Confruntările Marilor Puteri în perioada Războiului Rece.doc

7/24/2019 Confruntrile Marilor Puteri n perioada Rzboiului Rece.doc

1/13

Confruntrile Marilor Puteri n perioada Rzboiului Rece.

Principala caracteristica a SI in timpul Rzboiului Rece bipolarismul,politica interna ionalafiind monopolizata aproape in ntregime de ctre cei 2 mari poli de putere:RSS si S!.Caracteristica esen iala a Rzboiului Rece consta in faptul ca el nu a fost un conflict

armat,desc"is,in sensul tradi ional al cu#$ntului. Specific este si faptul ca sistemul s%a ntors latradi ionala balan a de putere,cu 2 talere. &c"ilibrul puterii nu a fost unul constant si egal intre cele 2 prti ale balan ei pe tot parcursul Rzboiului Rece. 'easemenea cele 2 super puteri i mpart ntregul glob pam$ntesc in sfere de influenta. Prin intermediul politiciide()ngrdire(*Contaiment+a S! si de epansiune teritoriala a RSS,cele 2 super puteria-ung sa%si delimiteze sferele de influenta la ni#el global,a-ung$nd sa aib grani e comune.!stfel,in perioada Rzboiului Rece apar un nou tip de actori internationali % !liantelemilitare*blocurile militare:!/0 si 0/1+, dar si de actori uni#ersali *0+.

Rzboiul rece este un termen folosit pentru a descrie interesele relaiilor ntre S! 3i niunea

So#ietic*RSS+, fiecare fiind n fruntea unor aliane de mare for, ntre 4567%4585.Rzboiul a fost ,,rece( deoarece relaiile ntre cele dou puteri au fost reci, dar nu s%au,,nfierb$ntat( niciodat ntr%un rzboi armat. Pe l$ng tradiionala ri#alitate ntre cele dou

puteri, conflictul se baza 3i pe o ciocnire de ideologii*ntre sistemul democratic capitalist dinS! 3i sistemul totalitar din RSS+.

Conflictul nedeclarat

n potenial conflict eista nc dinainte de cel de%al doilea rzboi mondial, dar a fost inutsub tcere datorit politicii de neimplicare a S! 3i preocuprii RSS%ului pentru problemelesale interne, ceea ce nsemna c &uropa continua s fie arena principal a disputelor politice.!poi, n timpul rzboiului, S! 3i RSS au luptat mpreun mpotri#a puterilor naziste.'up nfr$ngerea 9ermaniei aziste, &uropa era ruinat 3i n scurt timp a de#enit clar cstatele europene nu se mai puteau compara cu S! sau RSS de6#enite cunoscute pe planmondial ca ,,superputeri(.Cordialitatea dintre aliaii sin timpul rzboiului a disprut rapid, mai ales din momentul ncare ambiiile so#ietice n &uropa de &st au de#enit e#idente. Prezena #ictorioasei !rmateSo#ietice*Ro3ii+ a fost decisi# pentru a impune n Polonia, ulgaria, Rom$nia, ngaria, fostaIugosla#ie 3i !lbania gu#erne de orientare comunist, care au reu3it apoi s suprime oriceopoziie. !ceste ri ,,satelit ( erau atent controlate de RSS. 'emocraiile occidentale ausesizat n acest fapt planul de dominaie mondial al mi3crii comuniste condus de so#ietici.

Pericolul prea cu at$t mai mare cu c$t eistau partide comuniste 3i n ,,lumea liber*non%comunist+ (.

Cortina de fier

Pentru pstrarea uni control total, statele comuniste s%au izolat de restul lumii, 3i termenulde ,,Cortin de fier( a fost popularizat de ;inston C"urc"ill, pentru a desemna frontiereleacestora< n consecin ,,n spatele cortinei de fier( semnifica ,,n interiorul bloculuicomunist(. C"urc"ill a fost unul dintre primii susintori ai rzboiului rece, dar n 4567/ruman, pre3edintele S!, preocupat fiind de securitatea 9reciei 3i /urciei, a anunat,,'octrina /ruman(. S! a fost de acord s spri-ine naiunile libere care ,,luptau mpotri#ancercrilor de sub-ugare din partea minoritilor narmate sau a presiunilor eterne(. !ceasta

a nsemnat c S! #a aciona pentru restr$ngerea epansiunii comunismului: dictaturile non%comuniste asupra ,,popoarelor libere(erau tolerate 3i ntr%ade#r au fost adese ori spri-inite de


