Consilierea Psihopedagogica

Universitatea “Dimitrie Cantemir”

Departamentul de studii masterale: Consiliere si psihoterapie

Consiliere vocationala: Conf. univ. dr. Teodor Podar

Consilierea psihopedagogica. Orientarea scolara si profesionala

1. Argument2. Consilierea psihopedagogica 2.1.Concept; obiective; continut2.2. Metode folosite in consilierea educationala

3. Orientarea scolara si profesionala 3.1 Definire conceptuala 3.2. Rolul orientarii scolare si profesionale 3.3. Orientare scolara si profesionala. Educatie vocationala. Educatie pentru cariera 3.3. Utilitatea activitatilor de orientare 4. Concluzii: Chestionar, fise de lucru 5. Bibliografie

Masterand,

Pora ( Dusmanescu) Carmen




1. Argument

Consilerea psihopedagogica sau educationala a devenit o componenta esentiala a procesului de invatamant romanesc. Prin intermediul consilierii se incerca prevenirea situatiilor de criza, urmarindu-se dezvoltarea personala, educationala si sociala a elevului. Orientarea scolara si profesionala a dobandit un nou cadru institutional si dezvolta noi metodologii pentru o mai buna insertie in social a elevilor, potrivit potentialului lor biopsihic.Contextul romanesc este inca dominat de incongruenta dintre cerintele scolii si cerintele pietii muncii- o parte din forta de munca este inalt calificata, insa nu exista o solicitare pentru profesiile respective pe piata (e cazul multor specializari tehnice) . Pe de alta parte, invatamantul romanesc are un caracter preponderent teoretic, in timp ce forta de munca competenta presupune in primul rand demonstrarea unor abilitati si deprinderi practice. In acest context, consilierea devine un imperativ, iar disciplina Consiliere si orientare ofera cadrul formal in care profesorul- consilier desfasoara activitati specifice cu elevii.

2. Consilierea psihopedagogica 2.1.Concept; obiective; continut

Consilierea psihopedagogica este un proces complex ce cuprinde o arie larga de interventii avand ca obiect relatia interumana de ajutor dintre o persoana specializata- consilierul, si o alta persoana care solicita asistenta.1

Consilierea psihopedagogica sau educationala presupune element de consiliere vocationala- ce vizeaza dezvoltarea capacitatii de planificare a carierei, suportiva- asigura suport emotional, apreciativ sau material, consilierea de dezvoltare personala- ce are in vedere formarea de abilitati si atitudini care permit o functionare personala si sociala flexibila si eficienta in scopul atingerii starii de bine, sau consilierea informationala- care presupune oferirea de informatii pe teme specifice. Prin urmare, consilierea psihopedagogica sau educationala este definita ca proces de acordare a asistentei pentru elev, de stimulare a dezvoltarii optime a personalitatii elevului.Astfel, se subliniaza faptul ca prin consiliere se ofera un model educational de dezvoltare, sarcina profesorului- consilier fiind aceea de a-i invata pe elevi strategii comportamentale noi, valorificarea potentialului propriu, sau dezvoltarea unor capacitati de adaptare. De asemenea, consilierea educationala are ca obiect preventia problemelor ce pot impiedeca dezvoltarea armonioasa a elevului.Consilierea psihopedagogica are trei mari obiective:

in primul rand, promovarea starii de bine, ceea ce presupune functionarea optima din punct de vedere somatic, fiziologic, mental, emotional, social si spiritual;

1 Baban, A( coord), Consiliere educationala. Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si consiliere, Ed. Risoprint, 2001, Cluj-Napoca, pag 34




un alt obiectiv il reprezinta dezvoltarea personala- cunoasterea de sine, imaginea de sine, capacitatea de decizie responsabila, relationarea interpersonala armonioasa, controlul stresului, tehnici de invatare eficienta, optiuni vocationale realiste;

nu in cele din urma, preventia neincrederii in sine, a comportamentelor de risc, a conflictelor, a situatiilor de criza.

