'J L n a l X V B&mimeeâ, 7/20 Octomvrie 1907. Nr. 41

P m fsa l B i>B aam «K t)ilB i <£tl en aa ...................... . . A «w. 40■ft â fwltats &9 m 8 eos. 20 bani,t o w , to ts is s ţt »&• |M «tei»* i l 80*.. K tasB tstob *8 feste „Tfewgnft** 8. Eeltzer, EMto

»i3t%

■«KK■

m kâ'■ ? y*, -t

r ■»(iSSSţ

%" r|

F o a i e p o l i t i c ă .Âpăr® In flecara Brassimecă.

INSERATE» gt prineso It b iro u l adm inistrnţlnull, («tj

Măcelarilor nr. 12).Un ţii gamond jşrima-d&tS 14 bani, a doua-oară 12 b*a I

a treia-oară 10 bani.

Conductul socialiştilor în Budapesta,— la 10 Octomvrie 1907. —

Dintre demor straţiile socialiştilor, făcute m diferitele oraşe în ziua de 10 Octomvrie c. In favorul votului universal, cel mai impozant a Sost conductul (marşul) socialiştilor din Bu­dapesta. Manifestanţii au fost la ICO mii, cari s’au adunat în 12 locuri deosebite.

La conduct au luat parte 80 de sindi­cate (bresle de meserii) şi fiecare la 9 oare să afla locul menit ei. îndată după 9 oare Muncitorii sâ pun în rând şi sâ începe marşul.

In frunte mergea comitetul partidului şi trimişii socialiştilor din stsăinătate şi din pro- vinţă, ajoi urmau breslele, ptrtând fiecare peo pâr zâ întinsă numele breslei. Erau şi stea­guri. In conduct au luat parte şi femei mun­citoare, în număr de vre-o 8000. Să purtau şi inscripţii, ca : »Jos cu parlamentul de clase», «Trăiască votul universal», «Trăiască parla­mentul poporului» etc. Ici-colo să striga: «Trăiască votul universal», apoi muzicele cân­

tau, mai cu seamă Marzdleza etc. Conductul s’a oprit în Vârosliget, unde s’au ţinut vor­biri poporului de pe 4 tribune, dar pănă să sosească cu toţii au trebuit 4—5 ore.

Demonstraţia a decurs în linişte şi n’a fost lipsă de amestecai poliţiei sau al miliţiei.

Aci dăm în chip o f>crte mică a con­ductului, văzându-?S şirul lung şi alăturea de el în stânga poliţiştii ps jos şi călări.

„Călindarul Popo­ru lu i pe 1908.

A apărut: » Călindarul Poporului* pe 1908. Acesta este anul al 23-lea al acestui Călindar, atât de iubit de po­porul nostru. Trecutul lui este destulă chezăsis pentru a-l recomanda Amintim numai, că »Călindarul Poporului« pe 1908, are un cuprins bogat literar, cu novele, schiţe, pov şti, poesii, glume (şi ilustrate)^ apoi articli economici, sfaturi ş i poveţe etc. ş i R&YBŞUl a n u la i, în­tâmplările de preste an, cum nu să află în nici unul din C ă l i n d a r e l e noastre

In privinţa ilustraţiilor să poate mină Călindar naţional, cuprinzând între ilustraţii: portretele deputaţilor D r. Vaida ş i Dr. Lucaciu, a prof. Dr. Sextil Puşcar, statua lu i Vasile Ale- xandri din Iaşi, portrete de ţărani de la espoziţia de copii din Apold, dela rescoalele di?i România etc pe lângă alte multe ilustraţii, ce-l împodobesc.

»Călindarul Poporului« pe 190S, este făcut anume pentru trebuinţele ţă­ranilor români, cărora îl recomandăm îndeosebi.

Preţul este 40 fileri ş i porto 5 fii. Pe poştă să poate procura dela admi­nistraţia »Foii Poporului«.

Pag: 5 2 4 _____________ ______

Adresa socialiştilor.Afară de demoîtraţia impozantă, ce au

aranjat-o socialiştii in Budapesti, e moment însemnat din ziua de 10 Oetomvrie c. adresa socialiştilor pentru dietă, dusă de o deputăţie de 40 de inşi, între cari era şi o femeie. Deputaţia, condusă de Alecsandru Garbai, a sosit la dietă la 11 ore. In urma unei hotărîri a clubului naţionalist, la deputafie s’au ală­turat şi deputaţii nostri, anume : Dr. I. Maniu, D. St. C. Pop, I. Suciu, Aurel Vlad, Dr. Vas. Lucaciu, Vas. Goldiş, St. Petroviciu, Nic. Oncu, Aur. Novac, Milan Hodja, Skiciac, Milan Ivanca, Iaşo Mikşici, P. Blaho şi M. Bella.

îndată după sosire, deputata a iost primită de prtzidentul dietei Iusth. La primire au fost da faţă şi unii deputaţi kossuthişti »din curiozitate* şi mai mulţi gazetari.

Vorbirea lai Gdrbal.

Conducătorul Garbai a cetit o vorbire, adresată lui Iusth, o vorbire minunată, arătând, că pentruce cer so­cialiştii votul universal, II cer pentrucă muncitorimea să află In mizerie, să află In aşa grele Împrejurări de viaţă, încât nu are din cc tră*, să prăpădeşte sau emigrează

Aceasta o dovedeşte cu date, pri­vitoare cu deoLeb re la BadapeBta. irrotestează, câ socialiştii ar fi contra patr;ei şi arată, că deşi au trecut 19 luni, de c aud e la putere ace3t guvern, n’a adus in dietă proiectul pentru votul universal, la care e angajat, dar a adus şi dieta a votat alte legi, ne- priincume muncitorilor.

*Şi in vreme ce corpul legislativ al Ungariei era ocupat cu astfel de legi — zice Garbai — dincolo, in Austria, poporului i-s’a fâcut loc in parlament, şi acest parlament stă acum în faţa corpului legislativ ungar învechit — cu scutul puternic al încrederei poporului.

Na e greu de Bpus cine va eşi biruitor din lupta economică, când planurile noue ale Învoielii de acum dintre Austria şi Ungaria ating greu inte­resele poporului muncitor al Ungariei*.

Garbai a mai spus ln vorbirea sa, că dieta de acum nu are simţ Eocial, din care pricină urmează lip3a şi sără­cia în ţară şi încheie, rugând pe pre­zidentul, ca adresa socialiştilor, adusă de ei, Bă o înainteze dietei şi să stă­ruie, ca proiectul votului univerBal să fie adus în dietă şi votat in curând.

Răspunsul lui Iasth.Prezidentul Iusth a ascultat adevărurile

din vorbirea lui Garbai cu vădită nerăbdare, apoi a răspuns pe scurt, zicând, că dieta şi guvernul, fâră de-a să lăsa înfricate sau pre- sionate din afară, vor şti să afle calea corectă, pe care mergând vor deslega marea problemă a votului universal.

A protestat apoi Iusth contra vorbelor lui Garbai, prin cari să zice, că dieta n'are simţ social.

Cine judecă fără părtinire — a zis Iusth— acela va recunoaşte, că dieta aceasta poartă grijă de-o potrivă de interesele t u ­t u r o r p ă t u r i l o r p o p o r u l u i . . .

B o k â n y i (unul din fruntaşii socialiş­tilor). Aceste sunt cuvinte frumoase, dar n u s u n t a d e v ă r a t e .

Făcându-să mai multe întreruperi, Iusth ameninţă, că va părăsi deputaţia, dacă nu-1 ascultă In tăcere. In cele din urmă şi-q sfârşit vorbirea, care nu a fost altceva, decât vorbe late şi neadevărate.

Adresa.Adresa, înaintată dietei din partea so ­

cialiştilor e următoarea :Onorată cameră 1 In ziua de 12

Mai 1906 regele a anunţat în vorbirea tronului rostit înaintea corpurilor legi­uitoare :

•Din punctul dc vedere al deBvol- tării vieţii constituţionale, conform cu cerinţele timpului, eate o afacere din cele mar importante ale guvernului, ca extinzând drepturile politice asupra tuturor păturilor societăţii, să conducă întreaga naţiune între şanţurile vieţii politice. In scopul acesta va avea să pregătească proiectele privitoare la li­bera executare a dreptului de vot universal, având ln vedere atât cerinţele ideii democratice a timpului, cât şi caracterul statului naţional maghiar.

Acestea sunt, onoraţi domni mag­naţi şi deputaţi, problemele la cari s’a angajat guvernul meu; s'a angajit în înţelesul, că aceste sunt lucruri, ce trebuie în primul rând şi necondiţionat dîslegate şi a căror rezolvare prin alte lucruri nici nu să poate zădărnici, nici nu să poate amâna*.

Cu câteva zile mai târziu la 29 Mai 1906 capul guvernului a rostit in numele acestuia următoarele cuvinte în dietă:

>In afară de aceste probleme, ce asigură funcţionarea regulată a vieţii de stat, ne am angajat la marea reformă, ca prin luarea în samă a tuturor ce* rinţelor ale ideii moderne democratice, să Introducem votul universal şi printr'- asta pe toţi factorii chemaţi şi capabili de aceasta să-i facem părtaşi la folosirea liberă a drepturilor politice».

Nr. 4.J

•Vom prezenta na numai pro, iectele de legi privitoarea la reforma de alegere ci şi regularea modului de alegere şi aici, lucru foarte firesc, să va avea în vedere şi putinţa de a vota dapă comune şi noua împărţire a cer­curilor de alegere, după măsura numâ' rului alegătorilor îndreptăţiţi».

Aşadară cuvântul regeBc şi deola- raţiunea sărbătorească a guvernului aa făgăduit poporului, că dreptul său cel mai elementar şi cel mai însemnat va fi înarticulat în lege de factorii legislatorici în timpul cel mai scurt

Poporul eschis de-a lua parte ia drepturile constituţionale, care pănă acum a cunoscut numai îndatoriri şi Bar- cini constituţionale, a luat la cunoştinţă fagăduie’i'e sărbătoreşti. împlinirea lor deşi cu nerăbdare, a aşteptat-o totuşi liniştit Nerăbdător l a făcut pe popor simţul său, ce dă putere dreptăţii Bate şi simţul că este scurtat în drepturile sale — în aşteptarea lui 1 a făcut să fie liniştit chibzuirea şi trezvia sa politică, precum şi încrederea in puterea făgă­duielilor sărbătoreşti ale regelui şi gavernului.

Trebuie să o spunem, că nerăb­darea poporului a fost mai Îndreptăţită decât trezvia sa liniştită, bazată pe făgăduieli. Poporul încă şi acum e des­poiat de drept Promisiunile încă şi ari nu sunt împlinite.

Iozâdar a declarat mesagiul regesc, că introducerea votului universal nu poate fi zădărnicită sau amânată prin ridicarea altor cestiuni. Poporul vede bine că guvernul şi dieta s’au grăbit a aduce pănă acuma o mulţime de alte cestiuni şi a le deslega tocmai contrar cu spiritul de înaintare al votulai universal şi în mod contrar poporului. El vede că In contrazicere cu marea grabă, ce s’a arătat când s’au adu* legile acestea, încă nici n’a ajuns îna­intea dietei acel proiect de lege, care inarticulând votai universal şi votarea secretă, ar vesti că au fost împlinite făgăduielile făcute înainte c'un an şi jumătate.

