IntroducereProblemele sociale existente azi nu au existat la aceeasi intensitate cu un secol n urma. Societatea a suferit mult schimbari de la crearea ei, mai ales din punct de vedere moral si relational. Nu toate schimbarile societatii au avut un efect benefic asupra acesteia si asupra indivizilor ce o compun. Cele mai multe schimbari produse la nceputul anilor '50 au adus societatii n general o stare de nencredere n factorii de conducere a societatii. Aceasta nencredere n fortele care trebuie sa ajute la dezvoltarea societatii se datoreaza nlocuirii valorilor crestine cu relativismul etic individual, care promoveaza ceea ce se considera n mod curent a fi "corect din punct de vedere politic" si schimbarile din structura si integritatea familiei, rolul religiei, relatia dintre sexe si violenta tot mai crescnda.Cele mai multe actiuni pe care le va face un tnar, sau chiar un adult sunt consecintele mediului si a felului n care a fost crescut si educat. De aceea viata si dezvoltarea psihica a unui copil este importanta. Care sunt nevoile copilului pentru o crestere normala din punct de vedre fizic si psihic? Care este influentaparintiilor n viata copiilor lor? Conteaza daca parintii sunt casatoriti sau nu? Ct de mare este influenta relatiilor dintre parinti si copiii? Care este mediul potrivit ca un copil sa creasca sau de ce este un mediu mai bun dect celalalt? n ce fel de medii cresc copiii? Unii cresc de la vrste fragede n centre de plasament, altii cresc n familiile n care se nasc. Dintre cei care cresc n familiile care i-au nascut se disting cei din familiile dezorganizate sau cu un singur parinte.Odata cu schimbarile prin care a trecut societatea, a aparut un nou mediu de viata n care poate creste un copil, o alta alternativa la familie. Familia n general a avut mereu alternative. Una din alternative afost si este cea a celibatului. Alternativa pe care ovom prezenta n aceasta lucrare este cea mai larg raspndita n societatile democratice de astazi. Coabitarea are tot mai multa sustinere n tarile europene sau de factura europeana.n unele tari coabitarea este recunoscuta drept familie si este legalizata, n alte tari este interzisa aceasta forma de convietuire. La ce ne gndim cnd spunem ca doua persoane traiesc n concubinaj? Ce presupune o relatie de concubinaj sau coabitare? Care este recunoasterea si satutul celor ce au ales aceasta alternativa de convietuire n Romnia? Care sunt diferentele ntre un cuplu de concubini si un cuplu de casatoriti? Cine poate intra ntr-o relatie de coabitare? Care sunt drepturile si ndatoririle concubinilor? Cum defineste legea suprema a tarii familia? Dar sociologii? Raspunsuri la aceste ntrebari pot fi gasite n primul capitol al lucrarii intitulat "Cadrul legal al coabitarii".Coabitarea nu a fost dintotdeauna n atentia societatii. Dar odata cu cresterea numarului celor care au ales aceasta forma de convietuire, coabitarea a intrat n atentia opiniei publice si a devenit tolerata n multe societati. Ct de toleranta este societatea cu acest fenomen social? Dar biserica? Ct de raspndita este coabitarea n Romania? Cine si unde coabiteaza? Ce statut au cei care coabiteaza? Cel de al doilea capitol al lucrarii numit "Atitudini fata de concubinaj. Raspndirea fenomenului coabitarii n Romnia" prezinta ceea ce cred majoritatea sociologilor, psihologilor si alti autori mai mult sau mai putin antrenati n cercetarea fe 23223i816x nomenului coabitarii. Al doilea capitol prezinta si date de la ultimul recensamnt efectuat n Romnia privind numarul celor ce coabiteaza.Ca sa gasesti solutii la problemele si nevoile oamenilor trebuie sa cunosti care este problema sau nevoia, cum reactioneaza altii la problema sociala aparuta, ce se face n privinta situatiei create si nu n ultimul rnd ce cauze au produs