2/13

S! n timpul Rzboiului Rece, mai ales n rile srace, unde ploiticile democratice ar fiputut aduce la putere un gu#ern comunist sau procomunist.S! a #enit in a-utorul &uropei de#astate de rzboi, cu un program de a-utorare*PlanulMars"all, 4568%45=2+ care grbea procesul de refacere postbelic 3i fcea mai puin posibileploatarea comunist a celor nemulumii. Ca reacie a so#ieticilor la doctrina /rueman 3i la

planul Mars"all s%a construit Cominformul, o organizaie conceput pentru a coordonaaciunile partidelor comuniste aflate de ambele pri ale Cortinei de fier. Puterea bloculuiSo#ietic a fost consolidat ulterior de lo#itura de stat din Ce"oslo#acia, din4568, care i%a adus

pe comuni3ti la putere, 3i de #ictoria comuni3tilor c"inezi n rzboiul ci#il mpotri#anaionali3tilor. Cu toate acestea, dominaia so#ietic asupra mi3crii comuniste internaionalea suferit o nfr$ngere n plan propagandistic c$nd liderul iugosla#, /ito, adept alindependenei, s%a "otr$t s%3i urmeze propriul drum 3i s%a separat de RSS.Ruptura dintre blocul So#ietic 3i occident *cum erau numite rile coaliiei condus de S!+ afost complet odat cu blocada erlinului, din4568%4565. !ceasta a a#ut loc ca urmare adi#izrii 9ermaniei ocupate ntre S!, Marea ritanie, >rana 3i RSS. Sectorul so#ieticfusese de-a inclus n frontierele comuniste, dar el mai cuprindea 3i o parte din capitala

istoric , erlin, 3i ea mprit ntre puterile ocupate. erlinul de 1est are un a#anpost alcapitalismului n interiorul blocului so#ietic, fiind o surs de tensiuni 3i dispute.

emulumirile au fost at$t de mari nc$t, n iunie 4568, so#ieticii au decis s izoleze capitalaprin ntreruperea traficului fero#iar 3i rutier. Rspunsul occidentului a fost un transport aeriande proporii uria3e, care apro#izionau elinul de 1est cu bunuri 3i alimente, p$n la ridicarea

blocadei de ctre so#ietici.!cesta a fost u important punct de cotitur. ! fost reconfirmat "otr$rea S! de a apra&uropa 3i di#izarea de lung durat a 9ermaniei n dou state separate. )n 4565 s%a fondat0rganizaia /ratatului !tlanticului de ord*!/0+ care reunea S!, Canada 3i puterile #esteuropene ntr%o alian militar. !dmiterea 9ermaniei de 1est n !/0, n45==, a determinatcrearea unei aliane similare in est % Pactul de la 1ar3o#ia. 'e3i liniile ostilitilor erau clardemarcate 3i fiecare parte se narma, nu s%a a-uns la un rzboi propriu%zis. Principalul moti#care a determinat aceast situaie a fost crearea noilor arme termonucleare. S! 3idemonstreaz etraordinara putere n 456= prin distrugerea ora3elor -aponeze ?iros"ima 3i

agasa@i cu bombe atomice. )n 4565 RSS%ul 3i%a construit propriile bombe atomice.lterior ambele pri au conceput bombe cu "idrogen, rac"ete 3i alte de acest gen. )n cele dinurm s%a recunoscut c un rzboi nuclear ar distruge ntreaga planet.

ici una dintre cele dou pri nu a nlturat posibilitatea unui rzboi, dar con3tientizareaconsecinelor alarmante a limitat aciunile ntreprinse. 'e eemplu, n blocul so#ieticizbucneau din c$nd n c$nd mi3cri 3i re#olte proreformiste sau c"iar anticomuniste zdrobitede tancurile so#ietice n timp ce occidentul pri#ea nea-utorat, con3tient c o inter#enie

militar ar fi pro#ocat u dezastru mondial. 'rept urmare ,,rzboiul( dintre &st 3i 1est a rmasun conflict rece, formal, implic$nd propagand, spiona-, sanciuni economice 3i ri#alitatepentru influen teritorial.

Era Hruciov

0cazional, lupta pentru etindere sau meninerea influenei n anumite zone ducea la rzboaien care fiecare din cele dou blocuri susinea una din pri, sau n care era implicat doar unadintre marile puteri. !ceste rzboaie rm$neau tradiionale *non%nucleare+, de3i iniial nu se3tia niciodat acest lucru. Primul a fost rzboiul coreean*45A=%45=B+, izbucnit atunci c$nd

Coreea de ord*comunist+ a atacat Coreea de Sud. S! 3i puterile aliate au inter#enit nfor, apoi s%a implicat 3i C"ina 3i n cele din urm s%a a-uns la un punct mort.


