RR\1040616RO.doc PE539.607v02-00

RO Unită în diversitate RO

PARLAMENTUL EUROPEAN 2014 - 2019

Document de ședință

A8-0037/2014

17.11.2014

RAPORTreferitor la UE și cadrul de dezvoltare globală pentru perioada de după 2015(2014/2143(INI))

Comisia pentru dezvoltare

Raportor: Davor Ivo Stier

PE539.607v02-00 2/36 RR\1040616RO.doc

RO

PR_INI

CUPRINS

Pagina

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN...................................3

EXPUNERE DE MOTIVE.......................................................................................................21

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DREPTURILE FEMEII ȘI EGALITATEA DE GEN ............27

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL.....................................................................................35

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE ..................................................................36

RR\1040616RO.doc 3/36 PE539.607v02-00

RO

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la UE și cadrul de dezvoltare globală pentru perioada de după 2015(2014/2143(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Declarația Mileniului a Organizației Națiunilor Unite din 8 septembrie 2000,

– având în vedere raportul adoptat în iulie 2014 de Grupul de lucru deschis al ONU privind obiectivele de dezvoltare durabilă,

– având în vedere raportul adoptat la 8 august 2014 de Comitetul interguvernamental de experți privind finanțarea dezvoltării durabile,

– având în vedere Declarația ministerială din iulie 2014 a Forumului politic la nivel înalt privind dezvoltarea durabilă,

– având în vedere Raportul Organizației Națiunilor Unite din 2014 privind Obiectivele de dezvoltare ale mileniului,

– având în vedere documentul final al reuniunii la nivel înalt a Parteneriatului mondial pentru o cooperare eficace în scopul dezvoltării (GPEDC) de la Ciudad de Mexico din aprilie 2014,

– având în vedere Declarația și Platforma de acțiune de la Beijing , aprobată în cadrul celei de a patra Conferințe mondiale privind femeile desfășurate în septembrie 1995, precum și documentele finale ulterioare,

– având în vedere Programul de acțiune al Conferinței Internaționale privind Populația și Dezvoltarea (CIPD), adoptat la Cairo în 1994, precum și revizuirea ulterioară +20,

– având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) din 18 decembrie 1979,

– având în vedere raportul ONU intitulat „Egalitatea de șanse între femei și bărbați – progresele înregistrate în 2012”, în care sunt evaluate îmbunătățirile în ceea ce privește aspectele legate de egalitatea de șanse între femei și bărbați în cadrul a opt Obiective de dezvoltare ale mileniului (ODM),

– având în vedere rezultatul final al Conferinței Națiunilor Unite privind mediul și dezvoltarea din 1992 și raportul Conferinței ulterioare privind dezvoltarea durabilă organizate la Rio de Janeiro, Brazilia, în perioada 20-22 iunie 2012,

– având în vedere Raportul din 2014 privind dezvoltarea umană întocmit de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și intitulat „Susținerea progresului uman: reducerea vulnerabilităților și creșterea rezistenței”,

PE539.607v02-00 4/36 RR\1040616RO.doc

RO

– având în vedere raportul din mai 2013 al Grupului la nivel înalt al ONU format din personalități de prim rang referitor la Agenda de dezvoltare de după 2015,

– având în vedere raportul Conferinței ONU privind dezvoltarea durabilă organizate la Rio de Janeiro, Brazilia, în perioada 20-22 iunie 2012,

– având în vedere raportul din iunie 2012 al echipei de acțiune din cadrul sistemului ONU prezentat Secretarului General al ONU referitor la agenda de dezvoltare a ONU după 2015 „Realizarea viitorului pe care ni-l dorim pentru toți”,

– având în vedere Rezoluția intitulată „Respectarea promisiunii: uniți pentru atingerea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului”, adoptată de Adunarea Generală a ONU în cadrul reuniunii sale plenare la nivel înalt privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, cu ocazia celei de-a șaizeci și cincea sesiuni a sa din 2010,

– având în vedere Programul de acțiune de la Istanbul pentru țările cel mai puțin dezvoltate pentru deceniul 2011-2020,

– având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități,

– având în vedere raportul FAO privind situația de insecuritate alimentară,

– având în vedere declarația și planul de acțiune adoptate la Forumul la nivel înalt privind eficacitatea ajutorului, care a avut loc la Busan în decembrie 2011,

– având în vedere raportul PNUD intitulat „Dincolo de jumătatea drumului: atingerea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului” publicat în ianuarie 2010,

– având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului și cadrul juridic al drepturilor omului,

– având în vedere activitatea echipei de acțiune din cadrul sistemului ONU cu privire la agenda ONU de dezvoltare după 2015, coordonată în comun de Departamentul ONU pentru afaceri economice și sociale (UN DESA) și PNUD, cu sprijinul tuturor agențiilor ONU și după consultarea părților interesate relevante,

– având în vedere Strategia mondială și Planul de acțiune privind sănătatea publică, inovarea și proprietatea intelectuală ale OMS din 24 mai 2008,

– având în vedere Declarația de la Paris privind eficacitatea ajutorului și Agenda pentru acțiune de la Accra,

– având în vedere Declarația ONU din 1986 privind dreptul la dezvoltare,

– având în vedere Consensul european privind dezvoltarea1 și Codul de conduită al UE

1 JO C 46, 24.2.2006, p. 1.

RR\1040616RO.doc 5/36 PE539.607v02-00

RO

privind complementaritatea și diviziunea muncii în politica de dezvoltare1,

– având în vedere articolul 7 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care reafirmă faptul că UE „asigură coerența între diferitele sale politici și acțiuni, ținând seama de ansamblul obiectivelor” sale,

– având în vedere articolul 208 din TFUE care prevede că „Uniunea ține seama de obiectivele cooperării pentru dezvoltare la punerea în aplicare a politicilor care pot afecta țările în curs de dezvoltare”,

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iunie 2014 intitulată „O viață decentă pentru toți: de la viziune la acțiune colectivă” (COM(2014)0335),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 mai 2014 intitulată „Un rol mai puternic pentru sectorul privat în realizarea creșterii durabile și favorabile incluziunii în țările în curs de dezvoltare” (COM (2014)0263),

– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 30 aprilie 2014, un ghid practic intitulat „A right-based approach, encompassing all human rights for EU development Cooperation” (O abordare bazată pe drepturi, cuprinzând toate drepturile omului, în politica UE de cooperare pentru dezvoltare” (SWD(2014)152),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 februarie 2013 intitulată „O viață decentă pentru toți: eradicarea sărăciei și crearea unui viitor durabil pentru planetă” (COM(2013)0092),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 septembrie 2012 intitulată „Rădăcinile democrației și ale dezvoltării durabile: angajamentul Europei față de societatea civilă în ceea ce privește relațiile externe” (COM(2012)0492),

– având în vedere consultările publice organizate de Comisie în legătură cu pregătirea poziției UE, intitulate „Către un cadru de dezvoltare de după 2015”, care s-au derulat în perioada 15 iunie - 15 septembrie 2012,

– având în vedere Declarația comună a Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în Consiliu, a Parlamentului European și a Comisiei privind politica de dezvoltare a Uniunii Europene, intitulată „Consensul european”2,

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 aprilie 2005 intitulată „Coerența politicilor pentru dezvoltare” (COM(2005)0134), precum și concluziile celui de-al 3166-lea Consiliu Afaceri Externe din 14 mai 2012 intitulate „Creșterea impactului politicii de dezvoltare a UE: o agendă pentru schimbare”,

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument de finanțare a cooperării

1 Concluziile Consiliului 9558/07, 15.5.2007.2 JO C 46, 24.2.2006, p. 1.

PE539.607v02-00 6/36 RR\1040616RO.doc

RO

pentru dezvoltare în perioada 2014-20201,

– având în vedere Recomandarea sa din 2 aprilie 2014 adresată Consiliului privind cea de a 69-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite2,

– având în vedere Rezoluția sa legislativă din 2 aprilie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind Anul european al dezvoltării (2015)3,

– având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2013 referitoare la Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului – definirea cadrului post-20154,

– având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 19 mai 2014 privind o abordare bazată pe drepturi a cooperării pentru dezvoltare, cuprinzând toate drepturile omului,

– având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 12 decembrie 2013 privind finanțarea destinată dezvoltării durabile și eradicării sărăciei pentru perioada de după 2015,

– având în vedere Declarația comună a ACP-UE privind Agenda de dezvoltare post-2015 din 20 iunie 2014,

– având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 25 iunie 2013 referitoare la Agenda generală pentru perioada de după 2015,

– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare și avizul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0037/2014),

A. întrucât în 2000 toate părțile interesate relevante au pus umărul la stabilirea ODM în vederea realizării unor obiective concrete în domeniul dezvoltării și al eradicării sărăciei până în 2015;

B. întrucât ODM au sensibilizat în ceea ce privește eradicarea sărăciei la nivel mondial ca o provocare urgentă și o prioritate pentru acțiunile la nivel internațional; întrucât există variații în ceea ce privește gradul de realizare al acestor ODM, cu efecte pozitive vizibile în privința reducerii sărăciei extreme, lupta împotriva malariei și a tuberculozei, îmbunătățirea accesului la apă potabilă și reducerea disparităților în ceea ce privește înscrierile în școala primară; întrucât anumite neajunsuri ale ODM trebuie remediate în elaborarea cadrului pentru perioada de după 2015;

C. întrucât evaluările progreselor înregistrate în ceea ce privește atingerea ODM-urilor actuale au arătat că, în noul cadru, o corelație strânsă între eradicarea sărăciei,

1 JO L 77, 15.3.2014, p. 44.2 Texte adoptate, P7_TA(2014)0259.3 Texte adoptate, P7_TA(2014)0269.4 Texte adoptate, P7_TA(2013)0283.