evenimentul din care a rezultat problema vreunui individ. si pentru a cunoaste toate aceste lucruri trebuiesc puse ntrebari referitoare la situatia problematica aparuta n viata unui individ sau a unei societati. Daca uniunea consensuala (coabitarea) este un eveniment problematic n dezvoltarea copilului atunci acesta trebuie rezolvat. Iar ca sa fie gasite solutii la aceasta alternativa a vietii de familie trebuiesc gasite cauzele acesteia. Care sunt factorii care favorizeaza coabitarea sau care sunt motivele invocate n favoarea coabitarii. Se poate vorbi n realitate despre alegera celor doi de a sta n concubinaj sau cei doi ajung att de intimi nct fara sa-si dea seama ajung sa locuiasca mpreuna? Al treilea capitol al lucrarii cuprinde cteva cauze si ctiva factori ce favorizeaza coabitarea.O alta serie de ntrebari este legata de cresterea copiilor care sunt nascuti si crescuti n cuplurile de concubini. Ce poate face familia pentru un copil si ce pot face doi concubini pentru cresterea si dezvoltarea armonioasa a propriul copil? Conteaza cum e crescut copilul? Conteaza de cine e crescut? Cum si gaseste copilul identitatea psihica? Care si cum i sunt legaturile afective cu parintii si cu societatea? Capitolul intitulat "Dezvoltarea copilului. Efecte ale coabitarii asupra cuplului si copiilor" prezinta dezvoltarea normala a psihicului unui copil.Partea practica a acestei lucrari prezinta studii de caz ce raspund la urmatoarea problema din mintea unui copil care observa ca majoritatea au unmele de familie identic cu al ambilor parinti, in timp ce el poarta doar numele mamei sau al tatalui: "Eu de cine apartin?"Cum raspund copiii, n special adolescentii crescuti de cupluri de concubini la ntrebarea "Cine sunt eu?" Raspunsul pe care l dau ei la asceasta ntrebare dezvaluie identitatea pe care si-au format-o ei din interactiunea cu parintii lor si cu societatea. De asemenea partea de practica mai contine interviul si chestionarul ca metoda de cercetare stiintifica.I.Cadrul legal al coabitarii1.DefinitiiAtt specialistii n drept si cei din sociologie folosesc anumiti termeni cu privire la concubinaj. Astfel termenul "concubinaj" gaseste sinonime n termenii: "uniune consensuala" si "coabitare" sau "coabitare consensuala". Definitiile date concubinajului sunt multe si majoritatea sunt identice. Astfel unii autori nteleg coabitarea consensuala ca uniune heterosexuala fara casatorie legala1. Coabitarea este definita si ca un aranjament prin care cuplurile necasatorite legal traiesc mpreuna ca sot si sotie.2Concubinajul este o relatie ntre un barbat si o femeie, asemanatoare cu relatia matrimoniala sub anumite aspecte, dar fara ocrotirea legala, ntruct nu s-a ncheiat cu respectarea dispozitiilor legale privitoare la casatorie. Concubinajul ntre doua persoane, necasatorite sau casatorite, constituie o stare de fapt, fara ca ele sa fie obligate sa respecte dispozitiile codului familiei, nici n ceea ce priveste raporturile personale dintre ei si nici n ceea ce priveste raporturile lor patrimoniale.3Din punct de vedere lingvistic termenul de coabitare vine de la latinesculcohabitareceea ce nseamna a convietui (despre specii diferite) a popula acelasi habitat. Potrivit dictionarului explicativ al limbii romane concubinajul esteo convietuire a unui brbat si a unei femei, nefiind cstoriti legal; cstorie nelegitim; convietuire nelegitim ntre dou persoane de sex opus. A coabita nseamna a locui impreun; a convietui; a conlocui.4Potrivit definitiei date de Iolanda Mitrofan, n concubinaj se pot gasi doua persoane necasatorite sau cel putin una sa fie casatorita, dar sa nu locuiasca cu concubinul. Chipea Florica dezvolta aceasta idee conform careia concubinajele se pot constitui intre: doua persoane necasatorite; o persoana casatorita si una