SAGA FAMILIEI COURTNEY

. Festinul leilor

. Sunetul tunetului

. Sanctuarul

. Tdrhmul in Jlacdri

. Puterea sabiei

. Furia

. Vulpea aurie

. Vremea mortii

. Pdsdri de pradd

SERIA EGIPTUL ANTIC

, Rdzboinicii Nilului. Afimulpapirus. Magul. Cdutarea. Zeul desertului

Wtrsun SiurrH

MUSONUL

-tfreditura rao

f ei treibdieli veniri prin vAlceaua din spatele capelei, as-\- cunsi vederii de casa mare s,i de grajduri. Tom, cel mai maredintre ei, ii conducea la fel ca intotdeauna, insl fratele cel maimic il urma indeaproape. Cind Tom se opri acolo unde rAulcotea pentru prima datd in amonte de sat, el spuse din nou:

- De ce trebuie si fiu mereu pisica? De ce nu pot s[ midistrez qi eu, Tom?

- Pentru ci egti cel mai mic, ii spuse Tom cu autoritateaunui lord.

El studia micul citun de sub ei, care se vedea in rApi. Fumulse ridica din forja fierdriei gi dispirea fluturAnd in briza esticldin spatele cisulei viduvei Evans, dar nu era nici urmi de suflareomeneascl. in acest moment al zilei, majoritatea birba!ilor eraula cules recoltele pe pdmAnturile tatilui siu, iar femeile care nutrudeau lAngi ei erau la munci, in casa cea mare.

Tom rAnji satisficut, presimlind ceva.- Nu ne-a vizut nirneni.Nu era nimeni care si-i pArasci tatilui lor.- Nu este corect.Dorian p[rea s[ nu renun]e atdt de ugor la ideea lui. Buclele

aurii-rogcate ii coborau pe frunte, fbcdndu-l si semene cu unheruvim suplrat.

- Niciodati nu mi lagi s5. fac nimic.- Cine te-a l[sat si te joci cu Eoimul lui siptimAna trecutl?

Eu, ziseTom, mergAnd in jurul lui. Cine te-a llsat ieri si tragi cuflinta lui? Eu. Cinete-a lisat sd cArmegti cuterull?

I Vas de pescuit construit din lemn, actionat mecanic sau cu vele, culbrmi alungiti, pentru a putea inainta cu viteze mare (n.tr.)

WILBURSMITH

- Da, dar...- Niciun ,,dar", zise Tom incruntindu-se la el. Chiar gi.aga,

cine este clpitanul echipajului dstuia?- Tu eqti, Tom. Forla privirii fratelui mai mare il frcu pe

Dorian si-qi indrepte ochii verzi spre pimAnt. Totugl..

- Daci vrei, poli si te duci cu Tom in locul meu, spuse Guyincet, pentru prima oar6. Voi fi eu pisica.

Tom se intoarse cltre geaminul siu mai mic, in timp ceDorian exclama:

- Serios, Guy? Chiar faci asta pentru mine?Cind zAmbi, intreaga-i frumusele explodi ca lumina soa-

relui trecind printre nori.- Nu, nu o va face! interveni Tom. Dorry este doar un copil.

Nu poate si vind. Va rImAne pe acoperiq, ca si aibi griji de pisici.- Nu sunt un copil, protesti Dorian furios. Am aproape

unsprezece ani.

- Dac[ nu egti copil, arat[-ne pirul tiu de pe boage, il pro-voci Tom.

intrucAt lui Tom ii apiruse deja, se folosea de asta ca si-gidovedeasci virsta.

Dorian il ignori: el nu avea nici micar un puf roqcat cucare si egaleze,,tufiqul" impresionant al fratelui siu mai mare.incerc[ si-l abordeze altfel.