RR\1040616RO.doc 7/36 PE539.607v02-00

RO

combaterea inegalităților și promovarea dezvoltării durabile, precum și stabilirea unui set unic și universal de obiective cu strategii diferențiate sunt hotărâtoare;

D. întrucât se preconizează că populația urbană va crește de la nivelul actual de 3,6 miliarde la peste 6 miliarde de persoane și că cele mai mari orașe vor deveni megaorașe cu peste 100 de milioane de locuitori; întrucât urbanizarea excesivă subminează sustenabilitatea dezvoltării în toate dimensiunile sale;

E. întrucât Conferința Internațională pentru Populație și Dezvoltare de la Cairo din 1994 a solicitat accesul la servicii de sănătate sexuală și reproductivă, inclusiv la planificarea familială; reamintește, în acest sens, că în 2013 aproximativ 289 000 de femei au murit în timpul sarcinii și al nașterii; reamintește ODM 5 și necesitatea ca femeile să aibă acces la o metodă efectivă/eficace de contracepție și de planificare familială pentru a reduce mortalitatea maternă cu aproape o treime;

F. întrucât reducerea sărăciei este inegală, iar inegalitățile dintre țări și în interiorul acestora, care au crescut atât în țările dezvoltate, cât și în țările în curs de dezvoltare, reprezintă o provocare majoră în domeniul dezvoltării, în special în țările cu venituri reduse și în țările cu venituri medii; întrucât 1,5 miliarde de persoane trăiesc în sărăcie, cunoscând privațiuni legate de sănătate, educație și nivelul de trai, în special în state fragile și afectate de conflict;

G. întrucât conflictele violente și crizele umanitare continuă să aibă efecte perturbatoare asupra eforturilor de dezvoltare; întrucât femeile sunt afectate în mai mare măsură de conflictele militare și de crize;

H. întrucât sunt necesare eforturi suplimentare pentru a reduce la jumătate numărul persoanelor care suferă de foame, dat fiind faptul că 162 de milioane de copii mici suferă de malnutriție; întrucât foametea ascunsă poate fi definită drept o carență de micronutrienți, care poate genera efecte ireversibile asupra sănătății, precum și consecințe socioeconomice legate de reducerea productivității individuale;

I. având în vedere faptul că anul 2014 este „Anul internațional al agriculturii familiale”;

J. întrucât Declarația privind dreptul la dezvoltare din 1986 afirmă că dezvoltarea este un drept fundamental al omului; întrucât declarația se angajează să adopte o strategie „bazată pe drepturile omului”, caracterizată de respectarea tuturor drepturilor omului (economice, sociale, culturale, civile și politice); întrucât declarația se angajează în egală măsură să consolideze cooperarea internațională;

K. întrucât schimbările climatice și degradarea mediului pun în pericol măsurile de reducere a sărăciei, amplificând vulnerabilitățile existente, numeroase țări în curs de dezvoltare fiind în continuare dependente de agricultură și de resurse naturale influențate de climă și nedeținând capacitățile de gestionare a riscurilor legate de climă; întrucât există o necesitate urgentă de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial și de a obține o gestionare și o guvernanță mai echitabilă și mai sustenabilă a resurselor naturale;

L. întrucât progresele înregistrate în atingerea ODM-urilor legate de sănătate s-au bazat în

PE539.607v02-00 8/36 RR\1040616RO.doc

RO

mare măsură pe investițiile în C&D realizate în anii precedenți; întrucât drepturile de proprietate intelectuală nu ar trebui să împiedice accesul la medicamente la prețuri accesibile;

M. întrucât accesul la dezvoltare în timpul copilăriei și la educație și formare de cea mai înaltă calitate posibilă pentru fiecare copil, tânăr și adult este o condiție prealabilă esențială pentru a ieși din cercul vicios al sărăciei și inegalității transmise din generație în generație;

N. întrucât au fost realizate progrese nesemnificative în ceea ce privește egalitatea de gen și autonomizarea femeilor; întrucât femeile se confruntă deseori cu discriminări și violență;

O. întrucât, la nivel mondial, femeile și fetele constituie majoritatea celor care trăiesc într-o sărăcie extremă, iar egalitatea de gen și drepturile femeilor reprezintă condiții necesare pentru a asigura succesul cadrului de dezvoltare globală post-2015; întrucât se estimează că, în lume, 800 de femei mor zilnic din cauza complicațiilor în timpul sarcinii și nașterii; întrucât Conferința Internațională pentru Populație și Dezvoltare de la Cairo din 1994 a solicitat accesul universal la servicii de sănătate sexuală și reproductivă și drepturi care pot salva viața;

P. întrucât femeile reprezintă mai mult de jumătate din numărul migranților;

Q. întrucât Africa exportă în mod considerabil mai mult capital către lume prin intermediul fluxurilor financiare ilegale în comparație cu ceea ce primește din punctul de vedere al ajutorului internațional și al transferului de fonduri;

R. întrucât noul cadru de dezvoltare durabilă oferă ocazia de a asigura implicarea largă a societății civile, a autorităților locale și a parlamentelor naționale;

S. întrucât trebuie să fie create mai multe locuri de muncă noi și decente, pentru a face față creșterii demografice la nivel mondial; întrucât sectorul privat reprezintă un generator major de locuri de muncă atât în țările dezvoltate, cât și în țările în curs de dezvoltare, putând fi, astfel, un partener esențial în lupta contra sărăciei, atunci când există mecanisme clare de asigurare a responsabilității și când dispozițiile internaționale din domeniul protecției sociale sunt respectate;

T. întrucât ajutoarele continuă să aibă un rol unic în reducerea sărăciei, reprezentând un factor de schimbare în țările în curs de dezvoltare;

U. întrucât mobilizarea resurselor interne constituie un element important în lupta împotriva sărăciei și inegalităților;

V. întrucât UE și statele sale membre sunt cei mai mari donatori de ajutor pentru dezvoltare, trebuind, astfel, să rămână forța motrice în cursul următoarei faze de negocieri în cadrul ONU, promovând în special o strategie bazată pe drepturile omului, bazată pe nediscriminare, participare și incluziune în conceperea și punerea în aplicare a cadrului;

RR\1040616RO.doc 9/36 PE539.607v02-00

RO

W. întrucât Concluziile Consiliului din decembrie 2014 vor stabili un set coerent de principii, precum și direcțiile principale ale strategiei de negociere;

X. întrucât articolul 208 din TFUE prevede că eradicarea sărăciei constituie obiectivul principal al politicii de dezvoltare a UE, precum și coerența politicii pentru dezvoltare,

I. Obiectivele de dezvoltare ale mileniului: evaluare și noi provocări

1. subliniază că peisajul global s-a modificat în ultimii ani, cu schimbări în echilibrul economic și politic, și că, deși unele economii în curs de dezvoltare și emergente au cunoscut o creștere economică semnificativă, aceste țări se confruntă în continuare cu niveluri de inegalitate ridicate și în creștere; consideră că se impune o nouă abordare, care să includă guvernanța globală, cu un accent puternic pus pe coerența politicilor în favoarea dezvoltării și pe furnizarea de bunuri publice mondiale;

2. reamintește faptul că, deși au avantajul de a fi simple, ODM-urile nu au abordat factorii structurali de fond care duc la sărăcie și la inegalitate; subliniază că cadrul de dezvoltare durabilă globală pentru perioada de după 2015 ar trebui să fie transformator, atacând cauzele profunde ale sărăciei și inegalității și finalizând, astfel, aspectele rămase în cadrul actualelor ODM-uri;

3. subliniază că ODM-urile definite în 2000 au contribuit la numeroase succese în țări cu venituri medii și în țări în curs de dezvoltare, dar că progresele realizate nu au fost uniforme, atât în interiorul țărilor, cât și între ele și că, prin urmare, aceste rezultate trebuie analizate corect pentru a trage învățăminte în elaborarea cadrului de dezvoltare globală pentru perioada de după 2015;

4. reamintește că, deși ODM-urile au modificat semnificativ în bine viețile oamenilor, chestiuni majore precum încălcarea drepturilor omului, inegalitățile, inclusiv inegalitatea de gen, conflictele armate și terorismul, schimbările climatice, insecuritatea alimentară, lipsa drepturilor de proprietate, lipsa drepturilor de proprietate asupra terenurilor, migrația, accesul limitat la serviciile de sănătate și educație, schimbările demografice, resursele limitate, pierderea biodiversității, corupția, frauda fiscală și evaziunea fiscală, creșterea economică nesustenabilă, șomajul și crizele financiare și economice pun încă probleme extrem de complexe și legate între ele pentru deceniile următoare, subliniind necesitatea de a găsi noi căi de dezvoltare care ar putea duce la o dezvoltare durabilă și favorabilă incluziunii pentru toți;

5. subliniază că durabilitatea mediului reprezintă o provocare principală, deoarece eșecurile în acest domeniu ar putea afecta toate dimensiunile dezvoltării umane; reamintește, în special, că degradarea mediului reprezintă un obstacol imens în îndeplinirea obiectivului de eradicare a sărăciei extreme și a foametei; reamintește, de exemplu, că inegalitățile și conflictele persistente în ceea ce privește resursele limitate se află în rândul factorilor-cheie ai conflictelor, foametei, insecurității și violenței, care, la rândul lor, sunt factori-cheie care stopează dezvoltarea umană și eforturile pentru realizarea unei dezvoltări durabile;

6. subliniază că noul cadru ar trebui să răspundă cu succes acestor probleme și să abordeze chestiuni importante precum respectarea demnității fiecărei ființe umane, dreptatea,

PE539.607v02-00 10/36 RR\1040616RO.doc

RO

egalitatea, buna guvernanță, democrația, statul de drept, pacea și securitatea, schimbările climatice, reducerea riscului de dezastre și consolidarea rezilienței, păstrarea biodiversității, creșterea economică favorabilă incluziunii și sustenabilă, drepturile de proprietate și drepturile de proprietate asupra terenurilor, ocrotirea sănătății și protecția socială, educația, cercetarea și inovarea și drepturile femeilor, ale copiilor, ale tinerilor și ale minorităților;

7. evidențiază faptul că noul cadru de dezvoltare trebuie să aibă un caracter universal și să fie aplicabil în toate țările, inclusiv în statele membre ale UE și, prin urmare, trebuie să fie relevant și echitabil atât pentru țările dezvoltate, cât și pentru țările în curs de dezvoltare și, totodată, să țină cont de diferitele situații, capacități, politici și priorități naționale; subliniază că noile sarcini și responsabilități generate trebuie să fie în egală măsură, dar în mod corect, partajate între toate țările; solicită UE să precizeze care sunt acțiunile și angajamentele concrete pe care le propune pentru a răspunde la nivel intern și internațional principiului universalității;

8. subliniază că răspunderea reciprocă și transparența la toate nivelurile ar trebui să constituie axa noului cadru de dezvoltare și că este important ca guvernele naționale și alți actori, inclusiv sectorul privat, să își asume responsabilitatea pentru punerea în aplicare a cadrului;

9. îndeamnă UE să fie în mod activ în fruntea acestui proces pentru definirea unui cadru unic de dezvoltare globală, amplu și integrat, pentru perioada de după 2015 și salută consensul în jurul ideii că noua agendă de dezvoltare globală necesită consolidarea mijloacelor de aplicare și revitalizare a parteneriatului global de dezvoltare durabilă;

II. Necesitatea unui parteneriat global reînnoit și a unei poziții solide și unitare din partea UE

10 îndeamnă UE să aibă un rol activ în conturarea unui nou parteneriat global care va mobiliza lansarea de acțiuni de către toate țările, inclusiv economiile emergente, precum și de toate părțile interesate relevante, printre care sectorul privat, organizațiile societății civile, autoritățile locale și parlamentele naționale;

11. solicită UE să adopte o poziție puternică, coerentă și unitară în cadrul viitoarelor negocieri interguvernamentale, ținând cont de prioritățile subliniate în prezenta rezoluție;

12. sprijină concluziile Grupului de lucru deschis (GLD) al ONU; consideră, cu toate acestea, că cadrul identificat în concluzii ar putea fi în cele din urmă restrâns, menținând în același timp echilibrul între eradicarea sărăciei, combaterea inegalităților și cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile, și nu în detrimentul abordării bazate pe drepturi și nici în cel al unor obiective mai ambițioase și inovatoare;