Şi de aceea ne îndreptăm din nou în ziua de azi cătră adunarea depn* taţilor, ca să-i aducem aminte de acele făgăduieli, cari cu cât trece timpul mai mult, în ce priveşte împlinirea lor, ca atât işi pierd mai mult din greutate în ochii poporului. Şi cu cât mai mică va fi importanţa şi greutatea aeestor promisiuni, cu atât mai arzltoare Ş1 mai răzvrătitoare va fi nerăbdare! poporului, care numai prin aceste făgă­duieli a fost îndemnat să aştepte H* niştit.

Grabnica introducere a votului universal şi secret o pretind astăzi oa numai puterea obligătoare a cuvântului regeBc şi al o cârmuirii, nu numai drep' tatea realizării drepturilor poporului nu numai progresul economic, politic şi cultural, ce este legat de aceasta realizare, ci o pretinde şi liniştea ţân«- Fiindcă trăgănându se aceasta Intro­ducere a votului universal, poporal vi fi sco3 din aşteptarea lui liniştită şi vâ fi silit să intre în luptă pentra drept*** rile sale, cu întrebuinţarea tuturor ffl’J' bacelor, care-i pot asigura isbânda.

Nr. 41 WO A I A P O P O R U L U I Pag. 525

Z;ua de azi, in care In toată ţara acte şi sute de mii să unesc punând umăr la umăr ca singura voinţă şi pentra un singur scop - - pentru votul unirersal şi secret, este dovada cea mare şi tare, că poporul e gata de luptă. Fiind însărcinaţi din partea Ini, ne adresăm aici cătră camera deputa­ţilor, cu acea rcgare, ca, dând grab­nică dovadă, că vrea să împlinească făgăduielile sărbătoreşti, ce au fost date, să Îndrume guvernul, ca să i prezenteze fără amânare proiectul de lege pro­mis şi să şi facă din el grabnic lege.

Sibiiu, 18 Oct h.

Isbânda partidului nostru.In urma muncei stăruitoare ş i ţinutei bărbăteşti a deputaţilor nostri, maiori- latea kossuthistă dm dietă, vrând ne- vrând, a recunoscut clubul deputaţilor naţionalişti ş i astfel ş i partidul nostru naţional, ca factor, ca partid deosebii. Dovadă este, că mai mulţi din deputaţii nostri au fost aleşi în cele mai însem­nate comiiii ale dietei, ceeace pănă acum nu s'a întâmplat. Au fost aleşi în comisii dnii T. Mihali\ St. C. Pop, Vas. Lucaciu, George Popoviciu, Cor. Brediceanu, Aurel Novac, Vas. Goldiş, Dem. M uptzky ş i Mateiu Bella.

.S ă zice, că aceasta s’a făcut la stăruinţele lu i Iusth, care e de părere eă Ikossuthiştii trebuie să fie cu prevenire fa ţă de naţionalităţi.

Iată o frumoasă isbăndăfM onarchul bolnav. De vre-o

săptămână bătrânul nostru Împărat şi rege e greu bolnav, in castelul din Schdnbrunn. Are catar de plămâni cu tute, şi ferbinţeli, ceea-ce ia vârsta Sa înaintată este lucru îngrijitor. Doctorii să tem să nu capete aprindere de plămâni.

Lumea să interesează pretotind nea de boala M Sale. Domnitorii şi miniştrii cer zilnic ştiri din V.ena. Ştirile mai noue vestesc ceva Îmbunătăţire în starea Maiestăţii Sale.

8 lu n i ş l 8 o o cor* Luni, în 141. c. s’a pertractat primul proces al »Luptei«, la curtea cu juraţi din Budapesta, fiind îtn- •procesuat articolul: >Idea de stat* din nr.4 . a. c. al >Luptei«. Cu toată apărarea escelentă a advocatului Dr. Ioan Erdeli, redactorul Va­sile Macrea a iost declarat de vinovat pentru agitaţie şi osândit la 8 luni temniţă de stat şi 800 cor. pedeapsă în bani.

Aşa tot înainte 1Diet&> După şedinţa formală de Joi,

Jo şedinţa de Vineri s’a cetit rtscriptul prea- inalt, despre închiderea sesiunii prime şi de­schiderea sesiunii a doua parlamentară» şl «u aceasta s’a închis şedinţa. Sâmbătă s’au ales vicepreziderţii (Nâvay şî Rakovski) şi notarii. Intre notari a iost ales şi Croatul Du şan Popovici, deşi unii din kossuthişti s’au rîţo it contra alegerii unui Croat. Tot în ş e d in ţa de Sâmbătă a interpelat MezSfi în chestia votului universal, iar contele Andrassy a răspuns, şi dieta a luat Ia cunoştinţă răspunsul. Luni şi Marţi dieta n’a ţinut şedinţe.

In şedinţa de Miercuri s’au ales corni- Biunile. Andrâssy a prezentat proiectele ds garanţă, iar Wtkerle proiectele legăturii cu Austria. Cvota Ungariei s’a urcat cu 2% (6 milioane cor. pe an.) Kossuthiştii au primit su mare răceală aceste proiecte.

Âduttârl comitatense. In Lugoj s’a ţinut la 7 Oetomvrie adunarea comi­tatului Caraş-Severin. Preste obiectele dela ordinea zilei s’a trecut uşor şi repede, dar au fost interesante interpelaţiile dela în­ceputul şedinţei, făcute de vrednicii nostri fruntaşi Dr. Petru Barbu (Caransebeş), Dr. Vaier Branisce, Const. Morar (Bocşa), Cor. Brediceanu şi Dr. A. Ciupe. Ei au scos la iveală nedreptăţile şi încălcările, ce să fac şi la cari vicecomitele respunde evaziv, în doi peri. Din membri rorcâni ai congregaţiei de- astădată au lipsit mulţi, ceea-ce e lucru trist.

— Menr.brii slovaci din comitatul Lip- tsu asemenenea au avut de furcă cu şoviniştii, în adunarea comitatensă, ţinută In Rosenberg. Unii din ei au luat la răspăr pe pretorele Pereszlenyi, cari face volnicii preste volnicii. Vicecomitele locb a cercat să-l apere, dar Slovacii nu l-au lăsat să vorbească. Foile un- urgureşti, după obiceiul lor tocit, strigă: Panslavil Trădători de patrie!

Intre alegători* Duminecă şi-a ţinut darea de samă dep. Dr. Aurel V lad— cum am vestit — înaintea alegătorilor săi din Orăştie. Dl Vlad a fost însoţit de deputaţii Dr. I. Maniu şi Vasile Lucaciu, fiind întim- pinaţi la gară de un banderiu de călăreţi şi primiţi cu mare însufleţire.

Dl Vlad arată lovitura, ce a dat-o şcoalelor noastre min. Apponyi, apoi vor­beşte despre votul universal, arătând foloasele Iui şi făgăduieşte, că deputaţii vor lupta, ca votul universal să fie ca în ţările culte, în Germania şi Austria.

Âu mai vorbit în mijlocul unei mari însufleţiri dep. Maniu şi Lucaciu. După adu­nare a ui mat banchet.

------ Deputatul Dr. S t Petrovidu şi-a ţinutdarea de samă tot Duminecă, în Reciţa ro­mână. S’au adunat la 6000 de oameni sâ-1 asculte, şi nu numai Români, ci şi străini, muncitori socialişti, Nemţi, Unguri, Slovaci etc. Succesul vorbirii a fost uriaş.

Adunarea a votat unanim încredere de- dutaţilor naţionalişti şi le-a dat îndemn la luptă mai departe.

Votul universal.La ordinea zilei este afacerea vo­

tului universal. Guvernului de acum i-a pus condiţia Maiestatea Sa, ca să facă legea votului universal, dar aceasta o cere şi partea cea mai mare a cetă­ţenilor, socialiştii, naţionalităţile şi mulţi dintre unguri. Numai magnaţii, grofii şi baronii şi nemeşuţii scăpătaţi nu o doresc, căci Işi văd peirea, ruinarea domniei Ier măiestrite....

Şj — bajocura sorţii, tocmai cel mai Incarnat aristocrat, groful Andrassy trebue să vie cu proiectul democrat ln dietă. Insă aci este şi o primejdie. Din tămândarea proiectului şi din tăimuirca lucrărilor să poate deduce, că Andi âssy şi soţii lui plănuiesc ceva hain, ceva tragere pe efoară a cetăţenilor.

E temere, că proiectul va fi de aşa, încât ce va da cu o mână, va lua cu cealaltă, cum zice vorba; să va lărgi în general dreptul de alegere, dar să vor pune atâtea restringeri, con­diţii etc., încât vom fi aproape acolo, unde suntem azi.

Acestei bănuieli i-a dat espresie între alţii şi dl Dr. Vlad, în vorbirea ţinută Duminecă îa Orăştie, promiţând Ins#, că deputaţii nostri vor lupta pen­

tru a să decreta adevăratul vot univer­sal, fără restringeri.

In afacerea aceasta Andrâ'ssy s'a pronunţat zilele aceste de două ori, dar din cele spuse de el nu mult ne ara Inţelepţit.

In şedinţa de Sâmbătă a dietei de put. socialist Mezofi, întrerupt des de deputaţii »nemeşuţi«, a adresat lut Andiâssy o interpelare, întrebând, că: aplicat e guvernul a înainta dietei pro­iectul de legea votului universal? că 8Bigura-va proiectul pentru fiecare ce­tăţean dreptul egal şi secret de vot ? şi câ aplicat e ministrul a spune, ln faţa ţărei, terminul când are de gând Bă vie cu proiectul în dietă ?

Şi ce a răspuns Andtâsiy? în­drugând multe vcrzi-uscate, a zis, că ia cea dintâiu întrebare răspunde, că da, guvernul va aduce în dietă proiectul) care e în pregătire. La a doua şi a treia întrebare nu răspunde, deoarece proiectul încă nu a fost supus desba- terii sfatului miniştrilor şi astfel răs­punsul ar fi prea de vreme, iar ter­minul prezentării asemenea nu-î poate spune, căci nu atârnă numai dela el, dar să va sili a-1 prezenta cât mai curând.

Tot cu privire la'proiectul votului universal s’a pronunţat Ands âssy In 10 Octobre la dietă, în un cerc de deputaţi. El â spus că, proiectul aşa- zicând e gata şi nu l va mai supune nici unei comisii.

— Alegerea va fi secretă ori nu? — a întrebat dep. Burgyân.

— Aceasta e întrebare foarte În­semnată, a zis Andi âsty, — la aceasta nu răspund.

— Va fi legat dreptul de ştiinţa scrisului şi cetituiui ?

— Nici Ia aceasta nu răspund. Dar atâta pot spune, că votarea voiesc să o Împart pe cercuri mai restrinse, pe notariate sau chiar şi pe comunele mai mari. Când va intra legea în vi­goare, nu o ştiu, fiindcă atârnă dela multe împrejurări.

