Conditiile de Fond Ale Adoptiei

8/16/2019 Conditiile de Fond Ale Adoptiei

1/11

Condițiile defond ale adopției

1


2/11

Abrevieri

alin. – alineatul

art. – articolul

C. civ. – Cod Civil Ed. – Editura

ed. – edi iaț

ibidem – în acela i locș

idem – acela i autor ș

lit. – litera

nr. – numărul

op. cit. – opera citată

p. – pagina

pp. – paginile

2


3/11

I. Deniția adopției

Născută, în principiu, din necesitatea socială de a înfăptui protejarea minorului

aflat într-o situa ie dificilă, institu ia juridică a adop iei este cunoscută iț ț ț șreglementată din cele mai vechi timpuri, evolu ia acesteia, fiind influen ată deț ț particularită ile fiecărei societă i în parte, de caracteristicile fiecărei epoci istorice,ț țceea ce justifică varietatea dispoi iilor în materie.ț !

"otrivit dispoi iilor Codului Civilț #, $adop ia este opera iunea juridică prin careț țse creeaă legătura de filia ie între adoptator i adoptat, precum i legături deț ș șrudenie între adoptat i rudele adoptatorului%.ș

&in ansamblul reglementării deducem că adop ia are trei accep iuni,ț țrespectiv '

a) opera iune juridică(ț b) raport juridic(c) institu ie juridică.țCa opera iune juridică, adop ia desemneaă activitatea efectuată de cătreț ț

anumite persoane i institu ii, care dă na tere raportului juridic de adop ie.ș ț ș țCa raport juridic, adop ia constă în legătura de filia ie care se creeaă întreț ț

adoptator i adoptat, precum i legăturile de rudenieș ș între adoptat i rudeleșadoptatorului.

Ca institu ie juridică, adop ia desemneaă ansamblul normelor juridice careț țreglementeaă condi iile privind na terea, efectele i încetarea ei.ț ș ș *

+egiuitorul define te adop ia din perspectiva scopului urmărit prin realiareaș țacesteia, anume na terea legăturii de filia ie civilă între adoptator i adoptat,ș ț ș

precum i a legăturilor de rudenie civilă între adoptat i rudele adoptatorului, de laș șdata rămnerii definitive a hotărrii judecătore ti prin care a fost încuviin ată.ș ț

II. Cerințe legale pentru încheierea adopției

1 Andreea &răghici, Protec ia juridică a drepturilor copiluluiț , Ed. niversul /uridic, 0ucure ti, #1!*, p.#2ș2 Art. 3! Cod Civil3 &an +upa cu, Cristiana 4ihaela Crăciunescu,ș Dreptul familiei conform noului Cod Civil , Ed. niversul /uridic,0ucure ti, #1!!, p.*#*ș4 5lavius-Antoniu 0aias, Eugen Chelaru, 6odica Constantinovici, 7oan 4acovei, Noul Cod Civil comentarii pearticole, Ed. C.8. 0ec9, 0ucure ti,#1!#, p.:ș

3


4/11

"rincipiile care guverneaă adop ia i, în mod special, principiul interesuluiț șsuperior al copilului impun ca adop ia să fie valabilă numai dacă sunt întrunitețcumulativ anumite condi ii stabilite e;pres de leguitor. Aceste cerin e vieaă înț ț

primul rnd persoana adoptată, adoptatorul, dar i părin ii fire ti sau repreentantulș ț ș

legal al copilului.3"entru încheierea actului juridic al adop iei este necesară îndeplinirea a douăț

categorii de condi iiț '- condi ii de fondț (- condi ii de formă.ț

Condi iile de fond pot fi subclasificate înț '- condi ii poitive – care trebuie îndeplinite, deci să e;iste pentru na tereaț ș

acestui act juridic(

- condi ii negative – în preen a cărora adop ia nu se poate încheia.ț ț ț Ele aufost denumite i impedimente la adop ie.ș ț <