Continutul activitatilor de consiliere urmaresc consilierea psihologica si pedagogica a elevilor, consilierea elevilor supradotati sau a celor cu probleme la invatatura sau disciplinare, combaterea abandonului si, nu in ultimul rand, orientarea profesionala a elevilor. Insa principala sarcina a consilierii educationale este aceea de a-i ajuta pe elevi sa parcurga un demers de constientizare, de formare, clarificare sau evaluare a unui sistem de valori propriu.

2.2. Metode folosite in consilierea educationala

In cadrul orelor de consiliere, consiliatul- elevul trebuie sa constientizeze de la bun inceput faptul ca atingerea unor obiective depinde, in cea mai mare masura, de el. Cele mai eficiente metode sunt cele interactive de grup, de invatare prin cooperare, sau descoperire, dezbatere, jocuri de rol. Bineinteles ca la toate aceste metode, pentru un succes deplin, trebuie sa luam in discutie si abilitatile consilierului. Dintre cele mai importante, enumeram: ascultarea activa, observarea- urmarirea atat a comportamentului verbal, cat si pe cel nonverbal, oferirea de feed-back-uri, parafrazarea, sumarizarea si reflectarea.Dupa Gh. Tomsa2, cele mai utilizate metode, cu cele mai mari rate de succes sunt: brainstoriming, dezbaterea in perechi, problematizarea, activitati ludice de relaxare, vizionare de filme si comentare, punere in situatie, reflectia, comentarea unor texte si imagini, completarea de scale de autoevaluare, imaginarea de situatii, elaborarea de proiecte sau portofolii, chiar si studii de caz. Ca in orice alt domeniu, cel mai important aspect ramane insa interactiunea si comunicare.

3. Orientarea scolara si profesionala3.1 Definire conceptuala

2 Tomsa, Gh., Consilierea si orientarea in scoala, casa de editura si presa Viata romaneasca, Bucuresti, 1999




In lucrarea sa3, I. Nicola defineste orientarea scolara si profesionala ca ansamblu de actiuni si influente pedagogice, sociale, medicale, ce se exercita in mod continuu cu sopul realizarii de catre indivizi a optiunilor scolare si profesionale in concordanta cu particularitatile personalitatii lor si cu cerintele contextului social la care se raporteaza. Orientarea scolara si porfesionala este un proces de o reala importanta care vine in sprijinul indivizilor permanent de-a lungul vietii, pentru a-i face capabile in a-si croi un drum profesional, prin formarea deprinderilor de autocunoastere a aspiratiilor si aptitudinilor, prin informare si consiliere in privinta aspectelor muncii si asupra schimbarilor ce intervin in piata muncii, datorita realitatilor economice. In lucrarile de specialitate, conceptul de orientare scolara si profesionala este analizat din perspectiva unor dimensiuni fundamentale. Astfel, orientarea scolara se constituie dintr-un complex de actiuni exercitate de familie, scoala si societate asupra copilului, pe parcursul scolarizarii acestuia, cu scopul precis al integrarii sale in viata sociala. Din aceasta perspectiva, orientarea scolara pregateste si indruma tanarul spre si prin tipurile de scoala, studii 4.Orientarea scolara devine baza orientarii profesionale. Orientarea profesionala se refera la desfasurarea unui set de actiuni de indrumare a persoanei catre o profesie, pornind de la interesele si aptitudinile acestuia, dar, in mod obligatoriu, tinand cont de balanta cerere- oferta de pe piata muncii.

3.2. Rolul orientarii scolare si profesionale

Consilierea ce vizeaza orientarea scolara si profesionala ii ajuta pe elevi sa-si aleaga studiile si profesia in functie de capacitatile lor. Dupa cum am mai spus, dezvltarea profesionala a elevilor trebuie realizata nu numai in functie de aspiratiile individuale, ci si in functie de cerintele societatii in care traieste. Ignorarea acestui aspect produce un grav dezechilibru intre necesarul fortei de munca in diferitele sectoare ale vietii sociale si optiunile elevilor pentru anumite profesiuni. Asadar, integrarea celor trei parametrii- ce vrea ( aspiratii), ce poate (abilitati) si ce trebuie sa faca elevul ( cerintele vietii sociale) devine dezideratul orientarii scolare si profesionale.Orientarea scolara si profesionala este rezultatul actiunii mai multor factori care trebuie sa colaboreze intre ei. Dintre acestia amintim scoala, familia, mass- media, elevii, unitatile economice.Aceasta este o activitate permanenta, intrucat devine un subsistem educativ si este determinata de dinamica profesiunilor si de modoficarile ce apar in structura persoanei. In masura in care toti acesti factori au o conduita suportiva, orientarea scolara si profesionala se poate realiza cu succes.

