familiei îndurerate întreaga noastră compasiune. Direcţiunea şi profesorii Liceului de Muzică. (374777) ,

Sîntem alături de prietena noastră Viorica Moldovan, ţa pierderea mamei dragi. Sincere condoleanţe familiei. Familiile* Mihuţ şi Cîmpeanu. (389673)

• Profund îndureraţi ne luăm rămas bun de la iubita noastră bunică şi străbunică, SZOCS ROZA MOMO. Amintirea ei va rămîne vie în inimile noastre. Dumnezeu să te odihnească în pace! Oana, Lidia Sandu.' (374800).

• Un ultim omagiu dragei noastre bunici, SZOCS ROZA. Te vom păstra mereu în sufletele noastre. Dumnezeu să te odihnească în pace! Nepotul Gabi cu soţia Mirela. (374801)

• Sîntem alături de colega noastră Nuţi Baidoc în aceste clipe grele pricinuite de moartea tatălui Sincere condoleanţe familiei. Colectivul Clinicii Chirurgie II (389586)

f • Un ultim omagiu adus celui c a re ta fost prof. CRISTIAN NEDELESCU. Sincere . . condoleanţe familiei, Asociaţia de locatari str. Unirii nr. 13.(389587)

• Sîntem alături de naşa noastră Nuţi Cadar în momentele . de grea încercare pricinuite de pierderea mamei sale dragi. Finii Nicu, Viorica şi Claudiu. (389590)

• Pios omagiu celei care a fost MATEI NASŢASIA. Nu te vom uita niciodată. Vecinii. (389607)

, • - Sîntem alături de colega noastră Câmpean Cornelia, în aceste momente grele pricinuite de pierderea tatălui său. Sincere condoleanţe. Director economic şi Serviciul Financiar- Contabilitate , SC Carbochim ŞA Cluj- Napoca. (389608)

• Sincere condoleanţe bunei noastre colege, Spuc Lidia, Ia pierderea soţului drag.? Colegii de Ia Staţia de Salvare. (389609)

• Sîntem' alături .de doamna Szegho Magdalena în marea durere a despărţirii de tatăl drag. Colegii de la Atelierul de Proiectare FRE Cluj. (389610)

' • Colegii de la Curtea de Apel sînt alături de colega lor Livia Nedelescu şi de fiica sa, Carmen, greu încercate de decesul celui care a fost soţ şi tată iubitor, CRISTIAN NEDELESCU. Să-i fie amintirea ' veşnică. Dumnezeu să-l odihnească. (389618)

• Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj împărtăşeşte profunda durere a familiei şi a colectivului de cadre didactice şi elevi de Ia' Şcoala nr. 28 din Cluj- Napoca, la dispariţia din viaţă, în plină activitate, a p r o f e s o r u lu i - d i r e c to r CRISTIAN NEDELESCU,- distins şi destoinic slujitor al şcolii. (389619)

• C utrem uraţi de dispariţia neaşteptată a nepreţuitului şistatornicului nostru prieten, prof. CRISTIANNEDELESCU, sîntem alături de voi, dragele noastre Livia şi Carmen, în marea durere prin care treceţi. Rugăm pe bunul Dumnezeu să-l odihnească în pace, ia r vouă să vă trim ită mîngîierea sa. Mărioara, Crăciun şi Nelu.(389620)

. • Sîntem ală tu ri de colega noastră Bodea Otilia în greaua pierdere suferită prin decesul socrului drag. Colegii de la Căminul militar de garnizoană Cluj. (389662)

• Condoleanţe îndoliatei familii, la pierderea celei ce a fost PÎRVU BRAICA ANA, Pinte Aurelia şi CMP Regionala' CFR Clujr(389621)

• Un ultim şi respectuos omagiu iubitului nostru profesor şi • d irector, CRISTIAN NEDELESCU, Clasa a V-a B, Şcoala nr.28 (374781) /

• Sîntem alături de tine Nuţi, în durerea pricinuită de decesul mamei dragi. Cadar Iovian şi Margareta,: Vali şi Mirela. (374784)

• Sîntem alături doamna noastră dirigintă la marea durere pricinuită de moartea tatălu i. Elevii clasei a V-a A de la Şcoala cu clasele I-V III, Baciu. (389633)

• Moartea necruţătoare a smuls din mijlocul nostru pe cel care ne-a înnobilat sufletul, profesor director, CRISTIAN NEDELESCU. îi vom păstra amintire şi recunoştinţă . veşnică. Colectivul clasei a Vl-a A, Şcoala nr. 28. (389636)

• Rămînem înmărmuriţi în faţa destinului. A plecat pe drumul veşniciei un bun coleg şi prieten, profesor CRISTIAN NEDELESCU. Sincere condoleanţe îndureratei familii.' Familia Peştean. (389637)

• . Sîntem alături de colega, noastră Gabriela Podar în marea durere pricinuită de moartea soacrei dragi. Colegii din Şcoala A jutătoare nr. 1. (389638)

• Un ultim omagiu celui ce a fost minunatul dascăl şi diriginte, CRISTIAN NEDELESCU. Elevii şi Comitetul de părinţi promoţia 1989-1990, Şcoala nr. 28 Cluj-Napoca. (389644) /

• îm părtăşim durerea voastră, dragă Livia şi Carmen, la pierderea bunuluLom şi prietenului nostru / CRISTIANNEDELESCU. Familiile Pop şi Covaci. (389645) :

• Sîntem ală tu ri de familia Nedelescu acum, cînd se desparte d r cel care a fost prof. NEDELESCU CRISTIAN. Familia Ciorte. (389646) ,

* Regretăm profund dispariţia dragului nostru diriginte, CRISTIAN NEDELESCU. Sincere condoleanţe familiei. Foştii elevi din clasa a VlII-a A, Şcoala nr. 28, promoţia1990. (389656)

• Sîntem a lă tu ri de familia ing. Rad Ioan în aceste clipe grele, pricinuite de p ierderea mamei, soacrei şi bunicii dragi. Colegii de la Secţia M-E CUG. (389660)

• Mulţumim celor care au fost a lă tu ri de noi în marea durere pricinuită de moartea scumpei noastre soţii şi mame, MAJA MAGDALENA. Fam ilia.(389588)

• Sîntem ală tu ri de colega noastră psiholog V aleria- Gherw *n, la decesul socrului.Transm item sincerecondoleanţe familiei îndoliate. Psihologii CFR Cluj. (389682)

• Se împlinesc 3 ani de cînd iubita noastră mama SCROBOTÂ MARIŢA ne-a lăsat cu inima zdrobită de durere. Familia. (375243)

• La un an de la dureroasa despărţire , comemorăm personalitatea celei care a fost un om minunat şi un dascăl de excepţie, prof. ANA MARIA MOGA. Pios omagiu şi nestinsă aducere- aminte. Colectivul Liceului ?N. Bâlcescu”. (375350)

• Astăzi se împlinesc 2 ani de cînd inima scumpei noastre soţii mamă şi bunică VOIVOD ALUNIŢA născută în comuna Cătina, a încetat să mai bata. Amintirea ei va răm îne veşnic în inimile noastre Dumnezeu s-o odihnească. Soţul Valentin, - copiii Raluca, Filuca, Toader cu familiile. (375377)

• Pios'şi dureros omagiu la împlinirea unui an de la decesul iubitei noastre surori, cumnată şi mătuşă BOGDAN ILEANA. Dumnezeu s-o odihnească. Fam. Bozdog Nicolae, Bozdog Aron şi Florea Dan. (374753)

• Un ultim omagiu dragei noastre bunici şi străbunici, SZOCS ROZA. Te vom păstra mereu în sufletele noastre. Dumnezeu să te odihnească în pace! N epo tu lM arius cu soţia Monica şi strănepoţii Paula şi Voicu. (374802)

• Se împlinesc 6 luni de Ia trecerea în nefiinţă a celui care a fost NICOLAE PERŢA. Nu te vom uita niciodată, suflet bun. Familia îndoliată: Vasile, M aria şi Răzvan-Dragoş Perţa. (389595)

• mereu prezentă în gîndul şi sufletul nostru, regrete şi am intiri ce nu pot fi uitate, lacrimi şi flori este tot ce. mai putem oferi dragei noastre soţii, mame şi bunică, Ia îm plinirea unui an de la dureroasa, şi fulgerătoarea despărţire de cea care a fost prof. MOGA ANA MĂRIA. Timpul nu va şterge niciodată din inimile noastre chipul şi amintirea sufletului său bun. Dumnezeu să o odihnească în pace. Familia. (389622)

• Sincere m ulţum iri colocatarilor şi tu tu ro r celor care au fost alături de mine în m area mea durere şi I-au condus pe ultimul drum pe cel care a fost dragul meu soţ ERNYO FRANCI SC. Soţia îndurerată. (375434)

* Calde m ulţum iri tu turor celor care au fost a lă tu ri de noi la tr is ta despărţire de dragul nostru POPP ALEXANDRU. Familia. (389600)

A D E V A R U Ld e OiBJl SPORT marţi, 14 ianuarie 1997 ( J 2)

Im p E i HS E M I C E R C “U” Ursus -Arpechim Piteşti: 26-26 (14-15)

Festa jucată de fracul debutuluirf.

m m m .

- - '

Reccptat din afară, egalul din partida “U” Ursus - Arpechim Piteşti (prima din cadrul grupei 7-12) poate părea rezonabil, ; combatantele împărtăşind acelaşi, statut: nou promovate în prima i divizie. Dinăuntru însă egalul contrariază, fiindcă şi lucrurile prezentau altă faţă, formaţia clujeană abordînd grupa din postura liderului (primul loc

după turneele de sală şi victorie categorică asupra Arpechimului în turneul de la Tg. Mureş: 31- 23) pe cînd cea piteşteană lua noul start de pe poziţia lanternei (nici o victorie în suita celor trei turnee).; In asemenea condiţii amintitul egal a căpătat alte valenţe, el echivalînd pentru gazde cu o reală înfrîngere, iar pentru

oaspete cu o... victorie. De unde şi tristeţea din sînul primei tabere

. (tristeţe stropită cu lacrimile lui Carmen Amariei, cea care a avut în mînă ultima şansă a victoriei: 9 m, expediat în zid) şi explozia de bucurie .ţîşnită în tabăra piteşteană la fluierul final al arbitrilor G. Sandor (Oradea) - I. Iancu (Buzău).; Ce-a determinat un asemenea deznodămînt? în cazul formaţiei clujene, tindem să opinăm că principalul vinovat a fost tracul inerent primei reprezentaţii a echipei studenţeşti în faţa propriilor suporteri, în noua sa postură de divizionară A. Trac ce-a determinat bîlbîieli (pase fâră adresă, mingi pierdute copilăreşte, neglijenţe în apărare) şi compromiterea unor replici de rezistenţă. Precum barele din minutele 47-49 şi ratarea atacurilor şi contraatacurilor din frămîntata perioadă a minutelor 56-59, atunci cînd “U” deţinea

doar fragilul avantaj de un singur gol: 26-25. Inhibiţii şi ratări de care a profitat din plin formaţia piteşteană, ea ajungînd să se distanţeze la 21-17 în min. 40 şi să egaleze situaţia în penultimul minut de joc. .