III. Condițiile de fond ale adopției

III.1. Consimțământul

A. Consim ământul adoptatoruluiț

"otrivit art. # lit. b din +egea nr. #=*>#11 privind protec ia copilului, prințadoptator se în elege persoana care a adoptat sau dore te să adopte în condi iileț ș țlegii. "ornind de la acest te;t de lege, în principiu, orice persoană poate deveni

părinte adoptiv, indiferent de starea civilă, de se;, orientare se;uală, rasă ori decetă enie. ?otu i în ceea ce prive te rasa, na ionalitatea chiar i credin a religioasă,ț ș ș ț ș țacestea constituie criterii de eligibilitate a adoptatorului în virtutea respectării

principiului continuită ii în educarea copilului, innd cont de originea sa etnică,ț țculturală i lingvistică. &e asemenea, referitor la se;ul persoanei adoptatoare, înșdoctrină s-a sus inut că în situa ia în care copilul urmeaă a fi adoptat de către oț țsingură persoană instan a trebuie să analiee serios motivele care antreneaăț5 Andreea &răghici, op. cit ., p.#=!6 Ale;andru 0acaci, @iorica Claudia &umitrache, Cristina Codru a 8ageanu,ț Dreptul Familiei, ed. a =-a, Ed. C.8.0ec9, 0ucure ti, #1!#, p. #*1ș

4


5/11

adop ia respectivă. nele sisteme de drept interic adop ia între persoane de se;ț țdiferit i consideră riscantă adop ia între persoanele de acela i se;.ș ț ș =

altă condi ie de fond cerută pentru dobndirea calită ii de adoptator esteț ț prevăută e;pres de art. 3: C. Civ. conform căruia consim ămntul adoptatoruluiț

trebuie să fie al unei persoane cu capacitate deplină de e;erci iu i să fie neviciat.ț șA adar, minorul necăsătorit i persoana pusă sub interdic ie nu pot e;prima unș ș țconsim ămnt valabil la adop ie. Bn plus, persoanele cu boli psihice i handicapț ț șmintal nu pot adopta, chiar dacă nu sunt puse sub interdic ie.ț

"rin urmare, consim ămntul adoptatorului sau al familiei adoptatoare se dă înțfa a instan ei judecătore ti, odată cu solu ionarea cererii de încuviin are a adop iei.ț ț ș ț ț ț 2

B. Consim ământul so ului adoptatoruluiț ț

"ersoana care adoptă poate fi căsătorită sau necăsătorită, în acest din urmă ca,numai unul dintre so i devinde adoptator, însă, avnd în vedere că adoptatul va faceț

parte din familia adoptatorului este necesar i consimtămntul so uluiș țadoptatorului, e;ceptnd situa iile în care acesta se află în imposibilitatea de a- iț șe;prima voin a.ț :

"entru consim ămntul so ului persoanei care dore te să adopte se prevede oț ț șcerin ă de formă, respectiv e;primarea sa în fa a instan ei judecătore ti odată cuț ț ț șsolu ionarea cererii de încuviin are a adop iei.ț ț ț !1

Această cerin ă î i are justificarea în aceea că adop ia nu trebuie să creee rela iiț ș ț țincompatibile cu o via ă normală de familie, aspect care reultă i din faptul căț șunul dintre principiile care trebuie respectate în procedura adop iei este acela alțcre terii i educării copilului într-un mediu familial.ș ș !!

C. Consim ământul părin ilor fire ti ai celui care urmează a fi adoptat sauț ț ș

al tutorelui, dacă este cazul

"entru încheierea valabilă a adop iei ambii părin i fire ti ai copilului ce urmeaăț ț șa fi adoptat trebuie să- i e;prime consim ămntul în acest sens, chiar i atunci cndș ț ș

7 Andreea &răghici, op. cit ., p.#=28 Ale;andru 0acaci, @iorica Claudia &umitrache, Cristina Codru a 8ageanu,ț Dreptul Familiei, ed. a =-a, Ed. C.8.0ec9, 0ucure ti, #1!#, p. #*!ș9 Andreea &răghici, op. cit ., p.#2=10 Ale;andru 0acaci, @iorica Claudia &umitrache, Cristina Codru a 8ageanu,ț Dreptul Familiei, ed. a =-a, Ed. C.8.0ec9, 0ucure ti, #1!#, p. #*!ș11 &an +upa cu, Cristiana 4ihaela Crăciunescu,ș op. cit ., p.**#

5


6/11

ace tia sunt divor a i sau copilul a fost încredin at unei a treia persoane sau uneiș ț ț țfamilii.