- Mi uit gi atAta tot.- Da, te vei uita de pe acoperig, zise Tom, incercd.nd si in[-

buEe cearta. Haidel O si intdrziem.Porni apoi pe ripa abrupti. Ceila\i doi il urmarl, un pic

goviitori.- in orice caz, cine ar putea si vini? insisti Dorian. Toati

lumea este ocupat[. Chiar gi noi ar trebui si dim o mAni de ajutor.* Ar putea si aparl Black Billy, rispunse Tom firi si pri-

veasci inapoi.Numele acesta il f[cu si tacl pdnn qi pe Dorian. Black Billy

era fiul cel mai mare al lui Courtney. Mama lui fusese o prin-

lesi etiopiani, adusi de Sir Hal Courtney din Africa dupiprima sa c5'l5'torie pe continentul mistic. O mireasi splendiddqi o corabie plinl de comori prldate de la olandezi s,i pigdni

Musonul

fuseseri averea imensi cu care tatll lor iqi sporise de mai binede doui ori suprafa{a vechii lui moqii, propulsAndu-gi astfelfamilia in rdndul celor mai bogate din Devon gi rivalizAndpAni gi cu familia Grenville.

William Courtney, Black Billy pentru fralii sii vitregi maimici, avea aproape doudzeci si patru de ani, fiind cu gapte animai mare decdt cei doi blieli gemeni. Era inteligent, necruli-tor, frumos ca un lup, iar fralii lui mai mici se temeau de el gi ilurau pe buni dreptate. Ameninfarea numelui slu il ficu peDorian sl tremure, astfel ci urcar[ ultima jumitate de kilome-tru in liniqtg. in cele din urmd se indeplrtarl de rAu qi se apro-piarl de margine, oprindu-se sub un stejar mare, unde eretelevAnit igi flcuse cuib prim[vara trecut[.

Tom cobori 9i se rezemi de trunchiul copacului, ca si-qitragi sufletul.

- Daci mai bate v6ntul, putem si ieqim cu barca mdi-ne-dimineafl, spuse el, scolAndu-qi bereta gi gtergAndu-Ei frun-tea transpiratl cu mAneca.

Jinea la bereti o panl din aripa unei ra]e sllbatice, primapasire ucisi de uliul siu.

Se uiti imprejur. De acolo se vedea aproape jumetate dinmogia Courtney, qase mii de hectare de dealuri gi de vdi abrupte,piduri, piguni gi lanuri de grAu, ce se intindeau pini la stincilede lAngi lirm gi ajungeau pAni aproape de periferia portului.Dar pimAntul ii era atAt de cunoscut lui Tom, incAt nu admiriprea mult peisajul.

- M[ duc inainte sI v5d daci drumul e liber, spuse el ridi-cAndu-se in picioare.

Ghemuindu-se, se indreptl precaut spre zidul din piatrd careinconjura capela. Apoi igi inil1d capul qi privi dincolo de acesta.

Capela fusese construiti de stribunicul s6u, Sir Charles,care cigtigase titlul de cavaler in serviciul bunei regine Bess. incalitate de cdpitan de vas al reginei, luptase cu onoare impotrivafloteilui Philip al Spaniei. Cu mai bine de o suti de ani in urm6,Sir Charles construise capela intru preamirirea lui DumnezeuEi pentru comemorarea misiunii flotilei la Calais. Acolo igi cAg-tigase rangul de cavaler, iar multe dintre galioanele spaniole

IO WILBURSMITHluaseri foc pe plaj6, restul rispAndindu-se citre furtunile pecare viceamiralul Drake le numise vAnturile lui Dumnezeu.

Capela era o cl[dire octogonali frumoasl, din piatri gri,cu o turli inaltd care, intr-o zi senini, se vedea din Plymouth,de la o distanli de aproape douizeci qi patru de kilometri. Tomsiri cu ugurinld peste zid gi se strecure prin livada de meri, sprepoarta din lemn de stejar cu armituri din fier a sacristiei. Ointredeschise qi ascultl atent. Liniqtea era de nepitruns. Sestrecuri iniuntru Ei se indrepti citre uga care didea spre naos.CAnd se uiti pe furig inluntru, vlzu razele soarelui trecindprin vitraliile inalte gi luminAnd interiorul ca un curcubeu.Vitraliile de deasupra altarului infiligau o floti engleza in luptaimpotriva spaniolilor, cu Dumnezeu Tatdl privind aprobatordin nori, in tirnp ce galioanele spaniole ardeau.