Cu un cuvânt, din cele spuse de Au­di ăssy nu ştim mai nimic, când adecă va fi adus proiectul în dietă şi cum va fi el.

Despărţământul „Agnita“ al Asociaţlunei.

Despărţământul »Agnita« al Aso- ctaţiucei şi-a ţinut sdun. generală in Bendorf ’a 21 Sept. a. c.

Acest despărţământ, na ştiu din ce motive, anii trecuţi n’a des volta t nici o activitate. încredinţat în timpul d;n urmă cu reorganizarea acestui des­părţământ neobositul Domn N. Petra- Petresco, astăzi esceîesză k între acelea despărţăminte, în cari vedem că s’a început o adevărată întrecere latre cărturari în a să pogorî în mijlocul poporului dela sate, dându i poveţe folositoare şi desch zându-i calea cătră cultură.

Sosiţi în numita comună, Iţi era mai mare dragul să priveşti la poporul ce ne aştepta, in portul său frumos şi curat, cum rar poţi afla în părţile ace­stea. Deşi comuna mea nu aparţine acestui despărţământ, la învitsrea Dlui Petra-Petrescu ara îuat parte la adu-

nare şi na-mi pare râu de calea lungă ce am făcut-o. Poporul întreg, ca mic cu mare, aştepta In arşiţa soarelui sosirea Domnilor.

Şcoala frumoasă cu două puteri didactice, apoi stradele regulate etc., sunt dovadă destulă despre propăşirea acestei comune.

Adunaţi în şcoală, inteliginţă nu- raăroasă şi poporul din comună cât a putut încăpea, Dl Petra Petre seu, di­rectorul despărţământului a deschis adunarea printr’o cuvântare plină de poveţe şi îmbrăcată la hiina dorului de a deştepta şi vedea poporal român ridicat alăturea de alte popoară îna­intate.

A urmat conferinţa Dlui loan Pampu, învăţător în Hosman, despre »insămnăia(ea tovărăşiilor« şi prele­gerea Dlui preot loan Alexandru des­pre .. Cultura gunoiului* ambele in­structive pentra popor. Apoi trecând mai repede pres-.e alte obiecte ale programului s’a reales comitetul şi s’a organisat a 8 a agentură In comuna Bsndorf cu bibliotecă, dândui-Bă mai multe cărţi publicate de Asociaţiune precum şi unele donate dî Dl Petra- Petrescu ca autor.

O mică notă discordantă părea că strică armonia dragostei >de a fi aţâţa la olaltă*, anume pasul incetinel cu care că apropiau muiţi de comisi­unea «pentru înscrierea de membrii noi«. Aşa că desp. acesta atât de mare şi cu atâtea comune, în raport are prea puţini membrii. S’a şi disputat chsstiunea, ajung indu-să la dorinţa, ca satele din scaunul Nocrichiului să să rup3 dela Agnita înfiinfându-să un nou despărţământ cu scaunul în Nocrich.

Sperăm, că Di Petra-Petrescu, care cunoaşte stările şi împrejurările şi comunicaţia grea între *cei de din­coace» şi intre »cei dc dincolo* de deal, cari împrejurări (de comunicaţie grea) pe aci era tă pună beţe în roată şi la alegerea comitetului, va mijloci, după cum a şi promis, înfiinţarea unui nou despărţământ al «Asociaţiune:« cu sediul in Nochrich, — altcum co­munele Săcâdate, Glâmboaca, Colun,

Pag. 526

F OITA.Din ţări depărtate.

— Scrisoare din insulele Filippinc. —Manila, 5 August 1907.

Onor. Rc dac fie a •>Foii Poporului. «Fac cunoscut, că eu Dum. Pâlăşanu, din

Cohalm (com. Târnava mare,) pSrăsird Kuropa în 30 Noemvrie 1904, am lusto spre Stat. Unite din America ds nord, unde am ajuns în 5 ianuarie 1905. Prima-dată m’am apucat de lucru in fabricele de fitr în oraşul Ind. Har- bor Ind. unde lucrând cam vr-o 6 luni, am plecat la oraşul St. Louis Mo, ca să învăţ bine limba englf z ă ! Am mers apoi la Chi­cago 111. unde m’am apucat de alt serviciu mai uşor, ca chelnăr, lucrând până în 10 Ianuare 1907, când m'am hotărît să întru în armata americană, una că vreau a învăţa limba engleză perfect, în scris şi cctit, alta că vreau a vedea lumea, căci cine serveşte în

Hosman, Fofeldea, Nucet, Cornăţâl, Ro­şia, Ţ>chndeal, Alţina, Nocrich, Marpod Ilimbav, etc., depărtate fiind atât de Ssbiiu, cât şi de Agnita, — rămân de tot isolate. ■

După încheierea şedinţei, inteli- ginţa număroisă s'a întrunit la o masă comună, în casa unui fruntaş econom din comună, împodobită cum numai ţăranca română ştie. Presenţa vredni­cului tinâr Horea Petra-Petresca, Bta- dent acsderaic şi scriitor, a contribuit ca atât familia Dlui director cât şi noi să petrecem cât d ? bine.

_______• —pam pu.—

Dela lubileul „Reun. sodalilor români din Sibiiu.“

(Urmare.)

După discursul prezidentului ia cuvântul dl C. Baicu, prezid. secţiei in­dustriale din Orăştie şi mulţumeşte In numele tuturor celorlalte Reuniuni su­rori Reuniunei sibiene, care prileglu le dă să Be însufleţească Pentru căuşele meserieşeşti, iar după dsa domnul vi- ceprezident George Poponea, dupăce face o scurtă revistă asupra activităţii Reuniunei pănă la 1897, să refere la cuvintele nemuritorului Cristea, care din cauza bătrâncţelor retras dela con­ducere, roagă adunarea generală din Septemvrie 1897, ca la persoana sa să nu mai reflecteze, cl să pună în fran- tea Reuniunei un bărbat, care dapă- cum zice marele istoric Momsen, »nu pentru plată să srvească poporului, dar nici măcar pentru plata dragostei poporului, ci pentru binecuvântarea vii­torului şi înainte de toate, pentrucă să i fie posibil a mântui şi a fice, ca naţiunea să poată reîntineri !« şi îşi revoacă în memorie temerile, de cari erau cuprinşi toţi membrii prezenţi la adunare, de a nu putea afli persoana vizită de nemuritorul Cristea. «Provi­denţa divină, zice dl Poponea, ne a la­minat minţile şi ne a îndreptat privirile spre bărbatul, care cu abnegaţiune, cu râvnă apostoleaBcă, ne-a condus din isbândă în iabândă. Acest bărbat neo­bosit este actualul prez'dent, dl V.ctor Tordăşianu, cu care D zeu ne a în­

armata americană sau a Angliei, vede lumea în­treagă. Apoi altcum este plătită armata nu ca a Austro Ungariei. Aicia primele luni ale primului an este 15 doi. sau 75 cor. pe lună, mâncare şi pentru îmbrăcăminte av-sm pe an suma de 186 doi. sau 930 cor. Adecă suma asta nu ne o dă a cumpăra îmbrăcămintea, ci este în fondul arsenalului, care dS uni­forma militară.

De câte ori ne trebue ceva ne soco­teşte din suma aceea, aşa că cine îşi grijeşte îmbrăcămintea, ii rămâne cel puţin 200 sau 300 cor. pe en. Banii aceia ni-să vin daţi după serviciul de 3 ani. Cine vrea a rămânea mai departe sau pănă împlineşte 30 de ani in serviciu, aceluia i-să dă suma de 200 cor. pe lună şi haine. Aşa eu în 10 Ianuare 1907 angajându-mă în armata Stat. U. de prima dată din Chiaago III, m’au trimis în Colurn* bus, Barracks Ohio, cam 100 kilometri de­părtare, acolo stând 30 zile, m’au trimes Ia regimentul al de 26-lea infanterie, Fort Sant Houston, Statul Texas.

zesteat timp de 10 ani«. Scoate în re lief cum Tordăşianu i-a căutat pe to» meseriaşii peîa casele lor, însufleţind^ pentru căuşele Reuniunei, arată mân. dria, fala şi încrederea în sine a mea*] brilor, de când lui Tordăşianu i-â succes să cumpere aeest edificiu, îa care ne aflăm; arată influinţa binefăcă­toare a şedinţelor literare şi a repre- zentaţiunilor teatrale asupra deîvoltărei minţii şi a inimei meieriaşilor j Bă re­fere la faptul, că în 1902 meseriaşii sibieni, la stăruinţa lui Tordăşianu aranj azi a 2-a cxpoz ţie industrială acum cu concurs il Reuniunei române agricole, arată efectele produse prin acea expoziţie, care ne a dat dovezi de armonia ce există între productele industriei de casă şi intre acelei pro­fesionale; acele sărbări, pe cari le pu­tem privi ca sărbirea de înfrăţire a inteligentului, cu economul şi cu meş­teşugarul, vor rămânea neşterae din mintea şi inima noastră; înşiră numărul mare al fondurilor întemeiate pentra meseriaşi şi sporite prin oboseala lai etc. Nouă meseriaşilor, membri ai Reu­niune!, cari beneficiăm de roadele os- tenelelor lui, nu ne rămâne, decât să-i păstrăm iub'rea şi alipirea, şi sprijin să-i fim tn cele bune şi atunci cauza noastră ajmge-va la înălţimile dorite de vrednicii noştri înaintaşi. Ia sătnn de iubire şi alipire dl Poponea ro3gi pe prezidentul Tordăşianu să primească drept prinos şi plăcută aducere aminte orologiul, (orologiul e obîect de lux, artistic lucrat şi e menit pentru salon), pe care îl cinstesc membrii, drept dar la împliniren aniversarului al 10 lea ds când îi conduce.

Dl Tordăşianu adânc emoţionat primeşte acest preţios dar şi promite a-1 păstra lângă inelul, ce i-s’a dăruit la 1901, lângă albumul oferit în 1903; lângă scaunul de onoare oferit în 1904-, lângă «Cartea dc dureroasă memorie*, ce i-a'a dat în 1906. Acest orologiu, ehoraateste a-mi indica mie şi fimiltai mele, zice Tordăşianu, timpul, pe care şi pentru viitor cu dragă inimă îl vom folosi întru a voastră luminare şi bună Btarc. (Va nrmt)

____________________ flr. 41

Acolo am stat pănă in 28 Maiu, apoi am plecat. întregul regiment Ia insulele lippine, cari au fost ka te dela Spania fa 1898, în războiul Spaniol-American, plecând din Fort Sam Houston Tex. în 28 Maiu şi ajun­gând în 3 Iunie în Sanfrancisco (Calif.) und* âm stat 2 zile, îmbarcându-ne apoi pe mare!* vapor american Thomas. Astfel am percur* din Columbus pănă în Ft. S. Houston TeŞ* 1400 mile americane (cam 2000 Kilometri)» din Sant Houston Texas pănă în Sanfra0 cisco, alte 2000 mile în 5 zile şi 5 noPf1 cu trenul.