13. subliniază că noul cadru global ar trebui să includă arhitectura instituțională adecvată, abordând principalele obiective legate de eradicarea sărăciei, combaterea inegalităților și promovarea dezvoltării durabile, cu orientări clare pentru supravegherea punerii în aplicare, și că această arhitectură ar trebui să aibă în vedere și complexitatea și interconexiunile dintre diferitele părți ale viitorului cadru;

RR\1040616RO.doc 11/36 PE539.607v02-00

RO

14. consideră că coerența politicilor pentru dezvoltare durabilă (CPD) reprezintă un instrument-cheie pentru punerea în aplicare a cadrului post-2015; în acest scop, solicită UE să asigure faptul că orientările, evaluările de impact și mecanismele de monitorizare și raportare necesare transformă CPD într-o realitate în acest cadru;

15. subliniază că universalitatea agendei de dezvoltare globală după 2015 presupune angajamente mai ambițioase din partea UE și a statelor membre ale acesteia; subliniază că noile obiective de dezvoltare durabilă (ODD) din cadrul global trebuie să se reflecte în politicile externe și interne ale UE;

III. Domenii prioritare

16. reamintește că eradicarea sărăciei trebuie să rămână principala prioritate a agendei de dezvoltare globală pentru perioada de după 2015, alături de abordarea aspectelor interdependente ale sustenabilității economice, ecologice și sociale, precum și un parteneriat global consolidat;

Eradicarea sărăciei, combaterea inegalităților și dezvoltarea durabilă

17. subliniază faptul că eradicarea sărăciei și combaterea inegalităților, împreună cu dezvoltarea durabilă ar trebui să stea la baza noului cadru de dezvoltare globală pentru perioada de după 2015; subliniază necesitatea ca acest cadru să aibă în centru oamenii și să abordeze lipsa de justiție, aplicând o abordare bazată pe drepturi, având ca scop reducerea inegalităților în interiorul țărilor și între ele, drept o prioritate-cheie a noului cadru;

18. consideră că inegalitatea împiedică dezvoltarea și eforturile de reducere a sărăciei; reafirmă că eradicarea sărăciei, egalitatea și dezvoltarea durabilă sunt posibile numai dacă toate grupurile vulnerabile sunt luate în considerare și dacă sunt promovate accesul echitabil, utilizarea sustenabilă a resurselor și buna guvernanță; invită UE și statele sale membre să sprijine ODD 10, așa cum au fost propuse de GLD al ONU, ca un obiectiv de sine stătător în noul cadru;

19. evidențiază necesitatea unui obiectiv privind eradicarea sărăciei extreme de la nivelul de 2 dolari pe zi, în condițiile în care cadrul se vrea a fi cu adevărat transformator;

20. evidențiază ideea că noul cadru ar trebui să abordeze aspectele multidimensionale ale sărăciei și inegalității, care nu se limitează la lipsa veniturilor, ci implică persoana umană, sub aspectul demnității sale și în toate dimensiunile, inclusiv cea socială, ale acesteia; subliniază că pauperitatea nu ar trebui evaluată exclusiv în funcție de venit, ci și în raport cu indicatorii de bunăstare, pe lângă PIB;

21. recomandă susținerea consolidării statului printr-un sprijin bugetar general și/sau sectorial mai mare și condiționat pe criterii de bună guvernanță;

22. consideră că adoptarea unei abordări holistice pentru a combate inegalitățile implică, printre altele, abordarea problemei impactului agendei pentru liberalizare asupra sărăciei și inegalității; reamintește, spre exemplu, că țările cel mai puțin dezvoltate se confruntă cu dificultăți pentru a compensa declinul taxelor comerciale ca rezultat al liberalizării

PE539.607v02-00 12/36 RR\1040616RO.doc

RO

comerțului; în mod similar, subliniază faptul că, într-o economie globalizată în mare parte, puterea de negociere a forței de muncă a fost redusă odată cu liberalizarea, ceea ce pune, în schimb, în pericol exercitarea drepturilor enumerate în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în Agenda privind munca decentă; în consecință, îndeamnă UE să elaboreze strategia sa de politică comercială astfel încât să mențină și să protejeze standarde sociale și de mediu înalte, descurajând în același timp orice formă de dumping social sau ecologic;

23. subliniază că există o intercorelare importantă între buna guvernanță, creșterea economică sustenabilă și reducerea inegalităților sociale; subliniază importanța promovării egalității de șanse și drepturi, precum și a dialogului social; solicită o definiție a sărăciei mai extinsă decât cea bazată exclusiv pe PIB, care să prevadă măsuri mai ample de realizare a progresului și a bunăstării;

24. reamintește rolul economic și social determinant al unei clase mijlocii puternice și stabile; subliniază necesitatea de a implica în mai mare măsură clasa mijlocie în procesul politic, promovând, astfel, o creștere economică favorabilă incluziunii;

25. solicită promovarea dezvoltării sustenabile din punct de vedere ecologic în toate țările, atât cele dezvoltate, cât și cele în curs de dezvoltare, prin utilizarea sustenabilă a resurselor naturale regenerabile și prin protejarea mediului;

26. subliniază necesitatea promovării dezvoltării durabile prin echilibrarea dezvoltării regionale, promovând dezvoltarea localităților și a orașelor mai mici și împiedicând o creștere prea puternică a marilor orașe;

Abordarea bazată pe drepturile omului

27. salută includerea promovării unei abordări bazate pe drepturile omului și centrate pe oameni printre Obiectivele în materie de dezvoltare durabilă propuse de Grupul de lucru deschis al ONU; își exprimă preocuparea, totuși, față de neadoptarea unei abordări mai ambițioase, subliniind că o asemenea abordare este esențială pentru a combate cauzele profunde ale sărăciei, excluziunii sociale și inegalității;

28. subliniază universalitatea, indivizibilitatea și interdependența tuturor drepturilor ale tuturor oamenilor, fără nicio discriminare de orice fel, începând cu dreptul fundamental la demnitate al tuturor ființelor umane, acordându-se o atenție deosebită drepturilor femeilor și fetelor, inclusiv promovarea accesului universal la sănătatea și drepturile sexuale și reproductive, precum și protejarea și respectarea drepturilor migranților și ale minorităților, inclusiv ale persoanelor LGBTI și ale persoanelor cu HIV; subliniază importanța respectării și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități în noul cadru;

29. solicită UE să sublinieze importanța acordării unui loc prioritar pe agenda post-2015 adoptării și punerii în aplicare a unui cadru juridic adecvat, evidențiind, totodată, că politicile naționale și locale ar trebui să combată corupția și impunitatea, asigurând accesul la instanțe judiciare imparțiale și independente și la căi de atac eficace pentru încălcarea drepturilor omului, în special ale grupurilor marginalizate, precum și la protecția apărătorilor drepturilor omului; subliniază că cadrul de dezvoltare globală post-2015 trebuie să garanteze buna guvernanță, democrația și statul de drept;

RR\1040616RO.doc 13/36 PE539.607v02-00

RO

30. invită UE să-și dubleze eforturile menite să garanteze că, în cadrul viitoarelor negocieri interguvernamentale, abordarea bazată pe drepturile omului și dreptul la dezvoltare devin conceptele definitorii ale cadrului de dezvoltare globală post-2015 și că, prin urmare, pilonii esențiali ai abordării bazate pe drepturile omului, și anume principiile universalității, indivizibilității, egalității și nediscriminării, responsabilității și statului de drept, participării și incluziunii sunt incluși în conceperea, aplicarea și monitorizarea cadrului de dezvoltare pentru perioada de după 2015; subliniază importanța menținerii ODD 16, propuse de GLD al ONU, ca un obiectiv de sine stătător în noul cadru;

Prevenirea conflictelor, redresarea post-conflict, consolidarea păcii și promovarea unei păci durabile

31. consideră că cadrul de dezvoltare globală de după 2015 ar trebui să reflecte în mod corespunzător Noul acord privind implicarea în statele fragile și obiectivele de consolidare a păcii și a statelor convenite la Busan; subliniază că, în noul cadru, trebuie acordată o atenție specială statelor fragile; salută faptul că promovarea unor societăți pașnice este una dintre prioritățile UE și că evoluează ca un element important al noului cadru; subliniază, de asemenea, că este imperativă angajarea în parteneriate structurale, susținute și pe termen lung, care să acorde prioritate reformei sectorului securității și instituirii statului de drept și a instituțiilor democratice;

32 subliniază faptul că noul cadru trebuie să abordeze factorii determinanți ai conflictelor și fragilității; cere ca instituțiile europene să instituie proceduri mai reactive în situațiile post-conflictuale și să adopte o strategie care să permită ca ajutorul pentru dezvoltare să servească în mod optim obiectivelor în materie de securitate;

33. condamnă ferm lipsa urmăririi și a pedepsirii în zonele de conflict, în special în ceea ce privește violența sexuală îndreptată împotriva femeilor și fetelor; subliniază necesitatea de a dubla eforturile pentru protecția civililor afectați de conflicte armate, de a îmbunătăți accesul la asistență psihologică, în special pentru femei și copii, și de a consolida legătura dintre ajutorul de urgență, reabilitare și dezvoltare în noul cadru global;

34. recunoaște contribuția importantă a femeilor la prevenirea conflictelor și la eforturile de consolidare a păcii și solicită, prin urmare, promovarea Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU, pentru a asigura participarea femeilor la soluționarea conflictelor și edificarea democrației;

Atenuarea schimbărilor climatice, protecția mediului și reducerea riscurilor de dezastre

35. consideră că atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea trebuie să fie integrate efectiv printre prioritățile cadrului de dezvoltare globală post-2015, ca o chestiune transversală și într-o manieră vizibilă și ambițioasă; susține gama extinsă de măsuri care vizează soluționarea efectelor schimbărilor climatice și asigurarea unui viitor mai bun pentru tânăra generație, inclusiv prin eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare pentru mediu; subliniază că ar trebui să se acorde o atenție specială energiei durabile, deoarece este esențială pentru atenuarea schimbărilor climatice;

36. subliniază că procesul de integrare nu ar trebui să conducă la devierea asistenței oficiale

PE539.607v02-00 14/36 RR\1040616RO.doc

RO

pentru dezvoltare (AOD) înspre politicile climatice care nu reduc în mod direct sărăcia;

37. consideră că numeroase comunități sărace suportă deja consecințele schimbărilor climatice, deși sunt cel mai puțin responsabile pentru ele; reamintește că este necesar să se ia măsuri urgente pentru reducerea emisiilor, punându-se un accent special pe strategiile fără emisii de dioxid de carbon; subliniază că trecerea la o economie eficientă din punct de vedere energetic și bazată pe resurse regenerabile poate duce la progrese în lupta împotriva sărăciei; consideră că UE ar trebui să sprijine accesul universal la serviciile energetice regenerabile, fiabile și abordabile;

