Consideratiuni generale privind dreptul de vecinatate

ReferatLa tema:

Notiuni generale privind dreptul de vecinatate.

Planul:1.Generalitati drivind limitarile de executare a

dreptului de proprietate.2.Clasificarea ingradirilor aduse dreprului de

proprietate in diferite tari.3.Caracteristica generala a raporturilor de

vecinatate.4.Normele juridice ce au o aplicabilitate in

raporturile de vecinatate.5.Domeniile cele mai vulnerabile in raporturile de

vecinatate.6.Spete cu referire la dreptul de vecinatate.7. Concluzie.8.Bibliografie.

„Nu exista ospitalitate, în sensul clasic al Cuvântului, in absenta suveranitatii asupra proprieicase (...); suveranitatea nu se poate exercita decit filtrind, alegind, deci excluzind şi recurgind la violenta” (J. Derrida, Despre ospitalitate, 1997)

1.Dreptul de proprietate este principalul drept real şi cel mai complet drept. Aceastadeoarece, fiind un drept subiectiv, confera titularului dreptului de proprietate exercitarea în putere proprie şi în interes propriu a atributiilor de posesiune, folosinta si dispoziie asupra bunurilor sale în limitele determinate de lege.1 Totusi legislatorul tinind cont de faptul ca dreptul de proprietate este un drept fundamental al persoanelor fizice si juridice stipuleaza expres in legislatie ca acesta urmeaza a fi exercitat tinindu-se cont de dispozitiile legale si de interesele tertilor. Cu titlu de exemplu la aceasta afirmatie am putea aduce articolul 46, aln (5) din legea fundamentala a Republicii Moldova care prevede :“Dreptul de proprietate privata obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului inconjurator si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului” 2un alt exemplu ar putea servi alin.(2) art.127 al Constituiei Republici Moldova“statul garanteaza realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, daca acestea nu vin in contradictie cu interesele societii”. Mai mult ca atât, unul dintre principiile fundamentale privind prorietatea consta în faptul ca proprietatea nu poate fi folosita in detrimentul drepturilor, libertatilor şi demnitatii omului (alin.(2) art.9 al ConstiutieiRepublicii Moldova).3

In virtutea dreptului de proprietate, proprietarul este indreptatit sa efectueze cu bunurile sale, in principiu, orice actiuni, dar realizarea prerogativelor proprietarilor indeplinatatea lor poate sa se reflecte negativ asupra intereselor altor membri ai societatii, precum şi asupra societatii in intregime. Din aceste considerente, legiuitorul a recurs la stabilirea unor ingradiri în exercitarea dreptului de proprietate. Exercitiul dreptului de proprietate trebuie sa fie licit, adica sa aduca utilitati si favoruri titularului si acest exercitiu nu trebuie sa aduca pagube material disproportionate altor membri ai societatii sau sa încalce drepturile acestora.

______________________________________________________________

1. S.Baies. Comentariul Codului Civil Al Republicii Moldova. Volumul 1. Chisinau: Arc, 2005.

2. Constitutia Republicii Moldova din 29.07.1994. Publicat. 18.08.1994 in M.Of. nr.1. art. Nr.1. Data intrarii in vigoare 27.08.1994.

3. S.Baies, Valentina Cebotari, Ion Cretu … Drept Civil. Drepturi Reale. Teoria Generala a Obligatiilor. Vol.2. Editura Cartier Juridic.

Exercitiul unui drept nu poate fi privit ca licit, adica normal, decit în masura în care el corespunde cu functionarea sociala şi cu interesul economic cu care dreptul corespunde.

Dupa cum afirma literatura de specialitate, in retorica dreptului civil, un drept de proprietate este conceptualizat ca o entitate ermetica, complet izolata de lumea exterioara. Fiecare entitate este delimitate de granitele sale. In cadrul acestor granite, proprietarul este suveran.1.

