Concluzii sesiuni galati 30 31.03 proiect ambasada olandei

Water - a Way of Life

Public Diplomacy for the Water Sector

Dutch-Romanian Cooperation PKA-NO/13/2014

Sesiuni Schimb de Experiență România Olanda, Galati 30-31 martie 2015

Participanti:

Violeta Cozianu- Senior Policy Advisor, Departamentul Afaceri Economice & de Mediu,

Ambasada Regatului Țărilor de Jos la București

Ioana Popescu- Profesor Asociat de Hidroinformatică, Departmentul Sisteme Integrate de

Apa și Guvernanță, UNESCO-IHE Institute for Water Education

Annemargreet de Leeuw- Director Departamentul de Analiza de Risc Apa, Deltares

NicolaeTaralunga- Director, Institute for Housing Studies Romania

Bogdan Ion- sef sectiePlanuri de Amenajare a Bazinelor Hidrografice, INHGA

Florentina Nanu – Managing Partner, Business Development Group

Ciprian Nanu- Partener, Business Development Group

Instituția Prefectului Județul Galați: Dorin Otrocol- Prefectul județului Galați, Vasile Pârlog

director executiv

Consiliul Judetean Galați

Primariile: Galati, Tecuci, Cudalbi, Slobozia Conachi, Pechea, Cavadinesti, Sendreni,

Scanteiesti,

ANAR-SGA Galati

ISU Galati

UniversitateaDunarea de Jos, Galati

ANIF Galati

OUAI Frumusita, Chineja –Chineja II

FOUAI CampiaCovurlui




Obiectivul dezbaterii

Obiectivul celei de a doua etape a proiectului de diplomație publică derulat de Ambasada

Regatului Țărilor de Jos la București în parteneriat cu Instituția Prefectului din Judetul

Galați, a vizat schimbul de experiență si informarea autorităților locale din judetul Galati

pentru identificarea măsurilor specifice pentru prevenirea și protecția împotriva inundațiilor

la nivel local precum și investigarea posibilităților pentru implementarea acestor măsuri în

practică prin dezvoltarea de proiecte în cadrul programelor operaționale naționale și

participarea în inițiative europene.

In cadrul sesiunii desfășurate luni 30 martie 2015, echipa de experti olandezi a prezentat

exemple de bună practică privind soluții pentru prevenirea și protecția la inundații din

Olanda precum si exemple de platforme pentru informarea publicului si stimularea

participarii acestuia la identificarea de soluții pentru prevenirea si protectia impotriva

inundatiilor, elaborate in doua proiecte europene. De asemenea, au fost prezentate de

catre reprezentantul INHGA elementele principale ale Master Planului pentru bazinul

hidrografic Prut-Bârlad respectiv hărţile de hazard şi risc la inundaţii pe râul Chineja.

Sesiunea de a doua zi s-a bazat pe prezentarea realizata de reprezentantul IHS Romania, ca

platformă de discuții privind identificarea formelor de constituire a unui parteneriat necesar

organizării juridice a actorilor cu responsabilități în aspectele de dezvoltare teritorială în

general și a celor de mediu în special, precum și a instrumentelor financiare necesare pentru

implementarea măsurilor de combatere a inundațiilor.

Dezbaterile interactive ce au urmat prezentărilor s-au concentrat pe situațiile specifice cu

care se confruntă comunitățile locale din județul Galați in ceea ce privește inundațiile.

Aspecte cheie abordate

În ultimii 25 de ani județul Galati a fost afectat de 18 evenimente de inundații dintre care

cele mai importante au fost: cele din 2005 si 2006 provocate de Siret (800 case inundate),

cele din 2007 provocate de viituri pe versanti in condițiile unor precipitații de 240 l/mp care

au afectat mai ales orașul Tecuci (2500 case inundate), cele din 2010 când Dunarea a atins

un prag istoric și cele din 2013 provocate de viituri pe versanti în condițiile unor precipitații

de peste 150l/mp (2000 de case inundate). Dacă pentru cursurile de apă stabile știm cum

acționează apa, știm cum reactionăm noi, in cazul viiturilor ne confruntam cu căderi mari de

apă intrun timp foarte scurt pe suprafețe restrânse care se pot combina și genera pericole

despre care nu avem informatii sau avem informatii prea puține. Principiul păstrarii apei cât

mai aproape de locul în care a căzut este afectată de defrișările masive ale versanților care

au avut loc in judetul Galați in aceeași perioadă de 25 de ani.