Bn caul în care numai unul dintre părin i este de acord cu adop ia, iar celălalt seț țopune, adop ia nu se poate încheia.ț

&eacordul dintre părin i în această privin ă nu pote fi solu ionat nici de cătreț ț ținstan a de judecată, nici de către autoritatea tutelară, întruct, în ca contrar,ț

părintele care nu a consim it la adop ie ar fi tratat ca părintele decăut dinț țdrepturile părinte ti, ceea ce este inadmisibil.ș !#

D. Consim ământul celui ce urmează a fi adoptatț

Anterior e;primării consim ămntului, direc ia generală de asisten ă socială iț ț ț ș protec ia copilului în a cărei raă teritorială domiciliaă copilul care a împlinitț

vrsta de !1 ani îl va sfătui i informa pe acesta, innd seama de vrsta i deș ț șmaturitatea sa, în special asupra consecin elor adop iei i ale consim ămntului săuț ț ș țla adop ie, întocmind un raport în acest sens.ț

Acest raport va fi depus la dosarul cauei, iar copilul î i va e;primașconsim ămntul la adop ie în fa a instan ei judecătore ti, în faa încuviin ăriiț ț ț ț ș țadop iei.ț !*

III.2. Capacitatea deplină de exercițiu a adoptatorului

sau a familiei care adoptă

Necesitatea îndeplinirii acestei condi ii reultă din prevederile legale care aratățcă nu pot adopta dect persoanele care au capacitate deplină de e;erci iu, dar i căț șadoptatorul trebuie să e;prime un consim ămnt valabil la adop ie.ț ț

"ersoana care are capacitate deplină de e;erci iu poate adopta, indiferent dacățeste căsătorită sau nu i indiferent dacă are sau nu al i copiii. &e asemnea, nu e;istăș țnicio restric ie în ceea ce prive te na ionalitatea sau rasa adoptatorului.ț ș ț !

+egea nr. #=*>#11 privind protec ia copilului prevede că nu poate adoptaț persoana care a fost condamnată definitiv pentru o infrac iune contra persoanei sauț

12 Ale;andru 0acaci, @iorica Claudia &umitrache, Cristina Codru a 8ageanu,ț Dreptul Familiei, ed. a


7/11

contra familiei, săvr ită cu inten ie, precum i pentru infrac iunea de trafic deș ț ș ț persoane sau trafic i consum de droguri.ș !3

III.3. Adoptatorul trebuie să e cu cel puțin 18 ani mai în ârstă decât adoptatul

Codul civil prevede ca o condi ie de fond pentru încheierea valabilă a adop ieiț ți difen a de vrstă între adoptat i adoptator. Art.


8/11

similar celor dintre părin ii fire ti i copii. Cre terea trebuie să fi avut un caracter ț ș ș șde continuitate i să fie de durată, nu ocaională.ș #1

III.#. Adopția trebuie să e în interesul superior alcelui care urmea"ă să e adoptat

Art. 3# lit. a C. civ. prevede că adop ia se face numai dacă este în interesulțsuperior al copilului, iar din întreaga reglementare cuprinsă în lege reultă căinteresul suprior al adoptatului se realieaă atunci cnd cel care adoptă este înmăsură să-i asigure o devoltare fiică i morală normală, similară celei asigurateșîn familia firească.

7nstan a de tutelă este, deci, chemată să se convingă de faptul că adoptatorulț preintă condi iile materiale i garan iile morale necesare devoltării armonioaseț ș țale copilului, în concordan ă cu interesele sale patrimoniale i nepatrimoniale.ț ș

Art. 32 alin. !) din +egea nr. #=*>#11 privind protec ia copilului prevede cățadoptatorii sunt obliga i să informee gradual copilul că este adoptat, începnd dețla vrste ct mai mici, cu sprijinul speciali tilor din cadrul compartimentului deșadop ii i postadop ii al direc iei.ț ș ț ț

&upă dobndirea capacită ii depline de e;erci iu, adoptatul poate solicitaț țtribunalului în a cărui raă teritorială se află domiciliul său să-i autoriee acesul la

informa iile aflate în posesia oricăror autorită i publice cu privire la identitateaț ț părin ilor săi fire ti.ț ș #!