Ferestrele de deasupra ugii de la intrare fuseseri ad[ugate de

tatil lui Tom. De data aceasta, olandezii gi hoardele islamice eraudugmanii infrAnli, in vreme ce deasupra bltlliei stltea Sir Hal,cu sabia ridicatl eroic, alituri de prinlesa etiopian[. Amindoipurtau armuri, iar pe scuturile lor apirea blazonul croix pattd alOrdinului Sfintului Gheorghe gi al SfAntului Graal.

Naosul era gol astizi. Pregitirile pentru nunta lui BlackBilly, care urma si aibi loc sAmbita viitoare, nu incepuseri inc6.Tom avea clldirea doar pentru el. Alergi inapoi spre uga sacris-tiei gi scoase capul afarl. Bigi doud degete in gurl gi fluieri stri-dent. Aproape imediat, cei doi frali ai s6i se cllirari peste zidulexterior gi alergarl spre el.

- Urci in clopotnili, Dorry! ii ordoni Tom.CAnd piru ci rogcatul ar fi vrut sd protesteze, {Icu un pas

ameninlitor spre el. Dorian se incruntl, apoi dispiru pe sciri.- Ea a ajuns? intrebi Guy, cu un usor tremur in voce.- Nu. Este inci deweme.Tom travers[ podeaua qi cobori pe scara din piatri de

culoare inchisi, care ducea spre cripta subterand. Cdnd ajunsein capdtul de jos al scirilot trase clapa traistei lui din piele, careatArna lAngI pumnalul din teaca de la curea. Scoase cheia greadin fier pe care o luase din biroul tatilui s[u in acea diminea]igi descuie poarta din gratii, apoi o deschise cu un scirfAit. Nu

Musonul

piru si ezite cAnd intri in cripta in care atAt de mulli dintrestrimogii lui ziceau in sarcofagele de piatri. Guy il urmi cevamai neincrezltor. Prezen{a morlilor il neliniqtea mereu. El seopri la intrarea in cripti.

Prin ferestrele inalte, aflate la nivelul solului, strilucea unlicir ciudat, singura sursi de lumini. Piatra qi coqciugele dinmarmuri erau aranjate de-a lungul perelilor circulari ai criptei.Erau gaisprezece, toate ale birbalilor Courtney 9i ale sofiilor loade pe vrernea strlbunicului Charles. Guy se uitl instinctiv sprecogciugul din marmur[ in care se aflau rimigi]ele mamei sale,in mijlocul sirului celor trei solii decedate ale tatdlui siu. Pecapac era sculptat un portret al ei. Era frumoasi, se gAndi Guy, ofati palidi ca un crin. Nu o cunoscuse niciodat5, nici nu sup-sese la sAnul ei: travaliul de trei zile in urma ciruia ii niscuse pecei doi gemeni fusese prea mult pentru o creatur[ atdt de deli-cati. Murise din cauza hemoragiei qi a extenuirii, la doar cAtevaore dup[ ce-l niscuse pe Guy. Biie]ii fuseseri crescu]i de maimulte doici qi de mama lor vitreg6, mama lui Dorian.

Traversi inc5.perea spre coqciugul din marmurl gi inge-nunche la cipdtAi. Citi inscriplia din fala acestuia: ,,in acestcogciug zace Margaret Courtney, a doua iubita so}ie a lui SirHenry Courtney, mama lui Thomas gi a lui Guy, care a p[risitaceasti lume pe 2 mai L673. in siguranli in sAnul luirHristos".Guy inchise ochii gi incepu s[ se roage.