3 Nicola, I., Tratat de pedagogie scolara, EDP, Bucuresti, 19964 Salade, D, Educatie si personalitate, Ed. Casa cartii de stiinta, Cluj-Napoca, 1995, pag.




Procesul de orientare scolara si profesionala corect si bine realizat asigura integrarea indivizilor cu randament sporit in activitatea social-utila si conduce la evitarea situatiilor de reorientare, care ar atrage dupa sine consecinte sociale si individuale.

3.3. Orientare scolara si profesionala. Educatie vocationala. Educatie pentru cariera

In literatura de specialitate, pentru demersul de orientare scolara si profesionala se utilizeaza mai multi termeni. Sub acest aspect, domeniul orientarea profesionala este din ce in ce mai des inlocuit de consiliere in care, potrivit lui Watts 5, “accentul nu cade pe diagnoza situatiei elevului si recomandarea unor ocupatii potrivite, ci pe ajutorul dat elevilor pentru a face fata problemelor legate de orientarea in cariera, articularea perceptiei despre sine cu perceptia despre optiunile deschise pentru el si pe analiza lor inainte de a lua decizii.” Un program actualizat de educatie pentru cariera cuprinde mai multe componente ce vizeaza dezvoltarea tinerilor:

autoconstientizarea; dezvoltarea capacitatii de a lua decizii; educarea flexibilitatii; constientizarea oportunitatilor.

Prin urmare, educatia profesionala- legata de achizitia de cunostinte despre un anumit loc de munca , se diferentiaza de educatia pentru cariera. Aceasta din urma a fost definita ca un program sistematic in care, prin imbinarea cunostintelor teoretice cu cele practice, se urmareste facilitarea dezvoltarii si managementului carierei personale. Activitatile de orientare a carierei se intind de la prelegeri despre diverse ocupatii, la work-shop-uri pe teme de cariera, interviuri realizate cu diversi invitati, discutii de grup, vizite la diverse locuri de munca, realizare de Cv-uri si scrisori de intentie, consultarea specialistilor in domeniul pietei fortei de munca. Termenul de educatie pentru cariera defineste, dupa Herr si Cramer6, “experientele prin care indivizii dobandesc cunostinte si dezvolta atitudini fata de sine si fata de locul de munca, prin intermediul activitatilor incluse in curriculum.”

3.3. Utilitatea activitatilor de orientare

5 Watts dupa Jigau,M., Consilierea carierei, Ed Sigma, Bucuresti, 20016 Herr si Cramer, Apud Oweini &Abdo, 1999- sursa internet




Pentru a sustine importanta activitatilor de orientare scolara si profesionala, vom trece in revista doua experimente clasice in care sunt consemnate o serie de date directe si indirecte care atesta utilitatea acestora.Studiul lui Keller si Viteles (1937) Stabilirea in timp a optiunilor profesionale la doua grupe de elevi a fost considerat criteriul de eficienta a interventiilor de orientare de care au beneficiat elevii dintr-o scoala.O grupa de elevi a beneficiat de interventii sistematice, in timp ce o a doua grupa a participat doar la discutii cu profesorii pe teme de cariera. Datele studiului au aratat ca din lotul de elevi care a beneficiat de interventii de orientare ( testare si consiliere), 75% si- au mentinut profesia la trei ani de la absolvirea scolii, in timp ce, din lotul de elevi care a participat doar la discutii , la trei ani de la absolvire, doar 44% si-au pastrat optiunea profesionala.Studiul lui Williamson si Bordin (1940) Acest studiu a comparat performantele scolare si de integrare profesionala a doua loturi de elevi: un lot 400 de elevi care au fost cuprinsi intr-un program de orientare vocationala si un lot de 400 de elevi care nu au beneficiat de aceste interventii. Rezultatele studiului au confirmat utilitatea interventiei de orintare vocationala si pe temen scurt- elevii consiliati au obtinut performante scolare superioare si scoruri mai mari pe o scala de integrare profesionala.De altfel, o sinteza al unui numar de 40 de studii privind eficienta oreintarii arata ca 30 dintre ele raporteaza rezultate foarte bune, indiferent de tipul de interventie si doar 4 studii raporteaza inexistenta unor astfel de beneficii.