Din Sac francisco, am plecat în 5 şi ne-am îndreptat spre insula Oahu I. un am ajuns în 13 Iunie, stând 45 ore în veî titul oraş Honolulu.

După părăsirea insulei în 15 Iunie, luat*o spre insula Guam, unde am ajun* R 26 Iunie şi am stat 13 ore. Aceasta ° insulă mici dar frumoasă cu lămâi, pio cucanaţi si alte multe fructe, can nu exi— în Europa. (Vs ura»a.)

Nr. 41 F O A I A P O P O R U L U I P*g. 527

L A P T E L E .Consumaţluoea laptelui şi a pro­

duselor sale a luat o desvoltare mare In străinătate. Mai cu samă în Ger­mania şi în Anglia, In mare parte şi In Elveţia, în Statele Unite ale Ame­ricei, întrebuinţarea laptelui e generală. Nu e familie, care să nu fi fost pă­trunsă de foloasele mari ale acestui nutremânt Lucrătorii din fabrici şi plugarii din accste ţări au ajuns la Încredinţarea, că e mai folositor a bea un pâhar de lapte bun şi săcătoB decât un pâhar de rachiu otrăvitor, şi păgu­bitor sănătăţii. Produsele lăptoase iarăşi să consumă destul de mult în aceste ţări, mai cu samă în Germania. Smân­tână, untul, brânza şi alte produse ale laptelui an luat locul cârnurilor uscate, mai în totdeauna vătămătoare stoma­cului.

Pe de o parte, că laptele e mai ieftin, dar mai are şi avantagiul, că hrăneşte mai bine şi mai cu temei.

Chiar şi cârmuitorii au început a preţui însemnătatea produselor lăptoase, întroducându-se brânza ca hrană în anumite zile la soldaţi şi arestaţi.

Laptele e cel mai firesc nutre- mânt pentru om şi singurul, cu care ne putem hrăni timp mai îndelungat, fără nici o scădere simţită pentu buna stare trupească: el e foarte nutritor şi Bă preface oarecum pe neştiute în sânge. Cel mai bun e laptele de vară, muls de dimineaţa, dela o vacă sănă­toasă, hrănită cu fân bun Iama laptele nu e atât de bun; de asemenea lap­tele de rara e mai slab decât cel de dimineaţă. Pe urmă atârnă şi dela aceea, cu ce să hrăneşte vaca. Dacă aă hrăneşte cu ierburi, laptele e mai apos şi adeseori unele dintre sucurile ierburilor trec în lapte şi-i dau un mi­ros ori gust cu totul deosebit, care nu e priincios întotdeauna.

Foarte bine-i prieşte omului lap­tele călduţ crud, aşa cum a fost muls dela vacă. Laptele fiert e mai puţin nutritor şi să mistuie mai greu.

Laptele fiert Insă să păstrează mai bine, mai ales ţinut fiind la un loc răcoros şi zvântat, însă nu la aier liber. Mai bine să păstrează laptele la o

— v«it» Stamwţt a »Foli Papstalai*.

Mintea Ţiganului.Un Ţigan, ursar, vrea să-şi vânză ursul

unui alt Ţigan, tot ursar ca el şi vrând Ţi­ganii să le fie vânzarea trainică şi cu temei, să duseră la un advocat dintr’un orăşel din apropiere, unde era şi judecătorie de cerc, casă le iacă contractul.

Dupăce să tocmiră Ţiganii cu advocatul, acesta s’apucă să-le scrie actul pe hârtie cu timbru, cum cere l«gea şi scrie... şi scrie... a scris mă rog, o coală întrreagă pe toate fe­ţele, şi dupăce a isprăvit de scris, Începu să cetească contractul Ţiganilor, cari ascultau cu gura căscată şi nu pricepeau nimic.

— Ei, acum — le zise advocatul — haila judecătorie să-l întărim.

Vânzătorul, pe care îl chema Enciu, dupăce să scărpină niţel după ureche» zise advocatului!

temperatură de 8—10° R. Vasul de lemn, porţelan, sticlă ori lut, In care să păstrează laptele, trebue sâ fie cu deo sebire curat. Vasele de metal şi mai ales cele de aramă nu sunt bune pen­tru păstrarea laptelui, fiind că ele il pot otrăvi.

Laptele bun e alb şi gros, e dulce şi nu are nici un miros neplăcut. Lă­sând să cază o picătură de lapte bun pe unghie nu să scuige, ci tăcnâne, rotundă, iar lăsând o picătură în apă curată, laptele bun cade la fond.

Manole.

Tovărăşiile.' (Urmare şi fine).

Despre Tovărăşiile ocazionale, vor­beşte § 62 al Legii comerciale, din anul 1875.

Aceste tovărăşii însă nu sunt su­pusă rânduielilor legii comerciale pentru societăţile comerciale. Despre tovără­şiile ocazionale mai vorbim la alt loc. Aici amintim numai, că tovărăşiile oca­zionale nu trebue să-’şi înprotocoîeze firma; la aceste locul statutelor îl ţine contractul de Tovărăşie, timbrat de coală cn câte 4 cor. Astfel de tovă­răşii sunt potrivite pentru asigurarea vitelor, pentru cumpărarea, parţelarea ori arândarea de pământuri şi păduri, pentru creşterea de vite, de porci, pen­tru valorizarea poamelor, pentru cum­părarea de maşini şi altele.

La tovărăşiile aceste, Întrucât prin contract nu s’a stabilit altcum, toţi tovarăşii sunt datori a contribui (a da) la întreprinderea comună, în măsură de­opotrivă, iar câştigul ori paguba, lipsind alte învoeli, să împarte după capete.

Din afaceri, pe care le încheie un tovarăş cu o a treia persoană, tova­răşul e singur îndreptăţit şi obligat faţă de a treia persoană. Dacă însă tovarăşul a păşit (a lucrat, a cumpărat, a vândut) în numele celorlalţi tovarăşi şi din încredinţarea acelora, ori dacă afacerea an încheiat-o toţi tovarăşii împreună, saa prin un Împuternicit co­mun, atnnci fiecare tovarăş eşte solidar (unul pentru toţi şi toţi pentru unul) îndreptăţit şi obligat faţă de a treia persoană.

— Bine, Măria ta, să mergem şi la ju­decată; da mâncate-aş, câte mi-ai cetit, bune or fi; dar mă rog dumitale, să nu-ţi fie cu supărare, ia scrie şi ce ţi-oi spune eu.

Advocatul, zâmbind, ca să*i facă pe placŢiganului, scrise, după cum îi dicta Ţiganul, următorul contract de vânzare:

>Eu Enciu, vând pe ursul meu Ghencfo} lu jupân Penciu.

»L-a văzut, l-a plăcut; la cântat, l-a jucat; bani a dat şi l-a luat.

»Picătura şi iscălitura, ca eu nu ştiu carte.«

M ftr n n ţiş u r i.BAIAT MODEL.

Un părinte să plângea de băiatul Iul că e un stricat. La un moment dat, Întrebă pe cel cu care vorbea.

' — D-ta ai băiat?— Da.

s E de treabă?

După isprăvirea afacerii comune tovarăşul care a purtat (ori a condus) afacerea, este dator să dea celorlalţi socoteală. Tot acelaşi e obligat a isprăvi şi lichidarea.

A doua lege, cea din 1898, art. 23, statuiază un anumit soiu de însoţiri (numai însoţiri nu şi alt soiu de soci­etăţi) — care să alcătuesc numai ca membre ale «însoţirii centrale regnicolare de credit» din Budapesta, înfiinţată pe temeiul acestei legi.

Pentru starea economică a popo­rului nostru, părerea noastră este, că mai potriv;t fel de Întovărăşire este felul de însoţiri (Asociaţi) săteşti şi anume făcute pe temeiul Legii comer­ciale din 1875 — pe cari pentru mai buna deosebire de ori care alte societăţi, le numim «tovărăşii săteşti*.

Tovărăşiile săteşti, În urma faptului, că nu cer nici capitale mari, nici cine ştie ce cunoştinţe fpeciale, pot fi cu uşurinţă înfiinţate în ori-care comună,— fie aceea mare ori mică, săracăori bogată. . , ; -

Şi apoi, după natura lor, tovără­şiile au să Bâlăşluiască în sinul lor munca frăţească, dragostea şi dorul de â ne ajuta unii pe alţii. Ce nu poate unul şi doi —- pot zece şi douăzăci şi mai bine satul întreg. Fie care dă câte* ceva, puţin. Din aeest puţin cu alt puţin, să face multul, pe care să ridică puterea ori cărei tovărăşii.

Noi Românii aproape întreagă viaţa şi puterea noastră o avem la sate. Aici dar trebuie să nizuim să avem rostul în muncă şi puterea în între­prindere. Tovărăşiile ne dau şi una şi alta. E dar de datorinţa fie-cărui înţele­gător şi rîvnitor spre binele lui şi a neamului, ca ce nizuiască să înzestreze satele noastre cu tovărăşii, cu ajatorul cărora poate să muncească mai bine, să câştige mai mult, să producă mai îmbelşugat şi să-şi. păstreze şi să va­loreze mai cu rânduială avutul câştigat.

Să nu vă amăgească nime, că avem băncile noastre —■ la ce bun ne-ar mai fi şi tovărăşiile săteşti ? Băncile îşi au şi ele rostul lor — dar na umplu nici-odată golul, pe care numai tovă­răşiile săteşti îl pot umplea. Căci ori

^ —wa— — iniw i înnujii— Foarte de treabă.■— Nu bea? nu joacă cărţi?— Ni c i dec um! *— Eşti fericit. Ai un băiat bun. Şi de

câţi ani e?— De trei luni.

b a i a t u L c a m a t ar u l u i .Profesorul. Dacă 100 de lei aduc 5 lei

într'un an, cum poţi să scrii, că 300 aduc 180 într’un an?

Elevul. Aşa socoteşte tata dobânda.*

PACALA l o g o d it .Să logodise şi Păcală cu o fată. Lo­

godnica 11 întreabă.Sforăi (horcăi) când dormi ?

.— Nu dragă.— Eşti sigur ?— De tot sigur. Am stat deştept o

noapte Întreagă şi nu m’am auzit sfbrâind.

P*g. 528 f q a î a p o p o r u l u i Nr. 41

cum ar fi băncile, ele nu sunt decât scut capitalului şi speculaţiei. In acelaşi timp Insă tovărăşiile lunt chemate să fie scut muncii obşteşti şi să formeze, sâ creze capitale. Din banii săracului sâ facă sute ca a bogatului, din munca răaleaţă, să facă mijloc puternic de câştig cinstit.

(Ad urmează apoi partea din Itgea conierc. care să ocupă cu tovărăşiile, espli- cându-să şi dându-se îndrumări etc.)

Invitare de abonament.Cu 30 Septemvrie căi. v. s’a În­

cheiat pătrarul al treilea al anului curent.Ca să uşurăm putinţa de cetire la

poporul nostru, deschidem abonament nou la »Foaia Poporului* pe pătrarul din urmă al anului (1 Oetomvrie — 31 Dec, v.)

Abonamentul să poate face pe un pătrar de au, pe jumătate (1 Oct. — 30 Martie 1908) sau pe un an întreg.