- Nu poate si te audi, ii spuse Tom frrl rlutate.- Ba da, poate, rispunse Guy, flri si igi ridice capul sau si

deschidl ochii.Tom iqi pierdu interesul gi incepu si hoinireascl printre

rdndurile de cosciuge. in dreapta mamei lui zd.cea mama luil)orian, ultima solie a tatllui siu. in urm[ cu doar trei ani,cuterul pe care se aflase se rlsturnase la intrarea in golf, iarvalurile o duseserl in largul mlrii. in ciuda eforturilor so]uluiei de a o salva, curentul fusese prea puternic gi aproape il luaseqi pe Hal. ii aruncase pe amindoi intr-un golfulel bitut de vAnt,la o distan{i de opt kilometri in josul coastei, dar pAnd atunciElizabeth se inecase - gi aproape ci se inecase gi Hal.

Tom igi simli lacrimile adunindu-i-se in ochi, cici o iubiseaga cum nu putuse si o iubeasci pe mama sa, pe care nu o

1l

12 WILBURSMITHcunoscuse niciodati. Tuqi qi iqi freci ochii, for{indu-se sI nuplangn. N-ar fi wut ca Guy s[-i vadi aceasti sldbiciune copili-reasc6. Cu toate ci Hal se cisitorise cu Elizabeth pentru a le oferigemenilor sii orfani o mami, foarte curAnd ajunseseri toli s[ oiubeasci, aga cum il iubiserl pe Dorian inc[ de cAnd se niscuse.To{i, in afari de Black Bill, desigur. William Courtney nu iubeape nimeni in afarl de tatll siu qi era la fel de posesiv ca o panterl.Elizabeth ii protejase pe biielii mai mici de atenlia rizbunitoarea acestuia, pinl cAnd marea le-o rlpise gi ii lisase fhri apirare.

- Nu ar fi trebuit si ne p[rlsegti, ii spuse incet Tom, pri-vind apoi vinovat cltre Guy.

Dar Guy nu il auzise, fiind concentrat in rugdciunile lui. Agaci Tom se miqci spre celllalt cogciug, aflat ldng[ cel al mameisale naturale. Acesta ii aparlinea lui |udith, prinlesa etiopiani,mama lui Black Billy. Figura din marmur[ de pe capac ilustra ofemeie frumoas[ cu trisiturile feroce, aproape ca de uliu, pe carefiul siu le mogtenise. Era imbrdcati in armurd doar pe jumitate,aga cum i se cidea cuiva care comandase armate impotriva plgA-nilor. La centuri avea o sabie, in timp ce pe piept ii erau rezemateun scut qi o casc6, scutul purtAnd blazonul crucii copte, simbolullui Hristos ce data inci dinainte de Biserica Romei. Pe cap nupurta nimic, iar plrul ii era o coroani densi de bucle. Privind-o,Tom simli cum ura fap de fiul ei i se ridica in piept.

- Calul ar fi trebuit si te arunce inainte si apuci sl-!i nagtiodrasla.

De aceasti dat[, o spuse cu voce tare. Guy se ridicl 9i venilingi el.

- Nu este bine sX vorbeqti aEa despre morfi, il avertizd. fra-tele siu.

Tom ridici din umeri.- .Acum nu poate si mi riLneasca.Guy il lui de bra! gi il conduse spre urmitorul sarcofag.

Amandoi qtiau c[ era gol. Capacul nu fusese sigilat.,,Sir Francis Courtney, ndscut la 6 ianuarie 1616 in {inutul

Devon. Cavaler al Ordinului fartierei gi al Ordinului SfantuluiGheorghe gi al Sfrntului Graal. Navigator gi marinar. Exploratorgi rlzboinic. Tatil lui Henry gi brav gentilom." Guy citi ins-criplia cu voce tare: ,,Acuzat pe nedrept de piraterie de cdtre

Musonul

colonigtii olandezi fricogi ai Capului Bunei Speranle gi executatin cel mai crud mod de citre acegtia,la 15 iulie 1668. Degi rim5-gifele sale pimdntegti zac pe malul indepdrtat al silbaticeiAfrici, amintirea sa triiegte pentru totdeauna in inima fiuluisiu, Henry Courtney, 9i in inimile tuturor marinarilor curajogigi loiali care au navigat pe ocean sub comanda sa".