necasatorita; sau intre doua persoane casatorite.5Aceasta stare se poate n cazul n care o persoana este casatorita intr-o localitate si lucreaza n alta localitate unde si locuieste cu concubinul. Dar ramne problema daca se poate numi concubinajsi relatia fara coabitare.Concubinajul este un fenomen social n crestere. Acesta este raspndit cel mai mult ntre tineri. n multe cazuri coabitarea este doar o faza premergatoare casatoriei.6n vremea noastra institutia casatoriei este desconsiderata de catre tineri, de aceea cei mai multi tineri considera ca e mai convenabila coabitarea. Cei mai multi tineri au o parere gresita despre ce nseamna casatoria. Iar cei care vad concubinajul ca ceva bun spun ca poti locui mpreuna cu cineva si fara forme legale si fara ceremonia cununiei religioase.7n cuplurile de concubini rolurile nu sunt att de bine stabilite ca si n cuplurile casatorite si totusi nu exista multe deosebiri ntre acestea. O alta caracteristica a coabitarii este ca n aceasta forma de convietuire si se acorda atentie mai mare experientei sexuale si se observa mai putin respectarea prescriptiilor religioase.8O deosebire a acestui gen de relatie fata de cel legal, este ca relatia concubinilor este mai orientata spre directia satisfacerii unor trebuinte personale cu precadere cele de natura sexuala.9Coabitarea consensuala nu difera mult de modelul cuplurilor casatorite, dar ridica o serie de probleme de natura psihologica, morala si educativa. Problemele de natura psihologica pe care le ridica coabitarea n viata concubinilor sunt legate de afectivitatea lor. Unul ofera mereu mai multa afectiune si celalalt mai putina, astfel apar sentimente de frustrare si nentelegere. Auspra copilului, problemele psihologice care apar din relatia parintilor concubini sunt legate de gasirea identitatii copilului. Problema morala care o ridica coabitarea este ca uniunea consensuala nu este acceptata de biserica. Acest tip de relatie este considerata de fiecare biserica recunoscuta de stat ca fiind un pacat. Problemele de natura educationala vin n urma faptului ca aceasta educatie poate fi precara si poate contradictorie datorata relatiei instabile dintre parintii copilului. Dar aceasta se poate ntmpla si ntr-o famile dezorganizata Relatia dintre concubini este mai instabila si mai putin durabila dect relatia conjugala, ntructfiecare dintre ei, constient sau inconstient, are sentimentul unei mai mari independente n raport cu celalalt.10Din perspectiva sociologiei, familia este definita ca si grup social al carui membrii sunt legati prin raporturi de vrsta, casatorie sau adoptiune si care traiesc mpreuna, coopereaza sub aspect economic si au grija de copii. n sens restrns familia este un grup social format dintr-un cuplu cstorit si copii acestuia.11Conform acestei definitii coabitarea nu este inclusa n notiunea de familie, ea fiind o forma alternativa de familie fara relatii de casatorie. Din punct de vedere functional nu se deosebeste mult de familia nucleara, pentru ca se realizeaza majoritatea functiilor ce se realizeaza si n familia nucleara si se confrunta cu aceleasi probleme cu care se confrunta si cuplurile cstorite.122.Norme legislativeConcubinajul nu a fost dintotdeauna recunoscut ca o forma normala de convietuire. Nici in prezent aceasta forma de convietuire nu este acceptata de toti oamenii. Concubinajul a cunoscut o explozie in anii '60 n Statele Unite ale Americii si n Marea Britanie. nainte de ani '60 acest stil de viata era considerat un comportament deviant. In ultimele decenii coabitarea este recunoscuta n diverse tari europene sau de cultura europeana ca fiind o alternativa la casatorie, si a crescut permisivitatea sociala precum si recunoasterea legala n unele tari fata de aceasta alternativa la familie.13La nceputurile sale, concubinajul