Altfel, partida a înregistrat 10 situaţii de egalitate, iar echipele ki-au împărţit în mod egal perioadele de dominare, maxima izbutită de formaţia clujeană (care a rulat toate cele 12- jucătoare înscrise , în foaie, inclusiv noile achiziţii Maria Vişan de la Oltchim şiTeodora Griga de la CSS Bistriţa) fiind 11-8 în min. 19." Au punctat pentru, “U”: Amariei 16 (7 din 7 m), Nichitean 5, Oşorhean 4, Popa 1. Cele mai multe goluri pentru Arpechim: Neagu şi Năniţă cîte 7. ■■

Sperăm ca pînă duminica viitoare, cînd “U” va juca tot acasă, cu Hidrotehnica Constanţa, studentele să se elibereze de emoţii, ea replica lor să prindă consistenţă;şi incisivitate.

Nusa DEMIAN ■

TENISPrima bombă la Melboume:

B E C H E RC U I!!

Deţinător al titlului la Campionatele Internaţionale ale Australiei, germanul Boris Becker (favoritul numărul 4) a pierdut partida inaugurală, fiind învins cu 5-7, 7-6, 3-6, 6-1, 6- 4 de tînărul spaniol Carlos Moya!, O altă surpriză de ultim moment e retragerea marii speranţe a gazdelor, Mark Philippoussis, autorul acelei victorii de senzaţie contra lui Sampras de anul trecut. Australianul suferă de tendinită şi s-ar putea să rateze şi meciul de Cupa Davis cu deţinătoarea trofeului, programat în 7-9 februarie la Sydney. Printre învingătorii “timpurii” de luni se numără Chang, Stich, Karbacher, Carbonell şi Muster, Pete Sampras e favoritul turneului masculin (3,3 mil.S) ,

şi îşi începe campania contra Iui Dinu Pescariu, în timp ce Adrian Voinea va primi replica germanului Dreekmann. ■ ■

Marea favorită a concursului feminin (3 mii. $) ie;fără îndoială, Steffi Graf, care în primul tur a beneficiat de abandonul lui Husarova (la 5-1 pentru ea în primul set). Dintre favorite au mai trecut de primul “hop” Martinez, Coetzer şi Schultz-McCarthy. Reamintim că Seles şi Novotna la feminin, respectiv Kafelnikov, Krajicek, Agassi, Martin, Pioline şi Stoltenberg, se număra pnntre “absenţii” actualei ediţii. ; ";l- ■

Radu C. MUNTEANU ■

A TLET IS M

F id a to v - a d o u a v ic t o r ieElena Fidatov a obţinut a doua sa victorie în Cupa Mondială la

cros, cîştigînd manşa a patra (Amorieba, 5,5 km) în 18:03. A şasea în etapa spaniolă a terminat Iulia Negură, în timp ce Mariana Chirilă a încheiat a 9-a. în clasamentul general conduce Gete Wami cu 85 p., urmată de Fidatov cu 72 p. şi Negură cu 62 p. Etapa masculină ~ a fost cîstigată de kenyanul David Chelule (10,8 km în 33:45).

(RCM) ■

Eveniment editorial sportivI * ,

Magdalena Muşa.t ş l Horia Pop:“învăţaţi baschet fără profesor”în această lume nebună, viitorul lui. Ideea c salutară

nebună, nebună, cînd scumpirea pentru că o asemenea carte ee crucea pe care sîntem răstigniţi clipă de clipă, cînd banul’ devorează fiinţe şi natură, mai sînt oameni care găsesc putere, curaj şi linişte să aducă între coperţi pagini de lumină, de adevăr, de viaţă. Unul dintre aceştia e antrenorul emerit .de baschet Horia Pop, conferenţiar

necesară, pentru că în ultimii ani ea este un unicat; pentru că experienţa unui ■ antrenor se ^completează, se rotunjeşte şi-şi asigură posteritatea!. Cartea prezintă un scurt istoric al sportului în cauză, apoi capitole rezervate calităţilor individuale, tehnicii jocului cu şi fară minge,

universitar la Facultatea de. tacticii, conţinutului,educaţie fizică, artizan al atîtor (antrenamentului, regulilor deechipe campioane şi naţionale de joc, arbitrajului şi ch ia rjunioare şi senioare, care organizării unor eompetiţii sausemnează, alături de Magdalena amenajării unor terenuri de joc.Muşat, conferenţiar universitar la Excelente graficele şi ilustraţiilecatedra de educaţie fizică a, cărţii, semnate de V irg ilUMF, cartea: . “ în v ă ţa ţi Tomuleţ. Se îmbină în aceastăbaschetul fără profesor” , carte rigoarea şi ştiinţa dascăluluiapărută lâ Editura Dacia. După universitar cu experienţa şio , prodigioasă carieră de antrenor, la vremea cînd alţii' abia păşesc în lumea baschetului, Horia Pop a avut salutara şi benefica idee de a scrie o carte ' pentru cei mici, pentru, începători, pentru baschet şi;

asceza antrenorului, a îndelungatei munci pe terenul de sport. O carte a unor oam eni despre oameni, pe care-i uneşte pentru totdeauna iubirea sinceră pentru baschet.

Dan HORIA ■

Retrospectiva anului sportiv 1996 (IV)AUGUST : : :1 august ...\Ce-a dc-a 13-a zi a Olimpiadei este una cu ghinion pentru boxul românesc:-

Leonard Doroftei (cat. 60 kg) şi Marian Simion (cal. 67 kg) nu reuşesc să ■ ajungă în finală, trebuind să se mulţumească cu medaliile de bronz. Ei sînt învinşi la puncte de Hociiie Soltani (Algeria) şi, respectiv, Juan Hcmandez (Cuba). . : ••

' Unul dintre cele mai reprezentative personalităţi din lumea fotbalului,, românesc, Constantin Teaşcă, decedează la vîrstă de 74 de ani. A fost unul dintre cei mai dotaţi tehnicieni ai fotbalului nostru din‘toate timpurile, iar

.: dispariţia sa lasă un gol imens în' fotbalul românesc. . :;- Debutează ediţia' a 79-a a Diviziei Naţionale de fotbal. ’

- ’ Căpitanul reprezentativei de fotbal a României, Gheorghe Hagi semnează I un contract pe termen de trei ani cu clubul Galatasaray Istanbul, urmînd să primească un salariu.anual de 1,3 milioane de dolari.

3 august , ;Gabriela Szabo reuşeşte să aducă singura medalie pentru atletismul

românesc, clasîndu-se a doua în finala probei de 1.500 m, după rusoaica ' Svetlana Masterkova. Delegaţia României mai cucereşte o medalie de argint în concursul de kaiac-canoe, prin echipajul Antonel Borşan - Marcel Glăvan, medaliat cu argint în proba de canoe dublu 1.000 m.

4 august ■Ziua a 16-a. a Jocurilor Olimpice de vară de la Atlanta aduce şi ultima ;

. medalie pentru delegaţia României. în concursul de kaiac-canoe, în proba de - canoe dublu 500 m, Gheorghe Andriev şi Grigore Obreja se situează pe locul al treilea, intrind în posesia medaliilor de bronz. Este cea de-a 20-a medalie pentru delegaţia României, carc se întoarce acasă cu 4 medalii de aur, 7 dc argint şi 9 de-bronz. . ! ' ' - •

6 august ' ; ’ 1Rapid - Lokomotiv Sofia 1-0 (Mironaş ’74) şi Partizan Belgrad - FC .

Naţional 0-0 în turul calificativ al Cupei UEFA.7 augustFC Bruges (Belgia) - Steaua Bucureşti (Româiiia) 2-2 în prima manşă a

turului preliminar din Liga Campionilor. Au marcat: Nielscn ’25, Spehar ’55, respectiv Adrian llie -

8 august• F.C. La Valletta - Gloria Bistriţa 1-2 în prima manşă a turului preliminar

din Cupa Cupelor. Au marcat: Doncici ’75, respectiv D. Matei ’53, Dâncuş *67. , ' . •" '

11 augustPilotul canadian Jacques Villeneuve (Williams) cîştigă Marele Premiu de

Formula 1 al Ungariei, disputat pe circuitul Hungaroring. •14 augustNaţionala de fotbal a României învinge Israelul cu 2-0 într-un meci amical

disputat pe stadionul “Steaua”. Au marcat: Ad. llie *19, Gheorghe Craioveanu •*2 ' -

20 augustReprezentantele României în Cupa UEFA, FC Naţional şi Rapid se califică

în turul 1 al compctijici, învingînd în retur cu 1-0 formaţiile Partizan Belgrad, respectiv Lokomotiv Sofia. Pentru bancari a marcat Dănuţ Moiscscu 6, iar pentnt Rapid ă înscris Butoiu ’90.

21 august • - • ■Steaua Bucureşti se califică pentru a treia oară consecutiv, în Liga

Campionilor, învingînd în manşa a doua din turul preliminar formaţia FC Bruges cu scorul de 3-0. Au marcat: Adrian llie ’33, din penalty, ’45, Roland Nagy ’55. 4 \

22 augustGloria Bistriţa - FC La Valletta 2-1 în manşa secundă a turului preliminar

din Cupa Cupelor şi echipa lui Ion Balaur trece în turul 1. Au marcat: llie Lazăr’32, Eugen Voica’84, respectiv Gilbert Agius’24.

25 august■ Pilotul german Michael Schumacher triumfa în Marele Premiu de Formula1 al Belgiei, desfăşurat pe circuitul de la Spa-FranCorchamps. Este a doua victorie a driverului german de la venirea sa la Ferrari.- 27 august

Germanul Boris Becker confirmă că va fi prezent pe tabloul principal al primei ediţii a turneului de tenis Open România, organizat la Bucureşti de Ion Ţiriac şi llie Năstase. >* 30 august v \

Naţionala de tineret a României debutează cu o victorie în campania de calificare la Campionatul European din 1998, învingînd Ia limită echipa similară a Lituaniei. Au marcat: Contra ’30, Tararache 70 / Gleveckas ’13.