3/13

'ictatorul so#ietic Iosif Stalin a murit n 45=B. Succesorul su a fost i@ita ?ru3cio#. oullider a modificat cele mai dure aspecte represi#e ale regimului stalinist, de3i RSS a rmas unstat aflat sub controlul total al unui singur partid. Pentru a%3i do#edi bunele intenii, ?ru3cio#a dizol#at Cominformul 3i a conceput o nou doctrin a ,,con#ieuirii pa3nice(. Renun$nd laideea conform creia un conflict ntre &st 3i 1est era ine#itabil, el a declarat c cele dou

sisteme puteau s se afle ntr%o competiie pa3nic: cea care #a a#ea mai mult succes o #aelimina pe cealalt. !3a s%a 3i nt$mplat n cele din urm, de3i rezultatul nu a fost cel a3teptatde ?ru3cio#.'ar scderea tensiunii a fost de scurt durat. erlinul de 1est pro#oca o #e3nic iritare,deoarece pentru lumea comunist el era un eemplu al #ieii occidentale prospere. 'easemenea el oferea o rut relati# facil de scpare pentru germanii din est.)n cele din urm, c$nd reformele 3i tacticile lui ?ur3icio# s%au do#edit incapabile de adetermina puterile occidentale s se retrag, autoritile din 9ermania de &st au ridicat ungard de s$rm g"impat 3i au construit un zid n -urul erlinului de 1est pentru a mpiedicaaccesul propriilor ceteni n ora3. !cesta a fost o recunoa3tere umilitoare a e3ecului, dar Didulerlinului a reu3it s stabilizeze situaia: erlinul a ncetat s mai fie sc$nteia care putea

declan3a un alt rzboi mondial.Probabil cea mai gra# criz postbelic a a#ut loc n Cuba. )n 45=5, re#oluionarul cubanez>idel Castro a preluat controlul asupra insulei< apoi, n urma unor dispute cu S!, s%a mutatn tabra comunist. S! nu agrea prezena unui aliat so#ietic n aceast regiune consideratntotdeauna ca fc$nd parte din sfera sa de influen< n plus, Cuba se afla la o distan destulde mic fa de coasta S!. !poi dup e3ecul ru3inos al unei in#azii a S! n Cuba,susinut de oponenii eilai ai lui Castro, pe insul au fost instalata rac"ete so#ietice.

Criza cubanez a rachetelor

C$nd S! au descoperit ce se nt$mpla, pre3edintele Eo"n >.FennedG a ordonat o blocadna#al pentru a mpiedica alte rac"ete so#ietice care de-a se aflau pe drum s a-ung nCuba. Pentru o perioad de timp s%a crezut c temutul rzboi mondial era pe punctul de aizbucni< dar n cele din urm RSS a fost de acord s%3i retrag rac"etele. !cesta a fost onfr$ngere pentru so#ietici, dar FennedG a e#itat s%l umileasc pe ?ru3cio#. ident, acumambele pri erau con3tiente de pericolele confruntrii 3i au luat msuri pentru e#itarea ei. 'arn pofida nelegerilor limitate 3i temporale, cursa narmrilor a continuat, 3i relaiileamericano%so#ietice oscilau ntre perioade de detent*relaare a tensiunii+ 3i de rennoiteostiliti.)n anii 45HA 3i 457A blocul so#ietic a rmas aparent puternic cu toate c ruptura dintre RSS

3i C"ina a complicat relaiile internaionale.Sub conducerea lui enoid re-ne#*45H7%4582+ arsenalul nuclear al RSS a atins o mrimecomparabil cu cel al S!< flota so#ietic a fost 3i ea etins iar influena so#ietic prea ncontinu cre3tere, deoarece n numeroase ri din lumea a treia a fost impus prin inter#eniaso#ietic direct sistemul partidului unic. )n sc"imb, S! se mpotmolise n 1ietnam,implic$nd tot mai multe trupe 3i ec"ipament militar, fr a reu3i s nfr$ng guerilele din1ietnamul de Sud, susinute de statul comunist din nord. 'istrugerile din 1ietnamul de orddatorate unor serioase bombardamente ale S! au re#oltat pturi largi ale opiniei publice, ntimp ce e3ecul politicii adoptate a a#ut un efect demoralizant asupra S!.

Ademenirea Ursului


4/13

!scensiunea comunismului pe plan mondial era n3eltoare. )n timpul lui re-ne#, c"eltuielilemilitare au ng"iit aproape 4=J din totalul #enitului naional. Ca o consecin a acestui fapt3i a sistemului de planificare centralizat, economia so#ietic a alunecat tot mai mult n datorii.)n 4575, armata so#ietic a inter#enit n !fganistan pentru a susine un gu#ern de aceea3iorientare 3i s%a trezit implicat ntr%un conflict costisitor 3i umilitor de tipul celui din 1ietnam.