38. salută faptul că atenuarea schimbărilor climatice și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale se bucură de o mare importanță în documentul final al Grupului de lucru deschis și sunt integrate în acesta, printre ele numărându-se și conservarea oceanelor și mărilor, precum și conservarea biodiversității și a pădurilor;

39. subliniază importanța includerii asistenței umanitare, a măsurilor de consolidare a capacităților, de prevenire și a măsurilor participative de jos în sus în noul cadru, pentru a reduce cu succes riscul de dezastre și a întări rezistența în fața acestora; subliniază necesitatea consolidării asistenței internaționale, a coordonării și a resurselor destinate măsurilor de răspuns la situații de urgență și a măsurilor de redresare și de reconstrucție în urma dezastrelor;

40 recunoaște rolul special al femeilor, care contribuie la sustenabilitate, și solicită, prin urmare, integrarea perspectivei egalității de gen în politicile de mediu și în politicile privind schimbările climatice, pentru a asigura reducerea inegalității de gen în ceea ce privește accesul la resursele de adaptare la schimbările climatice și controlul acestora;

Securitatea alimentară, nutriția, agricultura sustenabilă, combaterea degradării terenurilor, apa și sistemele de canalizare

41. salută apariția securității alimentare și nutriționale drept un domeniu prioritar pentru noul cadru de dezvoltare globală și includerea în documentul final al GLD a unui obiectiv de sine stătător privind eliminarea foametei, realizarea securității alimentare și îmbunătățirea nutriției, precum și promovarea agriculturii sustenabile; recunoaște nevoile specifice ale femeilor care lucrează în agricultură, în ceea ce privește securitatea alimentară, de care să se țină cont la elaborarea noului cadru;

42. subliniază că este important să se ia în considerare corelațiile cu creșterea productivității agriculturii și pescuitului sustenabil, având ca efect reducerea pierderilor și risipei de alimente, gestionarea transparentă a resurselor naturale și adaptarea la schimbările climatice;

43. subliniază că securitatea proprietății funciare pentru micii producători, care ține cont de drepturile tradiționale de folosință a terenurilor, stimulează economiile locale și crește în același timp securitatea alimentară;

44. consideră că este necesară extinderea conceptului de securitate alimentară și consideră alimentele un drept fundamental al omului, pentru a face posibilă stabilirea unui obiectiv clar „Foamete zero” și a pune capăt scandalului legat de foamete până în 2025;

RR\1040616RO.doc 15/36 PE539.607v02-00

RO

subliniază că eforturile de eradicare a foametei și a malnutriției, precum și a fenomenului „foametei ascunse” ar trebui să se concentreze în special pe copii și pe femeile care alăptează;

45. subliniază importanța implementării angajamentelor Rio+20 privind degradarea terenurilor în toate statele și a orientărilor FAO privind dreptul la hrană și proprietatea funciară; subliniază importanța bunei guvernanțe la nivel mondial în prevenirea confiscărilor de terenuri;

46. pune accentul pe necesitatea consolidării bunei guvernanțe în sectorul funciar și a protejării terenurilor împotriva riscului tot mai mare de a fi acaparate de consorțiile de întreprinderi;

47. subliniază că este important să se ia în considerare accesul universal la apă potabilă, la sisteme de canalizare și gestionare integrată a apei; subliniază că este nevoie să se întreprindă acțiuni pentru reducerea utilizării substanțelor chimice periculoase și prevenirea poluării;

Sănătate și educație

48. consideră că sectorul sănătății este crucial pentru dezvoltarea economică și socială a societăților; prin urmare, invită UE să se concentreze în noul cadru global pe promovarea unor programe echitabile, universale și sustenabile de protecție a sănătății, acordând o atenție specială serviciilor de sănătate și îngrijire a copiilor și mamelor oferite la prețuri accesibile, inclusiv prin stabilirea unui obiectiv ambițios de eradicare a deceselor în rândul mamelor, nou-născuților și copiilor care pot fi prevenite, precum și de eradicare a epidemiei de SIDA, a tuberculozei, malariei și a altor boli contagioase;

49. recunoaște sănătatea ca un drept al omului; subliniază importanța îmbunătățirii accesului universal la igienă și la servicii și asigurări de sănătate de înaltă calitate, inclusiv în ceea ce privește serviciile de sănătate sexuală și reproductivă; invită UE să acorde o importanță specială prevenirii excluziunii și discriminării grupurilor cel mai vulnerabile din perspectiva sistemelor de sănătate;

50. subliniază importanța uriașă a continuării eforturilor pentru îmbunătățirea accesului la apă, salubritate și igienă, acesta fiind un aspect transversal care afectează atingerea altor obiective din agenda post-2015, inclusiv în ceea ce privește sănătatea, educația și egalitatea de gen;

51. subliniază că educația este esențială pentru dezvoltarea unor societăți autonome; solicită ca accesul la educația de calitate la toate nivelurile să se reflecte în noul cadru de dezvoltare globală și ca acesta să trateze și chestiunea accesului la educație în situațiile de urgență și de criză; subliniază nevoia stimulării cetățeniei participative prin exercitarea deplină a drepturilor civice și politice, precum și prin construirea unor societăți inovatoare bazate pe cunoaștere;

52. îndeamnă Comisia să promoveze ca o prioritate eliminarea inegalităților în accesul la sănătate și educație în perioada post-2015 și să includă măsuri specifice destinate persoanelor defavorizate și grupurilor expuse riscului de discriminare;

PE539.607v02-00 16/36 RR\1040616RO.doc

RO

Rolul central al femeilor în cadrul de dezvoltare globală post-2015

53. salută recunoașterea emancipării femeilor și fetelor și importanței egalității de gen drept o prioritate în documentul final al Grupului de lucru deschis (GLD), ținând seama de rolul central al femeilor în noul cadru de dezvoltare globală; invită UE și statele sale membre să sprijine solicitarea GLD pentru un obiectiv de sine stătător privind egalitatea de gen, asigurând totodată integrarea principiului egalității între femei și bărbați în toate obiectivele, și să promoveze includerea unor obiective ambițioase legate de drepturile femeilor și fetelor și punerea în aplicare consolidată a acestor obiective;

54. reafirmă importanța eliminării tuturor formelor de discriminare și violență împotriva fetelor și femeilor în noul cadru; subliniază importanța eliminării tuturor dispozițiilor legale și a practicilor discriminatorii; îndeamnă UE să înscrie eliminarea tuturor formelor de violență, precum violența domestică, traficul de persoane, exploatarea sexuală și hărțuirea sexuală, precum și a tuturor practicilor generatoare de suferințe, inclusiv a căsătoriei între copii, la vârste fragede sau forțate și a mutilării genitale feminine, în lista priorităților din domeniul drepturilor omului incluse în noul cadru global;

55. consideră că agenda mondială post-2015 ar trebui să transmită un mesaj clar privind participarea femeilor la procesele decizionale;

56. subliniază importanța asigurării accesului egal la locuri de muncă pentru femei și bărbați, precum și a remunerării egale a muncii care are aceeași valoare peste tot; recunoaște necesitatea salvgardării dreptului femeilor care au copii de a-și păstra în tot acest timp locul de muncă;

57. subliniază importanța îmbunătățirii accesului fetelor la toate nivelurile de educație și a înlăturării obstacolelor pe motive de gen din calea procesului de învățare;

58 subliniază importanța garantării accesului universal la servicii de sănătate cum ar fi planificarea familială, inclusiv la serviciile și la drepturile în materie de sănătate sexuală și reproductivă;

59. atrage atenția asupra necesității de a institui metode de protecție eficace specifice pentru femeile migrante și recunoaște importanța dreptului femeilor de a migra și de a se integra într-o nouă cultură;

Creșterea economică favorabilă incluziunii și sustenabilă, ocuparea forței de muncă și crearea de locuri de muncă decente

60. subliniază că o creștere economică favorabilă incluziunii și sustenabilă, însoțită de crearea de locuri de muncă decente și de utilizarea eficientă a resurselor în vederea trecerii la un model de consum și de producție mai sustenabil, precum și atenuarea schimbărilor climatice, este crucială pentru succesul agendei post-2015; consideră că definirea unor indicatori calitativi va fi esențială pentru a se monitoriza atât gradul în care progresele în materie de dezvoltare sunt favorabile incluziunii și durabile, cât și măsura în care sunt abordate necesitățile persoanelor cel mai defavorizate și ale grupurilor cel mai vulnerabile;

RR\1040616RO.doc 17/36 PE539.607v02-00

RO

61. subliniază că este crucial să se monitorizeze măsura în care dezvoltarea economică include grupurile cele mai defavorizate și mai vulnerabile și măsura în care salariile rămân conforme cu creșterea productivității; reamintește că statului îi revine responsabilitatea de a furniza servicii sociale de bază cetățenilor săi, contribuind astfel la eradicarea sărăciei; consideră că este esențial să se stabilească praguri de protecție socială definite la nivel național și o reglementare în ceea ce privește veniturile minime în țările în curs de dezvoltare;

62. invită UE să promoveze un mediu favorabil pentru întreprinzători, comerț, investiții și inovare, care să ducă la reducerea inegalităților și să vizeze consolidarea justiției sociale;

63. subliniază necesitatea eliminării treptate a muncii copiilor în noul cadru de dezvoltare globală;

64. solicită un nou cadru global, care să creeze un sistem comercial mai echitabil și sustenabil, bazat pe dialog, transparență și respect, urmărind o mai mare echitate în comerțul internațional; consideră că mișcarea Fair Trade este un exemplu de parteneriat de succes, care implică participarea a numeroase părți interesate din întreaga lume și care funcționează la diferite stadii ale lanțului de aprovizionare, asigură accesul pe piață pentru producătorii dezavantajați, în special pentru femei, garantează mijloace durabile de subzistență, respectă standardele de muncă, elimină treptat munca copiilor și încurajează agricultura și practicile de producție agricolă ecologice;

65. subliniază că este necesar ca noul cadru global să promoveze un sistem comercial multilateral universal, transparent, bazat pe reguli, deschis, nediscriminatoriu și echitabil în cadrul OMC; invită UE să își reconsidere strategia pentru politicile de dezvoltare durabilă, inclusiv comerțul echitabil;

66. solicită sprijin pentru dezvoltarea unor stimulente economice, cum ar fi crearea de locuri de muncă verzi;

67. subliniază importanța abordării în noul cadru global a șomajului în rândul tinerilor;

Sectorul privat

68. subliniază că sectorul privat poate fi un factor determinant al creșterii economice sustenabile și favorabile incluziunii, dacă se ține seama de principiile-cheie ale dezvoltării, cum ar fi drepturile omului, drepturile lucrătorilor, răspunderea companiilor și mecanismele de transparență, dialogul social și angajamentele legate de mediu; invită UE să susțină dezvoltarea unor sisteme de reglementare care ar reduce birocrația excesivă, ar promova buna guvernanță, ar combate mita și corupția și ar promova crearea de locuri de muncă; insistă asupra necesității de a îmbunătăți responsabilitatea socială a întreprinderilor multinaționale, prin intermediul unor norme cu caracter juridic obligatoriu; în aceste condiții, consideră că sectorul privat ar trebui să fie un factor determinant al creșterii economice sustenabile și favorabile incluziunii;