31 august •Reprezentativa de fotbal a României începe cu dreptul campania de calificare

la Camoionatul Mondial -din Franţa, învingînd Lituania cu 3-0 pe Ghencea. Au marcat: Moldovan ’21, Petrescu ’65, Gîlcă ’77. . >.

SEPTEMBRIE 1, 1 septembrie ” >

Antrenorul român Ion Oblemenco încetează din viaţă la 51 de ani, în urma unui stop cardiac, în timpul unei partide din campionatul Marocului. Fostul golgeter al Universităţii Craiova a fost considerat unul dintre cei mai buni atacanţi centrali din fotbalul românesc, mareînd 170 de goluri în cariera sa.

6 septembrieUnul dintre cei mai valoroşi jucători din istoria tenisului, suedezul Ştefan

Edbcrg, îşi încheie participarea la ultimul său turneu de Grand Slam din carieră, US Open, fiind eliminat în sferturi de croatul Goran Ivanisevic. Suedezul a luat parte la 54 de turnee de Grand Slam, cîştigînd 6, '

8 septembrie , .Germanul Michael Schumacher (Ferrari) termină învingător în MP de

Formula 1 al Italiei, disputat pe circuitul de la Monza. .Steffi Graf şi Pete Sampras cîştigă proba feminină, respectiv masculină a

turneului de la Flushing Meadow. Germana dispune de Monica Seles cu 7- 5,6-4, în timp ce Sampras trece de Michael Chang, scor 6-1,6-4,7-6. Finala masculină este întîrziată de ploaie circa două ore. ' :.

9 septembrie , . 'Prima ediţie a turneului de tenis Open România debutează la arena “BNR-

Progresul”. Turneul organizat de Ion Ţiriac şi llie Năstase este dotat cu premii în valoare dc 500.000 de dolari. Prima surpriză este furnizată de tînărul jucător român Ion Moldovan, care îl elimină în trei seturi pe americanul Jcff Tarango. ■ '

; 10 septembrie , ' ...;; -, Boris Becker abandonează îîn primul tur la “Open România”, din cauza durerilor resimţite la încheietura mîinii drepte. El se retrage de pe teren la 'scoruî de 3-5 în partida cu norvegianul Christian Ruud.

1' FC Naţional termină la egalitate, 0-0 pe terenul echipei ucrainene /Cemomoreţ Odessa, în prima manşă a turului 1 din Cupa UEFA. La Valencia,

~ echipa locală o umileşte pe deţinătoarea trofeului, Bayem Miinchen, spaniolii cîştigînd cu 3-0. .

11 septembrie ■ ‘ . . <Croatul Goran Ivanisevic este al doilea nume mare care părăseşte “Open

România”, el acuzînd o recidivă a unei accidentări la încheietura mîinii drepte.Campioana României, Steaua Bucureşti,'începe cu o înfrîngere seria ţ

meciurilor din grupa B a Ligii Campionilor, pierzînd cu 0-4 pe terenul lui |■ Atletico Madrid. , ’ ; ;■ t

- . Cea-de-â doua reprezentantă a României în Cupa UEFA, Rapid Bucureşti, ţ a obţinut o victorie de prestigiu în faţa echipei germane Karlsruhe, în prima'' manşă a Cupei UEFA. Unicul gol al partidei disputate în nocturnă pe stadionul Ciuleşti a fost autogolul lui ’68. , . , .

12 septembrie ; • . ; -Gloria Bistriţa obţine unul dintre cele mai prestigioase rezultate din istoria

sa, terminînd la egalitate, 1-1, meciul cu AC Fiorentina (Italia), din prima manşă a turului 1 din Cupa Cupelor.’ Au marcat: llie Lazăr 3 1 Batistuta ’53.

15 septembrieSpaniolul Alberto Berasategui cîştigă filiala turneului “Open România”,

învingîndu-1 în finală pe compatriotul său, Carlos Moya cu 6-1, 7-6.18 septembrie . - . .Reprezentativa de fotbal a României pierde surprinzător cu 1-2 în faţa

Emiratelor Arabe Unite, într-un meci amical'disputat pe stadionul Cotroceni.Au marcat: Vlădoiu ’60 / Abdul 3, Zuhair ’68. ;

22 septembrie •• Echipa României se califică după o absenţă de 12 ani în Grupa Mondiali a Cupei Davis, învingînd cu 3-2 Belgia. în ultimele meciuri de simplu, Voinea l-a umilit pe Dewulf; sCor 6-0, 6-0, 6-2, iar Pavel a trecui de Van Herck cu >3, 6-4, 6-3.

Canadianul Jacques Villeneuve (Williams) Cîştigă MP de Formula 1 al Portugaliei, disputat pe circuitul de la Estoril, penultima etapă din Campionatul Mondial. El relansează astfel lup ta pentru titlul mondial, pentru care se lupţi alături de britanicul Damon Hill.

24 septembrie; FC Naţional-Cemomoreţ Odessa 2-0 şi formaţia pregătită de Florin Halagian se califică în turul 2 al Cupei UEFA. Au marcat: Moisescu ’48, Niculescu ’61. Cea de-a doua reprezentantă a României în Cupa UEFA, Rapid, pierde cu 1-4 returul cu Karlsruhe, ratînd calificarea. Au marcat: Keller '50, % Wuck ’57, Dundee ’67 (. Chiriţă ’69. învinsă la scor în meciul tur, deţinătoarei trofeului, Bayem Miinchen nu reuşeşte să recupereze handicapul de trei goluri în faţa Valenciei, părăsind competiţia încă din primul tur.' 25 septembrie ■

Steaua Bucureşti - Borussia Dortmund 0-3 în etapa a 2-a din Liga Campionilor şi formaţia militară se instalează pe ultimul Joc în grupa B.

26 septembrie vAC Fiorentina învinge Gloria Bistriţa cu 1-0 în manşa secundă a turului

1 din Cupa Cupelor. Reprezentanta României s-a autodepăşit, ca şi în meciul tur, reuşind un rezultat onorabil în fata unei

3

A D E V Ă R U L13) marţi, 14 ianuarie ! 997 SPORT _ _ _ _ d e C i u l

'' a .

f l l

Secvenţă de la pregătirile pentru retur ale jucătorilor de la "0 " : o "porţie" de alergare cu un pluton care are în frunte tripleta Mariş, Ju la , Coroian. Secvenţă surprinsă de Eugen OLARIU.

Retrospective fotbalistice in obiectiv: turul Diviziei 15 (1)

Azi despre seria IProtagonistele întrecerii au

fost " echipele Nitramonia Făgăraş, ex-divizionara AICIM Braşov şi Rafinăria Dărmăneşti, formaţii care s-au perindat pe la conducerea clasamentului serieiI pe parcursul celor 19 etape ale turului. Finişul cel mai bun l-a avut Nitramonia, care s-a distanţat la 6 puncte de cele

i%uă urmăritoare amintite, avînd cele mai mari şanse să termine şi returul tot pe treapta întîi a clasamentului şi să promoveze în eşalonul secund. în această serie gazdele: nu au fost prea galante cu oaspeţii, din cele 190 de partide ., disputate, 135 încheindu-se cu1- victoria echipelor ce evoluau acasă; oaspeţii, au trebuit să se mulţumească doar cu 11 victorii şi 34 de egaluri. Eficacitatea în serie a fost exprimată de cele 467 de goluri contabilizate în final de tur (locul secund în întreaga Divizie B), 353 fiind înscrise de gazde şi 114 de oaspeţi. Acestea fiind spuse să ne oprim, în continuare, la cîteva date statistice semnificative.

■ Chimica Tîrnăveni şi Minerul Vatra Dornei sînt , singurele formaţii care n-au pierdut nici un punct pe teren propriu.

■ Constructorul Reghin, Melana Săvineşti, Minerul Vatra Dornei şi Zimbrul Şiret sînt echipele care n-au realizat nici un punct în deplasare.

■ Din nou despre Chimica Tîrnăveni: este singura echipă care n-a primit gol acasă.,

în continuare, cîteva date despre cele trei formaţii care alcătuiesc tripleta din fruntea clasamentului: , ,

■ NITRAMONIA: ocuparea primului loc cu un total de 39 de .puncte s-â datorat celor 12 victorii (8 acasă) şi 3 egaluri (unul acasă). A pierdut 4 partide .

gloate "afară"). Eficacitatea atacului a fost exprimată de cele32 de goluri înscrise (din care 26 acasă) - o eficacitate destul de modestă pentru un lider. Punctul forte al echipei, defensiva, care în 19 etape a "încasat” doar 16 goluri, din care 11 în deplasare. In privinţa returului Nitramonia este avantajată pe lîngă cele 6 puncte

şi de faptul că va susţine 10 partide acasă şi 9 în deplasare. Un ultim detaliu: formaţia d in ; Făgăraş va aborda returul cu un +12 la adevăr, care înseamnă ceva.

■ I.C .I.M . BRAŞOV: aîncheiat turul cu 33 de puncte (un +6 la adevăr) din 10 victorii (8 acasă) şi 3 egaluri (2 în deplasare), a înscris 33 de goluri (25 acasă) şi a primit 17 (15 în deplasare). Programul returului:10 partide acasă şi 9 în deplasare,- d e c i. continuă duelul cu Nitramonia, orice dublu ”accident” al fagărăşenitor şi cuo evoluţie bună a braşovenilor putînd să aducă în prim plan pe ICIM .'

■ RAFINĂRIA DĂRMĂ­NEŞTI, a treia clasată, a încheiat turul cu un total de 33 de puncte (+3 la adevăr) din 10 victorii (8 acasă) şi 3 "remize” (2 acasă). Deci- la egalitate cu a doua clasată în privinţa numărului de puncte acumulate, locul trei se datorează golaverajului inferior: formaţia din Dărmăneşti a înscris 31 de goluri şi a primit 21, deci defensiva este inferioară atacului. Pentru trupa din Dărmăneşti returul înseamnă numai 9 meciuri acasă si 10 îndeplasare.

