UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT ,,ION CREANGĂ” DIN CHIŞINĂU

Cu titlu de manuscris

C.Z.U.: 37.018 (043.2)

RĂILEANU OLGA

CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ CA

FACTOR DE ARMONIZARE A RELAŢIILOR

PREADOLESCENŢI-PĂRINŢI

Specialitatea: 531.01 Teoria generală a educaţiei

AUTOREFERAT

al tezei de doctor în științe pedagogice

CHIŞINĂU, 2018

Teza a fost elaborată în cadrul Catedrei Științe ale Educației,

Universitatea Pedagogică de Stat ,,Ion Creangă” din Chișinău

Conducător științific: CUZNEȚOV Larisa, dr. hab. în pedagogie, prof. univ.

UPS ,,Ion Creangă” din Chișinău Referenți oficiali:

1. DANDARA Otilia, dr. hab. în pedagogie, prof. univ. 2. CARABET Natalia, dr. în pedagogie, conf. univ.

Componența Consiliului Științific Specializat: 1. COJOCARU Victoria – președinte, dr. hab. în pedagogie, prof. univ. 2. GARȘTEA Nina – secretar științific, dr. în pedagogie, conf. univ. 3. BODRUG-LUNGU Valentina, dr. hab. în pedagogie, prof. univ. 4. GORAȘ-POSTICĂ Viorica, dr. hab. în pedagogie, prof. univ. 5. TOLSTAIA Svetlana, dr. în psihologie, conf. univ. 6. OVCERENCO Nadejda, dr. în pedagogie, conf. univ.

Susținerea publică a tezei va avea loc la 28 august, 2018, ora 14:00, în ședința

Consiliului Științific Specializat D 33.531.01 – 16, al Universităţii Pedagogice

de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, str. Ion Creangă 1, blocul II, Sala

Senatului.

Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Ştiinţifică a

Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău şi pe pagina web a

CNAA (www.cnaa.md).

Autoreferatul a fost expediat la

12.07.2018 Secretar ştiinţific al Consiliului Ştiinţific Specializat: dr. în pedagogie, conf. univ.

Garștea Nina

Conducător ştiinţific, dr. hab. în pedagogie, prof. univ.

Autor

Cuznețov Larisa

Răileanu Olga

© Răileanu Olga, 2018

3

REPERELE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII

Actualitatea și importanța problemei abordate. Cercetările științifice și

constatările empirice demonstrează că formarea și dezvoltarea personalității

umane este un proces complex, care presupune nu numai activități specifice de

instruire, formare și educație, ci necesită o anumită asistență psihopedagogică și

consiliere educațională, desfășurate pe parcursul întregii vieți.

Astăzi când schimbarea, instabilitatea, sporirea migrației pentru a găsi un

loc de muncă mai profitabil, criza economică, criza morală au devenit

caracteristici ale vieții cotidiene, familia se confruntă cu un șir de fenomene

imprevizibile, care distorsionează coeziunea și armonia relațiilor familiale. Noile

realități și condițiile sociale complicate provoacă dificultăți de comunicare și

relaționare, conflicte interpersonale, deteriorează unitatea familiei, subminând

climatul familial și relația copii-părinți.

Decalajul între vorbe, gânduri și fapte, comportamentul iresponsabil și

incompetența părinților; comunicarea insuficientă și necalitativă cu copiii lor,

modelele comportamentale lipsite de eficiență personală și parentală, toate aceste

fenomene indezirabile contribuie la apariția unor dificultăți de educație și

relaționare familială. Situația se complică și se distorsionează tot mai mult odată

cu creșterea și, mai cu seamă, odată cu maturizarea copiilor. Astfel, începând cu

apariția copilului și avansarea lui în vârstă, marea majoritate a familiilor percep

acut necesitatea unui ajutor calificat de consiliere și ghidare din partea instituțiilor

de învățământ sau a celor specializate în domeniul consilierii

psihopedagogice/educaționale.

În acest sens, cadrele didactice, diriginții, managerii școlari, serviciile

psihologice și cele de consiliere au misiunea de a ajuta familia și de a realiza

variate activități de intervenție și asistență, orientate spre eficientizarea educației

familiale și armonizarea relațiilor copii-părinți.

În această ordine de idei, preadolescența este o perioadă destul de

complicată, ea generează o multitudine de situații dificile, conflicte de tip

intrapersonal și interpersonal. Consilierea realizată de pedagogi, diriginți și

psihologi vine în sprijinul familiei pentru a ajuta părinții să înțeleagă specificul

vârstei preadolescentine, să axeze educația familială pe dezvoltarea potențialului

moral, psihofizic, intelectual al copilului; crearea și menținerea unui climat

familial armonios.

Descrierea situației în domeniul de cercetare și identificarea

problemelor de cercetare. Problematica consilierii educaționale este una

poliaspectuală, ea este abordată din perspectiva valorificării optime și interconexe

a ambelor dimensiuni, cea psihologică și cea pedagogică. Fiind axate pe

4

intervenții de tip corecțional, psihologic, sociologic, psihoterapeutic și pedagogic,

multe lucrări din domeniul vizat elucidează direcțiile, formele și strategiile de

consiliere educațională a adulților și copiilor în dificultate [5; 9; 11; 12; 22 etc.].

Aspectul psihosocial și pedagogic al educaţiei în cadrul familiei prin culti-

varea individului, consilierea acestuia, sunt cercetate și reflectate în lucrările

autorilor: Г. Б. Монина [51], I. Mitrofan [23], Larisa Cuzneţov [11; 12], A.

Băban [1]. Conceptul de consiliere psihologică şi consiliere pedagogică este defi-

nit și explicat în lucrările cercetătorilor: R. Nelson-Jones [24], Gh. Tomşa [44], I.

Al., Dumitru [17], E. Dimitriu-Tiron [16], D. Tudoran [45] etc. Teoria şi practica

consilierii psihopedagogice în profunzime este elucidată în lucrările lui I. Al.

Dumitru [17]; R. Nelson-Jones [24], И. Марковская [50]. Analiza specificului

familiilor armonioase şi a celor dezarmonioase, educația familială a copiilor,

relațiile copii-părinți, educația părinților, educația de gen, prevenirea violenței în

familie sunt redate în lucrările cercetătorilor: Larisa Cuznețov [13], N. Ovcerenco

[25], V. Bodrug-Lungu [4], Г. Монина [51], E. Bonchiș [5], T. Cosma [9], C.

Ciofu [8], etc. Multe aspecte adiacente și necesare consilierii educaționale, ca:

diagnosticarea psihopedagogică, educația și consilierea școlară, prevenirea şi

soluţionarea conflictelor, rolul empatiei în armonizarea relaţiilor preadolescenti-

părinţi, activizarea comunității în educație și sporirea calității acesteia au fost

cercetate în Republica Moldova, de C. Calaraș [6], D. Beșleagă [3], N. Carabet

[7], O. Dandara [15], V. Goraș-Postică [20] C. Толстая [52] etc.

Cele mai importante teorii de consiliere şi psihoterapie integrată a familiei

le aflăm la: Gh. Tomşa [44], I. Dafinoiu [14], A. Băban [1]; specificul consilierii

psihopedagogice din punct de vedere praxiologic este abordat de către

cercetătorii: I. Al. Dumitru [17], R. Nelson-Jones [24], Gh. Tomşa [44]. Teoria şi

practica consilierii familiale sistemice a fost cercetată de mai mulți savanți, printre

care sunt: R. Nelson-Jones [24], Z. Konya, A. Konya [22]. Metode de investigaţie

și consiliere a personalităţii pentru autoeficiență le aflăm la: A. Bandura [2], J.

Piaget [26], Z. Konya, A. Konya [22] etc. Consilierea ontologică complexă a

familiei, a adulților și copiilor a fost întemeiată și fundamentată de cercetătoarea

autohtonă Larisa Cuznețov [12].

Totodată, domeniul formării competențelor parentale, a consilierii

educaționale a familiei și copiilor/elevilor de diferită vârstă este marcat de un șir

de neclarități, contradicții și disfuncționalități. Acest aspect a fost evidențiat și

abordat în Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 Educația

2020 [41] și în Strategia intersectorială privind dezvoltarea abilităților și

competențelor parentale pentru anii 2016-2022 [43].

Atât la nivel macro- cât și la nivel microstructural, în politicile și practicile

educaționale, actualmente este percepută necesitatea valorificării sistematice a

5

consilierii psihopedagogice a elevilor și părinților în instituțiile de învățământ; a

fundamentării științifice a acestui proces prin elaborarea și validarea reperelor

teoretico-aplicative a consilierii educaționale, abordate ca factor de optimizare a

educației familiale și de armonizare a educației familiale și a relațiilor copii-

părinți.

Dificultățile care apar în relațiile copii-părinți, inclusiv preadolescenți-

părinți, în condițiile de astăzi necesită intervenții și soluționare prin intermediul

valorificării consilierii educaționale, care se realizează, de facto, în instituțiile de

învățământ, însă, instrumentele psihopedagogice de consiliere a elevilor și

familiei lipsesc sau sunt depășite, nu corespund realității și exigențelor pedagogiei

postmoderne și nu au o fundamentare științifico-practică.

