PROIECT DE LECŢIE

DATA: 12.12.2013

CLASA: a VI – a

ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare

DISCIPLINA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Limba şi literatura română

PROFESOR: PĂCURARU IULIANA

SUBIECTUL: Verbul – Modul Condiţional optativ.

TIPUL LECŢIEI: Mixtă

COMPETENŢE GENERALE:

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de

comunicare monologată şi dialogată.

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse.

COMPETENŢE SPECIFICE:

2.3. utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii.

3.4. sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare).

OBIECTIVE OPERAŢIONALE : La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:

O 1. să identifice modul condiţional-optativ într-un text dat;

O 2. să integreze corect într-o propoziţie modul condiţional-optativ;

O 3. să conjuge corect un verb dat la modul condiţional-optativ;

O 4. să identifice modurile şi timpurile învăţate într-un text dat;

STRATEGIA DIDACTICĂ:

Metode de învăţământ şi procedee didactice: conversaţia, explicaţia, exerciţiul,

problematizarea, învăţarea prin descoperire, schema.

Mijloace de învăţământ şi materiale didactice: culegeri, fişe de lucru, tabla,

manualul.

Forme de organizare a activităţii: activitate frontală, activitate individuală,

activitate ,,în perechi”.

Locul de desfăşurare: sala de clasă

BIBLIOGRAFIE:

1. Pamfile, Alina, Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Piteşti,

2003.a română, Colecţia Comper, Paralela 45, Piteşti, 2013.

2. Popescu, Ştefania, Gramatica practică a limbii române, Editura TEDIT FZH,

Bucureşti, 2009.

3. Rusu, Mina-Maria, Cotoi Geanina, et alii, Exerciţii practice de limba română,

Editura Paralela 45, Piteşti, 2012.

4. Sâmihăian, Florentina, Mariana Norel, Didactica limbii şi literaturii române,

vol.I, Credis, Bucureşti, 2005.

5. Topan, Claudia, Lavinia Fetti, Limba şi literatura română. Auxiliar, Editura

Delfin, Bucureşti, 2013.

6. Vasilescu, Andra, Adela Rogojinaru, Mircea Vasilescu, Limba română.

Manual pentru clasa a VI-a, Editura ALL Educational, Bucureşti, 2000.

Resurse: capacitatea de învăţare a elevilor.

Din punctul de vedere al capacităţii de învăţare, clasa este omogenă. Majoritatea elevilor

dispun de capacităţi sporite, iar restul posedă resurse suficiente astfel încât să colaboreze cu

profesorul pentru o bună desfăşurare a activităţii didactice.

Timp: 50 minute

DEMERSUL DIDACTIC

ETAPEL

E

LECŢIEI

T

I

M

P

ACTIVITATEA

PROFESORULUI

ACTIVITATE

A ELEVILOR

STRATEGII

DIDACTICE

EVA-

LUA-

REMeto-

de

Mijloa-

ce

1.

Momen-

tul organi-

zatoric

1’ -Salutul

-Notarea absenţilor

-Profesorul va avea grijă

ca elevii să îşi pregăteas-

că materialele necesare

orei de limba română.

-Răspund la

salut

- Îşi pregătesc

materialele

necesare orei

2.

Verificare

a temei şi a

cunoştinţe-

lor

anterioare

5’ -se verifică tema selectiv.

2.

Captarea

şi menţine-

rea

atenţiei

3’ -Cer elevilor să scrie

două propoziţii: una care

să exprime o dorinţă,

cealaltă care să exprime o

condiţie.

-răspund cerinţelor

3.

Anunţa-

rea temei

şi a com-

petenţelor

2’ -Profesorul anunţă tema

şi obiectivele

lecţiei: ,,Astăzi ne vom

consolida cunoştinţele

despre modul

condiţional-optativ..

-Notează titlul ecţiei pe

tablă. Modul

Condiţional-optativ.

-Elevii îşi notea-

ză titlul lecţiei.

Expli-

caţia

Tabla Obser-

vare

sistema

tcă

4. Dirijarea învăţării

3

8’

-readuc aminte modurile

verbelor

-notează în

caiete ceea cu

Exerci

-ţiul

Încura-

jez şi

-explic de ce modul se

numeşte condiţional-

optativ.