Eugen HANG

F o tb a l in t e r n a ţ io n a lIfalia

Serie Ă - 16• Sampdoria şi Intemazionale s-au apropiat la doar două puncte de liderul Juventus care, surprinzător, a reuşit doar un rezultat de egalitate, chiar pe ”Delle Alpi”, cu ocupanta locului 12, Amanta. Cele mai categorice victorii le-au obţinut Sampdoria şi Roma care au învins pe terenurile, proprii cu un identic 4-1, în timp ce Milan s-a chinuit din nou pe teren propriu (1-0 cu Vicenza), dar oaspeţilor le-au fost anulate două goluri. ;

Rezultatele etapei a 16-a:B Bologna - Parm a 0-1

(Strada 48) • . ■>■ Milan - Vicenza 1-0

(Dugarry 21)■ Verona - Lazio 1-1

(Orlandini 61 din penalty, respectiv Fish 33)

H Napoli - Intemazionale 1-2 (Caccia 90, respectiv Branca 43, Djorkaeff 88)

■ Sampdoria -Cagliari 4-1 (Karembeu 21, Carparelli 48, Montella 69 şi 90, respectiv Tovalieri 4 2 )'

■ Reggiana - Florentina 0- 0 ■ ■■ -

■ Juventus -A talanta 0-0B Roma - Perugia 4-1

(Balbo 26 din penalty şi 86, Moriero 47, Them 68, respectiv Rapaijc 36)

■ Piacenza - Udinese 0-0Clasam ent: Juventus 30,

Sampdoria şi Intemazionale 28, Vicenza 26, Fiorentina 25, Milan şi Parma 24, Roma, Lazio şi Napoli 23, Bologna 22, Atalanta 21,.' Udinese 19, Piacenza 18, Perugia 17, Cagliari 14, Verona 11 şi Reggiana 10 puncte.

'. Clasamentul golgeterilor: Inzaghi (Atalanta), Balbo (Roma) şi Montella (Sampdoria)11 goluri, Mancini (Sampdoria)10, Otero (Vicenza) 9, Luiso (Piacenza) şi Djorkaeff (Intemazionale) 8. '

Spania Primera Division • 19

FC Barcelona arc şansa de a egala la puncte pe ocupanta primului loc din clasament, Real Madrid. Catalanii au jucat asea­ră, pe teren propriu cu penultima clasată, Hercules Alicante, însă rezultatul nu ne-a parvenit pînă la ora închiderii ediţiei. Este de aşteptat, totuşi, ca FC Barcelona să cîştige toate cele trei puncte puse în joc. Zaragoza continuă declinul, ea pierzînd/ cu un sec5-1 în deplasare la Atletico Madrid. Real Madrid a pierdut două puncte imense care vor conta probabil în economia clasamentului final, ei reuşind doar un rezultat de egalitate în deplasare, cu ultima clasată, Extramadura. • '

Rezultatele etapei a 19-a:■ Athletic Bilbao - Celta

Vigo 2-2 ..B Valladolid - Deportivo La

Coruna 1-1 B Valencia - Rayo Vallecano

'l - 0 :/ B Sevilla - Oviedo 2-1

BLogrones - Espanyol 1-0 B Compostela - Sautander 1-

1B TenerilTe - Real Sociedad

0-1 (partidă disputată sîmbătă) B /A tle tico M adrid -

Zaragoza 5-1 B E x tram adura - Real

Madrid 0-0: Partida Sporting Gijon -Betis Sevilla a fost aminată.

Clasament: pe primele zece locuri în clasament se află Real Madrid 43, FC Barcelona 40, Deportivo La Coruna 38, Betis Sevilla 36, Atletico Madrid 35, Real Sociedad 34, Valladolid 30, Teneriffe 28, Athletic Bilbao 28, Valencia 27. . \

în clasamentul golgeterilor conduce Suker (Real Madrid) cu14 goluri, urmat de Ronaldo (FC Barcelona) 13, Oii (Oviedo) şi Zigarida (Athletic Bilbao) 10, Esnaider (Atletico Madrid) şi Mijatovici (Real Madrid) 9.

Cristian BARA

Anglia - 22■ Aston Villa - Newcastle 2-

2 (Yorke 39’, Miloscvic 52’ - Shcarcr 16’, Clark 21’);

■ Blackburn - Coventry 4-0 (Sutton 17’, 34’, Gallagher 30’, Donis 76’);

■ Leeds '- Leicester 3-0 (Bowyer 40’, Rush 45’, 69’);. , ILiverpool - West Ham 0-0;

■ Middlesborough - Southamplon 0-1 (Magilton 59’ pen.); * •. ■Nottingham - Chelsea 2-0

(Pearce 40’, Bart - Williams 53’);'■ Sheffield - Everton 2-1

(Pembridge 22’, Hirst 50’ - Fergusson 63’); -

■ Sunderland - Arsenal 1-0 (Adams 66 autogol);

■ Wimbledon - Derby 1-1 (Gayle 60’ - Willems 84’);' ■Tottenham - Manchester

United 1-2 (Allen44’ -Solskjaer 23’, Beckham 76’):'

Clasament: Liverpool-43, Man. ■ Utd. „41, Arsenal 40, Newcastle 38, Wimbledon 38, Aston Villa 36, Chelsea 35, Sheffield 31 etc.- A treia etapă a returului a consemnat numeroase surprize,- Mahchester-ul reuşind, duminică, singura victoria a fruntaşelor. In lipsa lui Reegan, Shearer şi Clark au deschis, scorul pentru Newcastle, dar Villa a reuşit egalarea în repriza secundă prin Sava Milosevic. Cu o victorie categorică, Blackburn a evadat din zona fierbinte a subsolului! Echipa lui Souness a reuşit o foarte importantă victorie în deplasare în derbiul codaşelor. Corelat cu victoria • pădurarilor, rezultatul lasă cam stingheră în coada clasamentului pe Middlesborough, "revelaţia” debutului de sezon. Profitînd de sincopele lui Liverpool şi Arsenal, United-ul- 'din Manchester a redus la 2 puncte avansul liderei, graţie "evadării” pe contraatac a lui Davîd Beck­ham, care a adus . golul victoriei la mijlocul reprizei secunde.

Franţa#Cupa Ligii, turul 3:

■Bordeaux - Marscille 1-0 «Lp.;

■Caen - Metz 1-0;' JlStrasbourg -Nantes 2-0;

■Nimes - Monpellier 0-1; ■Le Mans - Monaco 1-3; ■Louhans Cuiseaux - Nantes

0-0 d.p., 4-2 pen;.■Toulon - Lens 0-1; : Meciul Rennes - Lyon se

dispută miercuri.Marea surpriză s-a numit

Louhans, care a întrerupt seria de16 meciuri fără înfrîngere a Nantes-ului şi în sferturi se v i . deplasa la Strasbourg. Lidera campionatului a trecut de Le Mans graţie hatrick-ului brazilianului Sonny Anderson, menţinîntfu-se în cursa pentru o posibilă "triplă”, urmînd să înfrunte în deplasare Lens-ul. Caen a reuşit să elimine pe deţinătoarea cupei, dar deplasarea la Bordeaux se anunţă dificilă. Singura carc nu-şi cunoaşte adversara c Montpellier..........

Prelim inariile CM 1998

Z o n a a f r i c a n ă :■Tunisia - Egipt 1-0;■Kenya - Nigeria 1-1; ■Zimbabwe - Togo 3-0; ■Camerun - Angola 0-0; ■Ghana - Maroc 2-2; ' ' ■Burkina Faso -Guineea 0-2; ■Sierra Leone - Gabon 1-0; ■Zambia -Africa de Sud 0-0.

Z o n a A M S U D : ■Venezuela - Paraguay 0-2;

‘■Peru - Chile 2-0; ■ ■Bolivia - Ecuador 2-0; ■Uruguay - Argentina 0-0.

■ Clasament: Columbia 17, Paraguay 14, Bolivia, Uruguay, Ecuador şi Argentina 9, Chile 8; Peru 6, Venezuela 1.' Cu Brazilia automat calificată, derbiul rundei a găzduit lă Montevideo întîlnirea dintre celelalte două "mari” ale; continentului sambei. Nici una din cele două nu-şi putea permite să piardă, concepţie reflectată de desfăşurarea partidei, cei 70.000 de spectatori neavînd satisfacţia golului. Paraguay şi-a făcut un... pustiu de bine impunîndu-se la Barinas grafie celor două goluri reuşite de Miguel Benitez şi s-a apropiat la 3 puncte de lidera clasamentului, care nu a jucat.

Radu C. MUNTEANU

Ofensivă împotriva braconajului

Intr-un scurt dialog purtat la finele anului trecut cu Marin Petrescu, preşedintele A.J.P.S. Cluj, a fost atacată o temă foarte importantă, cea a braconajului

Pase subiectiveB Nu pricep de ce domnul

Cezare Maldini la 64 de ani, vîrstă a tihnei şi respectului faţă de propria ta viaţă, a acceptat postul de antrenor al naţionalei Italiei. E un post teribil de greu, unde mulţi şi-au fiînt gîtul, cum se spune. Acum, în Italia, pe post de vedete sînt străinii, nu ’ italienii. Aceştia - cu cîteva \ excepţii - nu sînt valori de primă mărime, ca altădată! Iată de ce nu-i dau şanse domnului Cesare!

B Newcastle a cheltuit în ultimii 5 arii 101.000 dolari pentru a obţine o performanţă. Şi n-a ieşit nimic. Antrenorul Keegan a demisjonat, după ce în vară clubul lui a plătit 23,7 milioane de dolari pentru Alan Shearer! Newcastle e însă mereu în faţă, dar nu

mereu...ajunge. Şi la ’noi, Rapid a procedat la fel!

B Ţălnar, antrenor la Dinamo! Un lucru e cît se poate de cert: Dinu va avea pe cine să dea afară, colo prin mai! Dacă nu, în toamnă îl va da sigur. Ca pe toţi cei de dinaintea lui. Mă gîndesc la Vlad, Bondrea... La ce bun să-i mai înşir? Primul ar trebui să plece Dinu!

B Pleacă, se spune, şi Cik de la Steaua. Unde? Evident, în Turcia. La început fotba­liştii noştri au mers în ţări cu fotbal mare (Germania, Italia, Anglia, Spania). Acum, cu toţii'caută cu luminarea drumul spre Bosfor. Ieri le dădeam turcilor ieniceri, azi fotbalişti. Parcă e o tristeţe mare! Şi spre răul nostru! Vi orei CACOVEANU

şi luptei împotriva acestui flagel, care, realmente, s-a extins. De la vorbe şi pînă la fapte în privinţa luptei n-a fost decît un pas. Vor urma alţi mulţi. Concret, au început controalele inopinate, pe Someş, două din ele avînd loc în zilele de 8 şi 9 ianuarie a.c. Despre rezultatele controlului ne-a furnizat detalii dl mg. Octavian Morar, director al A.J.P.S.

