Concepţia Sistemului informaţional «Solurile Republicii Moldova»

În scopul implementării unuia dintre obiectivele “Programul de conservare

şi sporire a fertilităţii solurilor pentru anii 2011­2020”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 626 din 20.08.2011, a apărut necesitatea de a dezvolta un Sistem de Informare “Solurile Republicii Moldova”.

CUPRINSUL

CUPRINSUL INTRODUCERE DISPOZIȚII GENERALE

Denumirea sistemului Definiția sistemului Obiectul resursei Locul sistemului în spaţiul informaţional unic Destinaţia de bază a sistemului Scopurile creării sistemului Sarcinile de bază a sistemului Principiile generale de creare a sistemului

CADRUL LEGISLATIV ȘI NORMATIV Cadrul juridic al R. Moldova Dezvoltarea cadrului juridic Standarde și directive

SPAŢIUL FUNCŢIONAL AL SISTEMULUI Modelul datelor Funcţiile de bază a sistemului Contururile funcționale

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ Participanţii sistemului

DOCUMENTELE SISTEMULUI Documente de intrare Documentele de ieșire

1

Documentele tehnologice SPAŢIUL INFORMAŢIONAL AL SISTEMULUI

Resursa modelată Interconexiunea datelor Descrierea datelor Identificarea obiectelor sistemului Scenariul de bază Datele Clasificarea obiectelor Școala reprezentării obiectelor Suplinirea primară a băncii de date Integrarea cu alte sisteme informaționale

SPAŢIUL TEHNOLOGIC ASIGURAREA SECURITĂŢII INFORMAŢIEI

Cerinţele generale de securitate Pericole pentru securitatea informaţională Securitatea sistemului

ÎNCHEIERE Funcţionalitatea sistemului

I. INTRODUCERE Solul reprezintă principala bogăţie naturală a Republicii Moldova. După componenţa şi fertilitatea naturală, solurile Moldovei fac parte din

categoria celor mai valoroase resurse, caracterizîndu­se şi printr­o remarcabilă diversitate, legată de variaţiile zonalităţii orizontale şi verticale locale, condiţiile climaterice şi geologice.

Obiectivul principal al Republicii Moldova este păstrarea pe termen lung a calităţii învelişului de sol, concomitent cu protecţia mediului ambiant.

De nivelul calităţii solurilor depinde în mare măsură productivitatea culturilor agricole, dezvoltarea sectorului zootehnic, exportul de produse agroalimentare, bunăstarea populaţiei şi situaţia ecologică în ţară.

Exploatarea intensivă a resurselor de sol pe plan mondial a condus în ultimele decenii la degradarea accelerată a acestora.

Ţinînd cont de tendinţele globale, a ritmurilor de degradare şi pierderilor irecuperabile de suprafeţe agricole, precum şi de dezvoltarea agriculturii, problema menținereii calităţii învelişului solului pe terenurile agricole devine pentru statul nostru

2

o preocupare strategică de securitate naţională. Degradarea solurilor în Republica Moldova este cea mai gravă problemă

existentă la etapa actuală. Principalele forme de degradare a învelişului de sol sunt: eroziunea prin apă, dehumificarea, secătuirea solurilor în elemente nutritive, destructurarea şi compactarea excesivă, solonetizarea, sărăturarea ş.a. Procesele de degradare şi nerespectarea tehnologiilor agricole au condus la scăderea capacităţii de producţie a solurilor.

Actualmente a apărut necesitatea rezolvării la un nivel nou a următoarelor întrebări:

reglementarea datelor care determină starea învelişului de sol; crearea bazei de date ce va conţine informaţia despre indicii şi parametrii principali a solului, valoarea şi bonitatea lui;

prezentarea informaţiei consumatorilor. Sistemul informaţional „Solurile Republicii Moldova” ar putea fi soluţia unui şir de probleme actuale.

Reprezentînd în sine un sistem de colectare, procesare și prezentare a informației, SI „Solurile Republicii Moldova” este capabil să asigure:

acumularea şi administrarea informaţiei privind resursele de sol într­un spaţiu informaţional unic;

susținerea informațională a pieței imobiliare; informarea privind bonitatea solului cu scopul impozitării; baza informațională pentru diferite sisteme geoinformaționale; garanţii pentru participarea ţării noastre în proiecte comune de dezvoltare

economică şi investiţii.

II. DISPOZIȚII GENERALE În prezenta Concepţie se utilizează următoarele noţiuni: Solul – este partea superioară, afînată, a litosferei, care se află într­o continuă evoluţie sub influienţa factorilor pedogenetici, reprezentînd stratul superficial al Pămîntului în care se dezvoltă viaţa vegetală. Stratul fertil al solului conţine nutrienţi şi este alcătuit din humus şi din loess. Învelişul de sol – Pedosfera – este învelişul discontinuu de la suprafaţa scoarţei terestre, alcătuit din totalitatea solurilor, adică stratul solificat de la suprafaţa Pămîntului, supus procesului de pedogeneză, care serveşte ca izvor de hrană pentru plante.

3

Structura învelişului de sol (SÎS) ­ aşezarea arealurilor elementare de sol corelate genetic între ele şi formînd o anumită imagine geospaţială, Arealul elementar de sol (AES) ­ un component primar a învelişului de sol, care prezintă suprafaţa unui sol ce se referă la o unitate de clasificare de un rang mai inferior. Complexe de soluri ­ sunt formate din două sau mai multe AES ce se rînduesc unul cu altul. Profilul de sol – reprezintă o secţiune verticală în scoarţa terestră, de la suprafaţă pînă la roca parentală, în care se poate observa orizonturi genetice de formare a solurilor, care se deosebesc prin anumite proprietăţi. Orizontul de sol reprezintă un strat natural unitar din punct de vedere al proprietăţilor morfologice şi analitice format prin aceleaşi procese pedogenetice. Bonitatea – este aprecierea comparativă a calităţii solurilor, fertilităţii lor potenţiale în raport cu condiţiile naturale şi cerinţele diferitor culturi faţă de acestea. Eroziunea solului – este procesul de desprindere, transport şi depunere a particulelor de sol sub acţiunea agenţilor exogeni (apa şi vîntul). Monitoringul solului – reprezintă controlul permanent al acestuia, stabilirea evoluţiei şi estimarea proceselor de degradare, întocmirea prognozelor şi prevenirea factorilor de decizie privind necesitatea efectuării acţiunilor de combatere a fenomenelor negative.

1.Denumirea sistemului Denumirea deplină a sistemului – Sistemul Informațional “Solurile

Republicii Moldova”. Denumirea prescurtată ­ SI “SRM”.

2.Definiția sistemului SI „SRM” este un sistem informațional ce asigură evidența informației actuale

și veridice ce caracterizează aspectul stării învelişului de sol. Reprezentînd o totalitate de mijloace tehnice, organizatorice, de program și de personal, sistemul dispune de posibilități funcționale pentru colectarea, transmiterea, procesarea, furnizarea, păstrarea informației spațiale, analitice și statistice necesare despre învelişul de sol pe întreg teritoriul R. Moldova.