Preţurile sunt cele obicinuite:P e un pătrar de an . z cor. xo bani

P e o ju m ătate de an a cor. ao bani.

P e nn an întreg: . . 4 cor. 40 bani.

Rugăm pe iubiţii nostri cetitori, cari şi-au plă tit abonamentul numai pănă în jo Septemvrie v.t a şi-l rc- noit ca să nu fim siliţi a le întrerupe trimiterea foaiei.

Totodată îi rugăm să răspândească foaia între prietinii ş i cunoscuţii lor, î i rugăm să o dea spre cetire, prin ceea ce fac o faptă fru?noasă romă ■ nească.

R e d a c ţ i a„ F oii P oporu lu i* .

NOUTĂTI.»

Din B ucovina. O veche dorinţă a Românilor din Bucovina B’a Împlinit zilele aceste. In Câmpulung i ’a deschis un gimnaziu românesc şi de conducă­tor al lui a fost numit prof. Dr. Daniil Verenca, bărbat vrednic şi cu mare ştiinţă. Bucuria Românilor bucovineni e mare şi la ea ne alăturăm şi noi. Fericiţi Bucovinenii, Lor le ridică sta* tul şcoală ln limba lor, la noi guver­nul şi cu Burdia deschid gimnaziu unguresc ln Caransebeş, tn parte mare pe banii grăniţerilor!

Dla Rusia. In Odessa s'a făcut iarăş un atac (progrom) contra Ovr«ilor de acolo, Dumineca trecută. Cum să vesteşte din Odessa, programul a fost de o sălbătăcie rară. Au fost distruse 300 de magazine. Toate ferestrele locuinţelor evreeşti au fost slărtnate. Organizatorii turburărilor opreau tramvaele electrice pe stradă, silind pe evrei să se dea jos. Acolo unde n’au găsit evrei, au fost maltrataţi creştinii. Numărul evreilor greu răniţi e de 30, iar al celor mai uşor răniţi e foarte mare.

Trăsnet ln Oetomvrie. Cum timpul, eu deosăbire ziua, este cald, în aier să adună multă electricitate şi aşa în 9 1. a a fost pe la Sibiiu şi Împrejurime un vifor, cu fulgere şi tunete, ca vara. In Cisnădiă o fată, care să afla la curăţit de napi pe hotar, a fost ucisă de un trăznet, iar alţi patru oameni, cari *rau în apropiere, au iost ameţiţi.

Palatul de justiţie din Sibiiu, Cumftl®, tn Sibiiu i i zideşte acum palatul justi­

ţiei, în suburbiul Josefin. In el vor fi aşezate toate judecătoriile din Sibiiu. Să alcătuieşte din trei părţi: partea principală cu d* rogato­riile, apoi din edificiul temniţei şi a gardei (păzitorilor.) Zidirea ajunge încă anul acesta sub coperiş. Lucră zilnic la ea 300 de lu­crători. Deplin gata, tu mobilar cu tot, va li pe toamna viitoare : Inaguraraa să va face în 30 Sept. 1908. Zidirea costă cam 900 mii de cor.

In atenţiunea învăţătorilor. In anul trecut a apărut ABEC darul de Dr. I. Stroia, D. Lăpădat şi I. Crişan prelucrat după cele mai practice abecedare esistente. In praxă s’a dovedit uşor şi plăcut pentru elevi, cât şi pentru învăţători. învăţătorii, cari l-au folosit, s’au exprimat asupra lui deosebit de favora­bil. In anul acesta de aceiaşi autori a apărut «Cartea de cetire* pentru anul al doilea de şcoală, care cuprinde în sine întreg materia­lul de învăţământ pentru acest an. Ambele se pot procura dela autori în Sălişte şi dela Librăria archidiecesană. ABEC-darul costă 40 fii. Cartea de cetire 50 fii., cu rabatul obicinuit.

Cazul dela Brănlşea. Procesul înce­put contra celor doi brudari, cari voiseră să arunce in aer podul dela Brânişca, să va pertracta în zilele de 22—24 Oetomvrie n. c. Ia curtea cu juraţi din Deva.

Defr&udârea din Orăştie. Lipsa la cassa oraşului Orăştie, după cum scrie »Li­bertatea c s’a urcat pănă acuma la 21-000 cor. din care fostul cassar Schuller recunoaşte a fi prin el înstrăinate numai 1 Lî 700. Dar cele­lalte pe cine vor scoate la iveală?

Procuratura a dat ordin de arestare contra fostului cassar Schuller, care a fost dus la procuratura din Deva de cătră doi poliţişti şi advocatul său. E pus în arest preventiv. Trebue să-i mai urmeze cineva. Cel ori cei cu restul miilor. Urmărirea pentru răspundere să va întinde acum asu­pra controlorului şi a primarului şi a co­misiei de scontrare, cari nu au făcut vizită-

l rile de cassă prescrise.

Copilă furată de Ţigani. In S;itor- aljaujhely (Ungaria) perisă fără de urmă fe­tiţa de 9 ani a neguţătorului Tratner. Ea a tost aflată în comuna Tarţa, lân»ă Caşovia. Fetiţa spune, că mergând la şcoală, a lnşe- lat-o o ţigancă, dându-i zăhar, şi a dus-o la marginea oraşului. Aici i-a luat cerceii, a de&brăcat-o de haine şi a Imbrăcat-o în zdrenţe. Apoi a bătut-o strajnio, poruncindu-i să tacă şi a pornit cu ea pe sate la cerşit. In Tarţa a desbrăcat-o şi de zdrenţe şi a pă­răsit-o. Ne mai ivindu-să Ţiganca, iata a mers ln sat şi şi-a 3pus păţania. Ţiganca a iosi prinsă.

Adunarea Reuniunii Înv. gr. cat. din archldieceză. In sensul §§ lor 25 şi 27 Din Statutele «Reuniunii învăţătorilor din Archidieceza gr.-cat. de Alba-Iulia şi Făgăraş* se sonvoacă Adunarea generală a reuniuni la Blaj, pe zilele 29 şi 30 Oetomvrie n. 1907. Din program amintim: Raportul secretarului despre activitatea Rnuniuni în anul expirat. Raportul cassarului şi al bibliotecarului. Ra­portul comitetului «Foaei Şcolastice*. Exmi- terea eomisiunilor şi (în şed. I I ) raportul lor. Fixarea tezelor pedagogicc-ştiinţifice pentru proxima adunare generală, Desbaterea pro­punerilor intrate la biroul central în senzul §-ului 29 lit. c. din statute. George Muntecn, preştdinte. Petru Ungurean, secretar I.

Un ştudent privatist îşi caută aplicare în vre-o cancelarie. A să âdresa la »Foaia Poporului*.

Mare nenorocire de tren, s’a întâm­plat Joi, în 10 L c. lângă Budapesta, între Erztebetfalva şi gara centrală a Budapestei. Trenul accelerat ce vtnea dela Semlin s’a ciocnit, la o încovoietură, cu un tren de marfă. /

Ciocnirea a fost atât de groaznică, încât maşina acceleratului a sărit de pe şine dim­preună cu vagonul pentru cărbuni, care s’a făcut hârburi. Vagoanele acceleratului, afară de cele dântâiu două, au rămas ca prin mi­nune pe şine fără să îndure vre o stricăciune.

La câteva s’au spart numai ferestrile, cari au rănit pe câţiva călători. Mai rău a fost stricată locomotiva trenului de marfă. In urma izb itu ri vagonul pentru cărbuni dela acest tren a sărit peste primul vagon dinapoia lui, iar jăratecul eşit din locomotivă a aprins cărbunii al acestui vjgon, şi a luat loc şi un pod de lemn de acolo. Doi călători au fost omoriţi, si njaj mulţi răniţi. Ciocnirea s'a întâmplat din ne- grija slujbaşilor, deoarece în urma cercetării au fost opriţi dela slujbă pănă acum trei inşi, între cari maşinistul trenului cu marfă care în minutul primejdiei a sărit jos din tren'

•Lucruri bune în Maramurâş. Din o

sscrisoare pe care dl Tit Bud Vicarul Mara- murâşului o publică în »Unirea* scoatem următoarele: Cinci biserici noue s’au isprăvit de zidit în acest an în Maramurăş. Pentru iconostasul şi pentru pictarea bisericei din Vişeul ds jos, bunul Român Gavril Nasiu a dăruit 3600 cor. iar Ilie Coman tot din Vişeul de jos a dăruit 1000 cor. pentru convictul studenţilor români din Sighetul Marmaţiei. Au fost primiţi în convictul acesta 21 elevi, unii cu totul gratuit, alţii cu jumătatea plată, adecă 160 cor. »Asociaţiunea Maramureşului,* care susţine convictul a mai dat şi stipendii la tinerii cari sunt aş<zsţi în aiară de convict şi anume: unuia 300 cor,, la doi câte 150 cor., şi unuia 100 cor. In douăzeci comune din Maramurăş s’au întemeiat «însoţiri de îm­prumut şi păstrare* pentru a putea lupta mai bine în potriva cămătarilor, cari sunt pârjolul Marmaţiei. La sfârşitul anului 1906 capitalul acestor însoţiri a fost de 500,780 coroane. In Sighet e şi o şcoală de ţesut, la care în­vaţă 24 de fete române, cari apoi răspândesc prin satele lor, iscusinţa de a ţese frumos. Mai e şi-o Asociaţiune pentru industria de casă, din partea căreia si pun la cale cursuri pentru împletitul nuelelor de răchită. Şeasă învăţători români au luat parte la cursuri în vacanţele trecute, cari la iarnă vor învăţa poporul să facă tot felul de împletituri folo­sitoare, ce să vor putea vinde cu câştig bun. Iată lucruri bune şi frumoase, vrednice de urmat şi în alte părţi.

Furt In Răşinar. In noaptea de S spre9 a lunei c. un hoţ a pătruns în cancelaria şcoalei din Răşinar şi spărgând pultul unei mese, a dus din el vre-o 400 cor. Hoţul şi-a uitat pe masă tabachera. S’a întrodus cercetare pentru a l afla.

Proces. «Revista Bistriţei* după cum vesteşte, are de nou proces pentru articolul >0alea cea mai bună*, publicat în nr. 23 c. Procuratura a aflat, că articolul e de cuprins politic.

Grevă domoală» Deregătorii dela căile ferate din Austria fac de vre-o două săptă­mâni încoace rezistenţă pasivă, sau împotri­vire ori un lei de grevă liniştită. Ei stau in slujbă, dar să ţin morţiş dc slova regulamen­tului şi mai mult nu tac. Urmarea e, că tre­nurile sosesc cu mari Întârzieri şi multe tre­nuri de marfă nici nu umblă. Să zvoneşte, că acum împotrivirea pasivă va fi dusă în de- plinire şi mai aspru. Cauza este, că guvernul nu vrea să le urce salarele şi să le îndepli­nească unele cereri.