Şapte (ne)peScari au fost surprinşi în controalele amintite anterior, pe care vi-i prezentăm: Ioan Rotar (str. Cîmpului nr.1, ap. 20), Grete Gabor (str. Pasteur nr. 56), Vasile Cercel (str. Micuş nr. 1), Mihai Eugen Vargovschi (str. Gr. Alexandrescu 39, ap. 9), Ştefan

Szabo (str. Tăşnad nr. 8), Ştefan Neaga (str. Primăverii nr. 6) şi Florian Palcău (str. Primăverii

; nr. 22). De ce s-au făcut vinovaţi cei şapte (ne)pescari prezentaţi? în principal de utilizarea unei metode ce contravine total

„regulilor de pescuit: folosirea "miţei”, adică mai pe înţeles a unor cîrlige-aneoră, cu care se "greblează” fundul apei, metodă care pe lîngă obţinerea de capturi se soldează cu rănirea unor peşti Din cele şapte personaje ; negative prezentate ne vom opri puţin asupra a trei dintre ele..

B ŞTEFAN NEAGA are antecedente în a bracona. In ziua de 23 august 1996 a fost prins, tot pe Someş, pescuind fără â

avea permis. A motivat că şi-a pierdut toate actele, inclusiv permisul de pescuit A fost o minciună, pentru că pe data de26 august 1996 şi-a scos permis _ de pescuit nou, numai că la

. controlul documentelor asociaţiei s-a constatat că nu* figura că şi-ar fi plătit viza pînă la acea dată. I s-a trecut cu . vederea faptul, crezîndu-se că întîmplarea a fost o învăţătură de minte. Numai că în 9 ianuariea.c. cînd a fost prins de echipa, de control pescuind cu ”mîţa” (în aval de' microhidrocentrala din cartierul Grigorescu), a refuzat să se legitimeze pe motiv că nu are nici un act la el, a rupt montura pe care a lăsat-o în apă cu fir cu tot, şi a refuzat să predea peştele prins şi băţul de pescuit ce trebuia confiscat în plus s-a manifestat agresiv şi jignitor la adresa echipei de control.

B IOAN ROTAR s-a constatat că şi-a dât o adresa . falsă, el refuzînd să se legitimeze, avînd totodată o .atitudine agresivă şi jignitoare la adresa echipei de control.

B FLORI AN PALCĂU, din păcate, reprezintă o adevărata ruşine pentru asociaţie, el facînd în anul trecut parte din echipa reprezentativă a A.J.P.S. împotrivă lui urmează să se ia o sancţiune drastică, inclusiv excluderea din asociaţie.

Victor PESCARU

ADEVARULde Olul ECONOMIA marţi, 14 ianuarie 1997 (l4 )

Creşterea preturilor - o spirală cu mai multe motoare• Populaţia este extrem de

îngrijorată din cauza creşterii în valori şi în proporţii rar întîlnite a preţurilor. Creşterea în sine, pentru a corecta anumite corelaţii, n-ar fi de natura să îngrijoreze, dacă s-ar întrevedea posibilităţile de compensare prin venituri. Pe oameni îi îngrijorează mai mult ca oricînd ziua de mîine, facînd simple calcule aritmetice. De benzină discută mai puţin deoarece nu constată direct influenţa preţului ei, decît cei care au autoturisme. îi îngrijorează' majorarea foarte mare â cheltuielilor cu încălzirea locuinţelor, plata energiei - electrice şi m cel mai înalt grad a cheltuielilor pentru procurarea hranei. încă nu se ştie exact cît vor costa laptele, carnea, pîinea. Se presupune, însă, că pînă la mijlocul acestui an preţurile vor fi cel puţin duble comparativ. cu cele din decembrie 1996. Cea mai mare presiune asupra evoluţiei preţurilor o ju costurile ţiţeiului (şi a produselor derivate), energiei electrice'şi dolarului Acestea sînt trei “motoare” esenţiale care antrenează spirala preţurilor.

ce în 1994 aproape a stat pe loc), în 1996 temporizarea s-a menţinut A existat o singură creştere în iulie, cu 240 lei faţă de octombrie- 1995. S-a acumulat, deci, un mai mare decalaj dintre costul extern al ţiţeiului şi preţurile de vînzare cu amănuntul la intern.

Deşi nu agreez creşterile de preţuri în salturi mari, apreciez ca inevitabilă decizia de dublare a preţului benzinei şi în proporţie similară sau apropiată la motorină şi păcură. Urcarea lentă â preţurilor produselor respective în 1995 şi 1996 trebuie recuperată. Spun toate acestea privind lucrurile strict economic, nu şi din punct de vedere al costurilor sociale şi al altor implicaţii Nu există nici o raţiune de a vinde în pierdere.

|KILOWATT-uIj|Influenţa costului ţiţeiului

asupra preţurilor tuturor produselor va fi amplificată de cea a energiei electrice. S-ar fi putut evita creşterea preţului

kilowattului h? în condiţiile evoluţiei preţurilor ţiţeiului acest lucru este imposibil Să nu uităm că RENEL este un mare consumator de păcura. Ne putem aştepta la im plus de majorare a tuturor preţurilor datorită creşterii treptate, în acest an, a costului energiei electrice. Ministerul Transporturilor a anunţat majorarea preţului biletelor pe CFR de 2,2 ori pînă în iunie-iulie 1997; s-au anunţat creşteri la transportul urban, în telecomunicaţii etc.

( DOLARUL IModificarea cursului leu/

dolar, chiar şi numai pe piaţa neagră sau la casele de schimb valutar, face presiuni asupra preţurilor mărfurilor din import Cum în ultimele 10-12 zile s-a accelerat creşterea şi a cursului oficial, iar la casele de schimb dolarul a ajuns Ia 6.000 lei (cu o diferenţă în plus de aproximativ 1.300 lei faţă de cursul oficial), este inevitabilă creşterea preţurilor produselor

importate şi a mărfurilor româneşti care încorporează importuri Creşterea cursului de referinţă (oficial) al BNR va cunoaşte un ritm mai înalt în următoarele săptămîni, în contextul politiciiguvernamentale de liberalizare a pieţei valutare.

Deci, un nou factor de presiune asupra preţurilor care converge şi se intersectează cu cei menţionaţi anterior. Dacă dolarul se scumpeşte cu 500 sau 1.000 lei, importatorii vor trebui să plătească mai mult - în aceeaşi proporţie - pentru cumpărarea dolarilor necesari şi e clar că această creştere se va reflecta în preţurile interne, inclusiv a carburanţilor şi a energiei electrice. Şi astfel spirala preţurilor va primi un nou impuls.

(CE-I DE FĂCUT?

Experienţele de laborator în anumite ştiinţe pot confirma sau

infirma, într-un timp scurt sau relativ scurt, anumite ipoteze şi soluţii avansate. în societate, experimentele, indeciziile sau deciziile eronate pot ayea implicaţii dintre cele mai neprevăzute, cu efecte catastrofale sau doar grave pe termen lung sau chiar foarte lung.

Economia, societatea românească în ansamblul său au ajuns unde au ajuns datorită unor grave erori de conducere la nivel statal, care ne-au însoţit aproape mtreg secolul XX. Afirm acestea nu pentru a scoate din, culpă parlamentele şi guvernele postdecenlbriste.

Dacă aruncăm o privire spre perioada 1980-1989, cu punct de referinţă în cursul anului 1985, vom constata că România intrase într-o profundă criză de sistem, cu efecte reflectate în plan economic şi sociaL

Putea noul regim, instalat după-1989, să dea un plus de oxigen economiei? Cu siguranţă că putea, dacă era preocupat în primul rînd de bunul mers al ţării. Argumentul că aşa merg

1 lan. *97

f ŢIŢEIUL IIn ultimii doi, trei ani,

creşterea preţurilor de livrare ( şi de cumpărare cu amănuntul a benzinei, motorinei şi păcurei a fost semnificativ mai mică faţă de cele ale costurilor de producţie şi a costului ţiţeiului importat. Dacă în cursul, anului 1993 - cum rezultă şi din graficul alăturat -, la intervale scurte de timp au avut loc creşteri relativ mici la benzină, cu aceeaşi tendinţă la motorină şi păcură, creşteri mai uşor suportate, în 1995 ritmul de creştere s-a temporizat (după

1900

100 leiTarHal» p» SNCFR au crescut cu 60%. Hârtia d» ziar a-a scumpit cu 100%

fctacMati parloadă a-tu acumplt tractoare!» >1 autoturism»!», au crescut chiftite ţl preturii* la cama.

Pălnaaa-a.acumplt da patru ort. Iar laptala tfa clnd ort. Transporturlla auto h u • acumplt cu 50%.

S-au acumplt larâfl pibiaa, Mftll», wwcbI» •lactrlcâfl termici* tarMal» da transport

Unautoturism .Dada* a ajuns la 4, milioana M,produs»!»

■-auacumplt lariyl, tarlfsl» da transport aucrescut cu 22%.

acumplt cu 20%, ulslulcu25%,

cu 45%, tarttsla RATB cu 50%.

tu acaaatft parloadâ produsa la allmantare f l*au dublat preţul, mobila fi produs»la •lactrocasnle» n u acumpft Cu paat» 50%, tarifai» pentru toata s»rvldll» s-au mărit cu 50%*100%.

treburile şi în alte ţări din zonă, că întîmplările sînt specifice perioadei de tranziţie nu are un fundament solid.

Situaţia este gravă şi pentru U noua putere şi are extrem de multe probleme de rezolvat Cea mai dificilă şi care reprezintă un fundament politic este aceea de a găsi soluţii pentru a pune de acord angajamentele/promisiunile electorale, în primul rînd cele vizînd ridicarea nivelului de trai, cu restricţiile determinate de posibilităţile actuale ale economiei româneşti. Este exclus ca într-un ari sau doi să apară condiţii pentru ameliorarea situaţiei marii majorităţi a populaţiei după valul de scumpiri în trepte care va caracteriza anul 1997.

Există o singură alternativă: noua putere să spună lucrurilor pe nume, să prezinte ţării situaţia reală a economiei şi să recunoască deschis că promisiunile de ordin social din campania electorală nu pot fi îndeplinite. N -ar fi exclus ca poporul să dea dovadă de înţelegere, iar marile centrale sindicale să acţioneze în consecinţă S-ar putea, însă, ca lucrurile să evolueze şi invers, deoarece marea majoritate a populaţiei este realmente speriată de perspectiva ce o aşteaptă. Deci, dacă politica guvernului în domeniul preţurilor ş i protecţiei sociale nu v a fi acceptată de popu la ţie şi sindicate, ce se va întîmpla?.

Ion G O IAP .S . Mircea C iu m ara ,

ministrul Finanţelor declara că este obligatorie începerea imediată a terapiei de şoc pentru relansarea economică “Acum şapte ani, terapia de şoc era o eroare fiindcă existau resurse suficiente pentru a se suferi gradual, dar în şapte ani ţara a fost secătuită în aşa hal îneît nu mai putem aştepta. ,

Minciună sau eroare de calcul?