4

3. Obiectul resursei Obiectul resursei este solul. Solul în sistemă este prezentat în două spaţii diferite

vertical,ce caracterizează profilul de sol, orizontal, ce caracterizează arealul de sol descris. Pentru închipuirea solului(ca resursă) în format bidimensional, în sistem se

folosesc un şir de obiecte a lumii reale, prin intermediul cărora se efectuează descrierea lui. Către aşa obiecte se referă

profilul de sol; orizonturile şi straturile profilului; arealurile de sol; sectoarele experimentale(pedologice).

4. Locul sistemului în spaţiul informaţional unic SI “SRM” ca parte componentă a Sistemului Informaţional Geografic Naţional

caracterizează solul şi fenomenele legate de el. Folosirea acestor date lărgeşte posibilitatea utilizării informaţiei geospaţiale pentru gestiunea altor resurse informaţionale de bază ramurale şi regionale şi a componentelor lor, asigurînd integrarea cu alte date geospaţiale tematice.

5. Destinaţia de bază a sistemului La baza destinaţiei sistemului IS “SRM”, stă necesitatea asigurăii:

formării resursei informaţionale a solurilor republicii; evidenţei datelor ce caracterizează învelişul de sol a ţării; prelucrarii şi eliberării informaţiei necesare analitice şi sistatistice despre starea

învelişului de sol; monitorizării schimbărilor ce se produc în sol, prin metoda acumulării

informaţiei despre profilele şi arealele de sol, sectoarelor experimentale şi a parametrilor lor fizico­chimici (conţinutul de humus, azot, fosfor, caliu, reacţia soluţiei solului ş.a.)

6. Scopurile creării sistemului

5

Sistemul este destinat pentru crearea resursei informaţionale unice de ramură şi prestarea serviciilor informaţionale de stat, în ce priveşte iformaţia veridică şi reală despre starea învelişului de sol, persoanelor juridice şi fizice, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.

7. Sarcinile de bază a sistemului Crearea și menținerea SI “SRM” presupune următoarele obiective de bază:

ridicarea calităţii, urgentarea şi simplificarea acordării serviciilor informaţionale; asigurarea autorităţilor publice de toate nivelurile, cu informaţii analitice şi

statistice veridice în domeniul folosirii solurilor, necesare pentru luarea deciziilor în administrarea relaţiilor funciare;

asigurarea accesului pieţei funciare, persoanelor juridice şi fizice la informaţia privind indicatorii calităţii şi capacităţii de producţie a solurilor pe terenurile agricole (se evită obstacole birocratice la obţinerea informaţiei şi se exclud intermediarii la tranzacţii);

evidenţierea stării de calitate a solurilor şi a zonelor vulnerabile; asigurarea efectuării monitoringului solurilor şi cercetărilor ştiinţifice; întocmirea proiectelor de ameliorare funciară şi aplicarea tehnologiilor intensive

pentru sporirea capacităţii de producţie a solurilor; calcularea corectă a impozitului şi altor plăţi funciare;

8. Principiile generale de creare a sistemului SIA “SRM” este constituit în corelaţie cu principiile generale care stau la baza

construirii sistemelor informaţionale automatizate menţionate în Concepţia Sistemului Informaţional integrat al autorităţilor administraţiei publice şi al managementului acestora.

III. CADRUL LEGISLATIV ȘI NORMATIV

9. Cadrul juridic al R. Moldova Este determinat de următoarele acte legislative şi normative ale Republicii

Moldova în vigoare. Cadru legislativ și normativ pentru crearea sistemului este următor:

Legea nr. 1247 din 22.12.1992, privind reglementarea de stat a regimului

6

proprietăţii funciare, cadastrului funciar de stat şi monitoringul funciar; Legea nr. 1308 din 25.07.1998, privind prețul normativ și modul de

vînzare­cumpărare a pămîntului; Concepţia Sistemului Informaţional Geografic Naţional aprobat prin

Hotărîrea Guvernului RM nr. 1298 din 28.10.2003; Hotărîrea Guvernului RM nr. 626 din 20.08.2011 cu privire la aprobarea Programului de

conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pentru anii 2011­2020; Hotărîrea Guvernului RM nr. 24 din 11.01.1995 pentru aprobarea

Regulamentului cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar general (modificată prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 1251 din 16.11.2004);

Decretul Preşedintelui nr. 1743 din 19 martie 2004 “Privind edificarea societăţii informaţionale în Republica Moldova”;

Hotărîrea Guvernului nr. 632 din 8 iunie 2004 “Despre aprobarea Politicii de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova”;

Legea nr.71­XVI din 22.03.2007cu privire la registre; Legea nr. 982­XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie; Legea nr. 467­XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare şi resurse

informaţionale de stat; Legea nr. 264­XV din 15 iulie 2004 cu privire la documentul electronic şi

semnătura digitala; Lege nr. 133 din 08.07.2011 privind protecţia datelor cu caracter personal; Decretul Preşedintelui nr. 1743 din 19 martie 2004 “Privind edificarea

societăţii informaţionale în Republica Moldova”; Hotărîrea Guvernului nr. 632 din 8 iunie 2004 “Despre aprobarea Politicii de

edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova”; Hotărîrea Guvernului nr. 255 din 9 martie 2005 “Privind Strategia Naţională

de edificare a societăţii informaţionale – “Moldova Electronica”; Hotărîrea Guvernului nr. 1123 din 14 decembrie 2010 „Privind aprobarea

cerinţelor faţă de asigurarea securităţii datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaţionale de date cu caracter personal”;

Hotărîrea Guvernului nr. 710 din 20 septembrie 2011 cu privire la aprobarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e­Transformare);

Hotărîrea Guvernului nr. 972 din 21 decembrie 2012 privind aprobarea Planului de acţiuni pe anul 2013 pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e­Transformare);

Hotărîrea Guvernului nr. 656 din 05 septembrie 2012 cu privire la aprobarea

7

Programului privind Cadrul de Interoperabilitate.

10. Dezvoltarea cadrului juridic Este necesar crearea şi modificarea bazei normativ­legislative şi

metodico­tehnologice existente, care determină condiţiile creării şi funcţionării sistemului:

elaborarea actelor normative care prevăd regulile de înregistrare a obiectelor informaţionale în registrul SRM;

elaborarea «Instrucţiunii privind normele de întocmire şi conţinutul documentelor pentru inregistrarea obiectelor informaţionale în registrul “SRM”»;

determinarea condiţiilor de dezvoltare şi integrarea SI “SRM” cu resursele informaţionale interramurale de bază;

dezvoltarea bazei normativ­legislative în scopul stabilirii interconexiunii în crearea condiţiilor pentru utilizatorii informaţiei SI “SRM”.