Cazul extrem de grav al inundării comunei Cudalbi (una dintre cele 28 de localități afectate

de inundații in anul 2013), a fost detaliat ca exemplu pentru probleme determinate nu de

ieșirea din albie a unui râu ci de torentele de pe versanți și ravene. Acestea au generat o

creștere a nivelului apei in albia pârâului care traversează localitatea de la 60 cm la 2 m,

nivelulapei ajungând la peste 1 m în centrul comunei.

In afara de necesitatea existenței unor resurse financiare adecvate pentru intervenția in

situații de urgență au fost menționate acțiunile care se pot realiza între două evenimente

majore pentru prevenirea pagubelor, avand in vedere și creșterea probabilității acestor

evenimente in condițiile schimbărilor climatice.

Ca și in Olanda, aceste acțiuni se bazează pe efortul comun al factorilor locali. Au fost

menționate experiențe pozitive precum sprijinul constant al Prefecturii și al Consiliului

judetean și colaborarea autorităților locale cu ABA si SGA-ul local pentru actiuni de prevenire

a inundațiilor chiar și în conditiile existentei unor resurse financiare limitate (regularizarea

paraului Geru, decolmatarea unei portiuni de 2 km pe paraul Suhurlui, imbunătațirea

sistemului de informare prin constructia unor stații de monitorizare care transmit in timp

real informatii despre nivelul precipitatiilor, etc.). In același timp s-a menționat necesitatea

unei mai bune folosiri a personalului la dispoziția autorităților publice, revizuirea cadrului

legislativ (limitele Legii 18 inclusiv experiența în aplicarea ei prin intermediul oficiului de

cadastru si publicitate imobiliară local, dreptul de proprietate vs dreptul de folosință și

exploatare) precum și intensificarea acțiunilor de educare a cetățeanului cu privire la

pericolul inundațiilor si implicarea lui în preîntâmpinarea acestora (inclusiv prin aplicarea de

amenzi pentru a corecta conduita acestuia atunci când este cazul).

In Olanda albia majoră a unui râu este în general în proprietatea statului. Singurul râu in

albia căruia este permisă construirea este Meuse iar cei care o fac isi asumă (și asigură) riscul

aferent. Pornind de la principiul ca natura își ia ea daca nu ii dai tu, în Olanda planificarea

spațială se realizează cu luarea în considerare a prezenței apei, destinația unei zone putând fi

schimbată din economică in zona de protecție atunci când este cazul. În context, există un

efort de negociere pentru compensațiile necesare, inclusiv pentru scăderea valorii

proprietații prin încadrarea acesteia ca zona cu risc crescut.

In Romania nu exista incă o abordare integrată respectiv un organism care sa lucreze cu

elemente integrate la nivel local, fiecare actor din administrație având atribuții limitate

conform legii.

Autoritatea locală are la indemână PUG-ul, instrument care insă nu a fost intotdeauna folosit

corespunzător în Romania după 1989 fiind considerat limitativ doar un instrument tehnic la

îndemâna arhitecților. Bazate pe studii aprofundate, PUG-urile pot preciza zonele inundabile

cu probabilitatea aferentă, luând în considerare și influența schimbărilor climatice.




Pe o zona aprobată ca inundabilă de consilierii locali prin PUG/Planul de Amenajare al

Teritoriului Judetean (conf legii 350), nu este permisă construirea. În anumite țări, pentru

zone în care riscul inundatiilor este coborât, respectiv inundații cu probabilitatea de 100-500

ani, se poate construi, dar în același timp cei care o fac știu că nu se pot incheia asigurări deci

practic iși asumă riscul de nu fi apărați în cazul unor evenimente extreme. În același timp,

legislația prezentă nu aduce asigurări privind dreptul constituțional al urbanismului și a

puterii publice în materie de urbanism.

Pe de altă parte realitatea arată că multe autorități locale nu au resurse financiare pentru a

finaliza PUG-uri si că incă nu există strategii fundamentate pe studii de risc care folosesc date

reale la nivel local (există date satelitare la nivel global dar nu informații adaptate condițiilor

reale locale).

