CONFERINȚA NAȚIONALĂ A MANAGERILOR CULTURALI

EDIȚIA A II-A

RAPORT

31 octombrie – 1 noiembrie 2015

Participanți: 150 de manageri ai instituțiilor publice de cultură (instituții de spectacole și concerte,

muzee, biblioteci, așezăminte culturale) din România

2

CONCLUZII GENERALE:

1. Organizarea conferinței s-a remarcat ca un succes în planul dezbaterilor și al numărului

de participanți, conturând o a treia ediție 2016 în patru grupuri de dezbateri specifice

domeniilor culturale și o reuniune în plen, eventual descentralizată de București.

2. Având în vedere organizarea deficitară a concursurilor de management, a procesului de

evaluare de către autorități, a nenumăratelor litigii la nivelul autorităților locale, precum și

lipsa de specialiști în domeniu, managerii culturali prezenți la această conferință au

propus și au solicitat Institutului Național pentru Cercetare şi Formare Culturală crearea

unui Registru național de evaluatori ai managementului instituțiilor publice de cultură,

similar celui existent în domeniul educației (Registrul național de evaluatori – ARACIS),

pentru constituirea unui corp de evaluatori profesioniști ai managementului cultural,

atestați pe criterii clare de competență, care să elimine evaluările subiective sau pe alte

criterii decât cele stabilite prin prevederile legale. Astfel, trebuie creată o Procedură de

selecție, pe bază de educație masterală/doctorală și experiență profesională, precum și

o Procedură de testare a candidaților. Registrul trebuie realizat pe două diviziuni: experți

evaluatori și specialiști evaluatori (pentru fiecare domeniu: biblioteci, muzee, instituții de

spectacole, instituții de concerte, așezăminte culturale/centre culturale).

3. S-a subliniat necesitatea unor modificări a OUG 189/2008 cu modificările și completările

ulterioare, înlăturarea unor aspecte ce lasă loc confuziilor și abuzurilor din partea

autorităților, precum și introducerea posibilității deschiderii concursului pentru o echipă

de management deja formată (manager, director artistic/științific, director economic,

jurist, director PR/Marketing ș.a.) pentru conducerea instituțiilor de cultură.

4. Se impune cu celeritate modificarea radicală a Legii 118/2006 cu modificările și

completările ulterioare privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității

așezămintelor culturale, precum și crearea unei legi noi, specifice Centrelor Culturale. De

asemenea, s-a discutat despre statutul incert, regimul legal impropriu și funcționarea

deficitară a Școlilor populare de Artă. Această activitate de prim plan a culturii, care

acționează mai ales în zone defavorizate (rurale sau orașe mici), trebuie să reprezinte o

analiză extrem de atentă din partea Ministerului Culturii, cu scopul de a reinventa,

profitabil pentru cetățeni, activitatea cultural-artistică desfășurată în virtutea legii

așezămintelor culturale.

5. S-a discutat problema salarizării personalului angajat în cultură, care nu a beneficiat de

nicio mărire salarială ca în alte sectoare sociale, precum și legea salarizării unitare care

nu oferă posibilitatea managerilor de a evalua și încadra personalul în funcție de

performanțele profesionale. De asemenea, s-a argumentat necesitatea de a fi reintrodusă

în legea viitoare a salarizării a sporului de doctorat (la fel ca la instituțiile de

învățământ și cercetare), prin motivația clară de a atrage personal foarte calificat în

instituțiile de cultură și pentru a încuraja dezvoltarea acestora către cercetare și inovație

în domeniul culturii, artei și administrației culturale.

6. O concluzie generală privește Flexibilizarea structurilor organizaționale în strânsă

legătură cu Liberalizarea profesiilor artistice. Astfel, s-a reliefat ideea creării unor

Politici culturale naționale și ale unor pârghii specifice de finanțare care să creeze artiștilor

un cadru de creație favorabil dezvoltării de proiecte inovative și apetisante pentru public,

mai aproape de logica europeană în domeniu, fapt ce ar putea conduce la o deblocare a

instituțiilor culturale de „funcționarul artist” și la o demultiplicare a ofertei cultural-artistice

în România.

3

7. S-a recomandat introducerea unui criteriu esențial în evaluarea activității managerului,

acela de construire de audiențe, de diversificare a tipurilor de intervenție culturală care

să crească gradul de înțelegere al publicului pentru oferta culturală, dar și să diminueze

non-publicul astfel încât, la un moment dat, să putem să vorbim de o fidelizare a unor

categorii din ce în ce mai largi de public.