11. Standarde și directive Standardele naționale în domeniul tehnologii informaționale. Pentru elabararea sistemului sunt utilizate standardele naționale în domeniul tehnologiei informației. Standardele Consorțiului Geospațial Deschis. Urmînd Strategia de utilizare a standardelor deschise pentru obiectele geospațiale, utilizate cu scopul prezentării, procesării și schimbului de date geografice în cadrul SI “SRM”, a fost adoptată decizia pentru utilizarea standardelor Open Geospatial Consortium (OGC).

Directivele “INSPIRE”. Pentru a obține posibilitatea integrării datelor spațiale în spațiul informațional european, în procesul elaborării normelor și regulilor pentru SI “SRM” sunt recomandate directivele “INSPIRE”, prezentate în specificațiile “Data Specification on Soil – Draft Technical Guidelines” din 04.02.2013.

IV. SPAŢIUL FUNCŢIONAL AL SISTEMULUI

12. Modelul datelor Pentru sistem se foloseşte modelul bazei de date geospaţiale, în care datele

prezintă în sine modele de obiecte reale spaţiale.

8

Datele grafice se păstrează ca atribute, ce corespund obiectelor spaţiale structurate în clase corespunzătoare şi pot fi deţinute în format tridimensional:

datele vectoriale pentru prezentarea obiectelor spaţiale; datele de rastru pentru prezentarea imaginii semitonale continue, datelor tematice de reţea şi suprafeţelor;

adresele şi locatorile pentru găsirea situaţiei geografice. Baza datelor geospaţiale conţine reguli de verificare a corectitudinii şi domene

atributive care garanteză că, la formarea şi renovarea obiectelor spaţiale, atributele lor vor rămîne corecte în raport cu obiectele spaţiale şi nespaţiale unite.

În închipuire vectorială fiecare obiect spaţial are formă asociată cu geometria sa şi se referă la unul din tipurile geometrice de localizaţie primite: punct, multipunct, polilinie, poligon ş,a.

La vizualizarea obiectelor, conform regulilor de generaţie a imaginii pentru fiecare din scările discrete, se pun condiţii corespunzătoare pentru reflectarea obiectului. Fiecare scară de vizualitate a reflectării obitului este o combinaţie de primitive geometrice stabilite: simboluri convenţionale, inscripţii explicative, cît şi un şir de semne grafice: culoare, dimensiune, grosime, discontinuitate, haşurare, fundal, font, ş.a.

13. Formarea băncii de date Incude în sine următoarele etape de bază:

analiza prealabilă, pregătirea şi acumularea informaţiei primare, ţntroducerea şi monitorimgul. Analiza prealabilă.

Analiza surselor de informaţie primară. Analiza criteriilor luării la evidenţă a obiectelor. Analiza materialelor iniţiale privind gradul de actualitate şi utilzare:

datele de zondare la distanţă(fotografii cosmice, aerofoto, ortofoto); hărţile pedologice din anii precedenţi; planuri şi hărti topografice; planurile evidenţei grafice a terenurilor; materiale obţinute prin utilizarea utilajului (GNSS), măsurărilor

radiodetectice ş.a.; alte materiale ce caracterizează învelişul de sol.

9

Pregătirea şi acumularea informaţiei primare. Pregătirea informaţiei primare şi sistematizarea datelor prevede următoarele

etape: pregătirea materialului cartografic pedologic; scanarea şi legarea la sistema de coordonate adoptată în ţară (Moldref 99); adaptarea informaţiei descriptive la clasificatoarele actuale în vigoare (generalizare, indexare ş.a.); vectorizarea şi întroducerea datelor; Întroducerea şi monitoringul datelor. la întroducerea şi monitoringul datelor în sistem se folosesc diverse metode

tehnologice. Se prevăd următoarele etape de întroducere a datelor: verificarea datelor şi corespunderea lor cu sursa iniţială; ţntroducerea datelor în sistem; informaţia se păstrează în sistem în ordine tehnologică cu păstrarea datelor

iniţiale şi renovate.

14. Funcţiile de bază a sistemului În structura SI (SRM) vor fi realizate următoarele funcţii de bază a sistemului

informaţional tip, determinat în Concepţia Spaţiului Informaţional Unic a organelor autorităţilor publice:

Integrarea şi administrarea bazei de date geospaţiale a sistemului ­ include întroducerea, renovarea şi scoaterea datelor de la evidenţă. Realizarea acestei funcţii se efectuează la nivelul colectării datelor, pe parcursul registrării şi schimbului de informaţie cu organele autorităţilor publice;

Siguranţa integrităţii datelor ­ prevede păstrarea informaţiei la toate etapele colectării, păstrării,şi utilizării resurselor informaţionale de stat, ce se referă la sfera normelor legislative;

Organizarea asigurării informaţionale. Informaţia din baza de date a SI(SRM) se prezintă conducerii ţării, organelor competente de stat, persoanelor juridice şi fizice conform nivelului de acces în ordinea stabilită;

Asigurarea funcţionalităţii utilizatorilor. Funcţionalitatea de utilizare şi informaţia accesibilă este determinată de rolul utilizatorului în sistemă;

Asigurarea veridicităţii ghidurilor metodice, regulamentelor, clasificatoarelor ş.a. ce se folosesc în sistem pentru determinarea caracteristicii şi parametrilor solului;

10

Alcătuirea raporturilor statistice şi analitice; Asigurarea evidenței și înregistrării informației geospațiale ce caracterizează

starea învelișului de sol al republicii; Asigurarea multilaterală şi multidimensională a funcţionării SI SRM şi integrării

cu alte sisteme informaţionale; Alte funcții, descrise în continuare la elaborarea sarcinii tehnice pentru crearea

produsului program al sistemului.

15. Contururile funcționale Îndeplinirea funcțiilor de bază și celor specifice ale sistemului asigură

contururile funcționale, determinate în conformitate cu destinația sistemului. Toate funcțiile sistemului sunt grupate în următoarele contururi funcționale:

Conturul "Administrarea și monitorizarea acțiunilor utilizatorilor". În cadrul acestui contur sunt grupate funcțiile de evidență a interacțiunii informaționale între toți participanții la sistem în procesul pregătirii, procesării, păstrării și furnizării informației despre caracteristicile resurselor funciare și rezultatele procesării acestora, și anume:

asigurarea integrității logice a sistemului; funcția asigurării accesului mai multor utilizatori simultan de la distanță la

depozitul de date spațiale; elaborarea aplicaţiilor necesare utilizatorilor sistemului; elaborarea şi mentenanţa clasificatoarelor; administrarea componentelor sistemului ce asigură integrarea resurselor

informaționale ale diferitor departamente; delimitarea drepturilor de acces pentru utilizatori conform rolurilor

stabilite, existenţa sistemului de parole; asigurarea securității, protecției și integrității informației într­un sistem

bazat pe standardele internaționale ISO 17799 și ISO 15408. Conturul "Evidența obiectelor". Acest contur conține funcții cumulate ce

asigură înregistrarea, evidența, actualizarea și radierea din evidență (transmiterea datelor în arhivă) a obiectelor de evidență ale sistemului. Conturul include următoarele posibilități funcționale de ținere a evidenței

informației: evidența obiectelor; redactarea și convertirea datelor;