2.La baza ingradirilor legale ale dreptului de proprietate dupa cum am mai mentionat mai sus se afla norma constitutionala stipulata în art.46 al Constitutiei Republicii Moldova unde se

mentioneaza ca dreptul de proprietate privata obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului inconjurator si asigurarea bunei vecinatati, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului. O normasimilara o gasim si in art.46 al Constitutiei României, norma preluata si stipulata in noul Cod civil al României, aprobat la 25 iunie 2009.2.

Astfel, potrivit art.603 al acestui Cod,dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. În prezent, pina la intrarea în vigoare a noului Cod civil al României, se aplica normele Codului civil decretat la 26 noiembrie 1964, promulgat la 6 decembrie 1964şi pus în aplicare la 1 decembrie 1965. În acest Cod limitarile dreptului de proprietate erau tratate în alt mod. In baza normelor civile, in doctrina româna limitarile legale (numite de unii autori îngrdiri, restrictii) aduse dreptului de proprietate erau clasificate sub diferite aspect de diferiti specialist in domeniu.

Cea mai ampla si detaliata clasificare a limitarilor dreptului de proprietate o gasim în

publicatia elaborata de Laura-Maria Craciunean.3.

Pregatirea acestei publicatii a avut loc in perioada elaborarii noului Cod civil al României si se refera doar la proiectul acetui cod. Clasificarea limitarilor din aceasta publicatie coincide cu varianta finala a noului Cod civil al României aprobat la 25 iunie 2009. Astfel, acest act normativ codificat prevede urmatoarea clasificare a limitelor dreptului de proprietate:

a) limite legale (art.602-625 C.civ.);

b) limite conventionale (art.626-629 C.civ.);

_______________________________________________________-

1. U.Mattei, S.Baies, N.Rosca.Principiile fundamentale ale dreptului de proprietate.–Chişinau: Arc, 2000, p.302.

2. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.511.3. L.-M. Craciunean.Limitele dreptului de proprietate privata imobiliara.– Bucureşti:

WoltersKluwer, 2009, p.134-156.

c) limite judiciare (art.630 C.civ.). În acest context, este necesar a mentiona ca raporturile de vecinatate in noul Cod civil al României nu sunt reglementate separat, într-un capitol special destinat acestor raporturi ca in Codul civil al Republicii Moldova ci în cadrul normelor ce reglementeaza limitele juridice ale dreptului de proprietate privata (Cartea a III-a, Titlul II, Capitolul III – art.602-630). Este necesar, de asemenea, de mentionat ca in doctrina româna in cadrul limitarilor (îngrdirilor), restrictiilor dreptului de propietate sunt incluse si servitutele (in doctrina si legislatia româna numite servitutii).

Pentru comparatie, putem mentiona ca în doctrina franceza veche restrictiile aduse dreptului de proprietate erau separate in restricti de ordin administrativ careprovineau din urmatoarele clauze:

a) motive de interes general;

b) motive de siguranta si de salubritate publica;

c) motive de economie sociala;

d) interesele apararii nationale;

e) interesul fiscal.

O alta categorie de restrictii legale care provineau din dreptul vecinatatii terenurilor erau clasificate in restrictiuni impunând o abtinere a proprietarului:

a) obligatiuni ce revin din regimul apelor;

b) obligatiuni relative la distanta si la câteva constructii;

c) obligatiunea ce rezulta din dreptul de trecere a vecinului in caz de teritoriu închis într-altul strain;

d) restrictiuni la dreptul proprietarului de a se închide (obligatiunea de a contribui la hotarnicie, obligatiunea de a contribui la împrejmuire în oraşe şi mahalale), la drepturile de parcurs si de pasunat, restrictiuni conventionale şi altele.11

3.Potrivit alin.(3) art.315 C.civ. RM, dreptul de proprietate poate fi limitat prin legesau de drepturile unui

tert.2.

___________________________________________________________

1. A.Colin, H.Capitant.Curs elementar de drept civil francez / Traducere de Victor G.Carare,Ioan Miloae. Vol.I. Editia a VIII-a // Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului. – Bucureşti: IMPRIMERIA CENTRALA, 1940, p.961-991.