Apreciind importanța științifică a investigațiilor realizate, putem menționa

că anumite aspecte ale domeniului vizat, îndeosebi, fundamentele teoretico-

aplicative ale acțiunilor și procesului de consiliere educațională a preadolescen-

ților și părinților, centrate pe armonizarea relațiilor familiale, rămân încă insufi-

cient cercetate. Așadar, noile realități culturale, socioeconomice, impactul globa-

lizării, intensificarea migrației adulților, plecarea lor la munci peste hotarele țării,

incompetența parentală privind educația preadolescenților, relaționarea acestora și

investigațiile fragmentare privind consilierea educațională a familiei cu

preadolescenți, generează problema cercetării, care rezidă în necesitatea

determinării și valorificării fundamentelor teoretico-aplicative a consilierii

educaționale a familiei, abordate ca factor esențial de armonizare a relațiilor

preadolescenți-părinți.

Scopul cercetării constă în elaborarea, experimentarea și validarea

Modelului pedagogic de consiliere educațională a familiei, centrat pe

armonizarea relațiilor preadolescenți-părinți, care ar încorpora fundamentele

teoretico-aplicative ale procesului vizat.

Obiectivele cercetării:

1. Dezvăluirea semnificației conceptelor: consiliere, consiliere educațională,

consilierea familiei, acțiune educativă familială;

2. Precizarea evoluției abordărilor și orientărilor științifice privind consilierea

familiei cu copii preadolescenți;

3. Determinarea specificului relațiilor preadolescenți-părinți și a dificultăților

educative familiale în contextul precizării particularităților de vârstă și de

personalitate a preadolescenților;

4. Argumentarea științifică a condițiilor psihopedagogice de armonizare a

relațiilor preadolescenți-părinți;

6

5. Elaborarea, implimentarea și validarea Modelului pedagogic de consiliere

educațională a familiei, centrat pe armonizarea relațiilor preadolescenți-

părinți, care ar include fundamentele teoretico-aplicative.

Metodologia cercetării științifice. Investigația s-a realizat în baza unor

teorii, concepții, legități, principii din domeniul pedagogiei/teoriei generale a

educației, sociologiei educației, pedagogiei familiei, consilierii educaționale,

psihoterapiei familiei și psihologiei vârstelor.

În mod special drept repere teoretice ale cercetării au servit: formele,

funcțiile și condițiile consilierii educaționale eficiente (I. Al. Dumitru [17]; A.

Băban [1]; E. Dimitriu-Tiron [16]; D. Tudoran [45]; G. Tomșa [44]; Larisa

Cuznețov [11; 12]; C. Calaraș [6]; N. Carabet [7] etc.); tendințele și perspectivele

dezvoltării domeniului științific și praxiologic de consiliere a familiei (Z. Konya

și A. Konya [22]; C. Rogers [38]; Larisa Cuznețov [12] etc.); teze din teoria

generală a educației privind eficientizarea educației familiale și armonizarea

relațiilor copii-părinți (E. Bonchiș [5], C. Ciofu [8]; T. Cosma [9]; A. Cosmovici

[10] etc.); principiile și strategiile educației familiale (M. Segalen [39]; Larisa

Cuznețov [11; 12] etc.); specificul psihopedagogic al vârstei preadolescente, al

preîntâmpinării și soluționării conflictelor familiale copii-părinți (M. Zlate [48],

C. Calaraș [6], D. Beșleagă [3] etc.).

Metodele de cercetare: documentarea științifică, metoda analizei și

sintezei, modelarea teoretică, metoda generalizării teoretice, interpretarea,

formularea de concluzii și recomandări, experimentul pedagogic, chestionarul,

studiul de caz, analiza produselor subiecților investigați, metode statistice, metoda

implicării experților din domeniul vizat.

Noutatea și originalitatea științifică a cercetării rezidă în abordarea

sistemică a consilierii educaționale valorificată în instituția de învățământ, axată

pe armonizarea relațiilor preadolescenți-părinți; precizarea și dezvăluirea semni-

ficației conceptelor de bază (consiliere, consiliere educațională, consilierea

familiei, acțiunea educativă familială), analizate în contextul stabilirii dificul-

tăților de relaționare preadolescenți-părinți și a evidențierii abordărilor și orientă-

rilor științifice privind consilierea familiei.

Chintesența noutății și originalității științifice rezidă în elaborarea,

argumentarea științifică, implimentarea și validarea experimentală a Modelului

pedagogic de consiliere educațională a familiei, centrat pe armonizarea relațiilor

preadolescenți-părinți, care încorporează fundamentele teoretico-aplicative ale

procesului vizat.

Problema științifică importantă soluționată în cercetare constă în

elaborarea și argumentarea științifică a fundamentelor teoretico-aplicative a consi-

lierii educaționale a familiei, centrate pe armonizarea relațiilor preadolescenți-

7

părinți, structurate în modelul pedagogic vizat, experimentat și validat în institu-

țiile publice de învățământ/licee, ceea ce a condus la schimbarea cognițiilor, atitu-

dinilor, comportamentelor, inclusiv a competențelor parentale privind armoni-

zarea relațiilor familiale interpersonale și optimizarea educației în cadrul familiei.

Semnificația teoretică a cercetării este susținută de analiza, precizarea,

delimitarea și interpretarea aspectelor cadrului conceptual al CE în contextul

armonizării relațiilor preadolescenți-părinți. Examinarea și analiza orientărilor

științifice privind consilierea persoanei, la general și a CE a familiei în special; a

particularităților de vârstă a preadolescentului; a specificului și conținutului

conflictelor; a dificultăților în relațiile familiale a constituit unul din reperele tere-

tice esențiale ale cercetării. Determinarea eficienței AEF a contribuit la elaborarea

și argumentarea științifică a fundamentelor teoretice a consilierii educaționale în

scopul armonizării relațiilor preadolescenți-părinți.

Valoarea aplicativă a lucrării constă în elaborarea și validarea

fundamentelor teoretico-aplicative, structurate în componentele și instrumentele

Modelului pedagogic de consiliere educațională a familiei, centrat pe

armonizarea relațiilor preadolescenți-părinți.

Fundamentele teoretico-aplicative (încorporate în modelul nominalizat)

valorificate și validate în cadrul experimentului pedagogic realizat au contribuit la

sporirea eficienței personale a adulților în soluționarea conflictelor familiale la

depășirea dificultăților în educația preadolescenților și armonizarea relației

preadolescenți-părinți. Grila de explorare a pluridisciplinarității în CE; Matricea

bidimensională a consilierii preadolescenților și părinților; Strategiile opera-

ționale și cele generale ale CE a familiei; Condițiile psihopedagogice de

armonizare a relațiilor preadolescenți-parinți; Modelul pedagogic de CEF, cen-

trat pe armonizarea relațiilor preadolescenți-părinți – pot fi aplicate cu succes în

consilierea educațională a elevilor și familiei în instituțiile de învățământ.

Rezultatele științifice principale înaintate spre susținere sunt cuprinse în

următoarele teze:

1. Conceptualizarea armonizării relațiilor preadolescenți-părinți în cadrul

consilierii are valoare teoretică importantă, deoarece oferă delimitarea și

precizarea conceptelor de bază, redă istoricul și abordarea orientărilor,

tendințelor, științifico-eclectice ale consilierii familiei, asigurând vizualizarea

și conștientizarea cauzelor, a specificului conflictelor și dificultăților de

relaționare și educație a preadolescenților.

2. Nucleul configurațiilor metodologice ale consilierii educaționale, constituit

din principiile, strategiile generale și operaționale, condițiile psihopedagogice

de armonizare a relațiilor preadolescenți-părinți, a asigurat determinarea

fundamentelor teoretice ale procesului vizat.

8

3. Modelul pedagogic de consiliere educațională a familiei, centrat pe

armonizarea relațiilor preadolescenți-părinți, reprezintă un construct

praxiologic ce include fundamentele teoretico-aplicative cu destinație dublă,

de pregătire a părinților și preadolescenților pentru comunicarea și

relaționarea optimă.

Implementarea rezultatelor științifice s-a realizat prin intermediul cerce-

tărilor experimentale din cadrul a două instituții de învățământ Liceul Teoretic

„Ion Creangăˮ din s. Coșnița r-ul Dubăsari; Liceul Teoretic „Mihai Eminescuˮ din

or. Leova și a Platformei educaționale www.parinti-preadolescenti.md [53], prin

implementarea fundamentelor teoretico-aplicative elaborate și structurate în

Modelul pedagogic de CEF, inclusiv prin intermediul comunicărilor la

conferințele științifice naționale și internaționale; a publicațiilor științifice și a

activităților practice cu elevii/preadolescenții și părinții acestora.

Aprobarea rezultatelor cercetării. Rezultatele cercetării au fost discutate

și aprobate în cadrul ședințelor catedrei Științe ale Educației, a seminarelor

metodologice, Consiliilor Profesorale din cadrul liceelor, implicate în cercetare; a

întrunirilor metodice și a ședințelor din cadrul Centrului de consiliere pentru

autoeficiență și consiliere a familiei, UPS „Ion Creangăˮ din Chișinău.

Ideile de bază și rezultatele investigației teoretice și a celei experimentale

au fost promovate și abordate în cadrul comunicărilor la conferințele științifice

naționale și internaționale, la mesele rotunde, la stagiile, trainingurile şi

workshop-urile desfăşurate în cadrul: Universităţii Pedagogice de Stat ,,Ion

Creangă” din Chişinău; și în cadrul şedinţelor cu părinţii din instituțiile de

învățământ Liceul Teoretic „Ion Creangăˮ din s. Coșnița, r-ul Dubăsari și Liceul

Teoretic „Mihai Eminescuˮ din or. Leova.