11

asigurarea prezentării în timp, inclusiv păstrării și înregistrării duratei de existență a obiectelor spațiale;

alte funcții, descrise în timpul elaborării sarcinii tehnice. Conturul "Procesări". Datele, înregistrate în sistem, sunt supuse procesării

sau generalizării cu scopul creării și prezentării ulterioare a informației de evidență sau hărților tematice. Conturul include următoarele funcții de procesare a informației:

formarea bazelor de date a atributelor grafice şi de descriere iniţiale; modelarea tematică, conform sarcinilor concrete; analiza rezultatelor primite – controlul rezultatelor muncii în ce priveşte

logica, calitatea şi plenititudinea; analiza spațială și modelarea; arhivarea informaţiei cu asigurarea prezentării temporale: constituirea suprafețelor statistice și a diagramelor pentru analiză; geo­codificarea (asigurarea legăturii cu o adresă în regim automat); procesările informației spațiale; procesările interpelărilor de date; alte funcţii de procesare, descrise în procesul elaborării sarcinii tehnice.

Conturul "Rapoarte" include funcțiile de formare a informației analitice și statistice pentru diferiți utilizatori, în funcție de statutul lor juridic, regimul juridic și informației interpelate:

publicarea rapoartelor privind starea învelișului de sol în secţiunea UTA, raioanelor, republicii;

organizarea asigurării informaţionale a utilizatorilor: : organele de conducere a statului; de administrare publică şi locală; persoane juridice şi fizice;unităţi legislative;

formarea hărţilor tematice şi rapoartelor de dare de seamă; publicarea hărților tematice ce determină starea învelișului de sol în

secţiunea caracteristicilor acestora; prezentarea documentelor de înregistrare și tabelelor; alte tipuri de prezentare a informației, descrise în continuare la

elaborarea sarcinii tehnice. Conturul "Ecluza de schimb" asigură:

adresarea, procesarea și expedierea informației altor sisteme informaționale publice, cu respectarea protocolului de schimb informațional internațional. În procesul schimbului de date grafice este utilizat serviciul de prezentare a datelor grafice WMS, WFS, etc. a

12

Consorțiului Geospațial Deschis (OGC); schimbul internaţional şi interstatal de informaţie, în limitele acordurilor

existente, participantă a cărora este Republica Moldova.

V. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

SI “SRM” reprezintă o suprastructură funcţională asupra registrului de date, ce acumulează şi monitorizează toate datele despre sol şi procesele ce se petrec în el pe teritoriul Republicii Moldova.

16. Participanţii sistemului Proprietarul

Proprietarul SI “SRM” este statul, care îşi realizează dreptul de proprietate, gestionare şi utilizare a datelor din sistemul informaţional.

. Posesorul

Posesorul registrului este Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru(ARFC), atribuită cu dreptul de gestionare şi utilizare a sistemului informaţional şi resurselor în limitele reglementate de proprietar.

Deţinătorul

Deţinătorul sistemului este subdiviziunea ARFC în persoana ÎS Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului (IPOT).

Registratorul

Deţinătorul sistemului oficial stabileşte persoana de răspundere ­ registratorul în persoana subdiviziunilor specializate care:

Oficial sunt abilitate să efectueze registraţia; Sunt în drept să analizeze documentele şi să primească hotărîrea de a

înregistra obiectul evidenţei; Sunt abilitate să întroducă, modifice sau să şteargă inscripţiile pe parcursul

activităţii de înregistrare, precum şi să asigure complexul de lucrări ce se referă la gestiunea registrului.

Cu funcţii de înregistrare se împuternicesc:

13

“Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastruи” (ARFC) în persoana Întreprinderii de Stat “Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului” (ÎS IPOT) fondează şi gestionează registrul datelor, ce acumulează informaţia temporală şi spaţială despre structura învelişului de sol primită prin metoda cartării solurilor unde vor fi luate în consideraţie:

profilul de sol şi orizonturile genetice; arealurile pedologice.

Iformaţia din registru este de bază la alcătuirea hărţilor pedologice tematice la diferită scară.

Institutele de cercetări ştiinţifice, abilitate de organele administrării publice, formează şi duc registrul ce urmăreşte:

sectoarele experimentale şi datele primite de pe ele; evidenţa schimbărilor temporale a parametrilor solului pin ducerea

monitoringului solurilor; profilul de sol, orizonturile şi straturile ce se referă la el, monitorizate în

rezultatul diferitor cercetări ştiinţifice pe sectoare experimentale.

VI. DOCUMENTELE SISTEMULUI

Introducerea informației în SI “SRM” este efectuată numai în temeiul documentelor ce confirmă veridicitatea ei. Informația despre documente și documentele propriu­zise sunt raportate la obiectele informaționale corespunzătoare și sunt păstrate în banca de date.

Plenitudinea și conținutul informației din documentația de evidență depinde de tipul lucrărilor efectuate. Întregul spectru al lucrărilor reglementate de sistem este determinat la etapa elaborării acestuia și se poate modifica pe parcursul întregului ciclu vital al resursei informaționale.

17. Documente de intrare Adresările solicitanților În temeiul adresării solicitantului, poate fi alcătuit contractul de prestare a

serviciilor informaționale complexe, sau poate fi prestat serviciul complex unic, inclusiv cel gratuit.

În procesul prestării serviciilor, solicitantul prezintă următoarele documente: actele de identitate (pentru persoane fizice) sau documentele de înregistrare

14

(pentru persoane juridice); cererile (datele furnizorului, pentru dreptul de înregistrare a datelor despre

sistem, respectiv ale consumatorului, pentru obținerea informației din sistem etc.);

lista de înregistrare a cererilor; diferite extrase și certificate, obținute anterior din registrul ”SRM”.

Servicile informaționale prestate de Registru trebuie înregistrate de sistem ­ indiferent de faptul dacă serviciul este prestat contra plată sau gratuit.

Documentele justificative Documente justificative pentru Registru sunt materialele însoțite de rechizitele

corespunzătoare, servind surse primare în lucrul cu datele. Principalele documente justificative sunt: Actele normative și tehnice (ghiduri metodologice):

Clasificatoarele solurilor stabilite de legislație. Semnele convenționale pentru determinarea hotarelor arealelor de sol și

locurilor de amplasare a profilelor cu probe, gropilor de control secțiunilor ş.a.