2. Constitutia Republicii Moldova din 29.07.1994. Publicat. 18.08.1994 in M.Of. nr.1. art. Nr.1. Data intrarii in vigoare 27.08.1994.

O norm analogica o gasim şi în alin.(2) art.602 C.civ. alRomâniei, unde se stipuleaza ca legea poate limita exercitarea dreptului de proprietate fie in interes public, fie in interes privat.1.La concret, unele limitari legale ale dreptului de proprietate le gasim în Capitolul IIal Cartii a doua a Codului civil al Republicii Moldova destinat unui nou institut al dreptului civil national – dreptului de vecintate.Pentru comparatie, putem mentiona ca in noul Cod civil al Federatiei Ruse si în noul Cod civil al Ucrainei nu sunt stipulate careva reglementri expres destinate limitarilor dreptului de proprietate in cadrul raporturilor de vecinatate.

Unele reglementari ale dreptului de vecinatate se contin în Codul Civil al României în vigoare, insa ele nu sunt separate intr-un capitol aparte dar sint incluse în Cartea II Titlul IV „Despre

servituti” (de exemplu, picatura stresinii, lucrurile intermediare, cerute pentru oarecare constructii s.a).

Scopul principal în stabilirea îngradirilor dreptului de proprietate consta in crearea conditiilor necesare pentru a face posibila o conlucrare a membrilor societatii.

Dreptul de vecinatate reprezinta o limitare legala a dreptului de proprietate si are o sfera de aplicare redusa. Aceasta se explica prin faptul ca normele dreptului de vecinatate sint aplicate numai intre proprietarii terenurilor sau bunurilor imobile vecine.

ÎIn conformitate cu prevederile art.377 CC proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile invecinate, pe lingA respectarea drepturilor Si obligaTiilor prevăzute de lege, trebuie sa se respecte reciproc. Se consideră vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influenTe reciproce.2.

Vecinătatea este o stare de fapt care genereaza anumite drepturi şi obligatii pentru proprietarii terenurilor sau altor bunuri imobile de unde se pot produce influente reciproce.

Prin urmare, un criteriu delimitativ la aplicarea dreptului de vecinatate este posibilitatea producerii unei influente reciproce. Normele dreptului de vecinatate ar putea fi aplicate si in situatiile in care doua imobile, inclusiv terenuri, nu au nici un punct de tangenta materiala nemijlocita, dar asezarea lor permite exercitarea faptica a unor influente reciproce.

In aceasta situatie pentru aplicarea art.377 (obligarea respectului reciproc), 378 (influenta vecina admisibila), 379 CC (atentarea inadmisibila) urmeaza de luat în consideratie faptul ca distanta dintre bunuri nu are importanta, ci numai posibilitatea influentei reciproce. 3.

________________________________________________

1. Codul Civil al României. Art. 602.2. Constitutia Republicii Moldova din 29.07.1994. Publicat. 18.08.1994 in M.Of. nr.1. art.

Nr.1. Data intrarii in vigoare 27.08.1994.3. Nota informative Privind generalizarea practicii judiciare de aplicare a legislatiei ce

reglementeaza dreptul de vecinătate.Aprobat Preşedintele Colegiului Civil şi contencios administrativ al CSJ___________N.Cernat din 2009.

Insa, pentru aplicarea unor articole din acest capitol este necesara existenta tangentei directe intre terenuri cum ar fi art. art. 380, 386, 389, 390, 393, 394 CC.

In cazurile in care influenta produsa de pe terenul sau alt imobil al vecinului constituie o privare de posesiune sau o alta incalcare, nelegata de privarea de posesiune, încalcari ce justifica anaintarea actiunilor reale: in revendicare si negatorie, reglementarile referitoare la apararea dreptului de proprietate urmeaza a fi coroborate cu reglementarile privind dreptul de vecinatate.1.