!de#ratele slbiciuni ale RSS%ului au de#enit e#idente la nceputul anilor 458A, c$ndpre3edintele american Ronald Reagan, un anticomunist con#ins, a ntrit programele militareamericane, care au culminat cu propuneri de instalare a unui sistem balistic n spaiul proiectul,,Star ;ars(.

Sfritul rzboiului rece

)n 458= Mi"ail 9orbacio# a de#enit pre3edinte al RSS%ului, cu consecine decisi#e asuprarzboiului rece. Concentrat asupra reformei interne 9orbacio#, a realizat c RSS nu mai

putea face fa mpo#rtoarei curse a narmrilor. )n 4587, dup acceptarea unor importanteconcesii, a asigurat prima diminuare a armelor nucleare. Cu economia so#ietic aflat ntr%un

declin rapid, 9orbacio# a "otr$t ncetarea a-utorului acordat 3i retragerea spri-inului politicacordat regimurilor comuniste est%europene, care n 4585 au nceput s se prbu3easc.niunea So#ietic o luase pe drumul democraiei controlul partidului comunist de#enise dince n ce mai slab 3i economia era la pm$nt, niunea So#ietic de#enea un prieten ce trebuiaa-uta, n decembrie 4585 fiind anunat sf$r3itul Rzboiului rece de 9orbacio# 3i 9eorge us".

Tatal razboiului rece a murit dupa 1 ani de pace calda

Tatal razboiului recea murit dupa 4= ani de pace calda S%a stins din #iata, pe data de 4Hmartie, in #irsta de 4A4 ani, 9eorge Fennan, o figura legendara a gindirii si actiunii politiceamericane in secolul al KK%lea.

Fennan a fost autorul principalei abordari strategice americane din anii razboiului rece,cunoscuta sub numele de containment doctrine *doctrina indiguirii+.

umeroasele si atit de originalele contributii ale lui Fennan in planul intemeierii intelectualea politicii eterne americane pot fi doar mentionate in aceste laconice rinduri. Sa amintesc ca

diplomatul american a lucrat in anii tineretii sale la ambasadele americane din tarile baltice siin 9ermania nazista.


5/13

'upa razboi, gratie cunostintelor sale eceptionale de limba si cultura rusa, a ocupat o pozitieimportanta la ambasada americana din Mosco#a.

'e acolo, la solicitarea 'epartamentului de Stat, a trimis in 456H ceea ce a intrat in istoriedrept Lunga telegramaL in care, cu perspicacitate si fara ambiguitati, a formulat un diagnostic

de un dramatic realism al scopurilor si metodelor so#ietice in plan international.

Expulzat de la Moscova

Spre deosebire de atitia dintre colegii sai, prinsi inca in mira-ul aliantei antifasciste din aniirazboiului, el a inteles ca pentru Stalin c"estiunea Lincercuirii capitalisteL nu era rezol#abiladecit prin confruntare politica si militara cu 0ccidentul.

Raspunsul la agresiunile bolse#ice nu putea fi decit #ointa de rezistenta in raport cu Lo fortapolitica dedicata in c"ip fanatic credintei ca nu poate eista un modus #i#endi permanent cuStatele nite si ca este dezirabil si necesar ca armonia interna a societatii noastre sa fie

tulburata, ca modul nostru de #iata traditional sa fie distrus, ca autoritatea internationala astatului nostru sa

fie zdrobita, pentru a asigura stabilitatea puterii so#ieticeL. !ceste idei a#eau sa fie dez#oltate,in 4567, in articolul cu imense implicatii LSursele comportamentului so#ieticL din re#istaL>oreign !ffairsL, semnat cu initiala LKL.

!nonimatul a fost repede destramat, iar Fennan a de#enit, in perioada administratiei /ruman,unul dintre cei mai influenti ar"itecti ai politicii eterne americane.

In 45=2, a fost trimis sa conduca ambasada americana de la Mosco#a, insa a fost rapidepulzat din ordinul lui Stalin, intrucit facuse o declaratie in care compara situatiadiplomatilor #estici din RSS cu aceea pe care o traise in 9ermania nazista.

Arhitectul razboiului rece

Ca sef al planificarii strategice, Fennan a insistat pe elementele politice in competitia cublocul so#ietic. lterior, a#ea sa intre in polemici aprinse cu urmasul sau, Paul itze, celpentru care c"estiunea%c"eie a fost sa se construiasca suportul logistic menit sa asiguresuperioritatea strategica occidentala.

n pasionat al istoriei, Fennan a scris studii si lucrari memorialistice care au influentatgeneratii de intelectuali si politicieni americani. Spri-initor al razboiului din Coreea, el s%aopus ulterior celui din 1ietnam. 1iziunea sa politica si filosofica era mai degraba una deorientare pesimista. Consumerismul il deran-a profund, dupa cum nu putea suportamasificarea culturala.