Din datele oficiale ştiam, pînă mai ieri, alaltăieri că datoria externă a României este undeva îri jurul a 6 miliarde de dolari, Aflăm, acum, din . surse guvernamentale că aceasta ar fi de aproape11 miliarde. Deci, aproape dublă. Probabil că aceste cifre au trecut neobservate de marele public preocupat de

condiţiile de viaţă din ce în ce mâi grele cu care este confruntat, Evident că se pune următoarea întrebare: este la mijloc o minciună sau o eroare de calcul? Indiferent de răspuns situaţia datoriei externe devine extrem de îngrijorătoare dacă avem în vedere că executivul a aprobat o îndatorare pe 1997 de 3,2 miliarde de dolari si că din acest an

avem de plătit rate şi dobînzi la împrumuturile contractate încă din toamna anului 1990.

Dacă cifra datoriei externe despre care arătam mai sus este reală, înseamnă că puterea care ne-a condus şapte ani a "tocat” aproape două miliarde de dolari anual - dacă avem în vedere şi moştenirea din 31 decembrie 1989 de la

Ceauşescu. Ce s-a întîmpiat cu aceşti bani, e greu de imaginat. Curtea de Conturi condusă de profesorul Bogdan a aruncat o rază de lumină asupra cheltuielilor din primii ani de după 1989, dar multe din concluziile raportului domniei sale prezentat Parlamentului în anul trecut au fost contestate. Cred în Curtea de Conturi şi, în acest caz, nu în politicieni.

La o asemenea dezvălu­ire - autor Mircea Ciumara* ministrul Finanţelor ~- răspunsul echipei Văcăroiu, a guvernatorului Băncii' Naţionale a României - este obligatoriu pentru a se şti foarte exact dacă s-a minţit atunci sau acum, dacă sînt erori de calcul, în trecut ori în prezent. Pentru că a vorbi de aproape o dublare a datoriei externe nu este

o glumă, ci o povară pe care poporul român trebuie să o cunoască.

Teoretic nu ar trebui să fim îngrijoraţi pentru un anume nivel al datoriei- externe cum este cel al României. Afacerile se fac din credite. Depinde, însă, în ce scop sînt folosiţi banii şi cu ce eficienţă. Cum la noi miliardele de dolari au fost utilizate pentru con­sum, deoarece economia nu a avut capacitatea de a

. produce • la nivelul necesarului de consum, este un motiv de a ne pune pe gînduri. Cine nu poate produce cît consumă este sortit pieirii, iar dacă nu pieirii atunci ne pasc mari suferinţe şi intrarea în iobăgie o’ îndelungată perioadă de timp.

Situaţia este tristă, dar ne lipseşte adevărul.

Ion GOIA

N o t ă : D upă c e a c e s te r în d u r i au fo s t s c r is e , p u r­tătorul de cuvîn t al G uvernulu i c o re c ­tează com un icatu l anterior spunînd că datoria externă este de 6 .9 m iliarde de dolari. Deci. cam cit a z is ech ipa V ă c ă ­roiu. Să recapitulăm: prim ul guvern Ro­man a moştenit de la vech iu l reg im 2 m ilia rd e d o la ri, Stolojan a moştenit un sold negativ de 2 ; m iliarde, V ăcăro iu ; de 4 m ilia rd e , ia r C io rb ea de B ;9 m ilia rd e . P e n tru 1 9 9 7 , executivul a au to riza t co n trac­tarea unui credit de 3 ,2 m ilia rd e de d o la ri. F ă ră .c o ­mentarii.'

marţi, 14 ianuarie 1997 EVENIMENT a d e v ă r u l d e CBui

C i n e . e « l e v i n ă ?

• O întrebare... devastatoare • Cînd se lucrează de mîntuială * Deocamdată explicaţii •

Explozia de gaz metan din 8 ianuarieDupă ce Mureşan Măgda dacă poate folosi gazul',

ajunsese acasă în după-amiaza Răspunsul a fost afirmativ. MM ^Vzflei de 8 ianuarie,'a observat a intrat M casă, a aprins gazul în

\ Q g $ T

că lîngă casa ci angajaţi ai baie, la-,bucătărie, în prima DGN Cluj lucrează la ceva. camera şi, cînd a ajuns în camera A întrebat, ce s-a întîmplat şi a doua, s-a auzit explozia.

Salvarea pompierilor, anunţată imediat de către un vecin, a sosit la faţa locului. Sanitarii an pătruns prin fereastră şi au acordat primul ajutor d-nci M.M., transportînd-o apoi, la clinică. Doamna este internată, în urma arsurilor de grad I şi II suferite. Starea pacientci este bună. - • ■

CE S-A ÎNTÎMPLAT?. * dl. ing. Ioan Rusu, directorul

Regionalei Cluj a DGN ne prezintă faptele •.. Acum .cîtcva zile a apărut o

defecţiune la reţeaua d c . canalizare de pc strada Deccbal, reţea carc este la o adîncime de mai mult de 3 metri, sub carosabil. RAJAC a început excavaţiile. Unul din utilajele lor a îndoit o ţeavă de gaz, derivată a conductei principale, care asigura alimentarea imobilului

cu nr. 88. In pămînt, la o distanţă de cîţiva metri, racordul ţevii la conducta principală a fost smuls, crcîndu-se o spărtură cu dianietrul' de 58 mm, prin care gazele s-au .infiltrat în pămînt,

pînă sub imobilul cu nr. 81. Cei de la DGN au fost anunţaţi, iar

în cursul zilei dc 8 ianuarie au şi remediat defecţiunea, repunînd instalaţia de gaz m funcţiune.; însă, la ora 17,35 gazele adunate în subsolul imobilului cu nr. 81 âu produs explozia. DGN a dispus remedierile urgente, a schimbat ferestrele distruse şi a repus,*încă o dată, instalaţia de gaz în funcţiune. Restul pretenţiilor, p recum , şi responsabilitatea accidcntului, vor fi stabilite pc calc judecătorească. *

• dl ing. Căljn Neamţu, director de producţie RAJAC, ne ■ povesteşte* V V

Din greşeală, în ziua de 8 ianuarie, în timp ce echipa operativă RAJAC :efectua reparaţii la reţeaua de canalizare

■ din zonă, a fost atins un branşament al conductei de gaz. La ora 14,30, cînd s-a produs

atingerea, DGN-ul a fost anunţat. O echipă operativă a DGN s-a deplasat Ia faţa locului pentru a repara defecţiunea.; Locatarii din zonă au fost informaţi de

această echipă că pot folosi gazul, fără probleme. La scurt timp - explozia.

Diana CĂIENARU

| An nou, realizări noiPe agenda de lucru a Primăriei

locale găsim multe proiecte 'îndrăzneţe, unele din ele fiind începute deja.-. Măsurile luate în primele zile ale anului 1997 vizează asigurarea iluminatului public pe toate străzile urbei. Un accent mare se pune pc modernizarea iluminatului public în zona centrală, avînd în vedere şi circulaţia intensă pe $M e principale, j După ce,; acum do.i ani, s-a asigurat iluminatul cu becuri

|colorate a străzilor din Cluj- -Ifapoca (1 decembrie 1918, Mina, Emiriescu) şi Dejului,,. in perioada imediat următoare se vor monta noi surse de iluminat şi pe străzile Ştefan cel Mare, MiHai Viteazul şi Mintiului. Valoarea lucrărilor de (modernizare a iluminatului ?publîc pe străzile mai sus amintite depăşeşte 30 milioane

f.lei. Prin această nouă investiţie a edililor gherleni se vor asigura

jcondiţiimult tnai bune circulaţiei rutiere în zona centrală a urbei,

îdar se va contribui ' şi • la ^reducerea .numărului de infracţiuni comise pe timpul noptu. .. .

î ' . SZ . Cs.

; Piesele de schimb au mare valoare in rîndul hoţilor

1 In urma scumpirii benzinei,I preţurile pieselor de schimb ] cunosc modificări esenţiale.

Posesorii autoturismelor sc confruntă cu tot mai mari greutăţi financiare în procurarea accesoriilor de maşini. în magazinele de specialitate se găsesc mărfuri, însă numărul cumpărătorilor scade de pe o zi pe alta. , .. •: Dar, cînd eşti obligat să faci rost de o piesă, valoarea banilor nu contează. Mulţi dintre noi însă încearcă să facă rost de ele pe alte căi. Aşa cum a procedat şi Ferenczi Alexandru-Mihai, recidivist. Fără studii, dar cu multă imaginaţie, într-o noapte, pe strada Bucureşti din Cluj- Napoca, a încercat să sustragă de la un autoturism Dacia 1300 un, stop-spate. A fost surprins asupra faptei de un poliţist care a trecut prin zonă. A încercat sa fugă de la locul faptei. Poliţistul a fost mai vigilent şi l-a prins pe hoţ de ... stop.; Pentru tentativa de furt calificat în dauna avutului privat â fost trimis în penitenciar.

■ • S Z .C s .

Protecţia mediului , si apărarea

drepturilor omului - în atenţia unor

organisme ţPrifl eforturile şi strădaniile

unor oameni inimoşi, de diferite vîrste şi meserii, recent, în oraşul Gherla, a luat fiinţă filiala locală

a -Ligii internaţionale pentru apărarea drepturilor omului şi

, protecţia mediului, o organizaţie care desfăşoară o susţinută activitate în rîndul populaţiei din mică urbe de pe Someş. Intr-un timp scurt au avut loc acţiuni cu iscop umanitar şi s-au organizat diferite întîlniri şi dezbateri pe teme de ocrotire a naturii şi a protecţiei mediului.

Membrii Ligii internaţionale pentru apărarea drepturilor omului şi protecţiei mediului au vizitat şi Penitenciarul Gherla, unde au făcut cunoştinţă cu activitatea cultural-educativă desfăşurată zi de zi cu locatarii închisorii. S-a manifestat un interes deosebit din partea membrilor legii cu privire la activitatea de resocializare a deţinuţilor. Substanţa acestor vizite, schimburi de idei, a constituit-o respectarea drepturilor omului în cazul persoanelor condamnate. Prin cunoaşterea reală şi abordarea

. obiectivă a problematicii reintegrării sociale a deţinuţilor s-a reuşit să se pună bazele unei colaborări permanente a ligii cu instituţiile de reeducare.