- De ce a pus tata un coEciug gol aici? gopti Tom.- Probabil cI intenlioneazi la un moment dat si aducl ina-

poi trupul bunicului, rdspunse Guy.Tom ii arunci o privire tlioasi.- Ji-a spus el asta?Era invidios cd fratelui siu i se ficuse cunoscut un lucru,

iar lui nu, degi era mai mare. Toli blielii iqi venerau tatil.- Nu, nu mi-a spus, recunoscu Guy, dar asta ag face eu pen-

tru tatll meu.Tom nu mai fu interesat de disculie gi, cu pasi mari, ajunse in

rnijlocul pardoselii, unde era incrustat un ciudat desen circulardin granit qi din marmurd de diferite culori. in cazanele dinalami aqezate in patru puncte ale cercului se aflau elementeleantice ale focului, plmAntului, aerului gi apei, de pe vremeacAnd Templul Ordinului SfAntului Gheorghe gi al SfintuluiGraal se intrunea pe luni plinl, la solstiliul de var[. Sir HenryCourtney era un Cavaler Nautonnier al ordinului, aga cum fuse-ser[ inainte tatdl gi bunicul slu.

in mijlocul acoperisului boltit al criptei era o gaurd de aeri-sire, prin care se vedea cerul de deasupra. Clidirea era conce-puti intr-atAt de iscusit, incit prin aceastl deschidere razelelunii pline cddeau exact deasupra desenului de pe podeaua dinpiatri de sub picioarele lui Tom, unde legenda secrete a ordi-nului era inscrisi in marmura neagr5: In Arcadia habito.Niciunul dintre biieli nu aflase inci insemnltatea profundd aacestui dispozitiv heraldic.

Tom pigi pe literele negre gotice qi igi duse mana in dreptulinimii, apoi incepu se recite liturghia cu care, cAndva, avea sIfie primit in ordin.

- Cred in aceste lucruri gi le voi aplra cu propria viali.Cred ci existd un singur Dumnezeu in Trinitate, Tatil etern,Fiul etern gi Sfantul Duh etern.

l3

14 WILBUR SMITH

- Amin! strigi incet Guy.Cei doi biie{i studiaserl catehismul ordinului cu asiduitate

gi gtiau cele o suti de rdspunsuri pe de rost.- Cred in comuniunea Bisericii Anglicane gi in dreptul

divin al reprezentantului ei pe plmint, William al III-lea, regeleAngliei, al Scofiei, al Franlei gi al Irlandei, Apiritorul Credinlei.

- Amin! repetd Guy.intr-o zi, amindoi aveau si fie chemali si se al5ture acestui

ordin ilustru, si stea in lumina lunii pline gi si depunl jur[-mintele cu seriozitate.' - Voi susfine Biserica Anglicani. ii voi infrunta pe inamicii

stipAnului meu suveran, William...Tom continud pe un ton ridicat, in care aproape ci nu se

mai sesiza nicio urmi a unei voci de copil. Se opri brusc atuncicind un guierat incet se auzi dinspre deschiderea din acoperigulde deasupra capului sdu.

- Dorry! spuse agitat Guy. Vine cineva!Rimaserl pe loc amAndoi, aqteptand al doilea guierat ascu]it,

care ar fi semnalat alarma gi pericolul; dar nu se mai auzi nimic.

- Ea este! rAnji Tom citre fratele siu. imi era teami sd nucumva si nu mai vini.

Guy nu pirea si ii impirtiqeasci plicerea. Agitat, se scir-pini pe git. ;

- Tom, nu-mi place asta deloc.- Pe naiba, Guy Courtney! rise fratele lui. Daci nu incerci,

nu ai si qtii niciodatl cit de bine este.Auziri fognetul unor haine gi sunetul uqor al pagilor pe

sciri, apoi o fatl didu buzna in cript6. Se opri la intrare gdfdind,cu obrajii roqii din cauza alergatului pe deal.

- Mary, te-avizrtt cineva cdnd ai iegit din cas[? vru Tomsd gtie.