In gindirea sa se intilnesc nostalgii patriciene cu o incandescenta incredere in sansele libertatiide a supra#ietui atacurilor totalitare. aN

Cauze putine, dar importante

Razboiul rece a fost confruntarea intre democratie si comunism. Intre doua ideologii diferite.Pina la urma, intre doua lumi.


6/13

Cauzele acestui razboi sint relati# simple, atunci cind este analizat acest conflict: fricaamericanilor de o in#azie comunista< antipatia pe care o nutrea /ruman fata de Stalin< fricaRusiei de bomba atomica americana< a#ersiunea RSS fata de capitalism< actiunile RSS inzona so#ietica a 9ermaniei< epansiunea RSS in partea de #est a &uropei de &st si trucareaalegerilor care au a#ut loc in

aceste tari imediat dupa consumarea celui de%al doilea razboi mondial< frica so#ieticilor de unatac ale americanilor< ne#oia RSS de a a#ea o granita de #est sigura< tendinta de epansiunea comunismului in #arianta so#ietica.

Eroism sau intimplare

LConceptia mea pri#ind rolul meu ca presedinte so#ietic imi impunea sa nu inter#in.Consideram ca nu puteam desc"ide tara noastra prin a dicta catre alte tari. Intr%ade#ar, de la

prima mea aparitie ca secretar general al PCS, la funeraliile predecesorului meu, FonstantinCernen@o, am spus ca fiecare tara trebuie sa fie responsabila pentru propria sa politica.

!stfel ca prabusirea Didului erlinului, cu mai putin de -umatate de decada mai tirziu, a fost oconsecinta a acestor considerente. Sarcina mea, dupa cum o #edeam eu, era de a asigurare#enirea pasnica a &uropei Centrale si de &st la su#eranitate completa, cu un minimum deinter#entie so#ietica.

Spre surpriza si incintarea mapamondului, sc"imbarile au a#ut loc pasnic, aproape peste totL,scrie Mi"ail 9orbacio#, la 4= ani de la prabusirea Didului erlinului si de la inc"eierearazboiului rece.

Ce este razboiul rece

Statele nite ale !mericii contra niunea So#ietica. !cestia au fost cei doi mari actori airazboiului rece, confruntarea planetara care a urmat asa%numitului Lrazboi caldL.

In al doilea razboi mondial, S! au fost aliate cu RSS. ogic, dupa consumarea conflictuluicare a adus #ictoria !liatilor, cele doua mari puteri mondiale nu ar fi trebuit sa aiba problemeuna cu cealalta.

In fapt insa, cele doua state au fost principalele protagoniste ale unei confruntari de o naturaaparte, care a tinut intreaga planeta cu sufletul la gura aproape -umatate de secol.

Prietenia dintre S! si RSS fusese doar una de con-unctura, in conditiile in care cele douamari puteri a#eau, la mi-locul secolului trecut, un dusman comun: 9ermania nazista.

In fapt, aparenta prietenie a celor doua state nu a#ea cum sa reziste, cita #reme, inainte de celde%al doilea razboi mondial, S! aproape ca #edeau incarnarea dia#olului in RSS.

'esi nu e foarte ferm consemnat, inclusi# in timpul razboiului din anii aO6A, intre S! siRSS domnea o imensa neincredere reciproca. & greu de stabilit, o data pentru totdeauna, odata eacta a inceperii razboiului rece.

/otusi, multi specialisti sint de parere ca folosirea in 456= a bombei atomice de catre S! la?iros"ima si agasa@i a aruncat relatiile americano%so#ietice pe un drum fara intoarcere.


7/13

Razboiul rece a dominat agenda afacerilor internationale mai multe decade, anga-ind siparticiparea altor actori: crizele din Cuba, 1ietnam, !fganistan sint parte a acestui conflictamplu.

'e asemenea, cursa inarmarii nucleare a constituit pentru mult timp una dintre cele mai

ingri-oratoare probleme din lume.

1enirea lui 9orbacio# la putere in RSS si caderea Didului erlinului sint socotite,c#asiunanim, marile momente de final ale razboiului rece.

!C/II 9&0P0I/IC& !& M!RI0R P/&RI I /IMP R!D0IIR&C&

Sfarsitul celui de%al doilea razboi mondial a adus omenirii nu numai pacea, dar si speranta ca#ec"ile practici si instrumente care au gu#ernat relatiile internationale in perioada interbelica audisparut din strategia si diplomatia statelor. !cest optimism a fost alimentat si de declaratiile

liderilor marilor puteri ale Coalitiei atiunilor nite.

In realitate, #iata politica internationala a e#oluat, dupa 456=, sub semnul materializariiproiectelor geopolitice elaborate la Mosco#a si ;as"ington. umea a intrat in era uneiconfruntari pe care n%o mai cunoscuse si care generic a fost denumita Lrazboi receL.