Publicațiile la tema tezei. Cercetarea realizată se încadrează în direcţiile

de cercetare ale Catedrei Ştiinţe ale Educaţiei a Universităţii Pedagogice de Stat

,,Ion Creangă” din Chişinău. Rezultatele cercetării s-au implementat și promovat

în procesul activităţii în cadrul Centrului de consiliere pentru autoeficiență și

consiliere a familiei a Universităţii Pedagogice de Stat ,,Ion Creangă” din

Chişinău. Unele repere conceptuale şi praxiologice privind consilierea educa-

țională a familiei în scopul armonizării relațiilor părinți-preadolescenți, au fost

reflectate în 3 articole științifice în reviste cu recenzenți [27; 29; 30], 2 articole-

comunicări la conferințe științifice internaționale [34; 36], 4 articole în culegeri de

circulație națională [31; 32; 33; 35] prezentate şi puse în discuţie la şedinţele

Catedrei Ştiinţe ale Educaţiei a Universităţii Pedagogice de Stat ,,Ion Creangă”

din Chişinău; în publicarea unui Suport de curs [37], aprobat pentru editare de

Senatul Universităţii Pedagogice de Stat ,,Ion Creangă” din Chişinău şi a unei

monografii [28].

9

Volumul și structura tezei. Teza conține: introducere, trei capitole,

concluzii generale și recomandări, bibliografie (200 de surse), 23 anexe, glosar. În

total conține 160 pagini text de bază, 16 figuri și 21 tabele.

Cuvinte–cheie: consiliere, consiliere educațională, psihoterapie, preado-

lescent, familie, școală, relații interpersonale, comunicare, familiale, acțiune

educativă familială, armonizarea relațiilor preadolescent-părinte.

CONȚINUTUL TEZEI

În Introducere se fundamentează actualitatea temei de cercetare, se descrie

situația în domeniul de cercetare; se formulează: problema, scopul, obiectivele și

metodologia cercetării; se prezintă: noutatea şi originalitatea ştiinţifică, problema

ştiinţifică importantă soluţionată, semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a

lucrării; rezultatele științifice principale înaintate spre susținere; implementarea și

aprobarea rezultatelor cercetării, publicaţiile la tema tezei, sumarul comparti-

mentelor tezei şi cuvintele-cheie.

Capitolul 1, Abordarea armonizării relațiilor preadolescenți-părinți în

cadrul consilierii educaționale, conține studiul epistemologic al problemei și

scoate în evidență esența și conținutul conceptelor de bază: consiliere, consiliere

educațională, consilierea familiei, acțiunea educativă familială, armonizarea

relațiilor preadolescenți-părinți. Nume de referință în realizarea conceptualizării

și stabilirii reperelor teoretice au fost: C. Rogers [38], I. AL. Dumitru [17], Larisa

Cuznețov [11; 12; 13], I. Holdevici [21], I. Dafinoiu [14], D. Tudoran [45], A.

Băban [1], L. Șoitu [40], R. Nelson-Jones [24], S. Whiston, T. Sexton [47] etc.

În cadrul capitolului a fost detaliat analizat istoricul și evoluția orientărilor

științifice privind consilierea educațională a familiei, s-au determinat particu-

laritățile dimensiunii psihologice ale consilierii educaționale, care în esență, ține

de valorificarea aspectelor legate de particularitățile psihologice ale persoanei:

trăsături de temperament, caracter, stări psihice, voință etc., care se îmbină

armonios cu aspectele de formare și consolidare a competențelor, cognițiilor,

atitudinilor și comportamentelor pozitive a persoanei, ceea ce reprezintă cu

precădere, dimensiunea pedagogică.

Studiul teoretic aprofundat al conceptului de consiliere educațională a

permis elaborarea unei sinteze a definițiilor și accepțiunilor selectate și a asigurat

stabilirea caracteristicilor definitorii ale CE, care au fost completate, precizate și

dezvoltate de noi. La fel, s-au identificat și descris diferențele între consilierea

psihologică și consilierea educațională. Studiul și analiza viziunilor, accep-

țiunilor și a modelelor privind consilierea educațională a familiei cu preado-

10

lescenți, analiza lor a permis să observăm și să elucidăm specificul celor mai mari

categorii de abordări: abordarea psihodinamică a consilierii; abordarea

comportamentală a consilierii; abordarea umanistă/experiențială și abordarea de

tip eclectic-integrativ.

Studiul și analiza cadrului conceptual au asigurat determinarea unui aspect

foarte important pentru continuarea cercetării noastre, care indică asupra faptului

că teoria și practica consilierii educaționale s-a format și s-a structurat la

interferența disciplinelor umaniste și presupune axarea pe pluridisciplinaritate,

prin explorarea unei idei și strategii importante din domeniul pedagogiei,

psihologiei, sociologiei, eticii, etnopsihologiei și filosofiei, corelate cu procesul

consilierii educaționale. Acestea pot fi urmărite în Grila explorării pluridis-

ciplinarității în consilierea educațională a preadolescenților și părinților

elaborată și folosită ca un reper teoretic.

A fost binevenită reliefarea teoriilor și abordărilor cu caracter formativ,

sociologic și psihologic, cunoașterea și valorificarea cărora a contribuit la

eficientizarea consilierii educaționale. În contextul dat menționăm teoria învățării

cognitive și sociale promovată de A. Bandura [Apud. 49], care susține că

adaptarea optimă a personalității depinde, în mare măsură, de capacitățile de a

interacționa cu stimulii din mediul social. Teoria axării pe zona proximei

dezvoltări, al cărei fondator și promotor a fost Л. Выготский [49], în concordanță

cu care consilierul mediază relația preadolescentului cu lumea studierii obiectelor,

dirijând, planificând, reglând și perfecționând acțiunile acestuia, ținând cont de

zona actualei dezvoltări și stimulând activ zona proximei dezvoltări. Axarea pe

teoria cognitiv-constructivistă, fondată de J. Piaget [26], a permis să înțelegem

natura psihologică și socială a mentalității preadolescenților și părinților, a

asigurat analiza și formarea sentimentului de responsabilitate morală față de

propria conduită în interacțiune cu mediul social, inclusiv cu cel familial.

Constructivismul social propune o paradigmă în care învățarea este percepută

și realizată ca un proces dinamic, participativ și interactiv al subiectului cu mediul

social. Rolul consilierului în această direcție este de a oferi instrumente eficiente

ce permit elaborarea și aplicarea propriilor acțiuni și strategii pentru rezolvarea

problemelor existente la nivelul vieții reale și a relațiilor preadolescenți-părinți.

Teoria consilierii, definită ca lifeskills helping∕ajutor pentru formarea deprinderi-

lor de viaţă, fondatorul căreia este R. Nelson-Jones [24], ne-a ajutat la conștienti-

zarea necesității de debarasare de unele deprinderi nocive și de formare a compe-

tențelor și deprinderilor pozitive de viață (atât la preadolescenți cât și la părinți).

Studiul și analiza detaliată a problemei conflictelor preadolescenți-părinți,

reflectată în literatura de specialitate [6; 8; 10; 19; 26 etc.], cât și observațiile

11

noastre, au contribut la determinarea celor mai frecvente cauze, teme tipice și

specificul conflictelor familiale.

Sintetizând studiile efectuate în această direcție, am constatat că dificultățile

de relaționare și conflictele dintre preadolescenți-părinți pot fi cauzate atât de unii

factori interni (biologici, modificări anatomo-fiziologice, particularități indivi-

duale, cognitive, motivaționale etc.) cât și de un șir de factori externi (familiali,

școlari și sociali, cadrul relațional stabilit la această vârstă controversată). În

consens cu cele expuse, am sintetizat și elucidat în tabele separate dificultățile

întâmpinate de preadolescenți și părinții acestora în diferite situații de viață.

În cercetarea noastră am urmărit ideea de asigurare a cadrului relational

adecvat și pozitiv, în care familia să respecte normele de conduită morală și de

promovare a valorilor etice în educația copiilor. Am stabilit că acest deziderat se

poate realiza doar prin intermediul acțiunilor educative parvenite din partea

părinților competenți, abordate din perspectiva armonizării relațiilor familiale.

Analiza cadrului teoretic și a celui empiric al acțiunilor și influențelor paren-

tale a demonstrat prezența a două tendințe esențiale, care influențează asupra

formării personalității copiilor, indiferent de vârstă, gen, particularități indivi-

duale. Astfel, au fost delimitate și explicate tendințele valorificării influențelor

parentale pozitive/constructive, dar și a celor negative/distructive. Sintetizând

specificul educației și a funcțiilor exercitate de părinți, am creionat șirul influen-

țelor parentale/familiale cu caracter distructiv. Consilierea educațională a familiei

are ca scop găsirea echilibrului dintre influențele parentale pozitive și cele distruc-

tive pentru a le anihila sau lichida pe acestea din urmă și a armoniza relațiile

interpersonale dintre părinți și preadolescenți. Plecând de la situația expusă, în

cercetarea ulterioară ne-am axat pe un model de orientare și coordonare a

acțiunilor educative familiale care vine în sprijinul dezvoltării parentalității pentru

a conștientiza: orientarea, structura, calitatea, destinația și extensia influențelor și

a acțiunilor educative, propus de cercetătoarea autohtonă Larisa Cuznețov.

Capitolul 2, Configurații metodologice în consilierea educațională a

preadolescenților și părinților, reflectă dificultățile percepute de preadolescenți și

părinți în relaționarea familială. Acestea au fost stabilite în baza analizei literaturii

de specialitate, a conversațiilor cu adulții și preadolescenții, a studierii sondajelor

de opinie realizate în cadrul trainin-gurilor și intervențiilor online și a investigației

preliminare, realizate pe un lot de 396 de subiecți. În continuare prezentăm lista

dificultăților de comunicare și relaționare interpersonală în cadrul familiei cu

preadolescenți, fiind descrise și interpretate cauzele și esența acestora. Specificul

lor este corelat cu analiza particularităților de vârstă a preadolescenților și acțiu-

nile educative explorate de părinți (Tabelul 2.1).