69. solicită norme transparente și echitabile la accesul pe piețele locale și internaționale, care să asigure oportunități egale tuturor părților interesate implicate;

PE539.607v02-00 18/36 RR\1040616RO.doc

RO

70. subliniază că responsabilitatea socială a întreprinderilor (RSI) ar trebui să reprezinte un element important al noului cadru;

71. solicită UE să se asigure că toate fluxurile de ajutor destinate sectorului privat respectă principiile eficacității dezvoltării și că sectorul privat din țările în curs de dezvoltare are ca obiectiv scoaterea populației din sărăcie;

72. salută recomandarea Consiliului de a se pune un accent sporit pe sprijinul pentru IMM-uri, prin crearea unui mediu favorabil micilor antreprenori și facilitarea accesului la finanțare și la formare;

73. sprijină îndeosebi o extindere în continuare a inițiativei pentru antreprenoriat social în domeniul cooperării pentru dezvoltare; solicită crearea de noi instrumente care să sprijine o mai bună cooperare între întreprinderile mici și mijlocii, atât în țările dezvoltate, cât și în țările în curs de dezvoltare;

74. îndeamnă UE să acorde prioritate justiției fiscale și mobilizării resurselor interne în agenda post-2015, întrucât ar trebui să joace un rol major în transformarea societății, eradicarea sărăciei și reducerea inegalităților;

Societatea civilă

75. recunoscând nevoia unei abordări participative în noul cadru, care ar trebui să își propună să implice actori de la toate nivelurile, subliniază rolul crucial pe care organizațiile societății civile (OSC), inclusiv organizațiile de femei, din perspectiva rolului central al femeilor în dezvoltarea mondială, îl joacă în calitate de catalizatori ai dezvoltării și promotori ai universalității, egalității, incluziunii, responsabilității și transparenței; subliniază importanța dialogului cu organizațiile locale și a facilitării participării directe a oamenilor și a comunităților;

76. subliniază rolul special al OSC în promovarea statului de drept, a justiției, a drepturilor omului și a principiile democratice, în special în țările în care consolidarea statului este în stadiu incipient, iar capacitățile guvernamentale sunt limitate;

Autoritățile locale și parlamentele naționale

77. subliniază importanța includerii autorităților locale și a parlamentelor naționale în planificarea, aplicarea și finanțarea programelor de dezvoltare; insistă că acest lucru ar presupune un proces cu adevărat participativ, derulat încă din faza de planificare și, din acest punct de vedere, ajutorul public descentralizat trebuie să fie recunoscut și consolidat;

IV. Mobilizarea resurselor financiare

78. îndeamnă statele membre să își respecte angajamentul de a aloca cel puțin 0,7 % din VNB pentru AOD, inclusiv cel puțin 0,2 % din VNB pentru țările cel mai puțin dezvoltate și alte state cu un grad ridicat de vulnerabilitate; invită UE să adopte o abordare internațională coerentă și cuprinzătoare în ceea ce privește finanțarea după 2015; reiterează că este necesar ca UE să continue să colaboreze îndeaproape cu alți

RR\1040616RO.doc 19/36 PE539.607v02-00

RO

donatori pentru a dezvolta noi mecanisme financiare inovatoare, ca de pildă taxa pe tranzacțiile financiare;

79. subliniază importanța respectării principiului asumării în contextul dezvoltării; insistă că este necesar să se intensifice dialogul politic dintre donatori și țările partenere;

80. reamintește Comisiei și statelor membre că AOD trebuie să rămână coloana vertebrală a politicii europene de cooperare pentru dezvoltare care are drept obiectiv eradicarea sărăciei;

81. solicită UE să evalueze mecanismele de combinare pentru a se asigura că sunt transparente și responsabile și că au un impact real asupra dezvoltării durabile; invită Comisia să publice linii directoare bazate pe strategiile armonizate de reducere a sărăciei;

82. își reiterează solicitarea de a face din combaterea corupției, a spălării de bani, a fraudei și a evaziunii fiscale, a paradisurilor fiscale, a fluxurilor ilicite de capital și a structurilor fiscale dăunătoare o prioritate absolută a programelor de finanțare pentru dezvoltare; reamintește că, potrivit estimărilor, țările în curs de dezvoltare au pierdut aproape 6 000 de miliarde USD în fluxuri financiare ilicite în cursul ultimului deceniu, ceea ce depășește cu mult fluxurile AOD din aceeași perioadă, și insistă, prin urmare, asupra importanței consolidării transparenței și a bunei guvernanțe la nivel mondial;

83. solicită UE să faciliteze parteneriatele de tip public-privat atunci când acest lucru este posibil și să facă o prioritate din utilizarea experienței, expertizei și sistemelor de management din sectorul privat, în parteneriat cu resursele publice;

84. invită UE să sprijine în continuare țările în curs de dezvoltare în eforturile lor de a spori mobilizarea resurselor interne publice și private și să le ofere asistență în procesul de instituire a unor sisteme fiscale sustenabile și echitabile, ceea ce ar duce la reducerea sărăciei și a dependenței de ajutoare;

V. Indicatori și stabilirea responsabilității

85. subliniază că disponibilitatea unor date accesibile și defalcate fiabile este esențială pentru a se elabora politici adecvate privind noul cadru de dezvoltare și pentru a determina guvernele și comunitatea internațională să își asume răspunderea;

86. subliniază că sunt necesare mecanisme de răspundere clare pentru a asigura că atât țările dezvoltate, cât și cele în curs de dezvoltare își respectă angajamentele și rezolvă în mod eficace problema sărăciei și provocările legate de sustenabilitate pe care le va aborda cadrul post-2015; subliniază că acest cadru trebuie să se bazeze pe dovezi și să includă obiective financiare și mecanisme de răspundere și monitorizare riguroase la toate nivelurile; reamintește că mecanismele de monitorizare ar trebui să includă un proces de revizuire bazat pe deschidere și transparență;

87. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite,

PE539.607v02-00 20/36 RR\1040616RO.doc

RO

precum și președintelui Grupului deschis de lucru privind obiectivele de dezvoltare durabilă.

RR\1040616RO.doc 21/36 PE539.607v02-00

RO

EXPUNERE DE MOTIVE

I. Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) - realizări și noi provocări

În septembrie 2000, ONU a adoptat o Declarație a Mileniului, urmată de stabilirea unor obiective concrete, eșalonate în timp, care să fie atinse până în 2015.

ODM-urile au produs schimbări profunde în bine în viețile oamenilor. La mai puțin de un an înainte de data limită pentru atingerea ODM-urilor, sărăcia în lume a fost redusă la jumătate, iar eforturile în lupta împotriva malariei și tuberculozei au înregistrat rezultate impresionante.

Un alt rezultat important al ODM-urilor este acela de a aduna laolaltă guverne, comunitatea internațională, societatea civilă și sectorul privat în vederea atingerii unor obiective concrete în domeniile dezvoltării și eradicării sărăciei.

Cu toate acestea, trebuie depuse și mai multe eforturi pentru a reduce la jumătate procentul oamenilor care suferă de foame. Raportul din 2014 privind dezvoltarea umană subliniază că vulnerabilitatea persistentă pune în pericol dezvoltarea umană dacă nu este tratată în mod sistematic prin politici și norme sociale.

Se preconizează o intensificare a provocărilor globale datorate unor chestiuni majore precum sărăcia, încălcarea drepturilor omului, conflictele armate și terorismul, schimbările climatice, insecuritatea alimentară, migrația, șomajul, schimbările demografice, corupția, resursele limitate, creșterea economică instabilă și crizele financiare și economice. Este nevoie de noi modele de dezvoltare care ar putea genera o dezvoltare favorabilă incluziunii și durabilă.

De aceea, agenda pentru perioada de după 2015 presupune un parteneriat global cu adevărat reînnoit, cu un domeniu de aplicare cuprinzător, recunoscând contribuția tuturor tipurilor de instrumente și care să poată aborda chestiuni precum tehnologia și inovarea, consolidarea capacităților și comerțul.

De ce avem nevoie de acest document?

În urma evenimentului special al Organizației Națiunilor Unite privind ODM (septembrie 2013) și a rapoartelor întocmite cu privire la agenda post 2015, negocierile pentru un nou cadru s-au intensificat, atât în cadrul Grupului de lucru deschis (GLD) privind obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), cât și în cadrul Comitetului interguvernamental de experți privind finanțarea dezvoltării durabile (ICESDEF).

Poziția generală a UE a fost elaborată de Comisia Europeană în urma unor consultări intensive și aprobată de Consiliu și Parlamentul European. Comunicarea „O viață decentă pentru toți” stă la baza poziției UE în legătură cu agenda post 2015.

Comunicarea face un apel pentru tratarea unor preocupări globale precum sărăcia, sănătatea, securitatea alimentară, educația, egalitatea de gen, apa și canalizarea, energia durabilă,

PE539.607v02-00 22/36 RR\1040616RO.doc

RO

condițiile de muncă decente, creșterea economică favorabilă incluziunii și sustenabilă, inegalitatea, consumul responsabil și producția sustenabilă, biodiversitatea, degradarea terenurilor și mările și oceanele. Se mai menționează că cadrul pentru perioada de după 2015 ar trebui să garanteze o abordare bazată pe drepturi și să ia în considerare justiția, egalitatea și echitatea, buna guvernanță, democrația și statul de drept, pacea socială și protecția împotriva violenței.

Parlamentul European s-a dedicat din plin ideii de a obține o agendă de dezvoltare post 2015 ambițioasă. În prezentul raport, am dori să contribuim la definirea unei poziții coerente și consecvente a UE care să fie adoptată de către Consiliu în decembrie 2014. Concluziile Consiliului ar trebui să stabilească principiile UE, precum și direcțiile principale ale strategiei de negociere.

III. Domenii prioritare

Eradicarea sărăciei și dezvoltarea durabilă

Raportorul reamintește că raportul GLD referitor la obiectivele de dezvoltare durabilă identifică un număr considerabil de sectoare prioritare emergente. Există necesitatea de a ne concentra treptat asupra elementelor centrale care ar trebui să constituie un set clar și limitat de obiective universale și măsurabile.

Eradicarea sărăciei și buna guvernanță, abordarea bazată pe drepturile omului și dezvoltarea durabilă ar trebui să stea la temelia noului cadru de dezvoltare, tratând și aspectele multidimensionale ale sărăciei și inegalității, care nu se limitează la lipsa veniturilor.

Abordarea bazată pe drepturile omului

Cadrul pentru perioada de după 2015 ar trebui să garanteze o abordare bazată pe drepturi, precum și promovarea unor societăți pașnice. Dreptatea, buna guvernanță, democrația și statul de drept ar trebui, de asemenea, să figureze pe noua agendă. Raportorul are convingerea fermă că în această privință ar trebui adoptată o abordare mai ambițioasă.