4. Chestionar : Lista de interese

Scopul principal al listei este de a servi ca accesoriu în interviu, atunci când consilierul simte că sunt necesare informaţii suplimentare. Itemii şi categoriile de ocupaţii au fost luati din Dicţionarul de titluri şi ocupaţii. Această lucrare grupează mii de ocupaţii din afaceri şi industrie, într-un număr relativ mic de domenii, pe baza interrelaţionării între ocupaţii.

Scorarea: Se numără itemii încercuiţi din fiecare grup de activităţi , apoi se haşurează câte un pătrat în dreptul literei respective pentru fiecare item încercuit, începându-se de jos. Dacă la vreun grup subiectul nu a bifat nici un item, se lasă coloană albă.

D O M E N I I D E A C T I V I T AT E




A). ARTISTIC

B). MUZICAL

C). LITERAR

D). DISTRACTIV

E). SECRETARIAT TEHNIC

F). CONTABILITATE

G). SECRETARIAT GENERAL

H). RELAŢII CU PUBLICUL

I). SERVICII SOCIALE

J). ACTIVITĂŢI CASNICE

K). ÎNGRIJIREA COPIILOR

L). SERVICII DE DESERVIRE

M). AGRICULTURĂ

N). MARINĂ

O). SILVICULTURĂ

P). PROIECTARE INGINEREASCĂ

Q). MECANICĂ

R). ELECTROTEHNICĂ

S). CONSTRUCTII

T). MEŞTEŞUGURI

U). ACŢIONAREA UNOR MAŞINI

V). ARTĂ GRAFICĂ

W). PRELUCRĂRI MATERIALE




Z). INFORMATICĂ

X). AERONAUTIC

CATEGORII SUPERIOARE - se extrag primele patru categorii ( grupe de interese ) cu scorurile cele mai mari. În dreptul lor se scrie domeniul respectiv. Aceste domenii sunt cele mai atractive pentru persoana respectivă. Se examinează similarităţile între tipurile de activităţi implicate. Dacă subiectul are mai mult de patru domenii cu punctaj maxim, el are mai multe şanse să obţină satisfacţii dintr-un număr mai mare de ocupaţii.

CATEGORII INFERIOARE - ( scoruri mici) – se extrag literele ultimelor patru domenii şi se procedează ca mai sus.

LISTA DE INTERESE

Sunt prezentate mai jos 115 activităţi, distribuite în 23 de grupuri. Vă rugăm să le citiţi pe fiecare şi să încercuiţi cifra corespunzătoare din foaia de răspuns, pentru acele activităţi care v-ar plăcea ca profesiune, loc de muncă, serviciu ori ca activitate de timp liber ( hobby ). Încercuiţi cifra corespunzătoare unei activităţi chiar dacă vă interesează numai o parte din ea. Dacă nu aţi efectuat niciodată o anumită activitate, dar credeţi că v-ar fi plăcut să o faceţi – dacă aţi fi avut prilejul – încercuiţi cifra corespunzătoare ei. Dacă nu vă interesează nici o activitate din vreun grup, nu încercuiţi nimic. Lucraţi repede fără să zăboviţi prea mult la un anumit tip de activitate !