Pentru comparatie, putem mentiona ca in Codul nostru civil din 26.12.1964

nu eraustipulate careva norme cu privire la ingradirile dreptului de proprietate in cadrul raporturilor de vecinatate. In schimb, în acest Cod referitor la dreptuirle de proprietate era doar o singura stipulatie de ordin general.Astfel, în art.89 era stipulat ca proprietarul se bucura de

dreptul de posesiune, de folosinta si de dispozitie asupra bunurilor, in limitele determinate de lege.

In privinta proprietatii private, numita in acele timpuri proprietate personala, era un sir intreg de restrictii si limitari ale acestui drept.. Astfel, potrivit art.103-104 ale Codului civil din 26.12.1964, inproprietatea personala a cetateanului se putea afla o singura casa de locuit (sau o portiune a ei) cu marimea limita care nu putea sa depaseasca 135 metri patrati de suprafata total, inclusiv 80 metri patrati de spatiu locativ.

Daca persoana fizica in mod legal dobindea in proprietate personala (prin succesiune, donatie sau un alt mod) o alta casa, apoi, in baza art.105 C.civ., el urma sa-şi aleaga una din ele, iar cealalta urma sa fie instranata, sub sanctiuni foarte dure, in decurs de un an de zile.Erau stipulate, de asemenea, şi efectele negative în cazul dobândirii dreptului deproprietate personala asupra unei case de locuit in cazul când persoana respective avea în folosinta un apartament in fondurile de stat sau obstesc, sau în cooperative de constructie a locuintelor (art.106 C.civ.). De asemenea, erau prevazute unele restrictii si efecte negative in cazul constructiei fara autorizatie a unei case de locuit, a altor cladiri sau a unei annexe.Legislaia civil veche limita si numarul maxim de vite pe care un cetatean le putea avea in proprietate personala (art.110 C.civ.). 2.

_________________________________________________________

1. Nota informative Privind generalizarea practicii judiciare de aplicare a legislatiei ce reglementeaza dreptul de vecinătate. Aprobat Preşedintele Colegiului Civil şi contencios administrativ al CSJ ___________N.Cernat din 2009.

2. Codul Civil al Republicii Moldiva din 1964.

Dupa aprobarea Legii Republicii Moldova cu privire la proprietate din 22 ianuarie1991 toate aceste restrictii si-au pierdut valoarea juridica si din 1991 normele discriminatorii referitoare la proprietatea privata din vechiul Cod civil nu se mai aplicau in practica, fapt care poate fi apreciat ca un pas revoluionar, binevenit, ce corespunde exigentelor unui stat democrat, bazat pe drept. 1.

Evident, dupa proclamarea independentei si suveranitatii statului, aprobarea noii Constitutii a Republicii Moldova, a noului Cod civil nici nu putea fi vorba despre asemenea restrictii cu privire la limitarea dreptului de proprietate privata si ele au devenit o parte component a istoriei.

Regula generala cu privire la comportamentul proprietarilor bunurilor invecinateeste stipulata in art.377 C.civ. RM, unde se menioneaza ca proprietarii terenurilorvecine sau ai altor bunuri imobile invecinate, pe linga respectarea drepturilor si obligatiilor prevazute de lege, trebuie sase respecte reciproc. Se considera vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influente reciproce.

Limitele influentei reciproce a vecinilor, de asemenea, in mod expres suntprevazute de lege. Astfel, în alin.(1) art.378 C.civ. RM se menioneaza ca proprietarulterenului sau al unui alt bun imobil nu poate interzice influenta pe care o exercita asupra bunului sau gazul, aburii, mirosul,

funinginea, fumul, zgomotul, cldura,vibratia sau o alta influenta similara provenita din terenul vecin, daca nu impiedica proprietarul in folosinta bunului sau daca incalca nesimnificativ dreptul acestuia.

Prin urmare, reiesind din factorii legali care pot influenta negativ folosirea de catre proprietar a bunului sau, daca inclcarea dreptului de proprietate este nesimnificativa, ea nu poate avea consecinte negative asupra vecinului.