În acest moment crucial al negocierilor, UE ar trebui să țină cont de toate drepturile în relațiile sale cu țările terțe, fapt de o însemnătate deosebită pentru dezvoltarea durabilă.

Raportorul ar dori să reamintească că pentru a realiza obiectivele de dezvoltare durabilă avem nevoie de instituții eficiente, transparente, responsabile și democratice la toate nivelurile. De aceea, raportorul solicită insistent adoptarea și punerea în aplicare a unui cadru juridic adecvat și a unor politici naționale care să ducă la reducerea corupției, asigurând accesul la instanțe judiciare imparțiale și independente.

Prevenirea conflictelor, redresarea post-conflict, consolidarea păcii și promovarea unei păci durabile

UE a recunoscut că nu poate exista dezvoltare durabilă fără pace și securitate și că, viceversa,

RR\1040616RO.doc 23/36 PE539.607v02-00

RO

fără dezvoltare și eradicarea sărăciei nu poate fi pace durabilă. De aceea, cadrul post 2015 ar trebui să reflecte obiectivele de consolidare a păcii și de construcție statală convenite la Busan. Promovarea unor societăți pașnice ar trebui să devină un element important al noii agende.

Schimbările climatice și reducerea riscului de dezastre

Atenuarea schimbărilor climatice, una dintre cele mai mari probleme actuale, trebuie să fie pusă efectiv și de urgență pe noua agendă de dezvoltare. Legată strâns de schimbările climatice este reducerea riscurilor de dezastre, precum și întărirea rezistenței în fața acestora.

În ceea ce privește reducerea riscurilor este important de reamintit că țările cele mai sărace sunt cel mai expuse la riscuri, fiind necesară abordarea tuturor factorilor determinanți ai vulnerabilității.

Energia sustenabilă ar trebui văzută, de asemenea, ca un instrument esențial pentru eradicarea sărăciei. Pentru aceasta, este nevoie de o abordare strategică a diversificării surselor, a protejării ecosistemelor și resurselor naturale, precum și a gestionării integrate a apei.

Securitatea alimentară, nutriția, agricultura sustenabilă, degradarea terenurilor, apa și sistemele de canalizare

Raportorul apreciază că securitatea alimentară și nutrițională se afirmă ca un sector important pe noua agendă și reamintește că trebuie create conexiuni cu agricultura sustenabilă, pescuitul, gestionarea resurselor naturale și schimbările climatice.

Raportorul subliniază că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a pune capăt malnutriției, în special la copii.

După cum se evidențiază în angajamentele Rio+20, degradarea terenurilor și a solului este un sector cheie al dezvoltării durabile și economiei ecologice. Prin urmare, stoparea degradării terenurilor și a solului este crucială.

Conferința Rio+20 a recunoscut faptul că „apa, cu cele trei dimensiuni ale sale, este un pilon al dezvoltării durabile”. Raportorul consideră că noua agendă ar trebui să încurajeze o abordare integrată a apei, reflectată în obiective universal acceptate, simple, măsurabile, capabile să determine concentrarea politicilor și a resurselor și care să le permită părților interesate să obțină rezultate concrete care să îmbunătățească viețile oamenilor și să protejeze mediul înconjurător.

Sănătate și educație

Raportorul subliniază importanța sănătății și educației pentru dezvoltarea durabilă. De aceea, obiectivele individuale care tratează aceste chestiuni ar trebui să se reflecte în agenda post 2015.

În noul cadru de dezvoltare, UE ar trebui să se concentreze asupra promovării accesului universal și echitabil la asistență medicală prin cheltuieli bine chibzuite și acces la servicii de sănătate de calitate.

PE539.607v02-00 24/36 RR\1040616RO.doc

RO

În plus, raportorul evidențiază necesitatea de a înlesni accesul la educație de calitate la toate nivelurile pentru a promova cetățenia participativă și edificarea unor societăți bazate pe cunoaștere și inovatoare.

Este deosebit de important să se elimine inegalitățile în privința accesului la sănătate și educație și să se elaboreze măsuri în contextul noului cadru care să vină în sprijinul grupurilor celor mai dezavantajate.

Rolul central al femeilor în noul cadru de dezvoltare

Raportorul apreciază faptul că promovarea femeilor a fost recunoscută ca o prioritate în cadrul agendei de dezvoltare post-2015.

Pe lângă aceasta, este important să se acorde prioritate eliminării tuturor formelor de violență împotriva fetelor și femeilor. Este crucial ca noul cadru UE să acorde prioritate maximă eliminării tuturor practicilor generatoare de suferințe, inclusiv căsătoria între copii, la vârste fragede sau forțată, și mutilarea genitală feminină.

Noul cadru de dezvoltare ar trebui, de asemenea, să se concentreze asupra asigurării unui acces egal la piața muncii, precum și a unei retribuții egale pentru aceeași muncă depusă.

Creșterea economică favorabilă incluziunii și sustenabilă, ocuparea forței de muncă și locuri de muncă decente

Criza economică și financiară a încetinit creșterea economică și a generat o criză a locurilor de muncă. Raportorul subliniază importanța creșterii economice favorabile incluziunii și a promovării locurilor de muncă decente.

Discuțiile aflate în curs privind cadrul de după 2015 oferă o bună oportunitate pentru UE de a promova un mediu favorabil pentru întreprinzători, comerț, investiții și inovare, care să ducă la reducerea inegalităților și consolidarea justiției sociale.

Sectorul privat

Sectorul privat asigură aproape 90% dintre locurile de muncă în țările în curs de dezvoltare, fiind, astfel, un partener esențial în lupta contra sărăciei.

Raportorul consideră că sectorul privat ar trebui să fie factorul determinant al creșterii economice sustenabile și favorabile incluziunii. În acest sens, salută recomandările Consiliului de a ne concentra mai mult pe sprijinirea IMM-urilor, precum și a întreprinderilor și cooperativelor sociale, acestea fiind actori de prim rang în promovarea dezvoltării durabile.

Societatea civilă

Raportorul este de părere că în noul cadru post 2015 organizațiile societății civile ar trebui să joace un rol important prin tragerea la răspundere a guvernelor și prin contribuția la crearea unor societăți participative, responsabile de propria dezvoltare.

Autoritățile locale

RR\1040616RO.doc 25/36 PE539.607v02-00

RO

Autoritățile locale ar trebui incluse de la început în noul cadru de dezvoltare printr-un proces cu adevărat participativ. Raportorul consideră că autoritățile locale contribuie în mod semnificativ la succesul dezvoltării pentru că ele cunosc cel mai bine nevoile colectivităților locale și știu cum să le abordeze în cel mai cuprinzător mod.

V. Mobilizarea resurselor financiare

Obiectivele pentru perioada de după 2015 ar trebui să aibă în vedere stabilirea unor obiective și obligații reciproce pentru toate țările, indiferent de nivelurile de venituri ale acestora.

Raportorul consideră că UE ar trebui să conlucreze în continuare îndeaproape cu alți donatori pentru a dezvolta noi mecanisme inovatoare pentru dezvoltare și noi parteneriate și a veni în completarea altor surse de finanțare.

Raportorul mai recomandă ca mecanismele de combinare să fie transparente, cu responsabilități clar stabilite, și cu un impact real asupra dezvoltării durabile. Recomandă cu tărie o abordare coerentă și hotărâtă a luptei împotriva fluxurilor financiare ilegale, asigurând mai multă transparență și o mai bună guvernanță.

Raportorul consideră că UE ar trebui să coopereze în continuare strâns cu țările în curs de dezvoltare pentru a le ajuta să-și mărească veniturile interne și să instituie sisteme fiscale sustenabile și echitabile.

VII. Indicatori și stabilirea responsabilității

Raportorul reamintește că a dispune de date fiabile este absolut crucial pentru a elabora politici adecvate și a putea trage la răspundere guvernele și actorii implicați în dezvoltare. El recomandă UE să încurajeze discuțiile pe marginea celor mai buni indicatori pentru a măsura progresele, inegalitățile și punctele vulnerabile.

VIII. Necesitatea unei poziții solide, clare și unitare din partea UE

Raportorul apreciază angajamentul UE în negocierile privind perioada de după 2015 și insistența în favoarea unui cadru unic, cuprinzător, care să se aplice tuturor țărilor și să abordeze cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile. El consideră că UE ar trebui să fie fermă pe poziție în privința chestiunilor de fond și a obiectivelor strategice. Raportorul apreciază progresele înregistrate și contribuția adusă de GLD, dar consideră că numărul de obiective identificat în concluziile sale trebuie simplificat și redus în mod semnificativ.

El consideră, de asemenea, că UE ar trebui să aducă o contribuție importantă la definirea unor dispoziții clare pentru a se asigura că abordarea bazată pe drepturi și buna guvernanță vor sta la temelia noului cadru.

Raportorul mai consideră că CPD este un alt aspect crucial pentru succesul agendei de dezvoltare pentru perioada de după 2015. De aceea, ar trebui prezentate propuneri mai detaliate cu privire la securitatea alimentară, nutriție și agricultura sustenabilă.

În sfârșit, raportorul subliniază că vocile țărilor și grupurilor regionale care sprijină prioritățile UE și împărtășesc aceleași preocupări ar trebui să se facă auzite și să aibă un efect catalizator

PE539.607v02-00 26/36 RR\1040616RO.doc

RO

în cadrul grupurilor regionale.