GRUPA A - DOMENIUL ARTISTIC

ÎMI PLACE :

1. să schiţez şi să pictez portrete, peisaje, aspecte din viaţă sau figuri pe canava ( pânză );2. să creez, să desenez şi să pictez postere, firme, afişe, hărţi, diagrame, etichete şi ilustraţii pentru

reclame folosite în cărţi şi reviste;3. să modelez sau să cioplesc diferite obiecte din lemn, argilă, gips sau piatră;4. să schiţez camere sau planuri de aranjare a mobilei, decoraţiuni pentru pereţi în diferite

combinaţii de culori;5. să desenez şi să creez modele pentru noi tipuri şi stiluri de îmbrăcăminte.

GRUPA B - DOMENIUL MUZICAL

1. Să cânt la un instrument muzical;




2. să interpretez vocal într-un anumit stil de muzică;3. să creez sau să compun piese sau compoziţii muzicale ori să aranjez o melodie pentru orchestră;4. să dirijez o orchestră;5. să studiez teoria şi tehnicile muzicale, melodia şi armonia.

GRUPA C - DOMENIUL LITERAR

1. Să scriu articole (pentru reviste), piese, istorioare, poeme sau cărţi.2. să traduc dintr-o limbă într-alta.3. să colectez ştiri pentru un ziar sau o revistă.4. să scriu sau să editez rubrici noi pentru un ziar sau o publicaţie periodică;5. să fac cercetări literare pentru publicaţii istorice.

GRUPA D - DOMENIUL DISTRACTIV

1. Să joc într-o piesă sau producţie dramatică;2. să anunţ programele la radio;3. să dansez pentru amuzamentul altora4. să-mi câştig existenţa jucând fotbal, volei, baschet, handbal, hochei sau alte sporturi;5. să-i amuz pe alţii prin scamatorii, prestidigitaţie, pantomimă sau magie.

GRUPA E - DOMENIUL SECRETARIAT TEHNIC

1. să desfăşor campanii pentru reclame;2. să aplic principiile calculului sau ale analizei statistice pentru: contracte, credite, marketing sau

psihologie aplicată în probleme de afaceri;3. să redactez documente legale pentru contractări, asociaţii, testamente sau alte acte;4. să conduc procese ( economice);5. să inventez metode de vânzare.

GRUPA F - CONTABILITATE

1. să imaginez probleme aritmetice care presupun înmulţirea, împărţirea, ridicarea la pătrat sau radicali;

2. să copiez liste lungi de cifre şi să verific copierea lor corectă;3. să adun şi să scad ( la nesfârşit fără să mă plictisesc ).4. să găsesc greşelile în răspunsurile date la probleme aritmetice;5. să lucrez cu fracţii zecimale.




GRUPA G - ACTIVITĂŢI DE SECRETARIAT GENERAL

1. să ţin dosare de afaceri care să cuprindă situaţia vânzărilor, chitanţe, note de plată, cantitatea de marfă achiziţionată sau de muncă efectuată;

2. să dactilografiez scrisori sau alte materiale;3. să stenografiez dictări;4. să primesc, să verific, să evaluez şi să depozitez materiale;5. să sortez, să clasific, să asamblez articole şi alte documente scrise.

GRUPA H - ACTIVITĂŢI DE RELAŢII CU PUBLICUL

1. să fiu vânzător într-un magazin, să vând sau să cumpăr hârtii de valoare, să mânuiesc bani;2. să răspund la telefon;3. să ofer informaţii oamenilor despre străzi sau diverse magazine;4. să întocmesc liste de clienţi şi să-i contactez pentru a le vinde mărfuri;5. să încerc a interesa potenţialii cumpărători, arătându-le articolele direct sau din catalog;

GRUPA I - SERVICII SOCIALE

1. să predau într-o şcoală;2. să vorbesc cu diferite persoane sau cu diferite familii şi să le ofer asistenţă ( consultaţii ) pentru

rezolvarea problemelor lor personale sau financiare;3. să discut cu oamenii şi să-i sfătuiesc în privinţa şcolarizării, a slujbei lor sau a problemelor lor

sociale;4. să studiez condiţiile sociale şi economice pentru a ajuta persoanele particulare sau grupurile să-şi

rezolve problemeale nivelului lor de viaţă;5. să aplic legile privind prevenirea criminalităţii, a incendiilor sau legile cu privire la circulaţie,

salubritate sau emigrare.