Insa, de la aceasta regula generala pot fi si careva exceptii, si anume: când influenta negativaeste considerabila, dar nu este tratata de lege ca incalcare a dreptului de proprietate. Acest lucru, potrivit alin.(2) art.378 C.civ. RM, poate avea loc daca influenta considerabilaeste produsa de folosirea obişnuita a unui alt teren şi nu poate fi inlturata prin masuri justificate economic. Ca exemplu poate servi aflarea terenului sau imobilului proprietarului in aproprierea unei uzine care funcioneaza permanent si provoaca zgomot puternic in procesul de lucru. Dar, esential este faptul ca zgomotul este provocat de exploatarea obisnuita a uzinei si nu poate fi inlturata prin aplicarea unor masuri economic justificate, fiindca, in caz contrar, ar fi imposibila sau dificila functionarea uzinei. 2.

___________________________________________

1. Legii Republicii Moldova cu privire la proprietate din 22 ianuarie1991 .2. Codul Civil al republicii Moldova din 22.06.2002.

Cod civil al Republicii Moldova, putem propune o clasificare a raporturilor devecinatate din punctu de vedere al obiectelor dreptului de proprietate in privintacarora vecinii urmeaza sase respecte reciproc.

Astfel, dupa acest criteriu, obiectele respective pot fi clasificate ian urmtoarele categorii:

a) terenurile;

b) constructiile;

c) apele;

d) arborii;

e) influenta reciprioca în alt mod.

Principalul moment in raporturile de vecinatate consta in faptul ca aceste terenuri se refera doar la bunurile imobile, adica la terenuri si alte bunuri imobile legate solid cu pamintul.1.

4.Unele din normele juridice careau o aplicabilitate in raporturile de vecinatate sunt:

1. Constitutia RM din 26.06.2002;

2. Codul civil adoptat prin Legea nr.1107 din 06.06.2002;

3. Codul funciar adoptat prin Legea nr.828-XII din 25.12.1991;

4. Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998,

5. Legea privind principiile urbanismului si amenajarii teritoriului nr.835 din

17.05.1996;

6.Legea privind calitatea in constructii nr.721 din 02.02.1996;

7.Legea taxei de stat nr.1216 din 03.12.1992;

8. Hotarirea Guvernului cu privire la unele masuri pentru urgentarea

procesului de improprietarie nr.984 din 21.09.1998;2.

__________________________________ __________

1. Codul Civil al republicii Moldova din 22.06.2002.2. Nota informative Privind generalizarea practicii judiciare de aplicare a legislatiei ce

reglementeaza dreptul de vecinătate. Aprobat Preşedintele Colegiului Civil şi contencios administrativ al CSJ ___________N.Cernat din 2009.

9. Hotarirea Guvernului nr.61 din 29.01.1999 privind aprobarea regulamentului cu privire la formarea bunurilor imobile;

10. Hotarirea Guvernului nr.623 din 02.07.1999 privind aprobarea regulamentului cu privire la constructia locuintelor proprietate privata;

11. Hotarirea Guvernului RM nr.360 din 18.04.1997 privind aprobarea Regulamentului cu privire la certificatul de urbanism si autorizarea construirii sau desfiintarii constructiilor si amenajarilor;

12. Hotarirea Guvernului RM nr.382 din 24.04.1997 privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor;

13. Ordinul nr.136 din 02.09.2004 a Departamentului Constructiilor şi Dezvoltarii teritoriului al RM cu privire la anexele şi interventiile în blocurile locative existente;

14. Hotarirea Plenului Curtii Supreme de Justitie RM nr.2 din 27.03.2006 „Cu privire la aplicarea unor dispozitii ale Codului civil si ale altor acte normative referitoare la dreptul de proprietate privata asupra imobilelor, inclusiv asupra constructiilor anexe”;

15. Hotarirea Plenului Curtii Supreme de Justitie RM nr.10 din 26.03.1997 „Cu privire la practica aplicarii legislatiei funciare de catre instantele judiciare”.1.

5.Studiind literaturade specialitate se fac observate cele mai vulnerabile domenii in raporturile de vecinatate, printre care litigiile cu privire la hotar art. 394 CCRM.se afla pe primul loc, adica cel mai des se incalca hotarul intre vecini.Deasemenea litigii privind art.389 CCRM, privind distanta pentru constructii, lucrari si plantatii, etc.