Managementul apelor în judetul Galați (aflat în centrul celui mai mare bazin hidrografic din

Europa), este impărțit între 3 administrații bazinale diferite (ABA Siret, ABA Prut Barlad, ABA

Dobrogea-Litoral) ceea ce fragmenteaza si decizia și acțiunea. Se pot elabora studii pentru

evaluarea factorilor locali de risc (de exemplu Universitatea Galati are ambiția de a sprijini in

continuare cu efort local identificarea de soluții locale), dar dificultățile în privința

identificării unor direcții specifice de acțiune pentru prevenirea inundațiilor sunt accentuate

de accesul limitat la date istorice relevante (de la furnizorii naționali precum ANAR, ANM) si

de lipsa cadastrului necesar pentru a elabora studii de fundamentare a deciziilor pentru

zonele la risc.

Concluzii și recomandări pentru activități viitoare

Ținând nivelul de complexitate al regiunii, factorii locali consideră că management-ul și

decizia pentruprotecția la inundații ar trebui sa fie locală, atât pentru amenințările care vin

din cele 3 direcții ale cursurilor majore de apa ce traversează regiunea cât și pentru viituri.

In context, bugetul local ar trebui sa includă un capitol dedicat pentru protecția la inundații

care sa fie utilizat exclusiv în scopul prevenirii consecințelor negative ale evenimentelor de

inundații asupra populației și activitățiilor economice din regiune.

Participanții au apreciat că în România s-au facut pași importanți în elaborarea unor studii la

nivel național iar legislația in cea mai mare parte a ei este corespunzătoare normelor

europene. Probleme apar din aplicarea necorespunzătoare a normei legale, inclusiv a

măsurilor coercitive pentru cei care incalcă legea (ex. dărmârea construcțiilor ridicate în zone

inundabile în cazul în care construcția a fost ridicata fără respectarea documentației de

urbanism). Autoritățile estimează că în Galați sunt 3000 de case construite în zone

inundabile dar și populație care refuză să se strămute după evenimente de inundații in case

construite in zone sigure, preferând sa se expună în continuare riscurilor.




In cadrul sesiunii desfășurate in cea de a doua zi, experții olandezi au prezentat o posibilă

abordare pentru identificarea de oportunităti de finanțare si aplicații pentru proiecte de

prevenire a inundațiilor prin stimularea inițiativei locale.

Dezbaterile interactive ce au urmat prezentării au conturat câteva idei pentru direcții de

acțiune viitoare:

1. Desi problema inundațiilor este una de importanță majoră pentru comunitățile locale

subiectul nu iși găsește în acest moment o reflectare corespunzătoare in documentele de

planificare strategică locală.

Având in vedere dimensiunea provocărilor, recomandarea echipei proiectului are ca

punct de plecare constituirea unui parteneriat teritorial dedicat managementului

inundațiilor la nivel local, integrarea aspectelor de mediu și a riscurilor naturale în

planurile de dezvoltarea locală și a modului în care pot fi implicate comunitățile locale și

sectorul privat.

Acest parteneriat poate fi unul deschis din care pot face parte reprezentanții unităților

administrativ teritoriale, ai ANAR (SGA local), ANIF (filiala judeteană), OUAI-uri locale,

grupuri sau organizații de producători agricoli, instituții de învățământ și cercetare locale,

reprezentanti ai mediului de afaceri și ONG-uri cu activitate relevantă în domeniu, etc.

Persoanele prezente la dezbatere au considerat ca forma asociativă ar trebui să fie formată din: Unități administrativ teritoriale:Tecuci, Berești, Târgu Bujor, Cudalbi, Matca, Cuza

Voda, Slobozia Conachi, Pechea, Valea Mărului, Cavadinești, Sendreni, Oancea, Scânteiești, Foltești, Tămăoani, Frumușița, Tulucești, Vânători, Moltești, Măstăcani, Băneasa...

Autorități locale: Prefectura, Consiliul Județean, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență

Reprezentanți zona rurală: GAL Covurlui, Grup legumicol Brateșul de Jos, OUAI Dunărea,OUAI Grindu Prut, OUAI Frumușița, OUAI Chineja I- Chineja II, FOUAI Câmpia Covurlui

Mediul de afaceri: Prut Confort, Agro Confort Foltești, Brateș Prut Frumușița Expertiza tehnică: reprezentanții locali ai Instituțiilor centrale cu atribuții in

domeniu: ANIF, ANAR (SGA Galați), instituții de cercetare dezvoltare locale: Universitatea Dunărea de Jos Galați

2. Pentru a crește gradul de legitimitate și susținere a problematicii discutate, parteneriatul

ar trebui constituit oficial, ca asociere, pe baza legislației în vigoare, respectiv O 26/2000.

In același timp, voința și forma de parteneriat propusă, răspunde și cerințelor anumitor

programe operaționale consolidate de existența a unei strategii locale acceptate de

membrii Asociației.