GRUPA J - ACTIVITĂŢI CASNICE

1. să planific ( să indic ) o dietă echilibrată, să concep un meniu sau un prânz.2. să combin alimente pentru a obţine un nou gust sau o nouă aromă;3. să-mi bat capul pentru a face ca preparatele alimentare să arate cât mai atrăgător;4. să învăţ cum se condimentează alimentele;5. să selectez carne şi legume proaspete şi de calitate pentru aprovizionarea unei băcănii

( magazin alimentar )

GRUPA K - ÎNGRIJIREA COPIILOR




1. să-i învăţ şi să-i antrenez pe copii în diferite jocuri;2. să spun basme copiilor;3. să supraveghez copiii pentru a vedea dacă sunt sau se menţin curaţi şi ordonaţi,4. să îngrijesc copiii atunci când s-au îmbolnăvit;5. să ajut copiii să se îmbrace sau să se dezbrace;

GRUPA L - SERVICII DE DESERVIRE

1. să ofer tratament de prim ajutor;2. să pun masa şi să servesc bucatele şi băuturile;3. să lucrez ca chelner sau ospătar într-un restaurant sau popas turistic;4. să coafez sau să fac manichiura;5. să servesc pe alţi oameni şi să le îngrijesc hainele.

GRUPA M - AGRICULTURĂ

1. Îmi place să studiez solurile, clima şi celelalte condiţii în care plantele şi animalele trăiesc şi se dezvoltă mai bine;

2. să ar, să semăn, să îngrijesc şi să recoltez diverse culturi agricole;3. să încerc diferite metode de cultivare a plantelor pentru a descoperi cea mai bună variantă;4. să înmulţesc, să cresc şi să îngrijesc animale ( vite, oi, porci);5. să organizez transportul, recepţia şi contractele de vânzare a produselor agricole.

GRUPA N - MARINĂ

1. să prind peşte cu plasa, undiţa, harponul sau alte mijloace;2. să curăţ peşte;3. să conduc nave, stabilind cursul de navigaţie cu ajutorul compasului sau sectantului;4. să stau pe puntea unui vas pentru a observa recife, faruri, geamanduri sau alte nave;5. să studiez viaţa peştilor pentru a le stabili obiceiurile şi modul de a se hrăni.

GRUPA O - SILVICULTURĂ

1. să vânez animale, inclusiv prin folosirea capcanelor;2. să fiu ghid în partidele de vânătoare;3. să tai, să dobor manual sau mecanic copaci şi să-i fasonez cu toporul sau fierăstrăul;4. să deplasez buşteni şi să înalţ stive, legându-i cu lanţuri;5. să am grijă de păduri, ferindu-le de eventuale incendii sau boli.

GRUPA P - PROIECTARE INGINEREASCĂ




1. să proiectez aparate, mecanisme şi echipament mecanic sau electric;2. să execut şi să dezvolt planuri pentru construirea de clădiri sau poduri;3. să utilizez instrumente de proiectare pentru a pregăti planuri detailate şi desene ale clădirilor şi

maşinilor sau aparatelor;4. să fac cercetări într-un laborator de chimie, fizică sau biologie;5. să desenez hărţi.

GRUPA Q - MECANICĂ

1. să demontez unele obiecte mecanice cum ar fi : biciclete, motoare de automobil, pompe, maşini de scris sau arme şi apoi să le refac;

2. să examinez echipamente mecanice pentru a vedea ce se poate face ca să se preîntâmpine uzura şi defecţiunile;

3. să montez părţi ale aparatelor, urmărind instrucţiuni şi diagrame complicate ale acestora;4. să încerc şi să testez motoarele prin punerea lor în funcţiune, pentru a vedea dacă merg bine;5. să gresez ( să ung ) mecanisme şi maşini.