RR\1040616RO.doc 27/36 PE539.607v02-00

RO

6.11.2014AVIZ AL COMISIEI PENTRU DREPTURILE FEMEII ȘI EGALITATEA DE GEN

destinat Comisiei pentru dezvoltare

referitor la UE și cadrul de dezvoltare globală pentru perioada de după 2015(2014/2143(INI))

Raportoare: Malin Björk

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru dezvoltare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

– având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) din 18 decembrie 1979,

– având în vedere cea de a patra Conferință mondială privind femeile, desfășurată la Beijing în septembrie 1995, Declarația și Platforma de acțiune adoptate la Beijing, precum și documentele finale ulterioare, adoptate în sesiunile speciale Beijing +5, Beijing+10 și Beijing+15 ale ONU, referitoare la acțiunile și inițiativele ulterioare implementarea Declarației și a Platformei de acțiune de la Beijing, adoptate la 9 iunie 2000, 11 martie 2005 și, respectiv, 2 martie 2010,

– având în vedere implementarea Programului de acțiune al Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare (CIPD), organizată la Cairo în 1994, în cadrul căreia comunitatea internațională a recunoscut și a afirmat că sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile de reproducere sunt fundamentale pentru dezvoltarea sustenabilă,

A. întrucât două dintre Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) tratează în mod explicit drepturile femeilor, respectiv, promovarea egalității de gen și autonomizarea femeilor (ODM 3) și îmbunătățirea sănătății materne (ODM 5), întrucât alte trei obiective se ocupă de condițiile de viață ale femeilor și fetelor: garantarea universală a educației primare (ODM 2), reducerea mortalității infantile (ODM 4) și combaterea HIV/SIDA, a malariei și a altor boli (ODM 6);

B. întrucât statele membre s-au angajat să promoveze egalitatea de gen în douăsprezece domenii de preocupare majoră din cadrul Platformei de acțiune de la Beijing; întrucât, evaluând rezultatele celor 15 de ani de implementare, Consiliul a ajuns la concluzia că drepturile femeilor nu sunt încă garantate în majoritatea acestor domenii;

PE539.607v02-00 28/36 RR\1040616RO.doc

RO

C. întrucât UE s-a angajat pentru un Plan de acțiune privind egalitatea de gen și autonomizarea femeilor în contextul dezvoltării 2010-2015, însă ritmul implementării acestuia a fost extrem de lent, după cum s-a subliniat în concluziile Consiliului din 19 mai 2014;

D. întrucât, deși ODM-urile au înregistrat succese în țările cu venituri medii și în țările în curs de dezvoltare, progresele înregistrate în direcția egalității de gen și a autonomizării femeilor au fost inegale, iar ODM 3 a rămas în mare măsură nerealizat;

E. întrucât ODM 5 este obiectivul care a rămas cel mai în urmă, iar accesul la informațiile privind drepturile sexuale și reproductive, inclusiv contracepția și avortul, este fundamental pentru autonomizarea femeilor; întrucât se estimează că, în lume, 800 de femei mor zilnic din cauza complicațiilor în timpul sarcinii și nașterii și aproximativ 222 de milioane de femei din țările în curs de dezvoltare nu au acces la metode sigure și moderne de planificare familială, iar proporția ajutorului pentru dezvoltare care vizează planificarea familială raportată la ajutorul global destinat sănătății la nivel mondial este în scădere;

F. întrucât femeile și fetele reprezintă 60% din persoanele infectate cu HIV, rămânând în epicentrul pandemiei HIV (ODM 6);

G. întrucât femeile sunt actori esențiali în cadrul politicilor de dezvoltare; întrucât autonomizarea femeilor și fetelor și drepturile omului în cazul femeilor și fetelor au fost recunoscute ca prioritate în cadrul post-2015,

H. întrucât studiul „ICPD Beyond 2014 Review” arată că discriminarea împotriva femeilor și fetelor este în continuare manifestă în toate societățile; întrucât analiza subliniază că respectarea drepturilor individuale, inclusiv a celor sexuale și reproductive, și a capacităților reprezintă fundamentul unei dezvoltări sustenabile1,

I. întrucât femeile sunt afectate în mai mare măsură de conflictele militare și crizele climatice și economice și întrucât ele au o pondere din ce în ce mai mare în fluxurile migratorii, reprezentând, în prezent, jumătate din numărul migraților;

J. întrucât migrația este în creștere în Europa și în întreaga lume și multe femei sunt victime ale discriminării și violenței atunci când doresc să își schimbe cultura, religia sau stilul de viață;

K. întrucât, la nivel mondial, femeile și fetele constituie majoritatea populației care trăiește în sărăcie extremă, iar femeile joacă un rol foarte important în producția agricolă mondială și reprezintă 43% din forța de muncă din agricultură, în țările în curs de dezvoltare2, dar dețin mai puțin de 10% din terenuri;

L. întrucât, în fiecare an, 14 milioane de fete sunt forțate să se căsătorească; întrucât o femeie din trei în lume este agresată, abuzată, violată sau este victima unei alte forme de

1 http://icpdbeyond2014.org/uploads/browser/files/93632_unfpa_eng_web.pdf2 Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură — Infografic, Ref.:

http://www.fao.org/resources/infographics/infographics-details/en/c/180754/

RR\1040616RO.doc 29/36 PE539.607v02-00

RO

maltratare; întrucât pentru femeile între 15 și 44 de ani, violența și violul constituie un risc mai mare decât cancerul, accidentele de trafic, războiul sau malaria;

M. întrucât sărăcia în rândul femeilor și inegalitățile de gen sunt atât cauze fundamentale, cât și factori de stimulare a traficului cu femei și fete în scopul exploatării sexuale, și întrucât femeile și fetele sunt exploatate în industriile sexului din toate regiunile lumii;

N. întrucât refuzarea unui avort care salvează viața femeii constituie o încălcare gravă a drepturilor omului;

O. întrucât rata mortalității materne este de 15 ori mai mare în țările în curs de dezvoltare decât în țările dezvoltate;

P. întrucât, în lume, 62 de milioane de tinere fete nu merg la școală;

Q. întrucât lipsa unei educații sexuale complete, a unor servicii de sănătate reproductivă adaptate nevoilor tinerilor, precum și a măsurilor de prevenire a căsătoriilor precoce și a celor forțate, a hărțuirii sexuale și a violențelor constituie obstacole, în special pentru fete, de a merge la școală și de a-și finaliza studiile, conducând la inegalități de gen și sărăcie;

R. întrucât implementarea principiului plății egale pentru muncă de valoare egală este un element esențial în realizarea egalității de gen;

S. întrucât femeile, în special mamele, sunt adesea victime ale discriminărilor legate de accesul la locuri de muncă, în funcție de tipul acestora; întrucât acest lucru le prejudiciază grav carierele;

T. întrucât, în multe țări, legislația națională nu garantează aceleași drepturi pentru bărbați și femei,

1. solicită o mai bună aplicare a ODM-urilor actuale pentru a trata mai eficient cauzele structurale ale inegalității de gen, precum și autonomizarea femeilor, alături de schimbări structurale necesare în continuare pentru a realiza o veritabilă egalitate; subliniază faptul că acest lucru este cauzat de diverse obstacole, cum ar fi lipsa de resurse, prevalența unui model masculin în viața politică și în structurile guvernamentale numite în urma alegerilor, lipsa de sprijin pentru femei, obstacole socio-economice, lipsa de timp a femeilor, rolul mass mediei sociale și lipsa unui contact susținut și a cooperării constante cu organizațiile publice, cum ar fi sindicatele și grupurile de femei, precum și politicile care urmăresc limitarea drepturilor femeilor și fetelor și a accesului la servicii de sănătate, cum ar fi restricțiile de finanțare ale țărilor donatoare în ceea ce privește ajutorul umanitar pentru avort în condiții de siguranță;

2. îndeamnă ONU să includă egalitatea de gen, drepturile femeilor, autonomizarea femeilor și drepturile omului în cazul femeilor ca obiective separate, după cum a propus GDL1, ca precondiții esențiale pentru o dezvoltare sustenabilă, echitabilă și incluzivă, precum și să

1 Documentul concluziv al Grupului deschis de lucru din 19 iulie 2014, raf.: Owg_outcome_document_ 19_july_ 2014, http://www.worldwewant2015.org/file/449888/download/489787,http://www.worldwewant2015.org/owg

PE539.607v02-00 30/36 RR\1040616RO.doc

RO

includă integrarea dimensiunii de gen și a unor ținte și indicatori specifici vizând egalitatea de gen, în toate obiectivelor fixate în cadrul de dezvoltare globală post-2015, acordând o atenție specială femeilor expuse unei marginalizări din ce în ce mai mari datorită unor forme multiple și convergente de discriminare și inegalitate;

3. regretă că corpul femeilor și fetelor, mai exact, drepturile lor reproductive și sexuale, rămân în continuare subiecte de luptă ideologică și solicită ca în cadrul de dezvoltare post-2015 să se recunoască dreptul inalienabil al femeilor și fetelor la integritate corporală și la decizie autonomă; precum și, printre altele, dreptul de acces voluntar la panificarea familială, dreptul la avort sigur și legal, precum și dreptul de a nu fi expuse la violențe, inclusiv la MGF, căsătorii precoce sau forțate și viol conjugal;

4. solicită un plan de acțiune specific pentru egalitatea de gen, însoțit de mecanismul financiar necesar, care să includă instrumente de bugetare de gen pentru a contracara factorii convergenți și structurali ai inegalităților, precum și a formelor multiple de discriminare pe criterii de gen, etnie, apartenență culturală sau religioasă, orientare sexuală, identitate de gen, stare de sănătate sau abilități;

5. solicită stabilirea unor ambițioase obiective specifice vizând genul în chestiuni precum eradicarea feminizării sărăciei și reducerea inegalităților de gen, inclusiv prin îmbunătățirea accesului femeilor și fetelor la o educație de calitate, inclusiv la învățământul secundar,accesul universal la servicii de sănătate de calitate, îmbunătățirea accesului femeilor și al fetelor la sănătatea sexuală și reproductivă și la drepturile conexe, inclusiv la servicii de planificare familială și de avort, încetarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și a fetelor, precum și a violențelor motivate de gen, stimularea independenței sociale și economice a femeilor, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și participarea acestora la procesele decizionale; subliniază faptul că economia socială contribuie la rectificarea a trei dezechilibre majore de pe piața muncii: șomajul, instabilitatea locurilor și muncă și excluziunea socială și excluderea de pe piața muncii;

6. solicită o strategie clară, care să permită femeilor și mamelor accesul la un loc de muncă fără discriminare, garantând concomitent dreptul la maternitate și dreptul la un loc de muncă;

7. subliniază faptul că participarea femeilor la procesul decizional politic și la negocierile politice, în special în prevenirea a conflictelor, procesele de menținere și de consolidare a păcii, este decisivă pentru crearea unor condiții favorabile stabilizării și consolidării statelor, deci și pentru dezvoltare; solicită promovarea Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU, pentru a asigura participarea femeilor în soluționarea conflictelor și edificarea democrației.