8. În contextul temei generale a conferinței, „Profesionalizarea managementului cultural”,

privind redefinirea statutului managerului cultural, s-a discutat și s-a hotărât

reglementarea și legalizarea standardului ocupațional al ocupatiei de manager cultural și

au fost stabilite atribuțiile, responsabilitățile și competențele specifice ale acestei ocupații.

În aces sens, s-a recomandat ca Institutul Național pentru Cercetare şi Formare Culturală

să continue procedurile tehnice și legale privind descrierea ocupației, introducerea în

Nomenclatorul COR, definirea, reglementarea și legalizarea standardului ocupațional al

ocupației de manager cultural în concordantă cu O.U.G. nr. 189/2008 privind

managementul instituţiilor publice de cultură, cu modificările şi completările ulterioare.

GRUP DE LUCRU

Instituții de spectacol și concerte

Moderator: Alexandru BOUREANU - Director Artistic Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova

PARTICIPANȚI:

1. Irina IONESCU – Director de Programe ICR

2. Mircea CORNIȘTEANU – Director Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova

3. Christian RUDIK – Director Artistic Opera Română Timișoara

4. Emil BOROGHINĂ – Director Festivalul Internațional Shakespeare

5. Bogdan COSTEA – Director Teatrul „Ioan Slavici” Arad

6. Adrian TIBU – Director Teatrul pentru Copii și Tineret „Gong”

7. Cristian HADJI-CULEA – Director Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași

8. Emil PANTELIMON – Director Comunicare Opera Comică pentru Copii București

9. Constantin FUGAȘIN – Președinte Asociația Fabrica de Evenimente

10. Ioan ONISEI – Director Adjunct Teatrul National „I. L. Caragiale” București

11. Călin MOCANU – Director Teatrul Țăndărică București

12. Cristina GHINEA – PR Teatrul „Radu Stanca” Sibiu

13. Irina ALBU – Director Economic Teatrul „Radu Stanca” Sibiu

CONCLUZII:

1. La concursurile de ocupare a funcției de manager candidatului ar trebui să i se ofere

posibilitatea de a veni cu o echipă nou formată (contabil, jurist etc);

2. Situația angajaților pe durata determinată din teatre reprezintă o problemă (pentru că cei

care au astfel de contracte nu pot lua un credit de la bancă și nici în ceea ce privește pensia

nu este în regulă). Drept urmare, statutul colaboratorului în instituțiile culturale trebuie

îmbunătățit.

3. Legea contabilității europene este valabilă pentru toate instituțiile de spectacol;

4. Managerii culturali au dreptul să negocieze anual bugetul;

4

5. Salarizarea pe grila unică nu stimulează performanța (nici artistică, nici la nivel

administrativ);

6. Performanța artistică trebuie privită și în raport cu publicul spectator prin stabilirea unor

criterii de evaluare;

7. Situația contractelor pe viață în ceea ce privește personalul artistic necesită rezolvare;

8. Elaborarea unui act normativ special pentru cei cărora li se acordă peste nota 9 în urma

evaluării finale;

9. Comisia de evaluare stabilește câștigătorul în baza proiectului de management și nu a

planului de gestionare a bugetului;

10. Necesitatea înființării unui registru al evaluatorilor;

11. Problema managerilor creatori, și a actului adițional la contractul de management;

12. Problema drepturilor de autor;

13. Flexibilizarea structurilor;

14. Liberalizarea meseriilor creative;

15. Să fie statutate diferențele între încadrarea salarială a funcției X față de Y (ex: dirijor, maestru

cor, balerin etc.);

16. Diferența între încadrarea salarială a artistului liric din cor și a solistului;

17. Rezolvarea problemei reprezentată de faptul că unii joacă și alții doar iau salariu;

18. Dezbateri privind funcționarea instituțiilor de cultură într-un sistem anti-creator;

19. Necesitatea rezolvării concursurilor pentru managerii care au contracte de interimat.

GRUP DE LUCRU

Biblioteci

Moderator: Daniel NAZARE – Director Biblioteca Județeană Brașov

PARTICIPANȚI:

1. Ilie ZANFIR – Director Biblioteca Județeană Galați

2. Dragoș Adrian NEAGU – Director Biblioteca Județeană Brăila

3. Olimpia BRATU – Director Biblioteca Județeană Gorj

4. Marian GHIȚĂ – Director Biblioteca Municipală Curtea de Argeș

5. Tatiana VALEA – Director Biblioteca Municipală Adjud, Vrancea

6. Felicia COLDA – Director Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba

7. Alin FLOREA – Director Biblioteca Municipală „Liviu Rebreanu” Aiud

CONCLUZII:

1. S-a adus în discuție faptul că este propusă spre modificare Legea Bibliotecilor. Au existat

deja trei întâlniri în 2015, respectiv în lunile iunie, iulie și august, aducându-se amendamente

la lege. În prima etapă a întâlnirilor majoritatea problemelor erau legate de anexele legii, iar

în cea de-a doua a existat o întâlnire în Senat. Din 2002 au existat doar patru modificări

pentru realizarea unei noi legi. Se propune introducerea secțiunii de sancțiuni – penale prin

amenzi și administrative. Noua lege ar fi în avantajul bibliotecarilor;

2. În ultimii 3 ani au fost desființate foarte multe Biblioteci Școlare;

3. Spațiile Bibliotecilor Comunale trebuie să fie adecvate;

4. Finanțarea bibliotecilor - Elementul cel mai important este Comisia Națională a Bibliotecilor

care se va modifica și nu va mai fi subordonată Ministerului Culturii;

5

5. Legea salarizării – Bibliotecarii ar trebui să fie plătiți la nivelul cadrelor didactice. S-a pus

întrebarea Cine reprezintă bibliotecile? în acest cadru legal. Ca un caz aparte, în Alba nu

există Șef serviviu, deși legal se poate;

6. Problema restructurărilor – Renunțarea la sporuri și pierderea angajaților;

7. Este necesară recunoașterea studiilor la calcularea nivelului salarial (ex: doctorat);

8. Problema licitațiilor – Cumpărarea de cărți, achiziții de carte. S-a discutat despre rabaturi

(ex.: rabat maxim de 45% la un contract cu Editura Libris). Există probleme cu ORDA

(drepturi de autor). S-a pus în discuție că se petrece o distrugere a tuturor legăturilor conexe

în circularea cărții. Scriitorii vor să fie citiți, nu neapărat plătiți.

9. Problema managerilor de biblioteci – Care sunt condițiile de acces? Ce studii de specialitate

trebuie să aibă?

GRUP DE LUCRU

Muzee

Moderator: Dragoș NEAMU – Director Rețeaua Națională a Muzeelor din România

PARTICIPANȚI:

1. Raluca VELISAR – Director adjunct Muzeul Național de Artă Contemporană

2. Ioana Lidia ILEA – Director Muzeul Memorial „Octavian Goga” din Ciucea

3. Mădălina MIREA – Director Centrul Cultural Palatele Brâncovenești Mogoșoaia

4. Daniel COSTACHE – Director Muzeul Județean Buzău

5. Alexandru GAVRILAȘ - Director Complexul Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud

6. Roxana Maria MAN – Director Muzeul „Anton Badea”, Reghin

7. Luis POPA – Director Muzeul Național de Științe Naturale „Grigore Antipa”

8. Lăcrămioara STRATULAT – Director Complexul Muzeal Național Moldova, Iași

9. Paul DAMIAN – Director Muzeul Național de Istorie a României

10. Nicolae PEPENE – Director Muzeul Județean de Istorie Brașov

11. Sande VÎRJOGHE – Director INCFC

12. Valerii KAVRUK – Director Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Sf. Gheorghe

13. Tatiana ODOBESCU – Director Complexul Cultural Callatis, Mangalia

14. Mircea MAMALAUCĂ – Director Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad

15. Ovidiu DUMITRU – Director Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

16. Carol KÖNIG - Vicepreşedinte al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor

17. Corina SANDU – Fundația D’ell Arte

18. Ștefan DUMITRACHE – Director Muzeul Municipal „Curtea de Argeș”

CONCLUZII

1. Funcția de director științific nu are standarde ocupaționale;

2. Comisiile de evaluare ale managerilor ar trebui să fie compuse atât din experți (persoane

specializate din domeniu) cât și din experți în management;

3. Propunere: organizarea de cursuri de formare pentru evaluatorii managerilor;

4. În întâlnirile din domeniu și în documente legislative să se discute separat pe categorii de

muzee (naționale, județene etc.);

6

5. Există manageri care conduc foarte bine un număr de 10 angajați dar care nu pot

conduce un număr de 100 de angajați;

6. Managerul trebuie să fie competent și să fie independent față de ordonatorul de credit;

7. Reevaluarea bunurilor mobile din muzee:

- problema evaluării bunurilor muzeale de către manageri considerată a fi o falsă problemă pentru

că legea nu interzice acest lucru (managerii pot face clasări);