Foc pe un vapor cu emigranţi. DinNewyork să scrie, ca acolo a sosit săptămâna trecută vaporul «Giulio* al societăţii «Austro* Americana*, cu 800 de emigranţi. In calea lui vaporul a trecut prin mari primejdii. EI a plecat din Triest în 14 Sept. şi ajungând în largul oceanului, in noaptea de 4 Oct. a avut să să lupte cu un vifor năpraznic, iar dimineaţa, în 5 Oct. s’a iscat foc în vapor. Când călătorii au văzut fumul ieşind pe ferestri, au fost cuprinşi de o frică uriaşă. Femeile şi copii au căzut în genunchi şi sa rugau, iar bărbaţii căutau luntrele de salvare, să se scape cu ele. O parte din matrozi cu­prinşi pe frică, nu voiau să ia parte la stin­gerea focului. Căpitanul i-a silit, cu ajutorul celoralalţi matrozi, ameninţându i cu revolvere. Dar toată truda era de giaba, focul să răs­pândea Intr'una. Să credeau cu toţii perduţi- Atunci un val purernic a năpădit preste co­rabie, umplându-să cu apă partea din jos, unde bântuia focul, oare numai decât a stina. A lucrat mâna lui D zeu,

tfr. 41Pag 529

Dar de Crăciun. In legătură cu »Invitarea de abonament*, ce o pu­blicăm la alt loc, amintim, că abonaţii noştri vor prim i cu toţii la sărbătorile JSfaşterii D lui un »Dar de Crăciun*, frumos ş i folositor.

Totodată facem lnători aminte pe cetitori, că deodată cu preţul abona­mentului să poate trimite ş i preţul pen­tru »Călindarul Poporului * pe 1908

Cazări de moarte. In Blaj a repozat după scurte, dar grele suferinţe Victoria Andrea, elevă de cl. III. civilă, în vârstă de 15 ani. d deplâng părir ţ i George Andrea şi Maria,■ fratele Niculaie şi alte rudenii. -

— loan Pop, par. gr.-cat. emer, a repo- xat în Răşinar, în vârstă de 79 da ani şi 51 al preoţiei. II deplânge soţia Ana Pop născ. Albu, ficele şi alte rudenii.

— Maria Petkowsky, n. Ăvrigean a repozat în Sibiiu, în vârstă de 74 de ani. O

-deplâng Andreiu Petkovwky, ca soţ şi fiul :-şi fica.

Fondurile dlecesei Gharlel. Din o darede seamă publicată asupra fondurilor diecezei gr.-cat. a Gherlei reiese, că suma tuturor fondurilor este de 2 milioane şi 35 mii cor. Dintre diferitele fonduri cele mai mari sunt: fondul văduvelor şi orfanilor de preoţi şi fon­dul şcoalelor din vicariatul Rodneî,

Espoziţia de vite din Săcădate. Dinprogramul espoziţiei de vite din Săcădate, aranjată acum Duminecă, în 20 1. c. de >Reu­niunea română de agric. din comitatul Si*

sMului* dăm următoarele:Espoziţia să mărgineşte la vite cor­

nute, afară de capre şi ţine dela 10 ore pănă ia 1 d. a. când urmează premiarea. Să îna- părţesc 29 de premii, în sumă totală de 200 cor. după două grupe: bovine şi oi. îm­părţirea premiilor să face în mod serbătoresc. Premiat poate fi numai acela, care a ţinut vita în grija proprie cel puţin 3/4 de an. La expoziţie iau parte vitele locuitorilor din co­munele : Săcădate, Glâmboaca, Fofeldea, Hosman, Nucet, Comăţel, Bradu şi Avrig.

Nanorecire cu revolverul. Din Lipova să vesteşte următoarea tristă întâmplare : Săp­tămâna trecută Joi seara s’a dat o mare pe­trecere la via protopopului Hamsea din Li- pova, unde erau întruniţi vre o 30 oaspeţi.

In mijloîul petrecerei vesele, protopopul Hamsea scoase un revolver şi într’un mo-

~ment de glumă îi dădu foc sub masă. ^Dm nenorocire cartuşa din revolver era cu . glonţ, iar glonţul, în loc să pătrundă în pământ, a pătruns d-nei Putici, soţiei d lui învăţător Putici din Lipova, în pântece. Rana pricinuită de glonţ a fost atât de gravă, încât d-na Putici a încetat din viaţă Sâmbătă. Judecă­toria a întrodus cercetare.

Din România. La facultatea de drept din Bacureşti s'a hotărît a să introduce doc­toratul, ca ia universităţile nemţeşti.

_ Cum stim, in Bucureşti, ca şi la Iaşi, să va ridica o statuă lui Alecsandn. Fondul statuei e de 92 mii de lei şi e în­grijit de Academie.

__ Prinţul Ferdinand al României a fostla înmormântarea marelui Duce de Baden şi s’a întors în ţară săptămâna trecută, Joi.

__ Marii duci ruseşti Vladimir şi Boriş. Alecsandrovici şi marea ducesă Ana Paulovna

au sosit la Bucureşti, ca oaspeţi. La gară au fost aşteptaţi de regele, de familia regală şi de miniştri. Ei sunt oaspeţii familie, regale.

Filoxera. In viile comunelor Turnişor, Kusi şi Şura-mare, din comitatul Sibiiu sa ivit' filoxera. Viile au fost puse sub carantină.

Teatru. Sâmbătă. în 12 Oct. c. s’a înceDUt în teatrul orăşănesc din Sibhu sesi­unea teatrală din anui acesta, sub direcţiunea dlui Leo Bauer. Dela început putem spune că atât piezele sociale, cât şi opereta au reprezentanţi buni, în parte mare pu 1 celente. Pe lângă actorii, cu bun «m im edin anii trecuţi, cum sunt Viebach, Redl, , Wihelmi, Mras şi damele Reingruber, Scherer, Wolny etc. sunt angajaţi escelenţii actori noi

Sch'iir, Golda, Burger, Fay şi in deosebi mult promiţătorul tenorist Seemann. Nu voim' să dăm o părere definitivă asupra nouelor puteri, dar afirmăm cu siguranţî, că şi în sesiunea actuală vom avea seri teatrale; artistice şi plăCUte. :

Directorul Bauer s’a îngrijit de îmbogă­ţirea repertoriului său cu cele mai noue şi escelente pieze, între altele cu piezele : »Die Schonen vom F o g â r a ş * , »Walreitraum«, »Zwâierlei Tuch«, »Der Dieb«, »Das Lied von braven Mann«, > Der arme Heinrich* etc.

Atragem deci luarea aminte a publiculuinostru asupra teatrului.

La măcelărie eu ei. Un fecior de ţigan, Csorba Gyorgy s’a dus la femeia lui Sdion- berger din Râkospalota şi i a spus, că l-a triniis bărbatu-so, ca să ducă caii la apă. Femeia i a d*t caii. Csorba s’a urcat călare şi s'a dus de-a dreptul cu ei la măcelăria de cai din Peşta nouă şi i-a vândut. Noroc, că a sosit în curând acasă Schoaberger şi cu ajutorul poliţiei a găsit caii la măcelărie, unde tocmai să pregăteau să-i taie. Csorba a fost prins.

Au prins un agitator. Foile ungureşti scriu, că căpitanatul de graniţă din Zsolna (Ungaria nord.) a prins pe un agitator panslav, Francisc Pollacovici, foit mai nainte cetăţean ungar, acum cetăţean emerican. Cică s’au găsit la el scrieri agitatorice şi trădătoara de patrie şi 5500 cor. — bani pentru sgitaţie. Ungaria acum poate fi liniştită, că »primejdi- osui< om a fost pnns, căci altcum o răsturna din ţiţini. Numai cât credem, că în curând vor trebui să-l lase libsr.

Păreehaa regală a Spaniei era săsosească zîiele aceste la Viena, dar din con- zideraref că împăratul e bolnav, viz'ta sa amânat, şi după cum să scrie din Vi*na, anul acesta nici nu să va face.

Măcel în Cristian. In Cristian (1. Braşov) s’a petrecut Duminecă sara un caz, asemenea celui din Panade. »Gazetei Trans.* îi să scrie, că la un birt de acolo, la joc, a avut ciocnire un fecior român cu un husar ungur, din cei staţionaţi acolo. Husarul a fugit la casarmă a dat aterm, zicând, că Românii au voit să-l omoare si atunci au venit Ia birt 12 husari, cu săbiile scoase, sub comanda sergentului Wolf, Ei au întrat în celelalte odăi ale bir­tului, nu unde a fost jocul şi au ^măcelărit pe bieţii oameni, Români şi Sasi, aflitori acolo, cari nici nu ştiau despre conflictul feciorului român cu husarul.

La porunca lui Wolt, husarii s’au purtat foarte sălbatic, sângele a umplut păreţii odăii şi au lost răniţi de moarte doi, Dumitru Pascu, bătrânul 'şi tinărul, cari poate au şi murit până acum în spitalul din Braşov. Greu răniţi sunt 8 şi mulţi alţii mai uşor.

După Pănade, acum Cristianul! întrebăm pănă când tot aşa.

5 cor. franco. 1 jj.2 (comit. Agram). Stubica Central* ,

224 1—3

Nlzulnţa de-a oferi mână de ajutor economului pentru valorizwea productelor sale, merită cea mai mare «cunoştinţă şi sprijinul nostru. înştiinţăm deci pe editorii nostn şi cu această ocazie, că neguţătoria mare de seminţe, Edmund Mauthner în Budapesta continuă acţiunea începută în vară, şi ̂ anume firma plăteşte pentru trifoiul roşu şi luţernă, l i b e r e de m ă t a s ă d e l a n a t u r ă , nunu­mai considerabil mai mult, decât e preţul de zi, ci chiar considerabil mai mult, dicat este preţul la care să poate ajunge la noi. JNoi recomandăm de nou economilor a cerceta firma Mauthner, a trimite mustre dacă au de vândut trifoiu roşu sau luţernă liberă de mătase. 226 1-1

P utere nouăface Emulsiunea S c o t t , chiar dac* toate celelalte mijloace n’ajută nimic. E totdeauna periculos a experimenta cu preparate dubis, când sănătatea e în joc şi când e vorba d t

s t ă r i d e ' s l ă b i r e , .cum aflăm la «convalescenţi sau îa urma anemiei, boalelor de plă­mâni sau din lucru încordat. Ci* ne-i cuminte recurge neamânat la mijlocul, care în nenumărate cn— zuri deosebite s’a dovedit lără ex- cepţiune ca un mijloc cu efect şi demn ds încredere, şi acest mijloc

Veritabil numai , *să cheamă

Emulsîunea-Scotts i poate cumpăra în toate îa rm iciik

Preţul sticle! orlglnâlfl coroana 2.50-

cu această marcă —pescarul—* ca semn de garantă

al procedurei ; S c o t t .

208 1—2

P en tru grabnica vânzare a materi­alului adunat recomandă binecunoscuta şcoală de pomi a lui F r i d e r i c Gaspari § Comp, ui Mediaş (Transivania), cu preţuri reduse toate întocmirile şcoalei de pomi, pomi, pădureţi, plante ornamentice, plante acăţărătoare, bră­duleţi, roze etc. Listă ds preţuri la donn ţl gratis. _ _ _ _ _

S« put* •ăpHai* tot (aw!

ss 3 4 - 4 2 a lui Sarg•rană «S« fltaţ! *ehioai4jn«t «Ipsă, .păatwaa*

curaţi, albi şi sănătoşi.