GRUPA R - ELECTROTEHNICĂ

1. să repar aragaze electrice, frigidere, maşini de spălat, ventilatoare şi motoare;2. să studiez teoria electricităţii, inclusiv curentul continuu şi alternativ, tensiunea, intensitatea şi

rezistenţa.3. să leg, să lipesc, să probez şi să izolez legături electrice;4. să construiesc şi să testez aparate de radio;5. să schimb siguranţe, să repar fiare electrice, să instalez veioze sau să montez prize.

GRUPA S - CONSTRUCŢII

1. să lucrez pe schele şi să mă caţăr pe clădiri ca să montez piese mari cu ciocan, nituri sau aparat de sudură;

2. să vopsesc, să tencuiesc, să chituiesc sau să pun tapet;3. să lucrez cu scule ( fierăstraie, fir cu plumb, rigle, echere);4. să îndoi, să filetez, să potrivesc conducte, să fixez ţevi şi robinete;5. să fac dulgherie, instalaţii tehnico – sanitare, duşumele sau acoperişuri.

GRUPA T - MEŞTEŞUGURI

1. să asamblez sau să repar instrumente ca: ceasuri, chei, aparate de fotografiat, stilouri sau binocluri;2. să examinez, să repar şi să clasific obiecte în funcţie de calitate, mărime, culoare sau greutate.3. să tai şi să obţin forme diferite din sticlă sau piatră, pentru a obţine bijuterii sau alte mici articole;




4. să tai, să modelez şi să rulez aluat pentru pâine şi produse de patiserie;5. să tai, să cos sau să repar îmbrăcăminte, încălţăminte sau alte obiecte din pânză, piele sau blană.

GRUPA U - ACŢIONAREA UNOR MAŞINI ŞI UTILAJE

1. să lucrez la strung, să utilizez prese şi alte utilaje mecanice;2. să fac calcule pentru a determina unghiurile, curbele sau formele unor piese mici din metal sau din

lemn;3. să manevrez pârghii şi butoane sau să acţionez pedale ori volane pentru a porni, a opri, a încetini sau

a accelera mecanisme;4. să utilizez echipament puternic pentru a deplasa grămezi mari de materiale, roci, pământ sau

gunoaie;5. să confecţionez piese sau instrumente din metal.

GRUPA V - ARTĂ GRAFICĂ

1. să caligrafiez sau să copiez schiţe pe metal, lemn, pânză sau film;2. să fac cờpii fotografice după desene, documente sau ilustraţii pentru cărţi sau ziare;3. să aranjez litere, mecanic sau manual într-o tipografie, să lucrez cu litere de diferite mărimi şi stiluri,

să le spaţiez sau să corectez şpalturi ( probe de tipăritură );4. să utilizez creionul pentru a copia hărţi, grafice, postere sau desene;5. să decupez sau să gravez desene ori litere în metal, piatră sau sticlă cu ajutorul unor scule sau

instrumente de gravat ( pirograf ).

GRUPA W - PRELUCRĂRI

1. să observ formule, durate, temperaturi sau oscilaţii de presiune;2. să lucrez cu metale topite sau să „ suflu” metale, să le acopăr cu aur sau argint;3. să lucrez la furnale, boilere, cuptoare sau alte echipamente de acest gen;4. să frec, să amestec sau să separ substanţe chimice;5. să măsor, să amestec sau să prepar alimente pentru a fi conservate în cutii.

5.Bibliografie




Baban, A( coord), Consiliere educationala. Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si consiliere, Ed. Risoprint, 2001, Cluj-Napoca;

Butnaru, Dan, Consiliere si orientare scolara, Ed. Spiru Haret, 1999, Iasi; Cretu, D., Pedagogie si elemente de psihologie, Ed. Univ. L. Blaga, 2004, Sibiu; Jigau, M., Consilierea carierei, Ed. Sigma, 2001, Bucuresti; Nicola, I., Tratat de pedagogie scolara, EDP,1996, Bucuresti; Salade, D, Educatie si personalitate, Ed. Casa cartii de stiinta,1995, Cluj-Napoca; Tomsa, Gh., Consilierea si orientarea in scoala, Casa de editura si presa Viata

romaneasca,1999, Bucuresti;

Consilierea Psihopedagogica

Documents

Transcript of Consilierea Psihopedagogica