- muzeografii ajung foarte greu în sistemul ANVAR;

- ANVAR a acceptat să fie muzeografi cu acreditare ANVAR;

- cel care evaluează (bunurile muzeale) trebuie să parcurgă o procedură și să-și asume în fața legii

corectitudinea;

- expert nu este egal cu evaluator; el trebuie să fie competent, să aibă acreditare/derogare și să

devină expert bunuri culturale, respectiv evaluator;

- comunitatea muzeală trebuie să obțină excepționalitate de la lege, noțiunea de expert în bunuri

muzeale să fie egală cu evaluator; dacă nu să fie înființată o nouă funcție;

- Ministerul Culturii trebuie să accepte experții ca evaluatori;

- se propune schimbarea sistemului de acreditare a expertului de bunuri culturale, iar o soluție

propusă este ca experții să treacă printr-un examen de echivalare ca evaluator;

8. Lipsa reurselor umane de specialitate (muzeografi, curatori) este o problemă comună a

instituțiilor muzeale

- o soluție pentru creșterea numărului de resurse specializate: muzeul respectiv poate înființa o

subsecție care să fie considerată o structură nouă pentru care poate primi prin derogare posturi noi,

chiar dacă rămâne sub aceeași personalitate juridică; Exemplu: cazul UAT Prahova care depășea

dreptul de resurse la care avea voie, în urma negocierii au fost date șapte posturi în plus obținute

prin derogare dată de Guvern;

- ce face muzeul dacă această soluție nu este posibilă? Încearcă să câștige cât mai multe proiecte

și să angajeze specialiști temporar, pe proiect;

9. Problema Legii Salarizării:

- personalul de specialitate care ajunge în posturi de conducere este pierdut ceea ce conduce la

dispariția posturilor de execuție; (cei care ajung șef de secție trebuie să poată reveni pe postul de

specialist și să primească plusul de remunerație pentru funcția de șef de secție)

10. Problema clasărilor:

- nu există personal specializat la Ministerul Culturii, iar această problemă afectează și activitatea

muzeelor și piața de artă; Propunere: modificarea HG 886/2001 pentru ca arta contemporană să

poată fi clasată;

11. Problema reacreditării muzeelor:

- este necesară o reacreditare permanentă a muzeelor? Unii manager sunt de părere că DA, alții

că NU;

7

- un muzeu ar trebui să fie reacreditat dacă există o schimbare (lipsa condițiilor de funcționare,

pierderea colecțiilor etc.) și să se reacrediteze doar pentru anumite cazuri, nu pentru toate muzeele;

12. Standardul ocupațional pentru cercetător (la Muzeul Național de Istorie nu există

cercetător):

- să se reglementeze ce înseamnă cercetător;

- managerul să fie atent ca cercetătorul să servească obiectivele fundamentale ale muzeului

respectiv (să cerceteze colecția muzeului);

- există diferențe între muzeele din București și cele din restul țării (ex: cele din București au pază

cu jandarmi);

13. Standard ocupațional pentru curator (demersuri ale INCFC):

- participanții au susținut inițiativa INCFC de redefinire a standardului ocupațional de „muzeograf”

și înființarea a trei noi ocupații: „muzeograf”, „curator” și „specialist educație muzeală” având drept

scop nuanțarea și specializarea competențelor angajaților din muzee; - separat va rămâne funcția

de specialist marketing;

muzeograful: competențe în managementul colecțiilor

curatorul: competențe în proiectarea și designul expozițiilor

specialistul în educație muzeală: competențe în dezvoltarea și proiectarea programelor

Competențe științifice ale muzeografului:

- nu muzeograful trebuie să se ocupe de clasarea bunurilor (este un act juridic), ci să aibă

competențe în realizarea documentației pregătită pentru procedura de clasare, să elaboreze

dosarele pentru clasarea bunurilor;

- de corelat gestionarea și evidența bunurilor culturale cu funcția de conservator;

- muzeograful să facă planul de dezvoltare a colecției;

Competențe ale curatorului:

- cercetarea și interpretarea făcută de curator este diferită de cea făcută de muzeograf: cea

făcută de muzeograf este pe colecție, cea făcută de curator este pe expoziție; este necesară o

colaborare a curatorului cu muzeograful;

- rolul designer-ului: necesară colaborarea cu el;

Concluzie:

Împărțirea celor trei standarde ocupaționale poate funcționa în instituțiile muzeale de mari

dimensiuni (cu personal angajat numeros), este mai dificil de aplicat în cazul muzeelor mici.