Instrucțiuni, ghiduri, recomandări etc. Alte documente specializate de ghidare. Materialele lucrărilor specializate (documentele sau masivele informației

digitale). Toate documentele trebuie să fie însoțite de rechizite formale, acestea din urmă

certificând statutul juridic al informației pe care le conțin. Materialele specializate Surse principale ale datelor inițiale pentru SI “SRM” sunt materialele lucrărilor

specializate ­ atât de teren, cât și de birou. Principalele surse primare de informație pentru Registru:

Rapoartele despre îndeplinirea investigațiilor pedologice, agrochimice și de alt gen.

Dirferite materiale topografice, planurile evidenței grafice a terenurilor. Hărți pedologice și planuri generale și specializate (pedologico­ecologice,

pedologico­meliorative, pedologico­agrochimice, pedologico­erozionale, de contaminare chimică a solurilor etc..), ca rezultat al lucrărilor efectuate privind cartografierea pedologică.

Rapoartele privind lucrările cadastrale și de organizare a teritoriului.

15

Prospecțiuni pedologice de câmp: Îndeplinite prin metode tradiționale; Îndeplinite prin metode contemporane (cu utilizarea utilajului GNSS); Alte măsurări instrumentale.

Rapoartele cercetărilor pedologice de diferite proporții și diferite destinații din anii trecuți:

hărțile și planșeurile în format electronic ce conțin structura învelului de sol la diferite scări și destinații;

listele sistematice a solurilor cu notele de bonitate; listele cu datele analizelor chimice şi fizice; jurnalul descrierii profilelor de sol; planurile cadastrale și geometrice.

Hărțile tematice (evidența grafică, starea calității terenurilor, tipul proprietății etc.).

Materialele telesondajului, inclusiv: fotografii aeriene și prin satelit. Informații de informare (textuală, audio, video etc.). Alte date, informații de suport și suplimentare.

18. Documentele de ieșire Producția Registrului poate fi reprezentată în formă de:

Date spațiale în formate prestabilite de schimb (WMS, WFS, etc., elaborate de ”Consorțiul Geospațial Deschis” (CGD)).

Copii pe dispozitive de stocare standard, mai comozi pentru transportare (hard­discuri, CD sau DVD, precum şi dispozitive de memorie flash).

Materiale tipărite pe un suport solid (de hârtie, plastic etc.), cu păstrarea proprietăților, reieșind din cerințele față de produs, și determinate de posibilitățile tehnologice, accesibile la comercializare.

Materialele specializate

Rapoartele privind lucrările pedologice, agrochimice, meliorative efectuate, inclusiv în cadrul proiectelor de plantare a culturilor multianuale și a altor lucrări, aprobate în ordinea prestabilită.

Hărțile și planurile pedologice generale și specializate în format electronic de diferite proporții și destinații.

Listele sistematice a solurilor cu notele de bonitate; Listele cu datele analizelor fizice şi chimice.

16

Hărțile pedologice tematice. Recomandări privind utilizarea terenurilor. Tabelele de identificare (cantitative și calitative) a factorilor și proceselor ce se

soldează cu degradarea solurilor (monitorizarea degradării solurilor) și măsurile de combatere a acestora.

19. Documentele tehnologice Actele normative; Instrucțiunile de serviciu; Instrucțiuni pentru utilizatorii sistemului de diferite niveluri; Descrierea sistemului și procedurile operaționale; Regulamente; Tarife; Altele.

VII. SPAŢIUL INFORMAŢIONAL AL SISTEMULUI

20. Resursa modelată Obiectul principal, care formează resursele sistemului ”SRM” este solul,

reprezentarea căruia este imposibilă printr­un obiect unic, drept urmare pentru descrierea lui este utilizat următorul set de modele ale obiectelor spaţiale reale:

profilul de sol (SolulProfil); elementele profilului (ProfilElement); arealul solului (SolulAreal); Loturile de studii experimentale ale solului (SolulStudii).

17

Fig.1 Obiectele ce descriu solul în lumea reală Modelarea/reprezentarea spațială a acestor obiecte spațiale reale, este realizată

cu utilizarea setului corespunzător de primitive geometrice: punctul (multipunctele), linia (multilinia), poligonul (cu perimetrul ce poate fi structurat pe segmente și noduri, acestea din urmă fiind la fel obiecte).

Setul de obiecte.

Obiectele resursei Denumirea

prescurtată a resursei Obiecte

lumii reale

Primitivele

geometrice

Profilul de sol cercetat, observat

ObservatSolulProfil Profilul de sol punctul

Profilul derivat de sol DerivatSolulProf Profilul de sol punctul

Orizontul de sol SolulHorizont Elementele profilului punctul

Stratul de sol SolulStrat Elementele profilului punctul

Arealul de sol observat ObservatSolulAreal Arealul de sol poligonul

Hotarul de soluri SolulHotar Arealul de sol linia

Arealul derivat de sol DerivatSolulArea Arealul de sol poligonul

Lotul cercetat SolulLot Loturi experimentale poligonul

Zona cercetată SolulZona Loturi experimentale poligonul

18

21. Interconexiunea datelor Obiectele spațiale ale resursei ce modelează solul sunt grupate îmreună, ce le

identifică în lumea reală. Sistemul în ansamblu și registrul realizează aspectele abordării orientate pe obiect a reprezentării informației, inclusiv dependențele topologice și de resurse sau legăturile între obiecte, atât în interiorul unui model, cât și între obiectele de diferite modele și din diferite sisteme.

Fig.2 Reprezentarea schematică a interconexiunilor obiectelor

22. Descrierea datelor Pentru modelarea spațială și determinarea plasării în sistem este utilizat sistemul

unic de coordonate”Moldref99” și de înălțimi “Baltic 1977”, oficial stabilit pentru teritoriul întregii țări.

I. Modelul profilului de sol (SolulProfil).

În lumea reală, noțiunea de ”profil de sol” poate fi definită ca o secțiune trasversală (felie) a solului, de la suprafața acestuia până la roca parentală, ce

19

demonstrează consecutivitatea pe verticală a straturilor genetic conexe și logic succesive (orizonturile de sol). Profilul este descris prin orizonturile de sol, caracterizându­le după criterii morfologice (interne), compoziție și proprietăți. De asemenea, el poate fi descris prin straturi ­ adâncimea și intervalul de prelevare a probelor, ce nu depind de orizonturile de sol.

Examinând profilul de sol ca un tot întreg, acesta poate fi descris printr­o serie de proprietăți inerente: tipul de sol (în conformitate cu clasificatorul de soluri), structura profilului de sol, adâncimea solului, prezența și adâncimea stratificării apelor subterane, adâncimea de penetrare a rădăcinilor etc.

În afară de aceasta, profilul este descris prin orizonturile de sol, caracterizându­le după criterii morfologice (interne), compoziție și proprietăți. De asemenea, el poate fi descris prin straturi ­ adâncimea și intervalul de prelevare a probelor, ce nu depind de orizonturile de sol.

Deoarece orizonturile de sol și straturile sunt diviziuni orizontale ale profilului de sol, ele sunt modelate în cadrul modelului ­ elementului de profil.