Tot .membrii Ligii internaţionale pentru apărarea drepturilor omului şi protecţiei mediului au întreprins măsuri eficiente în vederea reducerii poluării în anumite zone ale oraşului GKerla şi s-a întocmit un plan pe termen lung pentru- ocrotirea mediului înconjurător de pe valea Someşului Mic.

. S Z EK ELY Csaba

Cronică, ju d ic ia ră

D r a g o s t e a n u a r e v î r s t ă . . .

i i i i i i i i i i i i i i i i iI Talciocul este locul în care îşi | petrece *week-endul o -lume ■ pestriţă, plină de afacerişti, -speculanţi, cumpărători, gură I cască -şi... mulţi, mulţi borfaşi.| „Osenjl” este locul de întîlnire a : | mafiei ţigăneşti. Pirandele: şi ,

I„gaborir care au pus stăpînire pe acest „centru comercial” îşi ■: | întimpină clienţii ocazionali cu | mărfuri străine şi autohtone*

| unele procurate din furturi.

‘ O încăierare de pomină a aVut loc în toamnă, chiar în buricul tîrgului. Se bateau, sub privirile consternate şi amuzate ale spectatorilor ocazionali, un bărbat în vîrstă, de aproximativ. 70 de ani, şi o femeie mult mai tînără, la 25 ani., făceau schimb de „amabilităţi” Maria P. şi Francisc K. La proces, căci i-a intentat acţiune femeii, a reieşit că aceasta îi este concubină „amorezului tomnatic” şi că, în ultimul timp,

îl ... neglija. Asta după ce i-a mîncat bânii pe apartament şi intrase în amor cu un patron arab, cu eare împărţea „profitul” primit de la bătrîn în urmă cu un an. Bătrînul i-a reproşat de mai mulţe ori infidelitatea. în garsoniera în care locuiau,' se derulau scandaluri şi bătăi „ca-n-filme”. Ferite însă de privirile vecinilor, bătăile se terminau la un scor ... egal. încăierarea publică s-a terminat cu victoria netă a Măriei

" P. Fiind femeie mai voinică, i-a tras concubinului o bătută în văzul lumii; îneît acesta a stat internat în spital două săptămîni: La încheierea „poveştii” de amor

' a" asistat şi poliţia, ceea ce a simplificat faza de cercetări penale şi administrarea probelor. Pentru „meciul” cîştigat în,caic şi-a făcut K.O. „amorezul”, ' instanţa de judecată a premiat-o cujin an de închisoare.

Weelc-end cu mafia ţigâneascâ

Recent, în „plasa “ poliţiştilor

■ clujeni au căzut 23 de borfaşi, căutaţi de mai mult timp. între e i . - K. Gabor, de 24 ani şi 'L Kovacs, de 21 ani, ambii din Cluj-Napoca, care în urma' cercetărilor au recunoscut că au furat din locuinţe şi autoturisme, bani, :aparatură- electronică, îmbrăcăminte şi genţi diplomat cu diferite acte, în valoare de peste 8 milioane de lei. Bunurile au fost vîndute pe piaţa de. vechituri unor. amatori de

chilipiruri, care cumpără'mărfuri ieftine lără să se întrebe de unde le procură „negustorii" tuciurii, O parte din prejudiciul cauzat de cei doi hoţi a fost recuperat şi de la „chilipirgii”. Care au rămas cu banii daţi şi cu.... ochii In soare/ „Bruneţii negustori” Gabor şi Kovacs au fost trimişi în judecată şi fiind... recidivişti,, au fost condamnaţi la 4 ani de „odihnă^ la gherlă.

Bubu ZAGORE

Anchetarea lui Miron Cozma a început la Cluj

• Imediat după mineriadă, procurori de la Parchetul Militar Cluj au început să adune probe •

. Surse autorizate ne-au informat că anchetarea lui Miron Cozma a fost iniţiată de către Direcţia Procuraturilor Militare imediat după plecarea minerilor din Bucureşti. Un rol deosebit în desfăşurarea anchetei l-a avut

-Procuratura Militară Cluj. Mult timp, Miron Cozma a refuzat să se prezinte la anchetă. Atunci cînd,'într-un final, a făcut-o, a venit însoţit de body-guarzi, refuzînd colaborarea cu instanţele de anchetă: în orice caz, instrumentarea cazului se apropie de fmal, reţinîndu-se în sarcina lui Miron Cozma subminarea, puterii de stat, săvîrşirea de infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe căile ferate şi infracţiuni de distrugere a avutului public. în total - 11 capete de acuzare.

/ « T u r c ia :Nu vă ascund că cele patru articole cu . titlul

de mai sus au stîmit interesul multora dintre cititorii noştri, dovadă şi “mustrările” în legătură cu “un final concludent”. Ne însuşim “critica” şi, în loc de concluzii, vă vom prezenta consideraţiile noastre şi ale altora în legătură cu problema kurdă.

Strîns legată de filndamentalismul islamic, problema kurdă este mereu în atentia CIA. ‘ TuiFuller este, în acest sens, ed ificatoare:“ K u r z i i moderaţi artrebui stimulaţi în direcţia înăbuşirii acţiunilor toate demersurile diplomatice pentru oPKK”. Această organizaţie nu are deloc o faimă , vizită în Statele Unite ale Americii de către prea bună. Cu ocazia dezbaterilor în coînisia Necmettin Erbakan. Liderul Partidului

raport se sublinia faptul că “America ăr trebui să se lecuiască de paranoia , pericolului fimdamentalismului islamic”. Ce coincidenţă în aprecieri între.raportul elaborat de Rand Corporation şi o recentă declaraţie a fostului spion sovietic Scerbaşin, făcută în timpul vizitei efectuate în Bulgaria! (Interviul l-am preluat şi noi în traducere de la revista “24 Ceasa”). Acesta s-a referit la necesitatea adoptării unei atitudini tolerante şi a unei aprecien realiste privind problema fimdamentalismului islamic.

Una peste a l t a , in fo rm a ţiile s-au adunat şi, pentru a fi decantate, s-au

juridică din cadrul Congresului' SUA, a legii privind combaterea terorismului, amiralul William Studman, directorul adjunct al CIA, a

xalificat PKK- drept una dintre cele mai periculoase organizaţii teroriste. în opinia sa; el s-ar putea transforma într-un model de acţiuni separatiste, de genul celei care s-a desfăşurat în fosta Iugoslavie, şi Uniune Sovietică.

Fundamentalist al Prosperităţii din Turcia a plecat la “înalta Poartă” a vremurilor, modeme. Şi, astfel' americanii s-au liniştit. Cel puţin deocamdată! : - ■ - ./

Oricum, presa turcă continuă să dezbată problema prezenţei masive a spioniIor .de toate •naţiile pe teritoriul naţional. Noii conducători ai Turciei strîng rindurile. Ba şi le chiar extind.

După Mondorama, mai interesante sînt Dar, în dorinţa de a discuta de la egal la egalaprecierile făcute de CIA privind cu partenerii din Vest (G-7 şi alţii de importanţafilndamentalismul islamic, care “ar trebui lor), Turcia nu uită avertismentul fostului loranalizat în altă lumină”. Potrivit revistei turceşti premier Bulent Ecevit, care spunea: “Serviciilc“Nakta” încă din 1991 a fost elaborat un raport de spionaj nu vin doar să strîngă informaţii şide 45 de pagini cu sprijinul institutului american să analizeze informaţiile. Numai pentru simplade cercetări pentru probleme de securitate, ' analiză a acestor date nu este nevoie ca în Turcia“Rand , Corporation”, consacrat să vină atît de multe persoane. Este limpede căfundamentalismului islamic "şi destinat ceva se pregăteşte împotriva Turciei şi trebuie

L Departamentului de stat şi Pentagonului. în ^ fim vigilenţi”. (R.V.)

A D E V Ă R U Lde Cluj

M

ANUL vil NR 1870 ies» ie#wco9

MARţt 14 IANUARIE 1B97 16 PAGtftB «00 LEI

ULTIMA ORĂ marţ», 14 Ianuarie 1997 (l6)

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ Şl METEOROLOGIE AERONAUTICA CLUJ-NAPOCA

•Tamiţa

♦ Băiţoara •lUrda

VHarta privind starea probabilă a vremii în judeţul | Cluj, valabilă pentru 14. 01,a.c. în jurul orei 15.

Clarificări privind vizita domnului Daniel Fried

la BucureştiIn urma articolelor recent aparate in presa,

.Ambasada S.U.A. din Bucureşti doreşte să clarifice cîteva aspecte ale vizitei efectuate de Daniel Fried la Bucureşti în zilele de 9 şi 10 ianuarie.

-Domnul Fried, director pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul Consiliului Naţional de Securitate Asistent special al Preşedintelui, a făcut parte din

delegaţia subsecretarului de stat al apărării, Walter Slocojnbe, care. a vizitat România pentru a discuta relaţiile bilaterale româno-americane şi aspectele extinderii NATO. Vizitele de curtoazie făcute persoanelor importante din cadrul opoziţiei fac parte din rutina Vizitelor în străinătate ale domnului Fried.,

•în timpul recentei întîlniri cu.P.D.S.R.-ul, nici Ambasada americană şi nici domnul Fried nu au făcut declaraţii presei. De asemenea, domnul Fried nu a transmis nici un mesaj verbal sau scris din partea preşedintelui Clinton. Poziţia S.U.A. asupra extinderii NATO rămîne aceea descrisă presei în data de 9 ianuarie de subsecretarul de stat al apărării, Walter Slocombe..

Marko Bela va discuta cu Victor Ciorbea! situaţia di; la Cluj

Analiza stadiului negocierilor la nivel central şi local, negocieri, care au demarat peste tot, a fost principala problemă discutată duminică la Consiliul consultativ al preşedinţilor organizaţiilor judeţene a UDMR.

Marko Bela, preşedintele UDMR, consideră că situaţia de la Cluj, unde negocierile dintre liderii partidelor guvernamentale au fost .blocate, - este una excepţională la. nivelul întregii, ţări. Marko Bela a spus că va discuta cu primul ministru Victor Ciorbea, pentru a-1 convinge să ia atitudine faţă de poziţia prefectului ţărănist Alexandru Fărcaş.

In viziunea: sa, chestiunea este destul de spinoasă, deoarece, pe de o parte, nimeni nu trebuie să se suprapună prefectului în activitatea

cotidiană, iar, pe de altă parte, prefectul, la nivel judeţean, nu reprezintă doar partidul din care face parte, ci întreaga coalifi guvernamentală, impunîndu-se, \ deci, luarea în comun a unoi decizii.

Preşedintele UDMR este convins că şi la Cluj-Napoca problemele se vor rezolva, "deoarece nu se poate altfel”.