era mai frecvent n mediile defavorizate din punct de vedere economic si social. Desi si mentine n continuare aceeasi pozitie n aceste medii, coabitarea tinde sa devina pentru anumite categorii sociale o alternativa preferabila si practicata de un numar tot mai mare de persoane cu un status economic si social mediu sau superior (tinerii intelectuali si studentii).14n Romnia au existat cteva ncercari de legiferare a coabitarii, dar n nici un document oficial, aceasta forma nu apare ca fiind un tip de familie, ci mai degraba o alternativa a vietii de familie. Constitutia Romniei afirma ca Statul Romn ocroteste familia si casatoria. Articolul 48 din constitutia Romniei, la aliniatul 1, sustine ca familia se ntemeiaza pe baza casatoriei liber consimtite ntre soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si ndatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.15n Codul Familiei, sunt recunoscute ca familie doar cuplurile casatorite legal (civil). Potrivit acestui cod, familia are urmatoarele caracteristici: casatorie liber consimtita, egalitate ntre soti, relatiile de familie bazndu-se pe prietenie si afectiune reciproca ntre membrii ei. Membrii familiei sunt obligati si prin lege sa-si acorde sprijin moral si material n cadrul familiei. Codul familiei nu are efecte juridice dect pentru cei casatoriti.16Prin urmare, din punct de vedere legal n casatorie este mai multa responsabilitate si aceasta e mpartita ntre parteneri. Avantajul major al cuplurilor casatorite legal l constituie ocrotirea acestora de catre lege.n 2002, un proiect de lege a fost votat favorabil de Comisia pentru Drepturile Omului din camera deputatilor. Acest proiect de lege reglementeaza relatiile liber consimtite fara forme de casatorie, ntre un barbat si o femeie pentru a proteja drepturile celor doi. n sensul acesta, cei doi concubini (baiatul de minim18 ani si fata de 16 ani) vor semna un contract de uniune consensuala n fata unui notar public, urmnd a fi nregistrati n Registrul pentru evidenta persoanelor aflate n concubinaj. Iar dupa 10 ani de coabitare le sunt aplicabile prevederile dreptului familiei prin asimilare cu institutia familiei.17Acest proiect nsa nu a fost adoptat ca lege. Pe de o parte adoptarea sau neadoptarea legii nu este o piedica celor care vor sa aleaga aceasta forma de convietuire. Pe de alta parte votul contra legii concubinajului reprezinta lipsa de sprijin din partea statului romn fata de cuplurile de concubini."Aplicarea prin analogie a dispozitiilor legislatiei familiei privitoare la raporturile dintre soti la relatiile dintre concubini nu este admisibila din punct de vedere legal la noi n tara. Astfel, prezumtia de comunitate instituita de art. 30 Codul Familiei ("bunurile dobndite n timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sunt, de la data dobndirii lor, bunuri comune ale sotilor") n favoarea sotilor nu functioneaza si n cazul concubinilor, bunurile dobndite n timpul concubinajului devenind proprietatea fiecaruia dintre concubini potrivit contributiei aduse la achizitionarea lor. Bunurile acumulate de acestia devin proprietate comuna pe cote-parti pentru fiecare, n functie de gradul de contributie la achizitionarea lor indiferent pe numele caruia dintre ei s-a facut actul de cumparare. Asadar, n cazul unei eventuale despartiri, va trebui ca persoana interesata sa dovedeasca cu acte si martori tot ceea ce pretinde. De asemenea, concubinajul nu ofera celor doi soti o serie de drepturi si obligatii precum obligatia de fidelitate, sprijin reciproc precum si dreptul de a purta un nume".18Aspecte deosebite apar si n ceea ce priveste copilul nascut n urma unei relatii de concubinaj. n primul rnd trebuie stabilita filiatia copilului din cuplul de concubini, iar mai apoi trebuie stabilit numele