Ea scuturl din cap.- Niciunul, stlpAne Tom. Cu tolii erau ocupali si faci

ciorbi de purcel.Vocea ii torcea in ritmul accentului local, dar tonul ii era

uqor qi pl6cut. Era o servitoare supusi Ei serioasi, mai maredecAt gemenii qi, probabil, mai aproape de vdrsta de dou[zeci

Musonul 15de ani decdt de cincisprezece. Avea o piele perfecti gi netedd,precum faimoasa friqci Devon, iar buclele-i negre ii incadrauchipul rotund qi atrigitor. Buzele ii erau roz, moi gi umede, darzAmbea viclean ;i se uita cu infeles.

- Mary, egti sigur1 ci stlpdnul Billy nu te-a vizut? insisti Tom.Ea scuturi din cap, iar buclele ii dansar[ in jurul fe1ei.- Nu. M-am uitat in biblioteci inainte si vin, iar el era cu

capul in ci4i, la fel ca intotdeauna.iEi puse in qolduri mAinile mici, care erau aspre gi rogii de Ia

munca din bucdtirie, cuprinzAndu-qi minuscula talie. Gemenii iiurmdriri migcdrile gi igi opriri privirea asupra corpului ei. ]upelegi fustele-i zdrenluite coborau pAnI la jumitatea gambelor dolo-lane gi, cu toate ci picioarele ii erau goale gi murdare, ei nu puturisi nu remarce gleznele-i subflri. Ea le surprinse expresiile qizAmbi, simfind puterea pe care o avea asupra lor.

Ridici o min[ gi incepu si se joace cu fundila care ii inchi-dea corsajul. Ascultitoare, cele doul perechi de ochi ii urmarirnAinile, iar ea igi impinse sAnii in afard, astfel inctt sI se opreasciin laqa panglicii care ii refinea.

- Ai spus ci-mi dai gase pence pentru asta, ii aminti ea lui'lom, care se dezmetici brusc.

- Aga am spus, Mary, zise el dAnd din cap. $ase pence pen-tru amAndoi, pentru mine;i pentru Guy.

Ea igi didu capul pe spate gi igi scoase limba roz.- Egti giret, stipAne Tom. Era vorba de qase pence pentru

fiecare, un qiling pentru amAndoi, aga era.- Nu fi nebund, Mary!El bngn mAna in punga de la curea gi scoase o monedi din

argint, apoi o arunc[ in aer. Aceasta liciri in lumina slabic6Lnd se roti In aer. Bdiatul o prinse in palmi, apoi i-o intinse,ca s[ o studieze.

- O monedI. de argint de gase pence, doar pentru tine, zise el.Din nou, ea scuturl din cap gi desflcu incet funda de la

corsaj.

- Un giling, repeti ea, iar partea din fali a corsajului i sedeschise cam de doi centimetri.

Cei doi biieti se holbari la pielea albd care Ie era dezviluit[,contrastind in mod surprinzitor cu umerii bronzali Ei pistruia(i.

16 WILBURSMITH

- Un qiling sau nimic! zise ea.Ridicl din umeri, prefhcAndu-se indiferent[. Cu aceasti

miqcare, un stn rotund ii iegi pe jumitate afar[, lisAnd doarsfircul inci ascuns, dar cu marginea aureolei zirindu-se sfiosde sub marginea zdrenluiti a bluzei. Cei doi biieli rimaserifrrd cuvinte.

- Ji-a mincat pisica limba? intrebd ea pe un ton imperti-rient. Cred cI nu am ce face aicll

Apoi se intoarse spre sciri, agitindu-gi fesele rotunde pesub fuste.

- Aqteapti! strigi Tom cu vocea gatuiti. Atunci, un gilingsd fie, frumoasa mea Mary!

- Mai intAi, arati-mi-I, stlpAne Tom! zise ea privind inapoipeste umlrul pistruiat, in timp ce el scotocea frenetic prin pungi.

- Uite, Mary!El intinse moneda, iar ea se apropie incet de el, unduindu-gi

qoldurile aqa cum o fhceau fetele de la docurile din Plymouth.LuAndu-i moneda din mini, il intrebd:

- Crezicl sunt frumoasi, stipAne Tom?- Egti cea mai frumoasl fatl din toati Anglia, ii spuse Tom

pitimaq.