IV. Impedimente la adopție

Dunt socotite impedimente acele împrejurări care, dacă sunt preente, oprescîncheierea actului juridic al adop iei. Acestea sunt prevăute e;pres de lege sauț

reultă din ansamblul reglementărilor privind adop ia.ț##

20 &an +upa cu, Cristiana 4ihaela Crăciunescu,ș op. cit ., p.*#<21 Ale;andru 0acaci, @iorica Claudia &umitrache, Cristina Codru a 8ageanu,ț Dreptul Familiei, ed. a =-a, Ed. C.8.0ec9, 0ucure ti, #1!#, pp. #*


9/11

I$.1. Impedimentul i"orât din rudenia rească

+egiuitorul stipuleaă în art.3= C. civ. interdic ia adop iei între fra i indiferentț ț țde se;. ?e;tul legal nu face distinc iț e între fra ii din căsătorie i cei din afaraț șcăsătoriei.

&in interpretarea aceluia i te;t legal reultă că este permisă adop ia între alteș țrude, putndu-se încheia o adop ie între bunici i nepo i sau mătu i,unchi i nepo iiț ș ț ș ș țlor. +egea #=*>#11 privind protec ia copiluluiț conscară obliga ia direc ieiț țcompetente să analiee cu prioritate posibilitatea încredin ării copilului în vedereațadop iei unei rude din familia e;tinsă.ț #*

I$.2. Impedimentul i"orât din calitatea de soț

Acest impediment este e;pres reglementat în art. 32 C. civ. , care prevede că'%adop ia a doi so i sau fo ti so i de către acela i adoptator sau familie adoptatoare,ț ț ș ț ș

precum i adop ia între so i sau fo ti so i sunt interiseș ț ț ș ț %.7mpedimentul a fost prevăut, întruct finalitatea adop iei nu poate fi atinsă înț

aceste cauri, dar i întruct cei doi, fiind persoane cu capacitate deplină deșe;erci iu, adoptatul trebuie să fi fost crescut de celălalt so în timpul minorită ii,ț ț ț

situa ie care practic este imposibilă.țAdop ia a doi so i de către aceea i persoană sau familie este interisă, întructț ț ș

nu pot fi so i, copiii aceleia i persoane fra ii), chiar dacă este vorba de rudenieț ș țcivilă.#

I$.3. Impedimentul re"ultând dintr%o adopție

anterioară

+egiuitorul reglementeaă prin art.


10/11

e;erci iu. Această condi ie negativă î i găse te ra iunea în evitarea multiplicării laț ț ș ș țnesfr it a rela iilor de filia ie civilă, precum i în necesitatea respectăriiș ț ț ș

principiului cre terii i educării copilului într-un mediu familial.ș ș #3

"rin e;cep ie este admisă adop ia simultană sau succesivă de către adoptatoriiț ț

so i so ie, adop ia succesivă în situa ia decesului adoptatorului sau a so ilor ț ș ț ț ț țadoptatori, precum i în caul încetării, din orice motiv, a adop iei anterioare. &eș țasemenea, potrivit art.< lit. c din +egea nr. #=*>#11 o nouă adop ie poate fițîncuviin ată i în caul în care copilul adoptat are un singur părinte, necăsătorit, iar ț șacesta se află într-o rela ie stabilă i convie uie te cu o persoană de se; opus,ț ș ț șnecasătorită, care nu este rudă cu acesta pnă la gradul al patrulea, i declară prinșact autentic notarial că noul adoptator a participat direct i nemijlocit la cre terea iș ș șîngrijirea copilului pentru o perioadă neîntreruptă de 3 ani.#<

Bibliograe

Tratate, cursuri, monografii

25 Andreea &răghici, op. cit ., p.#2226 Iidem, p.#22

10


11/11

0acaci Ale;andru, &umitrache @iorica Claudia, 8ageanuCristina Codru a,ț Dreptul Familiei, edi ia a =-a, Editura C.8. 0ec9,ț

0ucure ti, #1!#ș

0acaci Ale;andru, &umitrache @iorica Claudia, 8ageanuCristina Codru a,ț Dreptul Familiei, edi ia a

Conditiile de Fond Ale Adoptiei

Documents

Transcript of Conditiile de Fond Ale Adoptiei