3. Forma de asociere poate demara, de urgență, pentru subbazinul Chineja Brates extinsă

ulterior pe baza exemplului de bună practică la nivelul întregului județ Galați sau de la

început ca inițiativă pentru managementul inundațiilor la nivel județean.

4. Forma de asociere va avea ca prim rezultat un document strategic care să includă o

analiză teritorială pentru identificarea în primă etapă a problemelor și nevoilor de

protecție la inundații din subbazinul Chineja Brateș /județul Galați și să listeze proiectele

rezultate din consultarea și contribuția directă a tuturor factorilor locali implicați (aflați la

risc).

o Demersul de elaborare a documentului poate fi folosi ca platforma de dezbatere

și schimb de idei pentru găsirea unor soluții viabile pentru rezolvarea provocărilor

relevante la nivel local,asigurând angajamentul clasei politice pentru continuitate

în implementare

o Documentul ar include directii de acțiune nu individuale ci in context

local/regional cu evitarea soluțiilor care rezolva o problemă punctuală dar crează

consecințe negative intr-o altă zonă. Proiectul pilot SketchMatch, implementat la

Cotul Pisicii cu sprijin olandez, poate servi ca model/punct de plecare pentru

consultarea publicî în materie

5. Pentru implementarea strategiei, este recomandat elaborarea unui plan integrat de

acțiune având ca obiectiv identificarea proiectelor prioritare necesare conform

condițiilor locale și identificarea surselor de finanțare relevante în funcție de obiectivele

urmărite (inclusiv proiecte combinate care ar putea fi finanțate combinat):

o POAT – finanțarea acțiunilor suport

o POCA – creșterea caspacității administrative, elaborarea de strategii

o POIM – axa 3/5

o POR – dezvoltare regionale (in curs de finalizare/lansare)

o PNDR – pentru măsuri relevante pentru mediul rural, etc

o Orizont 2020, Life, INTEREG: pentru unele subiecte de interes local existența

grupului de acțiune poate sprijini participarea în consorții europene pentru

aplicații in cadrul unor programe relevante

6. Această etapă va fi urmată de elaborarea de studii de fezabilitate însoțite de analize

cost-beneficiu și proiecte tehnice în funcție de cerințele dosarului de aplicație




o Forma asociativă va identifica eventualele proiecte elaborate deja și rămase

neimplementate sau în diverse faze preliminare de implementare. Ex:

Amenajarea complexă hidro ameliorativa Câmpia Covurlui a inclus lucrări de

irigații/desecare /regularizare, au existat proiecte (documentație există la Iasi) din

păcate oprite din implementare de punerile in posesie (dreptului de proprietate

vs cel de folosință/exploatare)

Concluzii finale

1. În contextul proiectului de diplomație publică româno-olandez, s-a constatat și apreciat

rolul Instituției Prefectului Galați, care acționat ca un catalizator în stimularea participării

locale, atribut pe care trebuie sa il păstreze în continuare pentru succesul demersului de

acțiune locală în identificarea și operaționalizarea măsurilor de combatere a riscurilor și

protecției împotriva inundațiilor.

2. Parteneriatul teritorial instituit printr-o formă asociativă, poate fi o temă de discuție

lansată printr-un eveniment public organizat la nivel județean/regional.

Experții implicați în proiectul de diplomație publică alături de Ambasada Olandei la

București, și-au arătat disponibilitatea de a susține în continuare demersurile pentru

materializarea acestei inițiative.

Anexe:

Prezentări:

Managementul Riscului la Inundatii in regiunea Galati, Principii si exemple pentru

inspiratie-Annemargreet de Leeuw- Director Departamentul de Analiza de Risc Apa, Deltares

Implicarea părților interesate în managementul riscului la inundații, Experiențe pe baza

proiectelor derulate -Ioana Popescu, Profesor asociat, Departmentul Sisteme Integrate de

Apa si Guvernanta, UNESCO-IHE Institute for Water Education

Directiva 2007/60/CE privind evaluarea și managementul riscului la inundații, Master Plan

b.h. Prut-Bârlad Hărţi de hazard şi risc la inundaţii pe râul Chineja-Bogdan ION Institutul

National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor

Oportunități de Finanțare și Aplicatii Proiecte - Nicolae Taralunga, IHS Romania

Concluzii sesiuni galati 30 31.03 proiect ambasada olandei

Environment

Transcript of Concluzii sesiuni galati 30 31.03 proiect ambasada olandei