$i chiar vorbea serios. intinse mAna spre sAnul mare gi rotund,care iegise acum din corsaj. Ea chicoti gi ii didu mAna la o parte.

- $i cum rlmine cu stipinul Guy? Nu este el primul? ziseea, uitindu-se dincolo de Tom. Nu ai mai fbcut-o, nu-i aqa, st[-pdne Guy?

Guy inghifi cu greu, dar nu reugi si vorbeasc[. igi coboriprivirea s,i se fbcu rogu ca focul.

- Este prima dati pentru el, spuse Tom. Ia-l pe el primul gipe mine dupl aceea.

Mary se indrepti spre Guy qi il lun de mAni.- Nu-{i fie frici! qopti ea, zimbindu-i cu ochii oblici. N-o

s[-]i fac riu, stipAne Guy, ii promise apoi.incepu si-l conduci spre capdhrl indep[rtat al criptei. Cind

ea se lipi de el, Guy o mirosi. Probabil cI nu se spllase de o luni' gimirosea puternic a bucitiriile in care lucra, a grisime de porc gi afum de lemn, a transpiralie acri 9i a homar care fierbea in oali.

Musonul

EI simli ci i se face greaf6.- Nul izbucni, apoi se indepirti de ea. Nu am si... nu pot...

Aproape ci ii venea si plAngn. Fii tu primul, Tom!- Am adus-o pentru tine, ii spuse Tom cu asprime. CAnd ai

s-o simli, ai sI innebunegti. Vei vedea ci am dreptate.- Te rog, Tom, nu mi obliga! Vocea lui Guy tremura, in

timp ce privea disperat spre sciri. Vreau doar si merg acasi.'lata o sI afle.

- Deja i-am dat qilingul nostru, incerci Tom sd, il convingd.Ai si-l risipegti.

Maryil prinse din nou de mini.- Haide, acum! il trase de min[, addugAnd: Ce b[iat bunl

'le-am remarcat, serios! Egti un biiat frumos, chiar eqti.- Lasl-l pe Tom primul! repeti Guy, acum frenetic.- Bine, atunci! Rapid, ea se indreptl spre Tom. SI-1i arate

stdpAnul Tom cum se face. PA.ni acum, ar trebui si o gdseascllegat la ochi - a fost pe-acolo destul de des.

il apucl pe Tom de bra] 9i il trase spre cel mai apropiat coq-ciug, care, din intAmplare, era acela al lui Sir Charles, eroul dinCalais. Se rezemi de el qi chicoti:

- Nu doar eu, ci Ei Mabel gi fill, asta daci nu cumva mI mintamAndoui - plus jumdtate din fetele din sat, din cAte spunelumea. Egti un berbec gi jumltate, stlpine Tom!

Apoi igi cobori miinile gi trase de qirehrl de la pantalonii luiTom. in acelagi timp, se ridici pe vArfuri gi il siruti. Tom o lipi decoqciugul din piatri. incerci si-i spuni ceva fratelui siu, rotin-du-gi privirea in direclia lui Guy, dar fu sufocat de buzele ei moi giumede qi de limba lungd ca de pisic[ pe care i-ovAri adfu:rc in guri.

in cele din urml iqi eliberl fafa gi respiri convulsiv, apoirAnji Ia Guy, cu birbia strilucind, udb de saliva fetei.

- Acum, am s[-]i arit cel mai dulce lucru pe care ai s[-lvezi vreodati, chiar daci vei trii o suti de ani.

Se aplec[ spre Mary, care incl se rezema de cogciugul de pia-trl, si, cu degete dibace, ii desflcu legiturile fustei, pentru ca hai-nele si-i cadi in jurul gleznelor. Ea nu purta nimic pe dedesubt,iar pielea ii era netedi qi albi. Pirea ci trupul ii fusese modelatdin cea mai bun5. cearl de lumA'ndri. Gemenii se uitarl uimili la

L7