8

GRUP DE LUCRU

Așezăminte culturale

Moderator: Costel Cristian LAZĂR – Director Centrul Cultural Toplița

PARTICIPANȚI:

1. Dragoș GRIGORESCU – Director Centrul Județean de Cultură Prahova

2. Mirela ANCUȚA – Inspector Primăria Municipiului Pașcani

3. Valentin GHEORGHIȚĂ – Director Ateneul Popular Focșani

4. Luminița AVRAM – Director Casa de Cultură „I. L. Caragiale” Ploiești

5. Alexandru BRATU – Director Școala Populară de Artă Târgu Jiu

6. Iuliu PRAJA – Director C. J. C. T. E. A. Mureș

7. Violeta PREOTEASA – Director Economic Centrul Județean de Cultură Prahova

8. Angela MICLEA – Director Casa de Cultură Tăuții Magherăuș

9. Gavril ȚĂRMURE – Director Centrul Județean pentru Cultură Bistrița

10. Florian TEODORESCU – Director Centrul Cultural Municipal Caracal

11. Floarea HIRICĂ – Director Centrul de Cultură și Arte „George Topârceanu” Curtea de Argeș

CONCLUZII:

1. Abuzurile autorităților locale, care:

a. Includ personalul așezămintelor culturale în organigramele primăriilor;

b. Impun programe culturale gratuite;

2. Lipsa de susținere a artelor vizuale de către autoritățile locale;

3. Încadrarea legală dificilă a personalului didactic asociat universităților populare: personalul

didactic poate fi încadrat atât categoriei profesorilor, cât și a experților, cele două

presupunând legi și obligații diferite (printre altele, salarii și program de lucru diferit);

4. Recunoașterea de către Ministerul Educației a diplomelor emise de universitățile populare;

5. Modificarea definiției Caselor de Cultură cu activitate de bază în domeniul artelor

spectacolelor sau realizarea unei legi speciale a Caselor de Cultură care să țină seamă de

natura duală a activităților acestora, încadrabile atât așezămintelor culturale, cât și

instituțiilor de spectacole;

6. Realizarea unui studiu de cercetare asupra sumelor cu care au fost finanțate evenimentele

organizate de autoritățile locale (în special evenimentele de tipul „Zilelor Orașului”);

7. Autoritățile locale ar trebui să activeze într-un parteneriat real cu așezămintele culturale,

solicitând opinia și recomandările directorilor de cămin atunci când organizează evenimente

de tipul Zilelor Orașului.

9

SESIUNE SPECIALĂ

ORGANIZAȚII NEGUVERNAMENTALE

CONCLUZII:

1. Un reprezentant INCFC a prezentat concluziile focus grupurilor organizate în cadrul Întâlnirii

„ONG cultural 1.0” care s-a desfășurat în ziua de 30 iunie 2015 la București;

2. Absența criteriilor de evaluare și a unui corp de evaluatori specializați în proiecte culturale

pentru sesiunile de finanțare;

3. Accesarea de către instituții de stat a fondurilor dedicate proiectelor independente (AFCN);

4. Birocratizarea instituțiilor și imposibilitatea creării unei relații contractuale pentru dezvoltarea

în parteneriat a unor proiecte culturale (absența parteneriatelor între sectorul public și cel

privat);

5. Baza legală pentru angajarea echipei de proiect (contracte civile vs. contracte de muncă -

contractul civil te împiedică să-ți păstrezi colaboratorii pe o perioadă mai lungă, în cazul

proiectelor desfășurate pe o perioadă mare de timp - „schimbăm colaboratorii și managerul

de proiect la două luni?); absența unor beneficii precum diurna din contractele civile;

6. Stabilirea priorităților pentru dezvoltarea sectorului cultural și conectarea publicului la oferta

culturală;

7. Necesitatea unor noi instrumente de finanțare din partea sectorului public pentru cel privat;

8. Concurența inechitabilă, la acordarea finanțării, între proiectele din mediul privat și cel public,

precum și între proiectele inițiate de ONG-uri experimentate față de cele aflate la debut –

necesitatea diferențierii grilelor de evaluare;

9. Promovarea actului de cultură și trecerea lui pe agenda publică;

10. Includerea proiectelor culturale generate de sectorul privat în oferta culturală națională;

11. Inițierea unor campanii naționale de informare asupra întregii oferte culturale;