8. condamnă ferm recurgerea în continuare la violența sexuală împotriva femeilor ca armă de război; subliniază că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a asigura respectarea dreptului internațional și accesul la asistență psihologică pentru femeile și fetele care au suferit abuzuri în conflicte;

9. condamnă lipsa urmăririi și a pedepsirii agresorilor femeilor în zonele de conflict; solicită informații și statistici mai detaliate privind impunitatea agresorilor acuzați de violențe

RR\1040616RO.doc 31/36 PE539.607v02-00

RO

împotriva femeilor în zonele aflate în conflict;

10. susține ca acordarea ajutorului umanitar al UE și al statelor sale membre să nu facă obiectul unor restricții impuse de donatori privind accesul la avort în condiții de siguranță pentru femeile și fetele victime ale violurilor în conflictele armate;

11. insistă asupra unui capitol special dedicat egalității de gen, inclus în viitorul Plan de acțiune pentru drepturile omului al SEAE;

12. insistă asupra faptului că echilibrul de gen trebuie integrat în misiunile externe ale SEAE, fiecare misiune trebuind să aibă o strategie pentru drepturile femeii și egalitatea de gen;

13. recunoaște că fetele și femeile tinere sunt în mod deosebit defavorizate și amenințate și subliniază că trebuie sprijinite sistemele educaționale care oferă acces la educație de bază, acordând o atenție specială alfabetizării și formării profesionale, pentru a combate încălcării dreptului la educație al fetelor; reamintește că este nevoie de o atenție specială pentru a garanta că fetele nu sunt amenințate de violență, pentru a înlătura legislația și practicile discriminatorii și pentru a autonomiza fetele și femeile tinere la nivel mondial;

14. insistă asupra necesității de a asigura tuturor fetelor un acces mai ușor și gratuit la un învățământ primar și secundar de calitate, acordând o atenție specială categoriilor celor mai marginalizate;

15. solicită consolidarea politicilor în materie de sisteme publice pentru a oferi o asistență medicală de calitate, viabilă și egalitară, acordându-se o atenție specială persoanelor în vârstă și persoanelor cu dezabilități;

16. subliniază că orice obiectiv legat de sănătate trebuie să includă realizarea dreptului la cel mai înalt standard de sănătate, inclusiv la sănătate sexuală și reproductivă și drepturile aferente; subliniază că femeile trebuie să dețină controlul asupra drepturilor lor sexuale și reproductive, în special printr-un acces facil la contracepție și avort; subliniază faptul că dreptul la sănătate reproductivă reprezintă un element integrant al drepturilor omului; în acest context, solicită cu insistență incriminarea sterilizării forțate;

17. cere eliminarea tuturor formelor de discriminare și violență împotriva femeilor și fetelor și, prin urmare, solicită Națiunilor Unite să stabilească ca obiectiv prioritar eradicarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și să dezvolte și mai mult măsurile care atrag o atenție specială asupra formelor extreme de violență, cum ar fi violența domestică, crimele de onoare, traficul de ființe umane,căsătoriile forțate, exploatarea sexuală și mutilarea genitală a femeilor, mai ales în zonele de război, precum și să combată consecințele pentru societate ale violenței împotriva femeilor, cum ar fi dezvoltarea inegală și discriminarea și vulnerabilitatea femeilor în economie; consideră că violența împotriva femeilor constituie o încălcare gravă a drepturilor omului și nu trebuie niciodată motivată religios, cultural sau prin tradiții;

18. subliniază faptul că UE trebuie să pună accent în noul cadru de dezvoltare pe o abordare participativă, urmărind să implice în permanență părțile interesate la toate nivelurile, inclusiv societatea civilă și, în special, organizațiile femeilor și organizațiile care se ocupă de egalitatea de gen, întrucât o serie de mecanisme solide de responsabilizare socială de la

PE539.607v02-00 32/36 RR\1040616RO.doc

RO

nivel local ar trebui să reflecte planurile de dezvoltare ale autorităților naționale, conducând la o guvernare cu adevărat incluzivă la nivel local, regional și național;

19. insistă asupra importanței colectării unor date specifice, defalcate pe vârstă și gen, pentru implementarea unor politici adecvate;

20. subliniază că cadrul post-2015 trebuie să elimine cauzele fundamentale ale sărăciei, promovând egalitatea rezultatelor și autonomizarea tuturor, în special a celor care trăiesc în sărăcie și a populațiilor marginalizate și slab deservite, acordând o atenție specială femeilor, fetelor și tinerilor;

21. insistă ca principiile drepturilor omului să stea la baza cadrului post-2015, care trebuie să se ocupe mai ales de inegalitate și discriminare, de participare și de autonomizarea persoanelor marginalizate și dezavantajate în societate – acordând o atenție specială drepturilor femeilor, tinerilor, migranților, persoanelor infectate de HIV, persoanelor LGBTI și persoanelor cu dezabilități;

22. insistă asupra necesității de a prevedea mecanisme specifice și eficiente de protecție a femeilor migrante;

23. solicită insistent Organizației Națiunilor Unite să sublinieze în ODM-uri importanța dreptului femeilor de a migra și de se integra într-o nouă cultură, schimbându-și stilul de viață, fără a fi supuse la violențe și abuzuri;

24. subliniază că ar trebui acordată o atenție specială depășirii obstacolelor juridice și financiare care împiedică dezvoltarea sustenabilă și protecția și respectarea tuturor drepturilor omului în cazul femeilor; face apel la comunitatea internațională să remedieze condițiile injuste sociale, economice și de protecție a mediului, care perpetuează feminizarea sărăciei și mercantilizarea resurselor naturale, amenință suveranitatea alimentară și împiedică femeile și fetele să devină autonome; subliniază, în acest context, chestiunea achizițiilor de terenuri la scară largă de către investitorii străini, care afectează agricultorii locali și are un impact devastator asupra femeilor și copiilor;

25. regretă faptul că obiectivele propuse nu recunosc efectele diferențiale ale amenințărilor ecologice asupra femeilor și a fetelor, sau rolul lor distinctiv pentru sustenabilitate și consolidarea păcii, și subliniază necesitatea de a include perspectiva de gen în toate obiectivele viitoare de dezvoltare sustenabilă, însoțite de obiective specifice pentru femei și fete;

26. consideră că este indispensabilă elaborarea unui cadru global de finanțare care să includă perspectiva de gen, (pentru UE, prin Fondul european pentru dezvoltare), pentru a realiza noile obiective de dezvoltare sustenabilă;

27. insistă asupra necesității de a ține seama de nevoile specifice ale femeilor care lucrează în agricultură, în special în privința problemelor de securitate alimentară;

28. solicită integrarea preocupărilor legate de egalitatea de gen ca un aspect transversal în politicile vizând mediul și schimbările climatice, de la implementarea acestora până la evaluare, astfel încât să ofere informații concrete pentru evaluarea și îmbunătățirea

RR\1040616RO.doc 33/36 PE539.607v02-00

RO

impactului acestor politici; subliniază că, având în vedere puternica dimensiune de gen a schimbărilor climatice, atât la nivelul efectelor, cât și la cel al soluțiilor corespunzătoare, UE ar trebui să insiste asupra unei perspective de gen echitabile, participative și bazată pe drepturi, care să asigure reducerea semnificativă a inegalităților între femei și bărbați în ceea ce privește accesul la resursele pentru adaptarea la schimbările climatice și controlul asupra acestora, precum și echilibrul de gen în procesele decizionale legate de climă și de catastrofele climatice, de la toate nivelurile;

29. întrucât cadrul de dezvoltare post-2015 va fi un program universal pentru dezvoltare la nivel mondial, solicită insistent Comisiei Europene să includă SSRDA în următoarea sa Strategie UE pentru sănătate;

30. solicită ca universalizarea accesului la medicina reproductivă să fie inclusă din nou ca obiectiv în noul cadru de dezvoltare globală și să fie considerată prioritară, iar susținerea financiară a planificării familiale să fie făcută în mod corelat;

31. subliniază că respectarea universală a SSRDA și accesul la acestea contribuie la realizarea tuturor ODM-urilor legate de sănătate: îngrijirile prenatale, posibilitatea de a evita nașterile cu riscuri mari, reducerea mortalității nou născuților și a copiilor; subliniază că serviciile de planificare familială, sănătate maternă și avort în condiții de siguranță constituie elemente importante pentru salvarea vieții multor femei;

32. insistă asupra dezvoltării unor proiecte specifice ale UE care să promoveze SSRDA în țările mai puțin dezvoltate, pentru a contribui la prevenirea mortalității materne;

33. solicită un nou cadru mondial, care să creeze un sistem comercial mai echitabil și mai sustenabil, bazat pe dialog, transparență și respect și care să urmărească o mai mare echitate în comerțul internațional; consideră că comerțul echitabil este un exemplu de parteneriat de succes, care implică participarea a numeroase părți interesate din întreaga lume și care funcționează la diferite stadii ale lanțului de aprovizionare, care asigură accesul pe piață pentru producătorii dezavantajați, în special pentru femei, asigură condiții de viață sustenabile, respectă standardele de muncă, elimină treptat munca copiilor și încurajează agricultura și practicile de producție agricolă sustenabile;

34. face apel la UE și la statele sale membre să facă o evaluare profundă a Platformei de acțiune de la Beijing, pentru a marca aniversarea a douăzeci de ani a acesteia, în 2015;

35. insistă asupra necesității de a considera femeile ca actori ai dezvoltării și, prin urmare, ele trebuie consultate, nu în ultimul rând și prin intermediul societății civile.

PE539.607v02-00 34/36 RR\1040616RO.doc

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării 6.11.2014

Rezultatul votului final +:–:0:

2840

Membri titulari prezenți la votul final Daniela Aiuto, Maria Arena, Beatriz Becerra Basterrechea, Malin Björk, Anna Maria Corazza Bildt, Iratxe García Pérez, Anna Hedh, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Elisabeth Köstinger, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Barbara Matera, Angelika Mlinar, Maria Noichl, Marijana Petir, Terry Reintke, Liliana Rodrigues, Michaela Šojdrová, Ernest Urtasun, Ángela Vallina, Elissavet Vozemberg, Jadwiga Wiśniewska, Anna Záborská, Jana Žitňanská

Membri supleanți prezenți la votul final Mariya Gabriel, Arne Gericke, Sophia in ‘t Veld, Kostadinka Kuneva, Constance Le Grip, Elly Schlein, Dubravka Šuica, Monika Vana

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Hugues Bayet, Rosa D’Amato, Michela Giuffrida, Edouard Martin

RR\1040616RO.doc 35/36 PE539.607v02-00

RO

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL

Au votat pentru: 24 PPE: Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Maurice Ponga, Cristian Dan Preda, György Schöpflin, Davor Ivo Stier, Bogdan Brunon Wenta, Joachim Zeller

S-D: Doru-Claudian Frunzulică, Juan Fernando López Aguilar, Louis-Joseph Manscour, Linda McAvan, Norbert Neuser, , Elly Schlein, Pedro Silva Pereira

ECR:Nirj Deva, Arne Gericke

ALDE: Catherine Bearder, Charles Goerens, Paavo Väyrynen

GUE/NGL: Kostas Chrysogonos, Lola Sánchez Caldentey,

Verts/ALE:Heidi Hautala, Maria Heubuch

EFDD: Ignazio Corrao

Au votat împotrivă: 3 EFDD: Nathan Gill

NI: Louis Aliot, Hans Jansen

S-au abținut: 1 PPE: Anna Záborská

PE539.607v02-00 36/36 RR\1040616RO.doc

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării 11.11.2014

Rezultatul votului final +:–:0:

2431

Membri titulari prezenți la votul final Louis Aliot, Kostas Chrysogonos, Ignazio Corrao, Nirj Deva, Doru-Claudian Frunzulică, Nathan Gill, Charles Goerens, Heidi Hautala, Maria Heubuch, Hans Jansen, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Linda McAvan, Norbert Neuser, Maurice Ponga, Cristian Dan Preda, Lola Sánchez Caldentey, Elly Schlein, György Schöpflin, Pedro Silva Pereira, Davor Ivo Stier, Paavo Väyrynen, Bogdan Brunon Wenta, Anna Záborská

Membri supleanți prezenți la votul final Catherine Bearder, Juan Fernando López Aguilar, Louis-Joseph Manscour, Joachim Zeller

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Arne Gericke