12

Tabelul 2.1. Dificultăți în relațiile familiale percepute de preadolescenți

Nr.

d/o

Problemele/dificultățile percepute

de preadolescenți

Lotul 204 s.

10-12 ani 13-14 ani

1. Dificultăți în cadrul procesului de învățământ.

Performanță redusă, pierderea interesului pentru

învățare

65 32% 99 48,5%

2. Dificultăți de comunicare cu adulții și semenii 57 28% 118 58%

3. Dificultăți de relaționare cu părinții 63 31% 107 52,5%

4. Lupta pentru autonomie/tendința de autoafirmare 54 26,5% 137 67,2%

5. Încălcarea regimului zilei, întoarcerea târziu acasă 17 8,3% 49 24%

6. Dificultăți de integrare în grupul de referință 26 12,7% 9 4,41%

7. Deprinderi nocive (consumul de alimente

nesănătoase, băuturi alcoolice, tutun, droguri etc.) 2 0,98% 37 18,1%

8. Dificultăți de orientare în cariera școlară 31 15,2% 49 24%

9. Dificultăți de respectare a modului sănătos de viață 43 21,1% 103 50,5%

10. Dificultăți de clarificare a propriului sistem

axiologic (valorile) 27 13,2% 71 35%

11. Lipsa de lungă durată de acasă a părinților 43 21,1% 37 18,1%

12. Dificultăți în consumarea eficientă a timpului liber 21 10,3% 143 70,1%

13. Dificultăți de relaționare cu cadrele didactice 19 9,3% 76 37,3%

14. Dificultăți în comunicarea și relaționarea

cu colegii de clasă 38 18,6% 29 14,2%

15. Dificultăți de acceptare a sinelui (Eu-l

fizic/corporal, Eu-l moral, Eu-l social) 38 18,6% 73 35,8%

16. Adulții încalcă drepturile copilului 21 10,3% 47 23%

17. Interdicții permanente 53 26% 49 24%

18. Manifestarea agresivității, acțiuni abuzive 24 11,8% 29 14,2%

19. Nu este iubit și acceptat de părinți 13 6,43% 21 10,3%

20. Se simte ignorat și neglijat în familie 27 13,2% 18 8,82%

După cum putem observa, cele mai frecvente cauze ce provoacă dificultăți

de comunicare și relaționare, din perspectiva preadolescenților intervievați și

consiliați sunt: dificultățile legate de studii/învățătură; nerespectarea

responsabilităților școlare și familiale, diferențele de opinie în lupta pentru

13

autonomie; lipsa de lungă durată a părinților și încălcarea/nerespectarea

regimului zilei; a deprinderilor copiilor.

Prezentăm în continuare dificultățile percepute de părinții care educă și

cresc copii de vârstă preadolescentă sintetizate în (Tabelul 2.2).

Tabelul 2.2. Dificultățile în cadrul relațiilor familiale percepute de părinții cu

preadolescenți

Nr.

d/o

Problemele/dificultățile percepute

de părinții cu preadolescenți

Lotul

204 s.

1. Cunoașterea insuficientă a particularităților de vârstă și de

personalitate a preadolescenților 142 69,6%

2. Dificultăți de comunicare și relaționare cu preadolescenții 138 67,6%

3. Dificultăți de adaptare a stilurilor parentale în funcție de

oportunitățile și nevoile preadolescenților 139 68,1%

4. Dificultăți generate de îmbolnăvire a copilului/preadolescentului 27 13,2%

5. Probleme de menținere a armoniei familiale din cauza

preadolescentului 96 47,1%

6. Stima de sine scăzută a copiilor (demnitatea) 31 15,2%

7. Asimetria intereselor preadolescenți-părinți 79 38,7%

8. Incompetența parentală/educației și a formării;

insuficiența cunoștințelor despre educația preadolescenților 86 42,1%

9. Dependența de mediul virtual și televizor 91 44,6%

10. Instabilitatea emoțională a preadolescenților 184 90,1%

11. Conflictele familiale frecvente din cauza negativismului și

încăpăținării copilului 132 64,7%

12. Dificultăți de orientare în cariera școlară și orientarea vocațională a

preadolescenților 49 24%

13. Dificultăți de cultivare a modului sănătos de viață 87 42,6%

14. Conflicte din cauza orientărilor valorice distorsionate 53 26%

15. Dificultăți de colaborare cu instituția de învățământ,(cadrele

didactice, managerii școlari etc.) 41 20,1%

16. Dificultăți din cauza dorinței de autonomie (prea mare) 79 38,7%

17. Comportament agresiv, brutal manifestat de preadolescenți 69 33,8%

18. Înclinații spre comportamente nocive (fumat, consum de alcool

etc.) 54 26,5%

Analizând aceste dificultăți observăm că motivul, cauzele apariției

conflictelor preadolescenți-părinți sunt cu precădere de ordin educativ (dificultăți

de educație a preadolescenților), având ca factori determinanți incompetența

14

parentală, lipsa încrederii în eficiența sistemului educational școlar, în importanța

instruirii în viața copilului.

Pornind de la constatarea acestor dificultăți și raționând inductiv am realizat

o analiză pertinentă și am evidențiat valențele și posibilitățile consilierii

educaționale pentru a contura formele și metodele de bază, luând în considerație

caracterul situațiilor reale cu care se ciocnesc preadolescenții și părinții. În acest

sens am realizat o trecere în revistă a modelelor, formelor, metodelor și tehnicilor

de consiliere educațională, care pot fi utile în lucrul cu părinții și preadolescenții,

fiind aplicate în funcție de dificultățile cu care se confruntă puberii, și, desigur că

pentru armonizarea și optimizarea procesului de comunicare și relaționare în

cadrul familiei.

În acest context au fost stabilite perspectivele și traseul consilierii

educaționale a familiei, preadolescenților și părinților. Concomitent cu aceasta au

fost analizate, Modelul eclectic de structurare a consilierii (B. E. Gilland),

Modelul de intervenție în consiliere (S.C. Whiston și T. L. Sexton [47]) și

Modelul sintetic de consiliere ontologică complexă a familiei (Larisa Cuznețov

[12]), ceea ce a asigurat determinarea etapelor, strategiilor operaționale și celor

generale de consiliere a preadolescenților și parinților; a caracteristicilor

esențiale ale consilierului eficient. În finalul capitolului au fost stabilite și

fundamentate științific condițiile psihopedagogice de armonizare a relațiilor

preadolescenți-părinți.

Capitolul 3, Coordonata praxiologică a consilierii centrate pe armonizarea

relațiilor preadolescenți-părinți, elucidează experimentul pedagogic în totalitatea

etapelor sale (de constatare, de formare și de verificare/control a rezultatelor).

Este descris designul cercetării, prin evidențierea scopului și obiectivelor;

este prezentată detaliat fiecare etapă a experimentului pedagogic; sunt descrise

acțiunile și activitățile investigative; este stabilit lotul experimental; motivele

desfășurării investigației și a alegerii lotului experimental, termenii de realizare a

cercetărilor și rezultatele obținute/impactul.

Capitolul reflectă rezultatele și analiza experimentului de constatare (apli-

carea metodicii și a chestionarului Interacțiunea preadolescent-părinte, autor

И.М. Марковская [50]) ceea ce a asigurat studierea opiniilor preadolescenților și

a părinților cu privire la calitatea relației și comunicării interpersonale.

La fel, capitolul include ansamblul de instrumente pedagogice elaborate și

fundamentate științific: principiile CE, Curriculum nonformal, strategiile și

Programul de consiliere a părinților pentru educația eficientă a preadoles-

cenților, instituirea și dezvoltarea unei Platforme de educație și consiliere a

preadolesceților și părinților (www.parinti-preadolescenti.md).

15

Instrumentarul nominalizat, de fapt, reprezintă componentele constructului

pedagogic de bază, definit Modelul pedagogic de consiliere educațională a

familiei, centrat pe armonizarea relațiilor preadolescenți-părinți. În esență acesta

încorporează reperele teoretico-aplicative ale consilierii familiei cu preadoles-

cenți, determinate și argumentate științific (Figura 3.1). Programul de consiliere

educațională a familiei, centrată pe armonizarea relațiilor preadolescenți-părinți,

redă în detalii scopul, obiectivele, conținutul activităților, formele, metodele,

aplicate în etapa de formare a părinților și preadolescenților.

Fig. 3.1. Modelul pedagogic de consiliere educațională a familiei, centrat pe

armonizarea relațiilor preadolescenți-părinți

Toate instrumentele pedagogice elaborate au fost examinate și discutate de

către grupul de experți și au fost implementate în cadrul experimentului de

formare. Experimentul realizat a demonstrat că instrumentele și conținuturile

consilierii educaționale a părinților și preadolescenților s-au dovedit a fi eficiente.

Experimentul pedagogic în complexitatea lui, a inclus acţiuni investigative din

perspectiva a trei poziţii:

16

• investigaţia nivelului de competenţă a părinţilor privind educarea,

construirea și gestionarea relațiilor cu preadolescenţii;

• investigaţia reprezentărilor şi opiniilor preadolescenţilor şi părinţilor cu

privire la problemele pe care le percep aceștia în relaţiile interpersonale;

• evaluarea opiniei cadrelor didactice privind dificultățile și calitatea

educației, a relațiilor preadolescenți-părinți.