carui parinte l va purta. Cel mai usor se poate dovedi filiatia copilului de mama. n cazul tatalui, acesta si poate recunoaste paternitatea (printr-o declaratie la serviciul starii civile, sau printr-un nscris autentic n fata notarului public ori la judecatorie) sau o poate tagadui. Copilul nascut din parinti necasatoriti poate purta numele de familie a parintelui fata de care s-a stabilit filiatia mai nti sau parintii vor fi cei care vor decide daca va lua numele unuia dintre ei sau numele lor reunite.19Copiii nascuti n timpul concubinajului sunt egali n drepturi cu copiii nascuti n timpul casatoriei. n aceasta privinta, legea prevede asimilarea copilului din afara casatoriei cu cel din casatorie (art. 48/pct. 3 din Constitutie si art. 63 din Codul familiei). Copilul din afara casatoriei a carei filiatie a fost stabilita prin recunoastere sau prin hotarre judecatoreasca are aceeasi situatie legala ca si copilul din casatorie, bucurndu-se de aceleasi drepturi legale ca un copil din casatorie.20Coabitarea a devenit n ultimii ani o alternativa la familie. Coabitarea este un mod de a trai cu o alta persoana de sex opus, o convietuire fara multe responsabilitati din partea celor care accepta o astfel de traire. Coabitarea este recunoscuta ca si familie n cele mai multe tari europene sau de factura europeana, dar n Romnia aceasta forma de convietuire nu are nici un fel de suport legal. Cu sau fara o lege care sa autorizeze concubinajul, cei care traiesc n concubinaj sunt tineri si batrni; persoane care au mai fost sau nu casatorite si persoane care sunt legate prin casatorie fata de o alta persoana. Legea Romniei sustine familia formata prin hotarrea luata de un barbat si o femeie n fata ofiterului de stare civila. Sociologii descriu familia ca fiind un grup social al carui membrii sunt legati prin raporturi de vrsta, casatorie sau adoptiune si care traiesc mpreuna, coopereaza sub aspect economic si au grija de copii. n urmatorul capitol vom analiza atitudinea societatii si a bisericii vis a vis de fenomenul coabitarii. De asemenea vom prezenta raspndirea fenomenului coabitarii n Romnia.NOTE:1Catalin Zamfir,Dictionar de sociologie, ed. Babel, Bucuresti 1993, pag. 1122 ***Dictionar de sociologie, Oxford,ed. Univers Enciclopedic3 Iolanda Mitrofan, Nicolae Mitrofan,Familia dela A. . .la Z, Ed. stiintifica, Bucuresti 1991 pag. 834***Academia Romna, Institutul de Lingvistica "Iorga Iordan"Dictionarul Explicativ al Limbii Romne, ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti 1996, p5 Florica Chipea,Familia Contemporana - tendinte globale si configuratii locale, ed. Expert, Bucuresti, 2001, p.3056 Catalin Zamfir, ,Dictionar de sociologie, ed. Babel, Bucuresti 1993, pag. 1127 Dana Lazar,Este coabitarea o solutie?, www.ele.ro/articol_659.html8 Zamfir,Catalin,Dictionar de sociologie, ed. Babel, Bucuresti 1993, pag. 1129 Mitrofan, Iolanda; Mitrofan Nicolae,Familia dela A. . .la Z, ed. stiintifica, Bucuresti 1991 pag. 8410 Mitrofan, Iolanda; Mitrofan Nicolae,Familia dela A. . .la Z, ed. stiintifica, Bucuresti 1991 pag. 8411 Zamfir, Catalin,Dictionar de sociologie, ed. Babel, Bucuresti 1993,pag. 23812 Zamfir, Catalin,Dictionar de sociologie, ed. Babel, Bucuresti 1993,pag. 24213 Zamfir,Catalin,Dictionar de sociologie, ed. Babel, Bucuresti 1993, pag. 11214 Zamfir,Catalin,Dictionar de sociologie, ed. Babel, Bucuresti 1993, pag. 112 (vezi Bonchis Elena,Dezvoltarea umana - aspecte psio-sociale, ed. Imprimeriei de Vest, Oradea 2000, pag. 237)15Constitutia Romniei, 2003III.Cauze ale concubinajuluiSe poate vorbi de cauze ale coabitarii si n acelasi timp de motive ale coabitarii. Dar se poate vorbi si de un sir de evenimente sau factori determinanti pentru acest tip de convietuire. Totul ncepe cu prima noapte petrecuta la el sau la