Modul condiţional-

optativ are această

denumire, deoarece prin

aceleaşi forme ale

verbului se pot exprima

două moduri:

condiţionalul şi optativul.

Verbul la modul

condiţional exprimă o

acţiune a cărei realizare

depindede îndeplinirea

unei condiţii. Acest mod

se foloseşte mai mult în

frază, condiţia fiind

exprimată printr-o altă

propoziţie: Dacă aş pleca

acum/ aş ajunge până în

seară. – Realizarea

actiunii aş ajunge

depinde de îndeplinirea

condiţiei exprimate.

Verbul la modul optativ

exprimă o acţiune dorită.

Aces mod se foloseşte

mai mult în propoziţii

independente sau

principale.

Aş merge şi eu cu tine.(P

nuîşi mai

amintesc despre

verb

-notează

noţiunile noi

ajut

elevii

Evalu-

are

orală

Obser-

vare

sistema

tică

indep.)

Aş merge şi eu, dar nu

am echipament.(PP)

-Modul condiţional –

optative are 2 timpuri:

prezent şi perfect.

Prez: vb auxiliar +

infinitivul verbului de

conjugat.

Perfect: a avea + fi +

participiul vb. de

conjugat.

- forme inverse:

Duce-m-aş în cale

lungă/Dor să nu mă mai

ajungă. (VA)

Fecior de crai, vede-te-aş

împărat! (IC, Harap Alb)

Ȋnchinare-aş şi n-am cui.

(Toma Alimoş)

Ortografia : a vedea, a

face, a privi.

Este greşit: aş vede, aş

făcea, aş privii.

-formele auxiliarului se

scriu corect: aş, aţi.

Aş face – eu realizez

acţiunea

a-şi face – altul realizează

acţiunea.

-Ȋmpart fişe de lucru

-lucrează în

perechi

5. Asigurarea feed-backului, a retenţiei şi a transfe-rului

-Are loc pe parcursul etapei Dirijarea învăţării şi se concretizează prin aprecieri ale profesorului.

6.Tema

pentru

acasă

1’ Profesorul anunţă tema

pentru acasă: manual,

p.89, ex.b)

ANEXA 1

1. Identifică verbele la modul condiţional-optativ şi analizează-le arătând conjugarea, timpul , persoana, numărul.

a) Văd în sfârşit ce n-aş dori să mai vadă nimene, pentru a-şi osteni vederea; văd nişte guri căscate uitându-se la mine. (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb)

b) - Măi Grivei, este aşa de grozav profesorul, că de-ai vrea şi tu ai învăţa carte. (B.Şt.Delavrancea, Domnul Vucea)

c) Când aţi şti voi câte a pătimit, sireaca, din pricina mea şi eu din pricina ei, i-aţi plânge de milă! (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

d) – Potrivit ar fi fost, mărite stăpâne, să nu ne pui alături de aceşti ţărani cu mâinile ciotoroase. - Ȋntra-adevăr ciotoroase, a răspuns Măria sa; dar bine mânuiesc suliţa şi coasa, şi dacă n-ar fi ţara, n-ar fi nici boierii. (M.Sadoveanu, Nicoară Potcoavă)

2. Alcătuieşte câte un enunţ în care să respecţi următoarele:

- predicatul să fie exprimat prin verbul a pregăti, modul condiţional-optativ, timp prezent, persoana I, sg.

- predicatul să fie exprimat prin verbul a da mod condiţional-optativ, timp prezent, persoana

- să fie prezent verbul a lua la modul infinitiv cu prepoziţia a urmată de pronumele –ţi.

- predicatul să fie exprimat prin verbul a face, mod condiţional-optativ, timp perfect, persoana I,pl.

3. Analizează toate verbele din textul următor:

Nu-i vorbă! răi sunt oamenii, încât mai răi nici n-ar putea să fie. Chiar şi acela pe care toată lumea îl ştie de bun îşi are ceasurile de răutate, şi nu avem decât să-l atingem unde-l doare pentru ca să-l facem mai dârz decât alţii. Dar nenea Mihu tot om bun a rămas.

(Ioan Slavici, Gura satului)