Investigația experimentală s-a desfășurat în mediul rural (în instituția

publică de învățământ Liceul Teoretic Ion Creangă din s. Coșnița, r-nul

Dubăsari), unde au fost antrenați 160 de subiecți (80 preadolescenți, 80 părinți și

8 cadre didactice/diriginți) și în mediul urban (în Liceul Teoretic Mihai

Eminescu din or. Leova), unde au fost antrenați 160 subiecți (80 preadolescenți

și părinți; 18 diriginți/cadrele didactice). Opțiunea pentru explorarea tehnicii

înainte și după∕before and after Method vine din necesitatea de a surprinde

schimbările din punct de vedere secvențial și în întregime, parvenite în

comportarea preadolescenților și părinților.

Capitolul conține reprezentările grafice care redau dinamica și rezultatele

finale ale investigației realizate. Acestea sunt analizate și comentate în

conformitate cu obiectivele experimentului pedagogic și a cercetării în

ansamblul său. În acord cu logica cercetării am constatat, am format și am

verificat: nivelul de competență al părinților în materie de educație și de

construire a relațiilor armonioase cu preadolescentul.

În continuare prezentăm într-un tabel general de distribuție, rezultatele

obținute postexperiment în comparație cu etapa constatativă (Tabelul. 3.1).

Tabelul 3.1. Rezultatele nivelului de competenţă a părinţilor sub aspect

cognitiv la etapa de verificare (în %)

N/o Nivelul de competenţă Mediul urban Mediul rural

1 Sporit 73,7% 58,3%

2 Mediu 23,6% 35,8%

3 Scăzut 3,3% 5,9%

După implementarea programului, care a avut ca scop optimizarea şi

consolidarea competenţelor parentale la nivel de cunoaștere, am constatat o creş-

tere considerabilă a nivelului de competenţe parentale privind educaţia şi

construirea relaţiilor armonioase cu proprii copii. Astfel, 73,7% din părinţii din

mediu urban, au atins un nivel sporit de competenţă şi 58,3% de părinţi din

mediul rural.

17

Activitățile de formare realizate cu părinții și-au demonstrat importanța și

eficiența prin înregistrarea rezultatelor elucidate în Figura 3.2 și Figura 3.3, care

țin de competențele de armonizare a relațiilor preadolescenți-părinți.

Fig. 3.2. Competențele de armonizare a relațiilor preadolescenți-părinți

(mediul urban)

Fig. 3.3. Competențele de armonizare a relațiilor preadolescenți-părinți

(mediul rural)

În esență, diferențele procentuale la competențele de armonizare a relațiilor

preadolescenți-părinți, nu sunt substanțiale, dar, totuși, părinții din mediul rural, la

unii indicatori, rămân un pic în urma celor din mediul urban. Acest lucru se

datorează atât nivelului de cultură generală a adulților, cât și absențelor de la

unele activități formative de consiliere a acestora, ceea ce ne-a orientat spre

elaborarea și înmânarea unor mape, postere cu materiale auxiliare pentru

autoperfecționarea părinților.

23,7%

25%

11,3%

16,3%

17,5%

5%

6,25%

25%

1,25%

83,7%

86,3%

82,5%

53,7%

58,8%

38,7%

65%

88,7%

61,2%

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

1.1.

1.2.

1.3.

2.1.

2.2.

2.3.

3.1.

3.2.

3.3.

Exp. de verificare Exp. de constatare

25%

22,5%

16,2%

23,7%

26,2%

3,75%

8,75%

21,2%

5%

92,5%

90%

93,7%

95%

91,2%

91,2%

97,5%

96,2%

71,2%

0 20 40 60 80 100 120

1.1.

1.2.

1.3.

2.1.

2.2.

2.3.

3.1.

3.2.

3.3.

Exp. de verificare Exp. de constatare

18

Cât privește competențele parentale la nivel de aplicare rezultatele diferă. La

părinții din mediul urban s-a observat și în procesul formării și în final/la

verificare un anumit decalaj. De exemplu: au învățat a întocmi un cod de norme și

reguli privind comunicarea și relaționarea preadolescenți-părinți 95% de subiecți,

din mediul urban și 53,7% din mediul rural; demonstrează competențe de

gestionare reușită a conflictelor familiale cu preadolescenții 91,2% de subiecți din

mediul urban și 58,8% de subiecți din mediul rural. Cât privește elaborarea

agendei familiale, în care se înregistrează inițiativele și succesele copiilor,

rezultatul final este modest la părinții de la țară (38,7%), ceea ce ne-a orientat spre

desfășurarea unor ședințe speciale, axate pe explicarea rolului acestor agende.

Părinții din mediul rural înțeleg faptul ca preadolescenții au nevoie de stimulare,

apreciere și acceptare, dar nu au timp pentru a întocmi și a scrie aceste agende

(așa a fost motivul stabilit). În acest sens, ne-am străduit să-i convingem și

împreună cu ei am elaborat ansamblul de agende cu condiția, că ei le vor

completa și vor conversa cu preadolescenții pe marginea respectării lor; vor

discuta despre comportarea, succesele și inițiativele lor; îi vor lăuda și vor

menționa cât de importantă este contribuția acestora pentru întreaga familie.

Întrucât consilierea educațională are ca scop nu numai schimbarea

cognițiilor, ci și a atitudinilor și comportamentelor, am decis să verificăm aspectul

vizat. Cunoscând faptul că comportamentul persoanei se schimbă dacă acesta și-a

schimbat atitudinea, am elaborat șase indicatori de bază a comportamentului

parental eficient. Rezultatele obținute le-am reprezentat grafic în Figura 3.4.

Fig. 3.4. Indicatorii comportamentului preadolescenți-părinți

(mediul urban și cel rural)

Acesta a fost verificat la constatare și după formare prin intermediul

observației, a probelor de aplicație, a studiului de caz și a conversației cu elevii și

părinții acestora.

18.723.7 21.3

28.8

4536.3

13.8

26.3 22.5 22.5

36.3 32.5

86.3

66.3

87.5 90 91.3 93.8

26.3

83.8 86.8

63.8

97.5 93.8

0

20

40

60

80

100

120

1. 2. 3. 4. 5. 6. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Mediul urban Mediul rural

Exp. de const.

Exp.de verif.

în %

19

Dacă comparăm și analizăm datele, observăm un șir de schimbări pozitive în

comportamentul părinților și a preadolescenților (Figura 3.5). De fapt, subiecții

din ambele loturi și-au schimbat vădit comportamentele, ceea ce demonstrează

încă o dată că părinții, atât din oraș cât și din sat, sunt deschiși pentru învățare,

perfecționare, schimbare a cognițiilor, a atitudinilor și a comportamentelor.

Principalul moment, chiar am spune moment cheie, rezidă în cointeresarea

adulților, stimularea interesului lor prin activizarea parteneriatelor școală-familie,

motivarea și implicarea acestora în activități calitative, necesare și interesante de

consiliere a familiei.

Fig. 3.5. Schimbarea comportamentului preadolescenților și părinților

după consilierea educațională

Valorificarea optimă a Modelului pedagogic de consiliere educațională a

familiei, centrat pe armonizarea relațiilor preadolescenți-părinți, a permis să

98.8

91.2

76.2

73.7

92.5

31.21

32.5

35

21.21

32.5

0 20 40 60 80 100 120

1. Comportament centrat pe înțelegerea

preadolescentului

2. Părinții conversează, discută, negociază,

colaborează cu preadolescenții

3. Părinții oferă atenție, acceptare și suport

moral prradolescenților

4. Au depășit abordarea coercitivă și

distructivă a preadolescentului

5. Părinții manifestă stimă și tact

Experiment de constatare Experiment de verificare

81.2

78.7

88.71

76.21

97.5

28.7

23.7

33.7

23.7

30

0 20 40 60 80 100 120

1. Comportament centrat pe înțelegerea

adulților/părinților

2. Preadolescenții au devenit mai deschiși,

conversează cu părinți

3. Preadolescenții se comportă respectuos, își

controlează emoțiile

4. Au depășit reacții extrapunitive și

încăpăținarea

5. Manifestă respect și răbdare

Experiment de constatare Experiment de verificare

20

modificăm comportamentele subiecților adulți și minori. Proba complexă,

chestionarea paralelă și interconexă a elevilor/preadolescenților și părinților

acestora cu privire la aprecierea comportamentului după formarea ambelor loturi,

evidențiind câteva poziții de bază, ne-a permis să constatăm funcționalitatea

fundamentelor teoretico-aplicative elaborate și structurate în Model.

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI

Cercetarea realizată vizează una dintre cele mai complexe și actuale

probleme pedagogice – consilierea educațională ca factor de armonizare a

relațiilor preadolescenți-părinți. Plecând de la analiza, precizarea, determinarea și

interpretarea aspectelor teoretice, a celor experiențiale, dar și de la rezultatele

obținute în cadrul experimentului pedagogic, prelucrarea cantitativă și calitativă a

acestora, putem concluziona următoarele:

Problema investigată a asigurat precizarea și delimitarea conținutului concep-

telor și fenomenelor de bază: consiliere, consiliere educațională, consilierea

familiei și acțiune educativă familială, inclusiv, specificarea esenței abordă-

rilor și orientărilor științifice privind consilierea educațională a familiei cu

preadolescenți. Totodată caracteristicile definitorii ale CE au fost dezvoltate

și completate prin a evidenția scopul și acțiunile consilierului [27; 28].