ea. Apoi a doua seara petrecuta la partener impune din partea celuilalt aducerea ctorva lucruri personale pentru a doua zi dimineata. Putin cate putin ajungi sa locuiesti cu partenerul tau si asa se ia decizia de a sta in concubinaj, pentru stand mai tot timpul mpreuna nu mai are rost sa se plateasca doua chirii cnd se poate plati doar una. Coabitarea ia imaginea unui proces de migrare in care cuplurile ajung fara a fi constiente la acest mod de convietuire.31Cauzele sau motivele coabitarii sunt diverse si diferite de la cuplu la cuplu.Un prim motiv care poate duce la coabitare este faptul ca aceasta forma de convietuire este considerata mai convenabila din punct de vedere financiar. Multi tineri (n mod special studentii) care traiesc n concubinaj ajung la aceasta forma de convietuire din motive economice. Daca cei doi prieteni studiaza n alta localitate dect n cea natala atunci cei doi vor vrea sa locuiasca mpreuna pentru a mparti cheltuielile. Tot legat de motivul economic este si faptul ca oficierea unei casatorii ajunge la 50 milioane de lei (aici incluzndu-se banii pentru cununia civila si religioasa, precum si petrecerea dupa actul casatoriei), iar unii dintre cei mai necajiti prefera sa "ocoleasca" taxele si sa traiasca n concubinaj pna cnd vor avea destui bani pentru ntemeierea unei casnicii "n regula".32Dar nu doar tinerii traiesc in concubinaj, asa dupa cum scrie Bonchis Elena n "Dezvoltarea umana - aspecte psihosociale". Cei care coabiteaza apartin tuturor claselor socio - economice si grupelor de vrsta.33Asadar se poate vorbi despre coabitare la cei saraci, la cei din clasa mijlocie si la cei mai nalti oameni pe treptele sociale si se poate vorbi despre concubinaj la tineri si la vrstnici care ramasi vaduvi nu se mai casatoresc, dar accepta o relatie concubinaj fara a oficializa aceasta relatie. Cei care aleg coabitarea nu fac parte doar din categoria oamenilor de rnd, ci cupluri de concubini se gasesc si ntre oamenii cu stare financiara foarte buna; ceea ce face ca acest motiv sa nu fie singurul motiv pentru a alege aceasta forma de convietuire. Cei care aleg coabitarea din cauza financiara trebuie sa se gndeasca bine ce vor avea de cheltuit pentru copii pe care i vor avea. Viata nu e mai buna si de probleme financiare nu scapi daca sari peste casatorie, creznd astfel ca faci o economie de 50 milioane ROL.Un alt motiv al coabitarii este cel al compatibilitatii. Este des ntlnita ideea ca nu poti afla ct esti de compatibil cu o persoana dect n urma locuirii mpreuna. Acesta pare sa fie la baza coabitarii ca si casatorie de proba, sau ca si un pas necesar naintea casatoriei. Sunt oameni care coabiteaza pentru a testa relatia. Ei sunt hotarti sa se casatoreasca si locuiesc mpreuna pentru a vedea ct de bine se nteleg. Marea majoritate nu reuseste nsa sa depaseasca o perioada mare de coabitare si se despart. In alte situatii coabitarea dureaza chiar o viata ntreaga si la vrsta batrnetii cei doi se hotarasc sa-si legalizeze relatia prin casatorie. Nu trebuie sa stai o viata ntreaga cu cineva ca sa iti dai seama ca acea persoana merita sa-i faci juramntul casatoriei. Acest motiv ca si celelalte este o fuga de responsabilitatea care o implica juramntul casatoriei. Cnd un om ia hotarrea ca vrea sa se casatoreasca, el ia hotarrea sa fie lnga acea persoana toata viata la bine si la rau (adica sa fie alaturi de sotie si atunci cnd o ntelege si atunci cnd nu o ntelege).O alta cauza a coabitarii ar fi faptul ca multe casnicii se termina prin divort de unde s-a si format aceasta parere gresita despre casatorie. Pentru unii coabitarea este doar din dorinta de a nu fi singuri sau singure si din cauza ca dorinta lor de a fi iubiti este att de mare nct accepta si acest compromis. Nu este vorba neaparat de o preferinta a