Comparativ cu anul 2008, in anul 2009 au fost studiate doar 51 de dosare cu privire la litigii aparute in raporturile de vecinatate si 20 de decizii a Curtii Supreme de Justitie.

Rezultatele generalizarii practicii judiciare privind aplicarea legislatiei civile si de procedura civila la examinarea de catre instantele judecatoresti a pricinilor ce izvorasc din dreptul de vecinatate demonstreaza ca instantele judecatoresti, în general, respecta prevederile legii la examinarea acestei categorii de dosare.

Totodata, s-au depistat şi anumite erori de drept material şi procesual şi anume:

1. Se aplica legea care nu trebuia a fi aplicata ori nu se aplica legea care trebuia a fi aplicata;2. Se interpreteaza eronat legea;3. Instantele de judecata nu se pronunta asupra tuturor pretentiilor invocate în cererile de

chemare in judecata;1.

_______________________________________________


4. Hotaririle sunt motivate insuficient;

5. Nu se efectueaza raportarea situatiei de fapt la textele de lege materiala sau invocarea textului de lege materiala se efectueaza nefiind corelata cu situaaia de fapt în speta;

6. Dispozitivele hotaririlor nu sunt concrete, fapt care atrage imposibilitatea executarii hotaririlor.

6.Exemple de spete ce privesc dreptul de vecinatate:

1.În speta: Evdochimov A. a depus cererea de chemare în judecata catre Birca Gh. solicitind obligarea piritului de a demonta tevile de canalizare instalate pe terenul aferent casei de locuit.

in motivarea actiunii a indicat ca piritul este vecinul lui. Ultimul samavolnic, fara autorizatia organelor competente, a construit teava de evacuare a apelor uzate, care se scurge pe strada Creanga din orasul Cahul. În timp de vara scurgerile din canalizatie pe partea carosabila a str. Creanga actioneaza asupra vecinilor prin miros neplacut.

Prin hotarirea judecatoriei Cahul din 08.04.2008 ta fost respinsa.

In motivarea hotaririi instanta de judecata s-a bazat pe prevederile art.378 (1), 376 al.(3) CC si a indicat ca, tevile care sint solicitate de a fi demontate sint amplasate exclusiv pe terenul proprietate privata a piritului. Din fotografiile anexate la dosar se vede ca scurgerea este indreptata nu spre carosabil, ci în santul de scurgere a ploilor, ce s-a confirmat si prin depozitiile martorilor. În sedinta de judecata nu au fost prezentate probe care ar dovedi influenta mirosului de pe terenul piritului asupra bunului reclamantului. Nu a fost retinut motivul invocat de reclamant ca in timp de vara scurgerile din canalizatia piritului pe partea carosabila actioneaza asupra vecinilor prin miros neplacut, fara a indica daca actioneaza asupra lui negativ, intrucit nu

are nici o imputernicire de la vecini sa le apere interesele în instanta de judecata(dosarul nr.2-241/08).

Instanta a ajuns la concluzia ca reclamantul nu poate interzice influenta pe care o exercita asupra bunului mirosul, intrucit nu-l impiedica pe reclamant in folosirea bunului sau si nu incalca drepturile acestuia.

Hotarirea data a devenit irevocabila in baza art. 254 al. (1) lit. „a” CPC nefiind atacata cu apel.1

2.Breguta Iu. a depus cerere de chemare în judecata impotriva lui Paladi I. privind inlaturarea obstacolelor, invocind ca pe data de 03.09.2004 a procurat de la Gaitur V. o casa de locuit cu terenul aferent. Initial nu s-a instalat in aceasta casa si vecina lor Paladi I. a mutat gardul pe terenul reclamantului cu 2 metri. Prin decizia judecatoriei Edinet din 10.01.2008 reclamata a fost sanctionata pentru ocuparea samavolnica a lotului de teren. Reclamantul a solicitat în baza art. 377 CC ca reclamata sa fie obligata sa elibereze lotul de teren si sa instaleze gardul conform titlului de proprietate.