Urmărind istoricul și evoluția orientărilor științifice privind CF s-a recurs la

analiza abordărilor psihodinamice, comportamentale, umaniste/experențiale

și celor de tip eclectic-integrativ, ceea ce a contribuit la elaborarea și argu-

mentarea științifică a Grilei de explorare a pluridisciplinarității în CE,

instrument necesar în determinarea fundamentelor aplicative/praxiologice ale

CE [27; 28].

Determinarea, descrierea și interpretarea dificultăților relaționale, a

conflictelor preadolescenți-părinți a prestabilit identificarea metodelor,

strategiilor de consiliere a beneficiarilor; conturarea traseului și a etapelor

posibile de parcurs de către specialist, preadolescenți și părinți în procesul

CE [28], abordat prin optica analizei particularităților de vârstă și de

personalitate și din perspectiva Modelului sintetic de consiliere ontologică

complexă a familiei.

Studiul epistemologic realizat a permis elaborarea Matricei bidimensionale a

consilierii preadolescenților și părinților, care include formele de bază ale

consilierii (consilierea în situații de criză; consilierea axată pe dezvoltare;

consilierea preventivă și cea remedială); dificultățile de comunicare și

relaționare familială [28], care au fost corelate cu tipul strategiei aplicate și

cel al activităților de consiliere.

21

Rezultatele investigațiilor preliminare și a celor constatative, determinarea

reperelor teoretice au permis: întocmirea și detalizarea stregiilor opera-

ționale și generale ale CE a preadolescenților și părinților; precizarea

caracteristicilor esențiale ale consilierului eficient (cu delimitarea calităților,

deontologiei profesionale și a autorilor studiați); descrierea și concretizarea

condițiilor psihopedagogice de armonizare a relațiilor familiale

preadolescenți-părinți și a Principiilor de realizare a CE [34].

Elaborarea și argumentarea științifică a Modelului pedagogic de consiliere

educațională a familiei, centrat pe armonizarea relațiilor preadolescenți-

părinți, care încorporează fundamentele teoretico-aplicative ale CE a asigurat

realizarea demersului experimental, demarat pe o durată de doi ani. Modelul

în integritatea sa și Programul de consiliere educațională a familiei, ca o

componentă tehnologică centrală a acestuia, s-au dovedit a fi funcționale,

eficiente [28], rămânând deschise la completări și dezvoltare.

Elaborarea și valorificarea Curriculumului nonformal Consilierea părinților

pentru educația eficientă a preadolescenților, a avut ca scop aprofundarea

cunoștințelor și cizelarea competențelor parentale privind optimizarea

comunicării, relațiilor familiale și eficientizarea educației preadolescenților.

Unitățile de conținut, sugestiile metodologice, strategiile de evaluare,

elaborate în corelare cu problemele/dificultățile identificate și-au dovedit

eficiența atât la nivelul formării competențelor parentale cât și la nivelul

optimizării relațiilor interpersonale preadolescenți-părinți.

A fost elaborată și dezvoltată o platformă de Educație și consiliere psihope-

dagogică a preadolescenților și părinților (www.parinti-preadolescenti.md),

care concentrează în cadrul ei variate probe/teste, recomandări, conținuturi

de tip informativ, ce vizează comunicarea, relaționarea și educația familială.

Platforma oferă un cadru consultativ propice, în care părinții și preado-

lescenții se pot exprima; pot găsi soluții la problemele cu care se confruntă

pentru a spori nivelul de competență și autoeficiență. Toate informațiile

publicate sunt verificate și completate de specialiști cu renume în educația și

consilierea familiei [53].

Rezultatele experimentului pedagogic au demonstrat sporirea eficienței

personale a adulților și a preadolescenților în armonizarea comunicării

interpersonale și anihilarea dificultăților educației familiale. S-a observat o

ameliorare a climatului familial; consolidarea competențelor parentale și a

capacităților de evitare și recadrare a situațiilor tensionate din familie;

prevenirea și depășirea situațiilor de criză; elaborarea și explorarea noilor

scenarii și strategii de comportare a preadolescenților și părinților.

22

Astfel, rezultatele cercetării au confirmat soluționarea problemei științifice

importante, care s-a axat pe valorificarea fundamentelor teoretico-aplicative a

consilierii educaționale a familiei, structurate în Modelul pedagogic de consilierea

educațională a familiei, centrat pe armonizarea relațiilor preadolescenți-părinți,

ceea ce a condus la schimbarea cognițiilor, atitudinilor și comportamentelor

beneficiarilor și a contribuit la soluționarea conflictelor și dificultăților familiale,

producând armonizarea relațiilor preadolescenți-părinți.

Situația expusă a generat direcțiile de soluționare a problemei științifice

prin concretizarea scopului și obiectivelor cercetării, care rezidă în: elaborarea,

experimentarea și validarea Modelului pedagogic de consiliere educațională a

familiei, centrat pe armonizarea relațiilor preadolescenți-părinți, care

încorporează fundamentele teoretico-aplicative ale procesului vizat.

Obiectivele cercetării:

1. Dezvăluirea semnificației conceptelor: consiliere, consiliere educațională,

consilierea familiei, acțiune educativă familială.

2. Precizarea evoluției abordărilor și orientărilor științifice privind consilierea

familiei cu copii preadolescenți.

3. Determinarea specificului relațiilor preadolescenți-părinți și a dificultăților

educative familiale în contextul precizării particularităților de vârstă a

preadolescenților.

4. Argumentarea științifică a condițiilor psihopedagogice de armonizare a

relațiilor preadolescenți-părinți.

5. Elaborarea, implementarea și validarea Modelului pedagogic de consiliere

educațională a familiei, centrat pe armonizarea relațiilor preadolescenți-

părinți, care ar include fundamentele teoretico-aplicative.

În consens cu rezultatele cercetării propunem următoarele recomandări:

1. Includerea în lista statelor instituției de învățământ a unității de consilier

școlar, iar consilierea educațională de plasat în prioritățile teleologice ale

acesteia;

2. Introducerea consilierii educaționale a familiei drept funcție de bază în Fișa

de post a tuturor managerilor școlari (director, director adjunct, diriginți,

psiholog școlar etc.);

3. Introducerea unui indicator/criteriu special de evaluare și apreciere a eficien-

ței CE a familiei și elevilor în cadrul conceptual de atestare a managerilor

școlari, a pedagogilor și în cel de acreditare a instituției de învățământ;

4. Verificarea calității educației elevilor în instituția de învățământ din perspe-

ctiva activizării parteneriatului școală-familie, centrat pe eficientizarea

consilierii educaționale a elevilor și părinților;

23

5. Implimentarea cursurilor speciale și integrarea cross-curriculară a modulelor

privind consilierea familiei, părinților și preadolescenților în disciplinele

fundamentale universitare (facultățile de Pedagogie și Psihologie);

6. Modelul pedagogic de CEF, centrat pe armonizarea relațiilor preadoles-

cenți-părinți și instrumentele metodologice elaborate pot fi folosite în

activitatea managerilor școlari, a psihologului și a cadrelor didactice;

7. Elaborarea și editarea ghidurilor metodologice privind CE și armonizarea

relațiilor familiale, a agendelor și posterelor destinate părinților și elevilor cu

sfaturi pentru depășirea situațiilor dificile din cadrul vieții familiale și a celei

școlare;

Investigația realizată deschide multiple perspective de cercetare, care ar viza

studierea aprofundată a tuturor componentelor consilierii educaționale a familiei

cu copii de vârstă școlară mică, adolescenți și copii dotați. La fel, au fost create

premise pentru realizarea unor cercetări ale impactului consilierii educaționale

asupra optimizării educației copiilor în familiile incomplete sau temporar

dezintegrate.

BIBLIOGRAFIE

1. Băban A. Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de

dirigenţie şi consiliere. Cluj-Napoca: Ardealului, 2009. 307 p.

2. Bandura A. Self-efficacy: The exercise of control. New York: W. H.

Freeman, 1997. 604 p.

3. Beşleaga D. Dificultăţile relaţiilor interpersonale în vârsta preadolescentă. În:

Psihologie Pedagogie Specială Asistenţă Socială, 2009, nr.2 (15), p.72-76.

4. Bodrug-Lungu V. Violenţa domestică. Strategii de prevenire şi combatere.

Chişinău: CEP USM, 2007. 147 p.

5. Bonchiş E. Familia şi rolul ei în educarea copilului. Iaşi: Polirom, 2011. 424 p.

6. Calaraş C. Conflictologie familială. Chişinău: Primex-Com SRL, 2014. 64 p.

7. Carabet N. Consiliere educațională: Suport de curs; Univ. Ped. de Stat „Ion

Creangă”, catedra Pedagogie Preșcolară. Chișinău, 2016. 108 p.

8. Ciofu, C. (1998). Interacţiunea părinţi-copii. Bucureşti: Editura Medicală

Almatea. 278 p.

9. Cosma T. Şedinţele cu părinţii în gimnaziu. Iaşi: Polirom, 2008. 176 p.

10. Cosmovici A., Iacob L. Psihologie şcolară. Iaşi: Polirom, 2008. 301 p.

11. Cuzneţov Larisa. Consilierea parentală. Ghid metodologic. Chişinău:

24

Primex-com SRL, 2013. 110 p.

12. Cuzneţov Larisa. Consilierea şi educaţia familiei. Introducere în consilierea

ontologică complexă a familiei. Chişinău: Primex-Com SRL, 2015. 488 p.