Reamintim citititorilor că liderii locali ai PNL, USD şi UDMR au trimis un protest la Bucureşti prin care se atrage atenţia că prefectul Alexandru Fărcaş nu respectă prevederile protocolului încheiat la Bucureşti, potrivit căruia posturile din serviciile descentralizate ale Prefecturii sînt repartizate conform procentajului obţinut în alegeri.

Ioana GLIGOR ■

t

' urmare din pagina 1

Insula Şerpilor sînt teritorii româneşti, răpite de URSS prin forţa armată - asta nu poate nega nimeni. Dar nici unul dintre prietenii noştri occidentali nu ne sprijină pentru retrocedarea lor. NATO pretinde noilor pretendenţi să nu aibă conflicte şi pretenţii teritoriale faţă de vecini. (Fireşte, altul e tratamentul aplicat celor două membre NATO în conflict, Grecia şi Turcia).

Guvernul român este strîns

cij uşa. Nu mi-aş dori- să fiu în locul lui Victor Ciorbea. şi să semnez >un tratat care să consfinţească pentru veşnicie includerea legală a teritoriilor româneşti în graniţele Ucrainei. Pe de altă parte, nefinalizarea tratatului ne-ar’pune într-o situaţie foarte delicată în perspectiva, atît de apropiată a discutării la Madrid a intrării în NÂTO a ţărilor din primul val.

O condamnare de către ambele ţări a Tratatului Ribbentrop-Molotov ar fi posibilă. Dar Ucraina nu acceptă să se pună problema retrocedării teritoriilor. Oricum, ea poate să

''•'mai -aştepte semnarea tratatului încă mulţi ani, pentru că nu e interesată de îndeplinirea criteriilor pentru intrarea în NATO.'

Desigur, începutul în foiţă _a luptei împotriva corupţiei este binevenit. Dar mi se pare nepotrivită atitudinea presei

. rom âne, care, consacrînd pagini întregi senzaţionalului, nu a dat o mînă de ajutor negociatorilor români în dialogul foarte delicat cu ucrainienii. Sau poate lucrurile stau invers: puterea n-a întins o m înă. “transparentă” presei pentru a şi-o face aliată în această luptă.

“Drumul deşeurilor”Azi, 14 ianuarie, de la ora 19, postul dfTteleviziune local CBN va transmite

emisiunea interactivă “Ecoforum” cu tema “Drumul deşeurilor - de la cetăţean la rampele de gunoi”. Emisiunea, realizată de către Clubul ecologic

. ‘Transilvania”, are ca invitaţi factori de răspundere din administraţia publică locală, care vor răspunde întrebărilor telespectatorilor adresate în direct la telefoanele 433155, 433156. Rugăm telespectatorii care doresc să fie siguri că

întrebările lor vor fi luate în seamă să încerce să adreseze întrebările în cursul zilei de marţi între' orele 9-16, la telefon 195467 (Clubul ecologic ‘Transilvania”). întrebările se vor referi strict la problematica rampelor de gunoi. ■ , - . . . / / "

Serata muzicala germană

A s o c i a ţ i a S t u d e n ţ i l o r Europeni (AEGEE) şi Centrul Cultural German din Cluj- Napoca, :în colaborare cu

•Discoteca "Bianco&

. orgamzeaza in această seară, cu începere de la ora 21, o, serată muzicală germană. Intrarea (la discoteca amintită): .1500 lei

,:(+ carnet deNcro” student).

Universitatea Populară Cluj-Napoca '

Astăzi^, 14 ianuarie, la ora 17,30, expunerea: "Reportaj cu roze de la capătul lumii" (II). Prezintă cu diapozitive: ing. dr. Ştefan Wagner. Mîine, 15 ianuarie, la ora 17,30, expunerea: "Aşteptând mileniul III". Prezintă: ing. Ionel Hirisţea. Activităţile au loc la Casa Municipală de Cultură, P-ţa Unirii nr. 24, iar participarea iste gratuită.

"Zile em inesciene" în penitenciarîmplinirea a 147 de ani de

la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu prilejuieşte organizarea, şi în Penitenciarul Gherla, a unor interesante manifestări culturale. La clubul unităţii, deţinuţii vor participa la şezătoarea literară organizată sub genericul "M ihai

Eminescu - simbol al poeziei româneşti” , iar elevii Şcolii generale nr. 2 se vor întrece în cadrul concursului ”Cine ştie,' răspunde”, cu tema: ”Mihai Eminescu - poet naţional şi universal” . Locatarii penitenciarului au participat şi la recitalul de poezie intitulat "D in tre sute de catarge” .

R,evista literară .redactată şi scrisă de deţinuţi a dedicat un

: număr special momentului comemorativ, iar emisiunile Studioului TV şi ale Staţiei de radioficare ale peniten­ciarului au reflcctat' şi ele opera literară a Luceafărului poeziei româneşti.

SZ.Cs.

Fundaţia “România Viitoare” se opune deschiderii consulatului ungarFundaţia pentru Tineret

“România Viitoare”, unica formă i asociativă neguvernamentală care reuneşte în cadrul ei tineretul din tot spectrul politic, etnic şi socio-profesional, din România, '■ consideră declaraţia ministrului de Externe român, domnul Adrian Severin, cu privire la deschiderea consulatului ungaria Cluj-Napoca, drept pripită şi riscantă. Aceasta cu atît mai mult cu cît vizita domnului Severin în capitala

^Ungariei trebuia să se rezume doar la schimbarea instrumentelor de ratificare a Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Ungaria.

Astfel, Fundaţia pentru Tineret “România Viitoare”, fidelă scopurilor pe care şi le-a propus încă de la înfiinţare, de armonizare a

relaţiilor interetnice, consideră ideea deschiderii unui consulat ungar lâ Cluj-Napoca drept lipsită de interes, aVînd în vedere că în timpul scurs din decembrie 1989 încoace, acesta şi-a dovedit inutilitatea, tocmai prin faptul că timp de 'şapte ani relaţiile bilaterale româno-ungare s-au dezvoltat simţitor într-o sumedenie de domenii, fapt care nu a motivat necesitatea, unui consulat în inima Transilvaniei.

Noi nu dorim să afirmăm că existenţa acestui consulat la Cluj-Napoca ar da gir derulării unor acţiuni antiromâneşti în chiar inima Ardealului, că i s-ar oferi - U.D.M.R.-ului un instrument important pentru aplicarea programului său cu privire la~autonomia teritorial-, administrativă pe criterii etnice, introducerea limbii maghiare alături de limba română în

. administraţia de stat, sistemului de învăţămînt: propriu în limba

maghiară, separat de cel în limba română, sau că prin înfiinţarea acestui consulat U.D.M.R. ar opera în voie pentru a obţine bunurile care .au aparţinut cîndva Bisericii maghiare ş.a.m.d.

Nu, nu vom spune toate acestea, ci ceea ce dorim sâ evidenţiem este inutilitatea acestei instituţii la Cluj- Napoca, atîta timp d t regimul circulaţieiJ bunurilor şi persoanelor este -liber, iar aceasta se desfăşoară neîngrădită. ; :

Sîntem total de acord, cuvîntul cheie în relaţiile bilaterale româno-ungare âr

■ trebui să fie parteneriatul, dar acesta este abia pasul următor reconcilierii." ■

Consiliul de conducere al

Fundaţfei pentru Tineret "România

Viitoare'

Consilierii locali ai CDR, UDMR, FAC şi PE93 au părăsit sala

urmare din pagina 1

scopuri propagandistice. “Funar încearcă acum să-şi întărească poziţia în propriul său partid”, este de părere Ioan Deac, din partea PNL.

keprezentanţii CDR, UDMR, PAC şi PL’93 spun că nu a existat n ic i ; o înţelegere prealabilă în sensul boicotării şedinţei de ieri. “Am vrut doar

' scoaterea punctului unu, referitor la poziţia Consiliului local

■ despre oportunitatea înfiinţării la

Cluj-Napoca a unui consulat ungar, de pe ordinea de zi”,

.afirmă Romulus Zamfir, din partea PAC. -

Toţi consilierii care au părăsit , şedinţa sînt de părere că vina

aparţine numai lui Gheorghe Funar. Unii dintre ei spun că ceea ce s-a întîmplat reprezintă “un circ ieftin”, care va determina opinia publică să creadă că membrii Consiliului local Cluj-Napoca “nu sînt oameni serioşi”. Ei adaugă,

totuşi, că gestul boicoti şedinţei a fost unul necesar. i Deputatul UDMR Eue Matiş a rămas în sala de şedr a Consiliului, unde a notat c putut- din discuţiile purtate absenta PNTCD, PNL, P/, PL’93 şi UDMR. El a li cuvîntul şi a spus că se consid jignit de unele dintre .afirma susţinătorilor PUNR şi a li să se înţeleagă faptul că e pos: să se ajungă în faţa instan: Colegul s ă u 'd in Cam Deputaţilor,'Vasile Matei, i exprimat părerea de rău că M. nu a fost dotat cu'un reporto: pentru a nu fi silit să noteze ce se vorbeşte.'

Iniţiativa legislativăAvînd în vedere şocul social

de proporţii produs de creşterea ' exorbitantă a preţurilor, pentru

asigurarea unei maxime protecţii' sociale a populaţiei, propunem adoptarea unei legi privind modificarea şi completarea Legii impozitării salariilor după cum urmează: <

1. Pînă la 200.000 lei - scutire

totală de impozit; 2. în tre200.000 - 400.000 Iei - impozit 10%; 3. în tre 400.000 -600.000 Iei - impozit 40.000 lei + 15%- pentru sumete ce depăşesc 400.000 lei; 4. între600.000 - 800.000 lei - impozit70.000 lei + 20% pentru sumele ce depăşesc 600.000 lei; 5. între800.000 -1.000.000 lei - impo­

zit 110.000 lei + 25% pen sumele ce depăşesc 800.0006. între 1.000.000 -1.500.0 lei - impozit 160.000 lei + 3( pentru sumele ce depăşi1.000.000 lei; 7. Pes1.500.000 lei - impozit 310.0 lei + 35% pentru sumele1 depăşesc 1.500.000 lei.

Grupurile Parlamenta ale P.U.NâA

Autorizata prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registi^ilui Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

ILIE CALIAN (rcdactor şef);VALERCHIOREANU (rcdactor şef adjuuct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax; 19.28.28

Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ Tel/fax: 19.74.J8

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307

Redactori: 197.490,192.127 si 197.507; - , ' Subredacţia Turda: tel/fax: 31,43,23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.7S_

T IPA R U L EX ECU TA T LA 3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54" •G aram ond