Profilul de sol este modelat prin următoarea listă de obiecte: Profilul cercetat de sol; Profilul derivat de sol; Orizontul și stratul de sol, descrise prin modelul elementelor de profil.

Datele despre profiluri pot fi stocate ca obiecte în baza de date (profilul cercetat) sau sunt stabilite prin realizarea funcțiilor aplicative corespunzătoare ale sistemului în procesul de soluționare a sarcinilor relevante (profilul derivat).

A. Profilul de sol observat (ObservatSolulProfil)

Profilul observat sau monitorizat, în realitate, este un profil de sol, sub forma peretelui vertical în groapa de sol, după care solul este descris în cîmp și / sau sunt prelevate probe/mostre pentru efectuarea analizelor de laborator.

. În funcție de scopurile studierii structurii profilului de sol, este forat unul dintre cele trei tipuri de profile de sol: principale (profiluri complete / gropi), semiprofile, de verificare (secțiunile de control), stratificări.

Profilul de sol este corelat cu locul forării lui și este modelat ca punct de prelevare a mostrelor de sol. Locul forării este introdus în resursa / baza de date, descriind amplasarea spațială prin trei coordonate, raportate la punctul de suprafață.

B. Profilul derivat de sol (DerivatSolulProfil)

Profilul derivat de sol ­ este obiect spațial reprezentat de datele despre proprietățile solului, indicatorii căruia depind și de alte surse, spre exemplu, de

20

obținerea semnificațiilor medii ale proprietăților solului, pe secțiunea zonei prestabilite, în cadrul profilurilor observate pentru o anumită unitate taxonomică. La fel, el poate fi determinat, dar nu neapărat în temeiul parametrilor cunoscuți, și în acest caz el se prezintă drept unul ipotetic.

Distingem următoarele surse de obținere a informației: profilele monitorizate (datele, calculate, spre exemplu, ca media de la

indicatorii existenți ai profilurilor cercetate conexe); arealurile de sol (indicatorii, stabiliți în baza informației ce caracterizează arealul

de sol legat de profil, spre exemplu, denumirea); avizurile şi cunoştinţele expertului (datele ipotetice despre sol).

Amplasarea profilului derivat este modelat în formă de punct cu trei coordonate nepermanente (raportate la punctul de suprafață) cu indicatori dependenți de rezultate:

interpolările sau extrapolările între ampalsarea profilurilor sau arealurilor de sol cercetate;

determinarea manuală / alegerea locului amplasării. Indicatorii profilului de producţie, sunt poziționați ca neconstanţi (deci care nu

fixează rezultatele modelării în baza principală de geodate), creaţi pentru anumite sarcini, dependenți de condițiile de întreținere a sursei/surselor și de procedeul aplicat la calculare.

II. Modelul elementelor profilului (ProfilElement) Orice profil de sol, fie acesta monitorizat sau derivat, poate fi descris prin

indicatorii uneia sau mai multor subdiviziuni orizontale ­ elementele profilului ­ orizonturi și straturi de sol.

În modelul datelor elementelor profilului (ProfilElement) orizonturile și straturile sunt descrise prin obiectele orizontului de sol (SolulHorizont) și stratului de sol (SolulStrat).

Plasarea elementelor profilului sunt raportate la locul plasării profilului de sol (SoilProfile), este modelată prin punctul, poziția căruia este determinată în spațiu de trei coordonate.

Orizonturile și straturile, sunt caracterizate de cel puțin de grosime (adâncime), care este exprimată prin doi indicatori ­ jalonul de sus și cel de jos ale orizontului, descriși prin datele atributive ale obiectelor.

Elementele profilului sunt nemijlocit legate de profilul de sol, corespunzător acestora, reprezentând un tot întreg din punct de vedere al descrierii profilului de sol. Nu există un element al profilului ce se referă la mai mult de un profil sau care nu se

21

referă la acesta în general.

C. Orizontul de sol (SolulHorizont) Informația descriptivă a obiectului caracterizează segmentarea uniformă,

verticală a profilului de sol, determinând caracteristicile morfologice sau externe ale acestuia, constituite în procesul formării solului (construcția, capacitatea, culoarea, structura, componența, formațiile noi).

Orizonturile de sol pot fi parte a stratului de sol, făcând parte din acesta, atât integral, cât și parțial.

D. Stratul de sol (SolulStrat)

Stratul de sol corespunde segmentării verticale a solului, bazate pe criterii ce diferă de procesele de formare a solurilor, fapt care îl definește ca o totalitate de orizonturi de sol (făcând parte din acesta atât integral, cât și parțial), grupate după indicatorii solului ce nu depind de descrierea orizonturilor.

Definiția stratului de sol poate presupune o multitudine de noțiuni. Exemple:

1. Strat poate fi considerat intervalul de profil ce permite determinarea indicatorilor chimici și fizici ai solului ce țin de fertilitatea solului.

2. Stratul poate semnifica și adâncimea intervalului, utilizată, spre exemplu: la monitorizarea solurilor cu scopul selectării mostrelor de soluri, de la

așa­numita adâncime fixată, spre exemplu, 0 ­ 30 cm, 30 ­ 60 cm, etc.; la prelevarea probelor pentru sectoarele impurificate, la aceeași limită de

adâncime, cu scopul obținerii rezultatului analitic; la tăierea anumitor porţiuni în limitele verticale ale profilului ( 0­10cm,

10­25cm, 25­50cm, 50­100cm). 3. Straturile artificiale, formate în rezultatul activității umane, având în

componență diferite impurități (beton, cărămidă etc.).

III. Modelul arealul solului (SolulAreal) Învelişul de sol reprezintă o formațiune neîntreruptă. La cartografierea

învelişului de sol principala sarcină este generarea contururilor discrete tipice — arealurilor de sol, reprezentate în funcție de criterii la scară prestabilită.

Pentru o unitate spațială minimă de evidență au fost acceptate arealurile elementare de sol uniforme după compoziţia granulometrică­ AES. Ele pot fi caracterizate prin conținutul, geometria contururilor și poziționarea în structura stratului de sol. Conținutul AES este determinat de poziționarea clasificatorică a

22

solului din care este format, de un nivel taxonomic mai inferior. Amplasarea arealurilor de sol este determinată în baza caracteristicilor

profilelor de sol, reliefului, varietății vegetației și altor elemente proeminente ale landșaftului etc.

Totalitatea formațiunilor elementare, reprezentând straturile de sol pe întreg teritoriul Republicii Moldova este descrisă prin modelul arealurilor de sol (SolulAreal), modelate prin următoarea listă de obiecte:

arealul cercetat ­ asigură evidența arealurilor de sol, în limitele teritoriului, pe care sunt desfășurate lucrările;

arealul derivat conține date actuale despre arealurile de sol, caracterizând starea stratului de sol pe întreg teritoriul republicii;

hotarul solurilor ­ descrie hotarul între arealurile învecinate de soluri. E. Arealul de sol observat (ObservatSolulAreal)

Arealul de sol observat este poligonul, în cadrul perimetrului căruia este descris setul unor anumite proprietăți ce permit de a estima uniformitatea solului în limitele teritoriului observat.