13. Cuzneţov Larisa. Tratat de educaţie pentru familie. Pedagogia familiei.

Chişinău: Centrul Editorial-poligrafic al USM, 2008. 624 p.

14. Dafinoiu I. Psihoterapii scurte. Strategii, metode, tehnici. Iaşi: Polirom, 2005. 352 p.

15. Dandara O. Cace S. Dumbrăveanu A. Activizarea comunității din perspectiva

procesului educațional: actori, mecanisme, factori. București: Pro

Universitaria, 2015. 136 p.

16. Dimitriu-Tiron E. Consiliere educaţională. Iaşi: Institutul European, 2005. 267 p.

17. Dumitru I. Al. Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice şi suges-tii

practice. Iaşi: Polirom, 2008. 332 p.

18. Freud S. Psihanaliză şi sexualitate. Bucureşti: Editura ştiinţifică, 1994. 350 p.

19. Golu P., Zlate M., Verza E. Psihologia copilului. Bucureşti: EDP, 1995. 214 p.

20. Goraș-Postică V., Cheianu D., Bezede R., Relația școală-familie pentru

calitate în educație. În: Pro Didactica. 56 p.

21. Holdevici I. Psihoterapia cognitiv-comportamentală. Managemen-tul

stresului pentru un stil de viaţă optim. Bucureşti: Editura Ştiinţelor

Medicale, 2005. 591 p.

22. Konya Z., Konya A. Terapie familială sistemică. Iaşi: Polirom, 2012. 296 p.

23. Mitrofan I., Vasile D. Terapii de familie. Bucureşti: SPER, 2012. 250 p.

24. Nelson-Jones R. Manual de consiliere. Bucureşti: Editura Trei, 2009. 306 p.

25. Ovcerenco N. Educația tinerilor pentru parentalitate în contextul globalizării :

Studiu monografic. Chișinău: CEP Universitatea Pedagogică de Stat "Ion

Creangă", 2016. 323 p.

26. Piaget J. Psihologia copilului, trad. de Liviu Papuc. Chişinău: Cartier, 2011. 160 p.

27. Răileanu O. Abordări teoretice şi implicaţii practice în consilierea familiei cu

preadolescenţi În: Studia Universitatis Moldaviae, Seria „Științe ale

Educației” 2017, nr.5 (105), p.122-129.

28. Răileanu O. Consilierea educațională a familiei cu preadolescenți.

Monografie. Chișinău: UPS „Ion Creangă”, 2017. 172 p.

29. Răileanu O. Consilierea psihopedagogică a familiei prin intermediul

platformei de educaţie şi consiliere a părinţilor şi preadolescenţilor. În:

Revista de Științe Socioumane, 2017, Nr.1 (38) 2018, p. 63-69.

25

30. Răileanu O. Consilierea psihopedagogică ca strategie de optimizare a

educației preadolescentului din familiile aflate în dificultate. În: Studia

Universitatis Moldaviae, Seria „Științe ale Educației” 2015, nr. 9 (89),

p.38-42.

31. Răileanu O. Educația părinților și relația preadolescenți-părinți în contextul

consilierii psihopedagogice. În analele științifice ale doctoranzilor și

competitorilor. Vol. XIII. Partea I. „Probleme actuale ale științelor

umanistice”, Chișinău 2014. p. 192-198.

32. Răileanu O. Importanța acțiunilor de consiliere psihopedagogică în formarea

considerației de sine la preadolescenți. În: Materialele conferinței științifico-

practice naționale cu participare internațională. 31 octombrie 2014, Vol II,

„Facultatea de pedagogie: Tradiție și modernitate. Dialogul generațiilor”.

Chișinău, 2014. p. 96-102.

33. Răileanu O. Importanța formării competenței de consiliere psihopedagogică la

cadrele didactice debutante. În: Analele științifice ale doctoranzilor și

competitorilor. „ Probleme actuale ale științelor umanistice”, Vol. XIV, Partea

I. Chișinău, 2015 p. 37-46.

34. Răileanu O. Principiile consilierii educaționale și condițiile psiho-pedagogice

de armonizare a relațiilor preadolescenți-părinți. În: Materialele Conferinței

Științifice Internaționale. „Mediul social contemporan între reprezentare,

interpretare şi schimbare”, VOLUMUL I, Bălți, 2018. p.165-169.

35. Răileanu O. Repere axiologice ale relațiilor preadolescenți-părinți. În:

Conferința științifică anuală a profesorilor și cercetătorilor UPS „ Ion

Creangă”, Vol II, „Probleme ale științelor umanistice și modernizării

învățământului”, Chișinău, 2014. p. 426-431.

36. Răileanu O. Utilizarea metaforei efectul fluturelui în cadrul

programului de consiliere psihopedagogică a părinţilor şi

preadolescenţilor. În: Materialele Conferinței Științifice Internaționale,

(ediția a 2-a) „Familia – factor existențial de promovare a valorilor

etern-umaneˮ, 15-16 mai 2017. p. 265-271 37. Răileanu-Ciobanu O. Pedagogia competențelor: Suport de curs. Universitatea

Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Tipografia „Primex Com”, Chișinău,

2015. 120 p.

26

38. Rogers C. R. A deveni o persoană. Perspectiva unui terapeut. Bucureşti: Trei,

2008. 560 p.

39. Segalen M. Sociologia familiei. – Iaşi: Polirom, 2011. 440 p.

40. Şoitu L. Dimensiuni ale consilierii educaţionale [Text tipărit]. Iaşi: Institutul

European, 2014, 352 p.

41. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020. Educația 2020,

aprobată prin Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 944 din 14.11.2014

(Monitorul Oficial al R. Moldova).

42. Strategia privind protecția copilului pe anii 2014-2020, aprobată prin

Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 434 din 10.06.2014

43. Strategia intersectorială privind dezvoltarea abilităților și competențelor

parentale pentru anii 2016-2022 (Hotărârea Guvernului nr. 1106 din

03.10.2016, pct.2).

44. Tomşa, Gh. Abordări generale ale consilierii şi consultanţei şcolare [Text

tipărit]. Focşani: Terra, 2011, 146 p.

45. Tudoran D. Consiliere educaţională. Timişoara: Presa Universitară Română,

2002. 246 p.

46. Vrăsmaş E. A. Consilierea şi educaţia părinţilor. Bucureşti: Aramis,

2002. 176 p.

47. Whiston S.C., Sexton T.L. Integrating counseling research and practice. In:

Jornal of Counseling and Development, 1998, p. 588-589.

48. Zlate M. Eul şi personalitatea. Bucureşti: Editura Trei, 1999. 254 p.

49. Выготский Л С. Педагогическая психология. Moсква: Изд-во АСТ,

2008. 671 с. 50. Марковская И. М. Тренинг взаимодействия родителей с детьми. СПб.:

Речь, 2005. 150 с.

51. Монина Г. Б. Психологическое консультирование детей и под-ростков:

учебник. СПб.: Издательство Санкт-Петербургского университета

управления и экономики, 2011. 210 с.

52. Толстая С. Основы психологического консультирования: теория и

практика. Chișinău: CEP USM, 2015. p. 17-35.

53. www.parinti-preadolescenti.md

27

ADNOTARE

Răileanu Olga

Consilierea educațională ca factor de armonizare a relațiilor preadolescenți-părinți,

teză de doctor în ştiinţe pedagogice, Chișinău, 2018

Volumul și structura tezei. Teza conține: introducere, trei capitole, concluzii generale și recomandări,

bibliografie (200 de surse), 23 anexe. În total conține 160 pagini text de bază, 16 figuri și 21 tabele. Rezultatele obținute au fost publicate în 11 lucrări științifice.

Cuvinte–cheie: consiliere, consiliere educațională, psihoterapie, preadolescent, familie, școală, relații

interpersonale, comunicare, conflicte familiale, acțiune educativă familială, armonizarea relațiilor preadolescent-părinte.

Domeniul de studiu se referă la teoria generală a educației și abordarea problemei armonizării relațiilor

preadolescenți-părinți prin intermediul consilierii educaționale. Scopul cercetării constă în elaborarea, experimentarea și validarea Modelului pedagogic de consiliere

educațională a familiei, centrat pe armonizarea relațiilor preadolescenți-părinți, care încorporează

fundamentele teoretico-aplicative ale procesului vizat.

Obiectivele cercetării: dezvăluirea semnificației conceptelor: consiliere, consiliere educațională,

consilierea familiei, acțiune educativă familială; precizarea evoluției abordărilor și orientărilor științifice privind consilierea familiei cu copiii preadolescenți; determinarea specificului relațiilor preadolescenți-părinți și a

dificultăților educative familiale în contextul precizării particularităților de vârstă a preadolescenților; stabilirea

și argumentarea științifică a condițiilor psihopedagogice de armonizare a relațiilor preadolescenți-părinți; elaborarea, implimentarea și validarea Modelului pedagogic de consiliere educațională a familiei, centrat pe

armonizarea relațiilor preadolescenți-părinți, care ar include fundamentele teoretico-aplicative.

Noutatea și originalitatea științifică a cercetării rezidă în abordarea sistemică a consilierii educaționale

valorificată în instituția de învățământ, în scopul armonizării relațiilor preadolescenți-părinți; precizarea și

dezvăluirea semnificației conceptelor de bază (consiliere, consiliere educațională, consilierea familiei, acțiunea

educativă familială), analizate în contextul stabilirii dificultăților relaționale preadolescenți-părinți și a

evidențierii orientărilor științifice privind consilierea familiei.