/eza incercuirii Llagarului socialistL, in principal a imperiului so#ietic, a fost reluata si dez#oltatade fostul ambasador american la Mosco#a, 9eorge Fennan. Reputatul diplomat american,

politolog si analist de clasa, este considerat principalul ar"itect al institutiilor, instrumentelor simetodologiei razboiului rece. Conceptul strategic si geopolitic denumit generic C0/&IM&/ astat, in opinia unor specialisti, la baza documentului .S.C. 2A6 care, in martie 4568, defineanoua politica americana fata de niunea So#ietica, si a celui elaborat in septembrie 4568 subnumele de cod .S.C. =8, care stabilea atitudinea si comportamentul S! fata de tarile satelitale Mosco#ei. !mbele documente au fost intocmite de Consiliul ational de Securitate, organinfiintat de presedintele /ruman in #ederea elaborarii obiecti#elor strategice ale politicii deaparare nationala si a politicii eterne ale S!. Paul Cla#al aprecia ca in S!, sub denumireade probleme de securitate, s%a dez#oltat o geopolitica militara care a stat la baza pregatirii

pentru noul tip de confruntare ce caracteriza lumea internationala de dupa cel de%al doilearazboi mondial.

a randul lor, conducatorii comunisti de la Mosco#a, desi condamnau cu #e"ementa

teoriile geopolitice, au reactionat geopolitic la actiunea LlagaruluiL capitalist.a sfarsitul celui de%al doilea razboi mondial, in ceea ce pri#este atitudinea niunii

So#ietice in politica eterna s%au conturat doua curente. nul radical, care #oia sa eploatezesituatia de criza aparuta in &uropa 0ccidentala si sa continue re#olutia socialista, si un curentconser#ator, care considera ca niunea So#ietica a obtinut teritoriile pierdute de Imperiultarist si ca este necesara consolidarea acestor cuceriri.

In prima parte a derularii conflictului so#ieto%american *456H%4567+, Stalin a actionat cuprudenta e#itand un conflict ma-or in &uropa, urmarind comunizarea sferei sale de influentain trepte, pentru a nu pierde a-utorul economic din partea #estului. Imediat dupa razboi,niunea So#ietica a#ea ne#oie disperata de spri-inul etern occidental pentru a se reface dupaincalculabilele distrugeri suferite in timpul razboiului.


8/13

Pe de alta parte, abilul lider de la Fremlin nu a dezmintit speculatiile aparute intr%o seriede studii si analize geopolitice, care puneau in e#identa intentia niunii So#ietice de a a#ansaspre !tlantic si Mediterana. ! ales #arianta amestecului in 9recia si /urcia. Replica americanaa #enit in formula strategiei geopolitice a C0/&IM&/%ului prin lansarea LdoctrineiTrumanL, in plan politic si a Lplanului !arshallL, in cel economic. Modelul geopolitic de

raspuns la sub#ersiunea ruseasca in 9recia si a cererilor teritoriale pe care Mosco#a le%aadresat /urciei, in iarna anilor 456H%4567, a fost insusit de factorii de decizie de la Casa !lba.

iderii de la Fremlin n%au inteles la inceput esenta, obiecti#ul strategiei geopolitice aC0/&IM&/%ului si crezand ca americanii #or sa se amestece in sfera lor de interes, auaccelerat ritmul instalarii unui socialism de tip stalinist pentru a obtine controlul total in tarilecentral si sud%est europene. Modelul so#ietic a fost impus de Mosco#a in statele din sfera sade influenta cu brutalitate, fara ca Stalin sa mai tina cont, in #reun fel, de opinia LbloculuiimperialistL. &uropa centrala si de rasarit de#enita, prin forta intelegerilor cu Marile Puteri0ccidentale, sfera de interes a niunii So#ietice, a urmat o traiectorie istorica in conformitatecu scenariile elaborate de Fremlin, dar si particulara, in raport cu e#olutia &uropei

0ccidentale.

Moartea lui Stalin, in 45=B, a marcat e#ident actiunea RSS in campul geopolitic. oulconducator, .S. ?ruscio#, a elaborat o strategie care, in esenta, pre#edea cresterea potentialuluimilitar al niunii So#ietice, dinamizarea economiei so#ietice pentru a fi atracti#a ca model dedez#oltare pentru tarile lumii a treia si a-utorarea luptei de eliberare de sub L-ugul colonial siimperialistL. In paralel, a initiat o serie de actiuni propagandistice si s%a asociat la unele demersuri

politico%diplomatice ale tarilor occidentale, care #izau destinderea pentru a masca scopulstrategic la scenariul prin care se urmarea impunerea Lsistemului mondial al socialismuluiL.