Arealul de sol este modelat prin poligonul cu hotarele segmentate în dependența topologică a primitivelor. Poligonul este reprezentat ca un obiect complex, alcătuit din totalitatea punctelor (nodurilor) care aproximează forma obiectului liniar, reprezentat în forma sa închisă, originală.

Arealurile minime de sol, destinate evidențierii, sunt determinate în conformitate cu criteriile de scară corespunzătoare. Cu cât este mai mare scara prestabilită a lucrărilor efectuate, cu atât mai mică este suprafața arealului de sol evidențiat.

Indicatorii arealului de sol observat sunt stocați în baza de date, reprezentând informația spațială, acumulată în perimetrul teritoriului / zonei de desfășurarea a lucrărilor de sol, agrochimice, de cercetări științifice și de alt gen.

În perimetrul teritoriului / zonei lucrărilor desfășurate la cartografierea solurilor, arealurile de sol trebuie să fie topologic corecte unul faţă de altele, fără suprapuneri și goluri nejustificate.

G. Arealul derivat de sol (DerivatSolulAreal)

Totalitatea arealurilor de sol derivate, spre deosebire de arealurile monitorizate, prezintă stratul de sol pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Ca și arealul de sol observat, se modelează de poligonul cu hotarele segmentate în dependență topologică a primitivelor.

23

Datele conținute în DerivatSolulAreal descriu starea învelişului de sol pe întreg teritoriul republicii fără informație învechită, filtrată / exclusă în procesul analizei și procesării preventive. Temei pentru actualizarea datelor arealului derivat servește informația de evidență despre teritoriile noi observate ­ obiectul ObservatSolulAreal. În rezultatul analizei efectuate a datelor intrate și existente este stabilită configurarea actuală și descrierea arealului derivat.

La hotarele loturilor / teritoriilor supuse investigaţiilor pedologice, pot apărea inconicidențe cu hotarele arealurilor de sol existente. În asemenea locuri, hotarele arealurilor de sol existente și celor instituite sunt unite(coordonate) între ele. Modificările sunt efectuate în afara zonei / teritoriului lucrărilor de cartografiere efectuate din nou.

F. Hotarul arealurilor de sol (SolulHotar)

Pentru descrierea hotarelor arealurilor de sol în sistem este utilizat obiectul spațial ­ hotarul arealului de sol (SolulHotar).

SolulHotar ­ poate fi caracterizat ca intervalul de hotar, areal de sol, ce deține un set de indicatori uniformi concreți, oferind posibilitatea de a stabili modul, procedeul și precizia cu care a fost stabilită / instalată partea concretă a hotarului.

Hotarul arealului de sol este modelat de primitivul arealurilor observate și derivate de sol. Hotarul este segmentat în dependență topologică de poligon. Primitivele (hotarele și poligonul) sunt genetic legate atât în cadrul propriului obiect, cât și între obiecte.

IV. Modelul loturilor experimentale (SolulStudii)

În lumea reală noțiunea de ”loturi experimentale” reprezintă locul, localitatea sau domeniul, în limitele cărora sunt desfășurate cercetări pedologice sau observații de diferite genuri, ce țin de colectarea datelor cu scopul studiereii diferitor proprietăți și caracteristici ale solului.

Colectarea datelor necesare este efectuată pe loturile cercetate. Toată informația este colectată, procesată, oferind o reprezentare integră despre localitatea (zona) cercetată.

În linii mari, loturile experimentale reprezintă poligoane, perimetrele cărora sunt hotarele corespunzătoare.

Profilul de sol este modelat prin următoarea listă de obiecte: lotul cercetat (SolulLot); zona cercetată (SolulZona).

În scopul respectării corectitudinii topologice sunt aplicate următoarele reguli:

24

nu se admite suprapunerea spațială a poligoanelor ce țin de unul și același studiu;

se admite prezența golurilor între poligoanele cercetate, necoordonate între ele. H. Lotul cercetat

Efectuarea cercetărilor pedologice pe un sector special prestabilit de pământ, destinat colectării informației, menite să determine starea solului, elementelor și proprietăților ei concrete este numit lotul cercetat.

Este tratat ca spațiu teritorial, modelat de poligon, în perimetrul căruia sunt efectuate prelevări ale solului pentru cercetări, monitorizare și alte studii ale solului.

Numărul loturilor cercetate depinde de scopul cercetărilor efectuate ­ depistarea poluării solurilor, determinarea parametrilor fizico­chimici( conținutul de humus, carbonaţi, acidității solului etc).

Cercetările pot fi generale (spre exemplu: datele profilurilor de sol, pentru identificarea principalelor caracteristici ale solului) sau concrete (spre exemplu, prelevări pentru studierea terenului potențial contaminat).

Pe sectorul cercetat întotdeauna este efectuată prelevarea probelor de sol, rezultatele cărora sunt înregistrate în indicatorii obiectelor ObservatSolulProfil. Astfel, pe teritoriul lotului cercetat întotdeauna se află nu mai puțin de un obiect ObservatSolulProfil.

I. Zona cercetată

Indicatorii zonei cercetate sunt determinați în baza informației colectate de pe loturile cercetate, referitoare la zona / localitatea corespunzătoare (situate în interiorul acestei zone). Ea generalizează informația colectată pe loturile cercetate, oferind o caracteristică integră pentru întregul teritoriu al cercetărilor desfășurate.

Zonele cercetate sunt modelate de poligon, în perimetrul hotarelor căruia este realizată o studiere la scară mai mare a teritoriului controlat în procesul cercetărilor.

Ea poate să includă nu mai puțin de unul sau câteva loturi cercetate (SolulLot). Indicatorii zonei cercetate sunt stabiliți, spre exemplu, ca valoarea medie a caracteristicilor colectate din loturile incluse în zona cercetărilor. Astfel, datele din zona cercetată depind de cantitatea și conținutul indicatorilor lotului cercetat.

23. Identificarea obiectelor sistemului Identificările obiectelor informaționale vor fi examinate la etapa creării sarcinii

tehnice și proiectului tehnic.

25

Bazele structurii sistemului de identificare sunt stabilite conform următoarelor principii:

Sistemul este unica sursă oficială de informații despre identificatorii obiectelor proprii pentru sistemele informaționale de stat;

Pentru identificarea propriilor obiecte informaționale, fiecărui obiect informațional i se atribuie identificatorul care îl identifică univoc în cadrul sistemului informațional;

Obiectele informaționale împrumutate sunt identificate în corespundere cu documentele conceptuale pe care le descriu;

Pentru obiectele împrumutate în sistem, sunt păstrați doar identificatorii, iar toată informația necesară pentru funcționarea sistemului se păstrează în resursele informaționale corespunzătoare.