lor. Acesti oameni cedeaza automat, att de mare este frica de a nu ramne singuri. Rata mare a divorturilor face ca institutia casatoriei sa nu mai fie att de dorita si practicata. De aceea relatia de concubinaj pare o alegere mai buna. Dar necazurile care sunt ntre cuplurile de casatoriti exista si n cuplurile de concubini. De aceea trairea n concubinaj din cauza ratei divorturilor nu este o solutie pentru o viata mai buna.Un factor favorizant pentru coabitare l constituie relatiile sexuale. Barbatii sunt cei care vad coabitarea ca pe un mod de a obtine sex cu usurinta.34Pentru cei care aleg aceasta forma de convietuire acesta este un lucru important si de multe ori doar relatiile sexuale i leaga pe cei doi.35Coabitarea poate avea loc si din dorinta de a avea o relatie emancipata. Iar coabitarea da acest sentiment ca ai o relatie emancipata, ea nefiind acceptata foarte mult n unele societati. Cei care aleg coabitarea din acest motiv sunt oameni care se considera capabili sa ia propriile decizii si vor sa arate celor din jur ca nu vor sa respecte restrictii general acceptate. Dar o astfel de relatie nu este una care sa ncurajeze maturizarea, nu pune accent pe comunicare si rezolvarea conflictelor.36De aceeasi parere este si Florica Chipea cu privire la motivele alegerii unei astfel de relatii. Pe lnga motivele enumerate mai sus ea mai adauga faptul ca este mai placuta o astfel de relatie, este mai confortabil de a trai mpreuna. Relatia de coabitare este o relatie mai confortabila deoarece dintr-o astfel de relatie poti iesi mai usor dect dintr-o casatorie. La casatorie depui un juramnt sa traiesti si sa iubesti pe cealalta persoana pna cnd moartea va desparte. Juramntul depus la casatorie n cele mai multe cazuri are si martori. si un eventual divort nu este bine vazut de catre anumite comunitati, astfel de rusine ncerci sa mentii relatia cu persoana care ai ales-o sa iti fie alaturi. n concubinaj nu urmaresti binele celuilalt, ci binele tau, astfel cnd cel de lnga tine nu te mai mplineste l poti lasa fara sa te gndesti ce vor spune ceilalti sau la alte complicatii legale. La alegerea concubinajului ca mod de convietuire poate fi dorinta unei relatii intime bazata pe implicare plenara, pe libertatea de manifestare, pe satisfactii mutuale depline fara a fi subordonate vreunui contract legal.37Coabitarea este o alegere de a trai mpreuna fara forme legale, dar este si un sir de evenimente si factori care i aduc pe cei doi sa traiasca mpreuna. Dar cnd doi oameni aleg sa traiasca mpreuna trebuie sa se gndeasca la toate implicatiile acestei alegeri. Motivele sau cauzele care duc la alegerea concubinajului ca forma de traire sunt dintre cele mai diverse. Una din implicatiile concubinajului este nasterea copiilor si cresterea acestora. Nici o familie nu este completa daca nu exista acest rod al relatiei de dragoste dintre barbat si femeie. Dar sa ai un copil nu e o treaba usoara si nici o joaca. Rolul parintilor n formarea copiilor este foarte importanta. Modul n care se dezvolta un copil n mod normal l vom prezenta n urmatorul capitol.NOTE:31 Lazar Dana,Sa locuiesc mpreuna cu prietenul meu?, www.ele.ro/articol_658.html32 Popa Madalina,Concubinajul ia locul traditionalei casatorii,ziarul Evenimentul, 21.08.200333 Bonchis Elena,Dezvoltarea umana - aspecte psihosociale, ed. Imprimeriei de Vest, Oradea 2000, p. 23634 Bogdan Catalina,Cine si de ce coabiteaza,www.ele.ro/articol_657_p1.html35 Lazar, Dana,Este coabitarea o solutie?, .www.ele.ro/articol_659.html (vezi Lazar Dana,Sa locuiesc mpreuna cu prietenul meu?, www.ele.ro/articol_658.html)36 Bogdan Catalina,Cine si de ce coabiteaza,www.ele.ro/articol_657_p1.html37 Chipea Florica,Familia Contemporana - tendinte globale si configuratii locale, ed. Expert, Bucuresti, martie 2001, pag.306