In 45== niunea So#ietica a semnat /ratatul de Pace cu !ustria si si%a retras trupele deocupatie ce stationau in aceasta tara din 456=. In acelasi an, Mosco#a a participat laConferinta de la 9ene#a, prima intrunire postbelica la #arf, organizata intre cei Patru Mari.'elegatia so#ietica alcatuita din . S. ?ruscio# si M. ulganin s%a intalnit cu presedintele '.&isen"oQer si cu primii ministri francez si britanic. Cu acest prile-, M. ulganin a in#ocat dorintaniunii So#ietice pentru rezol#area marilor probleme internationale si de a se inc"eia razboiulrece. /oate acestea au pregatit strategia coeistentei pasnice, lansata de RSS.

In raportul secret prezentat la cel de%al KK%lea Congres al PCS din anul 45=H, .S.?ruscio# a declarat ca o confruntare intre lumea capitalista si cea socialista nu era onecesitate, asa cum a proclamat%o enin in perioada de inceput a constructiei socialiste.

Confruntarea dintre superputeri a continuat si nu a putut sa fie impiedicata de razboiulpropagandistic si al declaratiilor de presa, deoarece in noile scenarii geopolitice sigeostrategice elaborate la inceputul deceniului sase al #eacului al KK%lea de#enisera, intretimp, elemente ale Lcampului de luptaL dintre competitorii la suprematia mondiala. Crizarac"etelor so#ietice din Cuba a fost un #arf al confruntarii intr%un scenariu geostrategiccaracteristic perioadei de inceput a razboiului rece dar, si un element al noului scenariu deoarececele doua superputeri Ls%au intelesL, in cele din urma, in ceea ce pri#este respectarea zonelor de influenta..

'upa consumarea crizei rac"etelor din Cuba, S! si niunea So#ietica au actionat inasa fel din punct de #edere geopolitic, incat au e#itat situatia de a se afla fata in fata in spatiulunde isi dispuneau interesele. milita in confruntarea cu S!, fosta RSS, dupa inlaturarea

lui .S. ?ruscio#, si%a concentrat toate fortele si mi-loacele intr%o cursa epuizanta de inarmareterestra, aeriana si na#ala. In urmatorii 8%4A ani, rusii au a-uns la paritate nucleara cu S!.


9/13

In deceniul sapte, RSS a de#enit nu numai o mare putere continentala, ci si unamaritima. niunea So#ietica a creat o flota capabila sa infrunte marina S! in apele planetareconsiderate de cele doua superputeri ca fiind de interes pentru a%si prote-a fiecare propria zonade influenta. !rmata sa terestra depasea numeric fortele militare occidentale. Prin flotamaritima si fortele sale aeriene, inclusi# cele din spatiul cosmic, RSS a anulat a#anta-ul

geostrategic al S!, care era oferit de #ecinatatea 0ceanelor !tlantic si Indian. !miralul9arsco# a elaborat un scenariu geopolitic prin care niunea So#ietica si%a promo#atepansiunea na#ala pentru a obtine suprematia si pe L0ceanul PlanetarL si a eliminaconsecintele conteinment-ului S%a raspuns astfel la scenariul geopolitic american prin care s%aurmarit si reusit sa se ocupe LrimlandL%ul euroasiatic. Conceptia so#ietica pre#edea oLincercuireL a LrimlandL%ului printr%o #asta retea de baze si puncte de spri-in terestre.

In esenta, scenariul geopolitic so#ietic a#ea la baza trei elemente: cresterea puterii militare inplan strategic pentru descura-area S!< re#igorarea economiei so#ietice care sa poata facefata ecesi#ului cost al cursei inarmarii si sa de#ina totodata un magnet in disputa ideologica

pentru tarile lumii a treia< incura-area Lluptei de eliberare nationalaL din intreaga lume pentru a serealiza o alianta de facto intre lumea a treia si Mosco#a. S%a urmarit astfel, si prin aceastastratagema, strapungerea incercuirii LrimlandL%ului euroasiatic, realizata de S!.

alanta puterii s%a inclinat, la un moment dat, in fa#oarea RSS atat din punct de#edere al marimii arsenalului militar clasic si nuclear, cat si al controlului pe care aceasta ila#ea in diferite puncte strategice de pe glob. >orte militare si LspecialistiL so#ietici erau prezenti in!frica, !sia si !merica de Sud pe uscat in 0ceanul !tlantic, Pacific, Indian, dar si in MareaMediterana, punct strategic c"eie in asigurarea cailor de comunicatie ce leaga 0rientul de0ccident. RSS, in temeiul confirmarii zonelor de influenta, a obtinut dreptul de a%si instala

baze na#ale in Marea !driatica, cu iesire la Marea Mediterana, in sc"imbul unei mai largi

miscari a S! in 0rientul Mi-lociu.