Problema științifică importantă soluționată în cercetare constă în elaborarea și argumentarea științifică

a fundamentelor teoretico-aplicative a consilierii educaționanale a familiei, centrate pe armonizarea relațiilor

preadolescenți-părinți, structurate în modelul pedagogic vizat; experimentat și validat în instituțiile publice de

învățământ/licee, ceea ce a condus la schimbarea cognițiilor, atitudinilor, comportamentelor, inclusiv a

competențelor parentale privind armonizarea relațiilor familiale interpersonale și optimizarea educației în cadrul

familiei.

Semnificația teoretică a cercetării este susținută de analiza, precizarea, delimitarea și interpretarea

aspectelor cadrului conceptual al CE în contextul armonizării relațiilor preadolescenți-părinți. Examinarea și

analiza orientărilor științifice privind consilierea persoanei, la general și a CE a familiei în special; a parti-

cularităților de vârstă și de personalitate a preadolescentului, a specificului și conținutului conflictelor, a dificul-

tăților în relațiile familiale, determinarea eficienței AEF a contribuit la elaborarea și argumentarea științifică a

fundamentelor teoretice a consilierii educaționale în scopul armonizării relațiilor preadolescenți-părinți.

Valoarea aplicativă a lucrării constă în elaborarea și validarea fundametelor teoretico-aplicative,

structurate în componentele și instrumentele Modelului pedagogic de consiliere educațională a familiei, centrat

pe armonizarea relațiilor preadolescenți-părinți.

Implementarea rezultatelor științifice s-a realizat prin intermediul cercetărilor experimentale din cadrul

a două instituții de învățământ Liceul Teoretic „Ion Creangăˮ din s. Coșnița r-ul Dubăsari; Liceul Teoretic

„Mihai Eminescuˮ din or. Leova și a Platformei educaționale www.parinti-preadolescenti.md prin implimentarea

fundamentelor teoretico-aplicative elaborate și structurate în Modelul pedagogic de CEF, inclusiv prin

intermediul comunicărilor la conferințele științifice naționale și internaționale; a publicațiilor științifice și a

activităților practice cu elevii/preadolescenții și părinții acestora.

28

АННОТАЦИЯ

Рэйлеану Олъга

Психолого-педагогическое консультирование как фактор гармонизации взаимоотношений

подростки-родители

Кандидатская диссертация на соисканиe ученой степени доктора педагогических наук,

Кишинэу, 2018

Структура диссертации: введение, три главы, общие выводы и рекомендации; библиография из 200 источников,

23 приложения, 160 страницы основного текста, 16 рисунков, 21 таблица. Результаты исследования опубликованы в 11-

ти научных работах.

Ключевые слова: консультирование, психолого-педагогическое консультирование, психотерапия, подросток,

семья, школа, личностные взаимоотношения, общение, семейные конфликты, воспитательное семейное действие,

гармонизация взаимоотношений подросток-родители.

Область исследования относится к педагогике; к обшей теории воспитания, в частности предусматривает

изучение проблемы гармонизации взаимоотношений подростки-родители посредством психолого-педагогического

консультирования семьи.

Цель исследования состоит в разработке и экспериментировании Педагогической модели консультирования

семьи направленной на гармонизацию взаимоотношений подростки-родители, которая включает теоретические и

практические основы данного процесса.

Задачи исследования анализ и определение понятий: консультирование, психолого-педагогическое

консультирование, консультирование семьи; семейное воспитательное действие; анализ и выявление развития основных

направлений и научных подходов консультирования семьи с подростками; определение специфики взаимоотношений

подростки-родители и семейные проблемы/трудности в воспитании в контексте уточнения возрастных и личностных

особенностей подростков; определение и обоснование психолого-педагогических условий гармонизации

взаимоотношений подростки-родители; разработка и экспериментирование Педагогической модели психолого-

педагогического консультирования семьи, направленной на гармонизацию взаимоотношений подростки-родители,

которая содержит теоретические и практические основы данного процесса.

Научная новизна и оригинальность исследования заключается в изучении и определении системного подхода к

применению психолого-педагогического консультирования в учебном заведении, направленного на гармонизацию

взаимоотношений подростки-родители, а также в уточнении основных понятий, выявлении и определении развития

научных направлений и подходов к проблеме консультирования семьи с подростками. Квинтэссенция научной новизны

и оригинальность исследования состоит в разработке и научном обосновании, экспериментировании и апробировании

Педагогической модели психолого-педагогического консультирования семьи, направленной на гармонизацию

взаимоотношении подростки-родители, которая содержит теоретические и практические основы.

Значимая научная проблема, решенная в исследовании состоит в разработке и научном обосновании

теоретических и практических основ психолого-педагогического консультирования семьи, направленной на

гармонизацию взаимоотношении подростки-родители, структурированных в педагогической модели, апробированной в

учебных заведениях. Это позволило повысить качество семейного воспитания; изменить в лучшую сторону

когнитивные компетенции, убеждения и поведение изученных субъектов, что привело к гармонизации

взаимоотношений родители-дети и оптимизации семейного воспитания.

Теоретическая значимость исследования заключается в анализе, уточнении, делимитации и интерпретации

основных концептуальных аспектов психолого-педагогического консультирования в контексте гармонизации

взаимоотношений подростки-родители. Изучение и анализ научных направлений и подходов в области

консультирования семьи позволило установить особенности проблем и конфликтов в семейных отношениях подростки-

родители, а также учитывать возрастные особенности подростков, определения эффективности семейных

воспитательных действий, что послужило научной аргументацией в разработке теоретических и практических основ

психолого-педагогического консультирования в целях гармонизации взаимоотношений подростки-родители.

Практическая значимость исследования заключается в разработке и апробировании Педагогической модели

психолого-педагогического консультирования семьи, направленной на гармонизацию взаимоотношении подростки-

родителю.

Внедрение результатов исследования состоялось посредством экспериментального изучения и апробирования в

теоретических лицеях им. „Ion Creangăˮ из с. Coșnița r-ul Dubăsari и „Mihai Eminescuˮ, из г. Leova, и образовательной

платформы www.parinti-preadolescenti.md, а также через выступления и обсуждения на педагогических советах,

методических семинарах, заседаниях кафедры и в рамках национальных и международных научных конференциях.

29

ANNOTATION

Răileanu Olga

Educational counseling as a factor for the harmonization of pre-adolescent parenting relationships

Doctoral thesis in pedagogical sciences, Chisinau, 2018

Thesis structure: introduction, three chapters, general conclusions and recommendations, bibliography

containing 200 titles, 160 pages of basic text, 16 figures and 21 tables, 23 annexes. Acquired results have been

published in 11 scientific works.

Keywords: counseling, educational counseling, psychotherapy, pre-adolescent, family, school,

interpersonal relationships, communication, family educational activity, harmonizing pre-adolescent-parent

relationships. Field of study: the general theory of education and the approach to the problem of harmonizing

preadolescent-parent relationships through educational counseling.

Research purpose: consists in developing, experimentation and validation of the Pedagogical Model of

Family Educational Counseling, centered on the harmonization of pre-adolescent-parent relationships,

incorporating the theoretical and applicative fundamentals of the concerned process

Research objectives: to analyze and revealing the meaning of concepts: counseling, educational

counseling, family counseling, interpersonal conflict, family educational action, analysis of approaches and scientific guidance on family counseling with pre-adolescent children; determining the quality of pre-adolescent-

parent relationships and family difficulties in the context of age peculiarities and personality characteristics of

pre-adolescence; to establish psycho-pedagogical conditions for harmonization of preadolescent-parent relationships; to develop, implement and validate the pedagogical model of family educational counseling

centered on harmonization of the pre-adolescent-parent relationships (which contains the theoretical-applicative

fundamentals). Scientific novelty and originality of the research resides in the systematic approach of educational

counseling, valorised in educational institution, in order to harmonize preadolescent-parent relationships;

(counseling, educational counseling, family counseling, interpersonal conflict, family educational action),

analyzed in the context of establishing pre-adolescent-parent relational difficulties and highlighting the scientific

guidance on family counseling.

Scientific importance of the research consists in elaboration and scientific argumentation of the theoretical and applicative foundations of the family educational counseling centered on the harmonization of

preadolescents-parents relations, structured in the pedagogical model aimed, experienced and validated in public

educational institutions, which led to change of cognitions, attitudes, behaviors including parenting skills on harmonizing interpersonal family relationships and optimizing family education.

Theoretical significance of this research consists in analysis, specifications, delimitations and

interpretations of the conceptual framework aspects of the EC in the context of harmonizing preadolescent-

parent relationships. Examination and analysis of scientific guidelines regarding to the counseling of the person

in general, and EC of the family in particular, the age and personality peculiarities of preadolescent, the conflicts

specificity and the reasons in the family relations, determination of efficiency of AEF contributed to the

scientific elaboration and theoretical foundation argumentation of educational counseling to the purpose of

harmonizing pre-adolescent-parent relationships.

Practical value of the work consists in elaboration and validation of the theoretical-applicative

foundations, structured in the components and instruments of The pedagogical Model of educational family

counseling centered on harmonization of preadolescent-parent relationships.

Implementation of the scientific results : the results were achieved through experimental research in the

framework of two educational institutions Theoretical High School "Ion Creangă" from Cosnita, Dubasari

district, and Theoretical High School "Mihai Eminescu" from Leova, also with the help of educational Platform

www.parinti-preadolescenti.md by implementing the theoretical-applicative foundations elaborated and

structured in the Pedagogical Model of CEF, including through communications at national and international

scientific conferences; scientific publications and practical activities with pre-adolescents and their parents.