POSTI I K 1 ® fl I B i l M l l l H ,Schăser, A. lulla Să vede, că nu ceteşti ca

atenţie foaia. S’a anunţat în nr. trecut îa, »Noutăţi«■„ B. P în C-mre. Ne mirăm de întrebare. în

număra! trecut am vestit,, că a eşit «Călindarul Fd~ porului* pe 1908, sau scrisoarea a fost dată mai nainte ?

B-ta în Cetea. N’avem loc să publicăm lucrarea»., având mult material actual. Te rugăm dispune -de manuscript

X x. Vom vedea.

Proprietar, editor |i redactorS ilv e s t r a M o ld o v a n

Tiparul „Tipografiei" Hsnric Meits*ef

Prea stimată doamnă,ştiţi pentru ce, la cumpărarea cafelei malţ trebuie se intonaţi apriat numele »Kathreiner< ?

Pentrucă altcum v& espunep la pericolul a prim) o imitaţie de mai putină valoare.care e lipsită de toate avantagiile,prin cari să distinge >Hathreiner<!

C ăci numai Cafeaua malţ-Kneipp a

fui Kathreinerp o se d e prin modul de p regătire particular arom a şl gustul cafelei de boane.

, Inaemnaţi-Ve deci foarte bine, prea Btimată doamnă, oă »Kathreiner» veritabil nu că­pătaţi deoat numai in paohete originale inehise, cn inscripţia: •Oafea malţ - Kneipp a lui

i l l

&

1 18—20

Paf. 530 F O A I A P O P O E O L 0 I Nr. 41

2 învăţăceise primesc la

228 2 - 3

Nicolae N. Ţintea,comerciant In

Sălişte comitatul Sibiiulni.

Marca de scutire: „Anker8.

Liniment. Capsici comp.Mijloc de substituire pentru

Anker-Pain-Expellereste nn mijloc de casă de mult veritat, care să foloseşte de mulţi ani ca fricţiune sigură = la podsgră reumatism şi răceli. =Xtentie Cauza imitaţiilor de mai puţină

» valoare si fim la’ cumpărare cu grije şi să cumpărăm numai sticle originale în şatule cu marca de scutire „Anker0 ţi cu numele Riehter. Cu preţul de 80 fll., C. HO ţi C. 2-— să află gata aproape In toate far­maciile ; depozit principal Ia Iosif Tiiriik,

farmacist în Budapesta.

Farmacia lui Dr. Ricliter la „Goldenen Lowen- în Praga... — Strada Elisabeta Nr. 5 nou

EBpediţie zilnică. 21? 8—40

Fiee&re imitaţie e pnnibilăl

S i n g u r v e r i t a b i l e numaibalzamul fui Thierry

cu marca verde de călugăriţă. 12 sticle mid sau 6 dnp!e sau o sticlă mare specială cu Inchizătoaxo

patent Cor. 5.—.

A l i f i e de e e n t i f o l i i----- a Iul T h ie rry --------Scutit prin lege!

LTfhrijb frtfn it

contra tuturor ranelor, aprin­derilor, rănirilor etc. 2 bor­cane Cor. 3.60. Espedare nu­mai cu rambursă sau trimiterea

banilor Înainte.Aceste două leacuri de casă sunt cunoscutc de cclc mai

buce şi renumite.Comandele să se adreseze fa

Farmacistul

A. T H I E R R Y In P a r a d alângă Robitflcb - Sauerbrunn.Depozit în celc mai multe far­macii. — Broşuri cu mii de scrisori originale de mulţămită,

gratis şi franco.179 51—52

5 0 0 Coroane 2 E .2 2 S u malcăpăta vn-odati dure»

fi* dinţi ori C t* mirosi gura după-cs va folosi apa ia dinţi a lui Bartilla, o sticli cu 70 fii. Pentru tihnit«r« franco 95 fii. deosebit. Ed. Bartilla-Wiakler V in a 19/1. Sommergasso 1. In Sibiiu: la farmacii]*! ta Piaţa mare 10; in Piaţa cuci 27; strada Cisnidiei 59 ; e£ţa Turnului (Baggasse); uliţa Ocnei 2 | farmad* Tentseb; Heltxer, str. Guşteriţei şi str. Cisnădiei. îa B istriţa: f&rmaca lui HerbsTt. Sebeşul-săces*: f*r- ca ria Leceibilger; Sighi*oara: farmacia lui Liga».

Si m ceară pietutindenea apriat apa d« dinţi s tei Bartilla. Denunţări de falsiflcxra vor fi bisc ţlltita. La locurile unde nu s t poate cipita, trimit2 Btida cu 5 cor. 20 fiL franco. 5 29—

iIiII«I

^ aSalon de pălării de m o d ă &

August G ruber |S i b i i u j |

Piaţa mare Nr. 19, etagiul I. |Deposit de cosfecţiune de pă l ă r i i j|

de mo d ă de cele mai elegante şi artieli P f | de modă de toate preţurile, şi modele ori- fl | | ginale vieneze şi pariziene. 219 3— j |

Cea mai bună cremă pentru ghetedă glknţul cel mai frumos şi ţine pielea durabil Nierf* este de’recomandat din punct de vedere sanitar, fiind-ci Nigrinul nu închide hermetic pielea, chiar şi la folosire continuă, astfel nu împedecă evaporaţiunea picoarelot

ST. FERNOLENDT, VIENA.98 23-52 f u r n f s o r d e c u r t e c . ş l r .

Se capătă pretotindenea.

î& g T O d e

f e c î s e & p f e t dde Bergmann & Co, Drezda şi Teschen a/E,

este si rămâne, conform scrisorilor de mulţumită ce sosesc zilnic, cel mai ca tfect dintre toate săpunurile medicinale contra pistruilor cum şi pentru dobândirea şi păstrarea unei pieli delicate, moale şi un teints rosaceu. Preţul unei bucăţi 80 fii. Să află în toate farmaciile, în drogherii, parfumrrii şi negustorii de săpun şi lo­cale de frizeri. 102 28—50

O ea mai renumită, bere= = = = = a f » t > r io e i <lo b e r e :■ ■ .....

Anton Dreher soc. pe ac. în Kobânya (Steinbruch),este de recom andat In deosebi onor. p. t. public.

Să cnpâtă în cele mai multe neguţătorii mai bune.Depozit principal la

G7 2g— M. Samuil Rubinstein, Sibiiu.

Industrie indigenă!Prima fabrici transilvană de stearin şi săpun,

dela preluarea conducerii ei de cătră institutul „ V c r e ln 8 b a n k .“ a r d e l e a n , de nou adiustată şi provezută cu cele mai moderne maşine, liferează toate soiurile de lumini de fttearin, cum şi ca specialitate deosebită

= săpun de spălat neutral,p r a f veritabil de săpun şl diferite alte soluri de B&punln o calitate aşa de escelentă, Încât aceste pot Busţinea comparaţia cu ori-ce producte de concurenţă, chiar şi cu cele din străinîtate.

Soi recomandăm ded procurarea acestor producte indigene, cari escelează prin bunătatea şi vrednicia lor.

Prima fabrică transilvană de lumini.22 19—

3

Pentrn cnrăţirea rezem lo r oferŞcoaleie de pomi

Fr. Caspari et Compdin Mediaş (Transilvania)

cu preţuri scîzute to ţi artieli din şcoala de pomi, anum e: pom i cu fructe nobile de tot soiul, agrişi şi strugurei, tm eură, Irăgaii, tt fe de decor, pădureţi, plante

pertru gard viu, conifere, roze etc. Listă de preţuri la dorinţă franco.

216 3 -1 6

^ mo£S& .

P icuri castoreicari alungă cânturile, alină sg&rciuriie

Un mijloc care s’a valorat din anul 1884 şi care deşteaptă apetitul şi pro- ] movează mistuirea. 143 16—25

| Pretai per s t i c l ă Cor. i.— !Mai puţine de 2 sticle (Rambursă Cor.2,50 inel. lădiţa) nu să trimit pe postă.

A să procura prin:

Farmacia iui IULIU BITTNERîn Glogfgrnlt* (A u s tr ia d e jo s ) - ^

Nr. 41 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 531

■ * ..« ....-I-» 1

Nr. 4017 A

IU.LIU EROSSibiiu — Nagyszeben.

Novităţi în toate soiurile de oro- loags, jav$eF6, artioli de aurşi argint, cadouri ds nuntă şi botez, inel© de fidanţare gata, cer­cei, lanţuri de oroloage, brăţare, ntensilii pentra biserici şi masă, obiecte de lux de toate soiurile în

aur şi argint/

Nr. 8800

Nr. 9190

Nr A Oioloâa de argint Remontoir pentra dame, cu coperiş duplu tare 12 cor.Kr. « u n. s .0l7 o Orologiu de argint Remontoir pentrn domni, cu copenş

Detto to aur « co^ - Nr- 1| cor> _ sNr 40lî c . Orologiu de argint nou Re-duplu tare, cu d» coperiş duplu tare 7 cor. 50 fi!. — Nr. 8800. Cercei de aur veritabil

K cava mai mici 6 cor. .Detto în argint foarte gros aurit 3 cor. - Nr. 9190. ; i „«ritahiî 14 carate cu corale veritabile sau cu diamant, rubin etc. imitaţie cor. 11.Detto tn aur nou de 6 carate 6 cor. Detto ln argint şi gros aurit 2 cor. 50 fii. - Fiecare obiect de anr sau arir.nt e esaminat oficios şi proba oficioasă vizibilă esact, afară de aceea sg garantează in scris, ră obiectul e veritabil. Trimitere numai cu rambursă. Preţ-curante ilustrate la cerere gratis şi franco- I

În interesul propriud a m e l e şi d o m n i i

Işi acoper lipsele în

confgcţiune ds dame, domni şi băieţiîn prăvălia de articli de eonfeeţiune

R G R U N B E R G E RPiaţa m ire Nr. 3, în noul palat al institutului Bodenkredit

= Cel mai bogat asortiment, artieli cei mai fini. =Preţuri strict fixe.

Cu distinsă stimă

= R. GRUNBERGER =prăvălie de artieli de eonfeeţiune.

Mare asortiment în mantale pentru teatru şi soarele. ^

262 41—52

I . O O R N K L D S S S K T S Rf a r m a c i s t ; î a S z â s z v â r o s .