Prin hotarirea judecatoriei Edinet din 13.03.2008 a fost admisa integral cererea reclamantului despre înlaturarea obstacolelor, fiind obligata reclamata de a retrage gardul instalat dintre gospodaria sa si dintre gospodaria reclamantului pe toata lungimea hotarului şi sa instaleze gardul in conformitate cu titlurile de autentificare a dreptului detinatorului de teren al acestor doua gospodarii. Instanta de judecata a motivat admiterea actiunii în baza art. 374 CC, constatind ca proprietaruleste in drept sa-si revendice bunurile aflate in posesia nelegitima a altuia (dosarul nr.2-172/08).

In aceasta speta, cu toate ca terenurile partilor sint ivecinate, nu se poate afirma ca ar exista vre-o influenta de pe terenul vecinului, factorul litigios nefiind influenta de pe terenul vecin, ci actiunea proprietarului terenului vecin.

Astfel, instanta de judecata corect a solutionat pricina facind trimitere la art. 374 CC, necatind la faptul ca reclamantul si-a invocat pretentiile in temeiul art. 377 CC.1.

______________________________________


1 Nota informative a CSJ Moldova Privind generalizarea practicii judiciare de aplicare a legislatiei ce reglementeaza dreptul de vecinătate.

Concluzie:

Deci in concluzie putem afirma ca legislatorul prin textul Codului civil statueaza ca proprietatea este dreptul pe care il are cineva de a se bucura si a dispune de lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege (art.480).

Buna vecinatate este reprezentata de doua indatoriri. Prima se refera la faptul ca proprietarul unui imobil nu trebuie sa-l prejudicieze pe vecinul sau, iar a doua se refera la faptul ca acesta nu trebuie sa-l incomodeze intr-un mod intolerabil pe vecin.

Deci pentru a nu exista litigii in ceia ce priveste dreptul de vecinatate este necesar prezenta bunului simt intre vecini, adica sa se respecte reciproc fara a cauza careva daune unul celuilalt. Deci conducindu-ne de expresia: “Ce tie nu-ti place altuia nu-I face” vom trai intr-o societate ce tinde spre ce e bine.

Bibliografie:

1. S.Baies. Comentariul Codului Civil Al Republicii Moldova. Volumul 1. Chisinau: Arc, 2005.2. Constitutia Republicii Moldova din 29.07.1994. Publicat. 18.08.1994 in M.Of. nr.1. art. Nr.1. Data intrarii in vigoare 27.08.1994.3. S.Baies, Valentina Cebotari, Ion Cretu … Drept Civil. Drepturi Reale. Teoria Generala a Obligatiilor. Vol.2. Editura Cartier Juridic.4. U.Mattei, S.Baies, N.Rosca. Principiile fundamentale ale dreptului de proprietate.–Chişinau: Arc, 2000, p.302.5. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.511.6. L.-M. Craciunean. Limitele dreptului de proprietate privata imobiliara.– Bucureşti: Wolters Kluwer, 2009, p.134-1567. A.Colin, H.Capitant. Curs elementar de drept civil francez / Traducere de Victor G.Carare,Ioan Miloae. Vol.I. Editia a VIII-a // Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului. – Bucureşti: IMPRIMERIA CENTRALA, 1940, p.961-991.8. Codul Civil al României. Art. 602.9. Nota informative Privind generalizarea practicii judiciare de aplicare a legislatiei ce reglementeaza dreptul de vecinătate. Aprobat Preşedintele Colegiului Civil şi contencios administrativ al CSJ ___________N.Cernat din 2009.10. Codul Civil al Republicii Moldiva din 1964.11. Legii Republicii Moldova cu privire la proprietate din 22 ianuarie1991 .12. Codul Civil al republicii Moldova din 22.06.2002.

Consideratiuni generale privind dreptul de vecinatate

Documents

Transcript of Consideratiuni generale privind dreptul de vecinatate