'octrina ion lansata in Congresul S!, la 48 februarie 457A, a permis niuniiSo#ietice o ofensi#a globala in plan geopolitic la mi-locul deceniului opt. emaifiinddescura-ati de puterea strategica americana, so#ieticii si%au amplasat trupe in 1ietnam, &tiopia,emen, 0rientul Mi-lociu, Mozambic, !ngola si in alte puncte strategice care amenintau directinteresele americane.

In &uropa, politica so#ietica dusa sub lozinca L&uropa pana la raliL a incercat sa creeze premizeleindepartarii S! de pe continent. In fapt, si in aceasta faza de destindere in plan geopolitic si

geostrategic *sfarsitul deceniului sase si deceniul sapte+, &uropa a continuat sa se gaseasca laperiferia deciziei in sfera problemelor globale.

/ransformarea niunii So#ietice in putere planetara a atins punctul de crestere maimain perioada re-ne#. !nalistii politici si geopoliticienii americani au cautat noi solutii pentru areec"ilibra balanta geostrategica si geopolitica in raporturile S!. % RSS.

'in multitudinea de solutii, doua s%au detasat prin originalitatea elementelor care le alcatuiau,ca si prin scopurile urmarite. ?enrG Fissinger, fost consilier al presedintelui R. ion pentru

probleme de securitate si apoi secretar de stat al S!, a elaborat un scenariu geopolitic cea#ea la baza modelul Pacii din ;estfalia. Potri#it acestei solutii, fiecare dintre superputeri urma sa%

si pastreze sferele de interes. Situatia urma sa se stabilizeze prin incetinirea cursei inarmarii decatre RSS, ca urmare a unor acorduri si intelegeri bilaterale.


10/13

'upa in#azi! in Ce"oslo#acia, din august 45H8, Mosco#a isi a-usteaza scenariulgeopolitic prin care controla spatiul sau de influenta din &uropa, lansand L'octrina re-ne#L asu#eranitatii limitate. '. In noiembrie 45H5, re-ne# a reiterat ideile de baza ale doctrineisu#eranitatii limitate intr%un discurs tinut in capitala Poloniei. In opinia liderului so#ietic,toate tarile socialiste trebuiau sa se supuna legilor generale ale marism%leninismului. 0rice

abatere de la dogma era considerata o tradare a principiilor mariste si so#ieticii se considerauindreptatiti de a o corecta prin toate mi-loacele, inclusi# forta. !ceasta reactie dura aMosco#ei fata de incercarea liderilor comunisti din Ce"oslo#acia de a reforma regimul, ca silansarea L'octrinei re-ne#L, care intarea controlul so#ietic asupra unei -umatati din &uropa, n%au zdruncinat con#ingerea administratiei S! ca este posibila inca o politica de destindere intre&st si 1est.

Incepand cu anii L7A, atat S!, cat si niunea So#ietica au adaptat la mi-loacele lor delo#ire cu destinatie strategica, dispoziti#e purtatoare de incarcaturi nucleare multiple,independent diri-abile, aparandu%si astfel fiecare, considerabilul potential nuclear. 'aca panala aparitia acestor mi-loace o rac"eta balistica intercontinentala putea transporta la tinta osingura incarcatura nucleara pentru a distruge un singur obiecti# militar, ulterior aceeasirac"eta, dotata cu componente nucleare multiple, putea sa lo#easca simultan 2%46 obiecti#esituate la distante diferite. /ocmai aceasta te"nologie a facut posibila inceperea negocierilor sisemnarea tratatelor S!/ 4 si S!/ 2, care pre#edeau reducerea de catre cele douasuperputeri a numarului de rac"ete si a#ioane cu raza de actiune strategica. 0 singura rac"eta detip nou inlocuia patrusprezece din cele #ec"i, imprecise si cu o singura componenta nuclearade lupta.

Competitia te"nologica dintre superputeri pri#ind modernizarea armamentului nuclear, ca silupta in planul dezinformarii si imagologiei nu puteau sa nu aiba urmari asupra derularii

scenariilor geopolitice potri#it carora acestea, ca si alte state cu interes de mare putere, actionau inrelatiile internationale. S%a constatat, la mi-locul deceniului sapte, ca ultrasofisticarea #ectorilor detransport la tinta a incarcaturilor nucleare a de#alorizat pur si simplu elementele considerate

pana atunci c"eie intr%un scenariu geopolitic: pozitia pe glob % terestra sau maritima

Confruntările Marilor Puteri în perioada Războiului Rece.doc

Documents

Transcript of Confruntările Marilor Puteri în perioada Războiului Rece.doc