P R E P A R A TE E C O N O M IC E .P r a v p e n t ru în g ră ş a re a v ite lo r co rn u te , p o re ilo r si a ca ilo r. Vacile

dau prin întrebuinţarea pravului acestuia, lapte mai mult şi mai bun. De mare însămnState este pentru ori care econom a întrebuiru acest prav de ingraşare, căci prin această să urcă valoarea — adecă preţul vitelor, porcilor şi al cailor.Preţul este 60 fii. A r ,

M o a r te a e lo ţa n ilo r şi a şo a re c ilo r . Un prav s^gur pentru stârpirea acestora 60 fii.P r a v p e n t ru o u a tu l g ă in ilo r. Prin întrebuinţarea

ca de comun, chiar şl în timpul de iarnă pe când al cfoate puţin. Preţul 30 fii. . ,

U n s o a re g a lb in ă p e n t ru p ă d u c h i la v ite. Ştiut este, ci şi p o rc iisufere mult de mâncărimea păduchilor, prm care mancărime sunt reţinuţi în in grăsarea si desvoltarea lor, ba chiar slăbindu-’i, astfel in cât m loc de a li-să ridica preţul, chiar perd din valoare. De acea fiecare econom să întrebuinţeze aceasta unsoare, căreia îi e preţul 2 0 -4 0 fileri. Cu unsoarea aceasta e de a unge vitele şi porcii. Şi la oameni să întrebuinţează cu efect sigur. Are favorul ca nu murdăreşte ca alte unsori pentru păduchi. - 227 l 5

I W S T R X J C J q p i X J I V l .E xtract pentru prepararea rum ulu i, a diferitelor liqueruri şi altor beuturi.

Cine voeste a-şi prepari rum şi licheruri foarte fine, bune şi ieftine să întrebuinţeze din aceste extracte.’Preţul pentru a prepara 1 litm costă 40 fii. din oricare estract. . 7 ,B u m de beut, B u m fin p e n tru thee. Şlivoviţă B a ch iu de d r tyd e. ^e^Hctaer* d ^ v is in e B a ch iu d J bucate. Borovicica. BacM u de d e llclier.de vişme. ^ A llm ch D e P ere. D e cireşe. M arasqum o. D e Vanilie.th e e foarte finS: Pachet cu 20 fii. 1 cor. şi 2 cor. Kilogramul cu 3, 10 şi 20 cor. O Curat numai din suc de zmeură de munte, preparat cuSpp U§ zmeora. zăhar rafinat. 1 coli postai de 5 kilo 6 cor. oO fii.

in d fm e Feronc^croitor da bărbaţi,

SiMia, strada Cisnădiei bp. 11*rscomendă p. t, publicului

c e l e m a i « o u e e to f e d e p r i m ă ­v a r ă i n m a r e a s o r t i m e n t

, . m n t & ţ i t e .

sosite chtai setus, pentru Maiso de bărbaţi stofe esglesefii, franţuzeşti fi indigene, dia esri ae eaeoată după mâsură ©eîe modeme irestininte precum: S&fik#» Jaq®et®8 şi kaiie de saLen, sa pretori Sbast® modelate.

B®®s©Mtă atenţiune merită noutăţile de Btofe pentra b-Mf ! şi' BB s g l s ® \ «a*i ia sâă totdeauna In deposit bogat

Ascpr® r@v©s,«saadlo*1 son- feg^oaate ln lieHenil mm led per­mit s atrage deosebita atenţiona a on. domni preoţi şi teologi absolvenţi

!n eaiarl dt urssnţi eaaf #8tl® ■ ■•i a riad esnplit d* halfi® te timp de 34 s?t. 29 35“

ÎAi „Cisma roşie*

V a s i l i e B a n n— & i t > i i u = = = = =

strada Ocnei Nr. 7. - strada Faurului Nr. 16.to casa sa proprie „La c izm a roşie* cel mai mare deposit de în că lţă m in te pentra bărbaţi, femei şi copii. Pentru provincie co­mandele să trimit recomandate, la cas de no corăspund, să primesc îndărăpt in schimb.

164 11—241

104 11—fi**| o o o n o o o o o o o o ° 0 0 0 0 0 ° Q

Jodel l a(Uleiul de peşte al lui

= LAHUSEN) .Cel m a i bun, m a i cu efect ş i m a i p lă cu t td e iu de peşte .

Acest uleiu formează sânge, înoiefte sucurile, deşteaptă apeti­tul si ridică forţele corporale în timp scurt. E de recomandat cu deosebire oamenilori slabi, apoi co­piilor rachitici (boală engleză) acro-

fnlosi. slăbuţi, remssi îndărăpt în deavoltare sau ia învăţătură. P re ţu l: Cor. 3.50 şi 7.—

Cura să poate încep a m ori-ce timp, hindi-că să capătă totdeuna proaspăt.

Singurul fabricant: 172 10—10

Farmacistul Wiih. Lahussn, Brema.Fiind imitaţii, să fim atenţi Ia figura de ală­

turea şi la numele „Jodella,“. Toate celelalte prepa­rate ca neveritabile, sunt a să respinge.

Depozit în toate farmaciile din Sibiiu.

ffil

Pene de patboeme ieftine!

5 Kilo: ntrae, scărmănate cor. 9-60; mai bune cor. 12.—; Hibe, moi, pufoase, scărmănate cor. 18.—, cor. 24.—; albe ca zăpada, mol,

pufoase, scărmănate cor. 30.—, cor. 36.—.Espedarea franco cu rambursă. Schimb

si reprimire sS admite pe lângă rebonificare de porto. 168 3—6

Benedickt Sachsel, Lobes 184.posta P i l s e n , Boemia.

fsg. 632 FOAIA P O P O R U L U I Nr. 41

„Sucursala băncei comerciale ungară din Pesta, Sibiiu“.P i a ţ a m a r e N r . 3 ,

înfiinţată In annl 1841. C en tra la în B u d a p esta . Capital de acţii şi rezerve 92 milioane Coroane.

Primeşte bani eu libele de depunerepe lângă cea mai favorabilă percentuare,

cumpără şi vinde rente, scrisuri de amanetare, acţii, losuri, cum şi monede de aur şi argint, primeşte hârtii de preţ pentru păstrare şi administrare incassează cupoane şi efecte sorţite asigurare contra perderilor de curs la sorţiri 209 4_ 12 procurare de cauţiuni de căsătorie pentru militari.

r^* Toate informaţiile dorite să dau cu plăcere. "Vi■«iiii mm \mm

Publicare de licitaţie.In localităţile de birou ale institutului de ama-

cet din Sibiiu, strada Măcelarilor Nr. 19 să ţine In

5 N o e m v r ie n . 19 0 7

ţi în zilele următoare, Intotdeeu na dela 8— oare a. m. şi S—6 p. m.

l i c i t a ţ i aobiectelor amanetate, cari au avut scadenţa până In 30 Septemvrie 1907. (Preţioase ?i hărţii de valotre pică inc), la Nr. 3539 cx. 1906. efecte ţi mii furi

pănă inel. 4306 cx. 1S0G.Marţi în 5 Noemvrie să Începe cu vînzarca

preţioaselor, Joi şi Vineri vin Ia licitaţie efectcle.Amanetele (zăloagcle) tu scadcnţclc espirate

s i pot scoate sau amaneta de nou pănă la începe­rea licitaţiei. Corespondenţe privitoare la ..ceasta să consideră numai atunci, dacă sosesc cel mult pănă în 3 Noemvrie c. şi cu hâitia dc amanetat va fi trimisă şi o sumă, care se acoperc interesele şi spe­sele pentru prolongire, sau in caşul scoattrei, afari de interese şi spe;c, re j cop ere şi împrumutul.

Onor. p. t. public să face atent in propriul său irteres, să nu ac âie pc ii!e’c ultime scoattrilc sau prolongirea amanetelor.

Observare. Sumele Intrecâtoare dc licitaţie să pot ridica în oarele ofi ioase In decurs dc trei ani, calculaţi dela ziua de .icitaţic prin restituirea hârtiei originale de amanet la cassa iastitmului. Dcpă acest timp acrie să predau antoritlţilor tpre scopuri de folos public.

Sibiiu, 20 Septemvrie 1907.

222 2-2 Iis tltn tn l de amanetare slbiian.

O casă de vânzarecu trei odăi, culină do vară, grajd pentru vite, coteţă pentru porci, şopru, pivniţă, ghe­ţar pentru beuturi, şi o boltă cu licenţă de beuturi tâbac, sare şi sptţeraie, cu teritor de un jugăr catastral, grădina şi curtea în mij­locul comunei în care boltă ?au vârdut Ia an 40,000 cor. este de vândut din ccână li­beră, a să adreia la Dl GEORGE RADU Feldioara u. p. Szeke'y-kocsărd. 214 3—3

« O O O O O O O O O O O O O O O t f

Gustav Diirrm e o h a n io .

Magazin de maşini de eusut şi de veloeipede,IBlhlIn, P ia ţa -aaare a r . 1 9 .

Recomandă depotitnl ten mare fi bine asortat ca toate felurile de Esaşini de eusut mal renumite din feb rid străine fi indigene pe lângă on preţ foarte moderat 17 3 7—

Ca Bpeeimlitlţi i< rceomantiS naRoinilo de cn * u t:

ww* Sstâel & Eaamanis, i . H. Pfaf. - wToate acareturile araţinilor de cnrat de ori-ea

fel prtcnm ace, curele, eleinri fine fi altele >e află btotdsannr. ?o dep cai tal rasa R eparaturile la maşinile decnint de ori-ce fel sfint etccutate proiapt, ie ftin fi eonştieaţioa eu garanţie. Pentrn fiecare maHîni nonă d*> eusut cumpărată dela mine dan 5 am garanţie. -

wyjn'hîwi

0o9000

Atelier pentruZugrăviîură bisericească

Ş1Pictură dc firme.

00000

GEORGE BENDORFEAN gz u g r a v 1S6,3 - i s 0

0 = m i b i i x t = 01 Hermannsplatz Nr, 3. ? g largă Căsarma cea mare. a

3 SC 62

Institut indigen. Banca de asigurare

„ T R A N S I L V A N I A »c i l i * S i b i i u

------Întemeiată la anul 1868 *+e-----------îa {Sibiin, «truda C lanădlei n ru l 5 (c d lfio lile p ro p r ii),

Biigurtuă In cela mal avjmtsgioan condiţii:contra pericolului de incendiu şi esplosiune,

edificii de erl-ce fel, m&blle, mărfuri, Yite, antreţnri şl alte prednete economice etc. sarapra b ie ţ i i o m n lî l -ţgş

In toate combinaţiile, capitale pentru caşul morţii şi cu termin fix, asi­gurări de copii; de studii, de zestre, rente pe vieaţa întreagă etc. etc.

A sig u ră r i pop orale iărfi M rsetore saedicalft EST Asigurări pa speti da înaorsintara cn solvlraa lesdlată a eapttâlalal. «sjsg

Tftlorl asigurat# cont» Incendiului: $î Capitala arignrata aaupra rit ţii: 04,^75.294 eoroane. \\\ 9,293.195. eoro&ne

Dela întemeiare institutul a solvit: peatra aupif.de incendii 4,295.120-15 c. pentru upiUIi uslf pe Tlcaţă 3,760.810,21 c.

Oferte fl ori-ce Informaţiuni ca pst primi dela:Direcţiunea în Sibiiu, str. Cisnădiei nr. 5 etagiu I., curtea I-,

şl prin agenturile principala din Âraâ, Braşov, Bistriţa şi Cluj» pracua şl dala sabapnţll din toate csEianela sal a arh

Pentru tipsx reapecsihi! H ss rk Hgitssr, C*rncaJa de imprimat Otto Baer, Dresda—BîidRj esU».