24. Scenariul de bază Scenariul de bază include lista evenimentelor produse cu obiectul informațional

luat la evidență în SI ”SRM”.

I. Modelul profilului de sol În cazul obiectelor ObservatSolulProfil sunt luate în calcul evenimentele

enumerate mai jos: Înregistrarea primară este realizată la primul înscris în registrul de

evidență a obiectelor ca rezultat al lucrului efectuat în vederea observării profilurilor de sol.

Actualizarea datelor este efectuată odată cu: precizarea și corectarea informației atributive a obiectelor

înregistrate; modificarea și precizarea locului amplasării profilului.

În cazul obiectului DerivatSolulProfil:

Evidența primară este realizată odată cu operarea în registru a primului înscris privind profilul de sol derivat. (spre exemplu, noua sarcină, menită să determine caracteristicile generalizate ale unui anumit tip de sol în limitele zonei / teritoriului prestabilite).

Actualizarea datelor este efectuată în rezultatul renovării indicatorilor existenți sau adăugării altor noi.

Eliminarea obiectelor se produce în cazul lichidării sarcinii stabilite sau

26

deja realizate sau modificării condițiilor acesteia.

II. Modelul elementelor profilului În cazul clasei obiectului SolulHorizont:

Înregistrarea primară este realizată odată cu introducerea în registru a înscrisurilor primare prezentând descrierea unuia dintre orizonturile profilului de sol;

Actualizarea datelor este efectuată în legătură cu: modificarea și corectarea parametrilor orizontului de sol; modificarea locului amplasării profilului de sol căruia îi aparține

orizontul. Lichidarea obiectelor este realizată în cazul:

lichidării profilului de sol, la care a fost raportat acest orizont; lichidării orizontului de sol.

În cazul obiectului SolulStrat Înregistrarea primară este realizată odată cu operarea în registrul

înscrisului primar ce descrie stratul profilului de sol; Actualizarea datelor este efectuată în legătură cu:

modificarea sau corectarea parametrilor stratului; modificarea locului amplasării profilului de sol, căruia îi aparține

stratul. Lichidarea obiectelor este realizată în cazurile:

lichidării profilului de sol, la care a fost raportat acest strat; lichidării stratului de sol.

III. Modelul arealului de sol

În cazul obiectului spațial ObservatSolulAreal sunt luate în calcul evenimentele, enumerate mai jos:

Înregistrarea primară este realizată în cazul: operării primului înscris în registrul obiectelor de evidență; formării noului obiect spațial prin divizare sau asociere.

Actualizarea datelor este efectuată în cazurile: formării noilor obiecte spațiale prin asociere și divizare; modificării datelor atributive ale obiectelor spațiale; precizării și corectării informației atributive.

Radierea din evidență a obiectului este efectuată în cazul: asocierii câtorva obiecte în unul nou;

27

divizării obiectelor spațiale în câteva noi.

În cazul obiectului special DerivatSolulAreal sunt luate în calcul evenimentele enumerate mai jos:

Înregistrarea, actualizarea, radierea din evidență depinde de datele, înregistrate în obiectul ObservatSolulAreal;

Configurarea arealului se află la hotarele, stabilite în obiectul SolulHotar .

Înregistrarea primară este realizată în cazul: operării în registrul obiectelor de evidență; formării noului obiect prin divizare sau asociere.

Actualizarea datelor este efectuată în cazurile: formării noilor obiecte spațiale prin asocierea și divizarea celor

existente; modificării datelor atributive ale obiectelor spațiale; precizării și corectării informației atributive.

Radierea din evidență a obiectului este efectuată în cazul: asocierii câtorva obiecte în unul nou; divizării obiectelor spațiale în câteva noi.

În cazul obiectului spațial SolulHotar sunt luate în calcul evenimentele

enumerate mai jos: Obiectul în baza de date este modelat la hotarul obiectului

ObservatSolulAreal sau DerivatSolulAreal. Înregistrarea primară este realizată în cazul:

operării primului înscris în registrul obiectelor de evidență; formării noului obiect prin divizare sau asociere.

Actualizarea datelor este efectuată în cazurile: formării noilor obiecte spațiale prin asociere și divizare; modificării datelor atributive ale obiectelor spațiale; precizării și corectării informației atributive.

Radierea din evidență a obiectului este efectuată în cazul: eliminării, asocierii obiectelor arealurilor de sol; asocierii câtorva obiecte în unul nou; divizării obiectelor spațiale în câteva noi.

IV. Modelul lotului experimental

28

În cazul obiectului spațial SolulLot sunt luate în calcul următoarele evenimente, prezentate mai jos:

Înregistrarea primară este ralizată în cazurile: operării primului înscris în registrul obiectelor de evidență; formării noului obiect spațial prin separare, divizare sau asociere.

Actualizarea datelor este efectuată cu scopul: formării noilor obiecte spațiale prin asociere și divizare; modificării datelor atributive ale obiectelor spațiale; precizării și corectării informației atributive.

Lichidarea obiectelor este efectuată cu scopul: asocierii câtorva obiecte în unul nou; divizării obiectelor spațiale în câteva noi.

În cazul obiectului spațial SolulZona sunt luate în considerație evenimentele

enumerate mai jos: Înregistrarea, actualizarea și lichidarea obiectelor depind la modul direct

de datele, conținute în obiectul SolulLot. Înregistrarea primară este realizată în cazurile:

operării primului înscris în registrul obiectelor de evidență; formării noului obiect spațial prin separare, divizare sau asociere.

Actualizarea datelor este efectuată cu scopul: formării noilor obiecte spațiale prin asociere și divizare; modificării datelor atributive ale obiectelor spațiale; precizării și corectării informației atributive.

Lichidarea obiectelor este efectuată în scopul: asocierii câtorva obiecte în unul nou; divizării obiectelor spațiale în câteva noi.

25. Datele Datele registrului reprezintă o totalitate de informație geometrică și descriptivă

despre obiectele modelării, precum și despre legăturile și relațiile funcționale, inclusiv cele topologice.

Componența atributelor pentru obiectele de evidență este determinată potrivit structurii elaborate de date în corespundere cu clasificatoarele create. Plenitudinea componenței atributelor depinde de tipul lucrului efectuat (investigațiile de teren, cercetările agrochimice etc.)

29

Toată informația atributivă corespunde semnificațiilor (valorilor), elaborate în clasificatoarele specializate ce descriu caracteristicile obiectelor.

Obiectele sunt descrise de totalitatea datelor principale din următoarea listă:

I. Modelul profilului de sol. ObservatSolulProfil

Identificatorul profilului de sol; Destinația profilului; Tipul profilului; Data constituirii profilului de sol; Identificatorul registrului; Caracteristicile generale, referitoare la profilul solului (tipul solului, adâncimea

profilului de sol etc.); Legăturile cu obiectele:

elementele profilului de sol (orizontul de sol, stratul), profilurile derivate de sol, alte obiecte din interiorul sistemului și din alte registre;

Metadatele, datele de serviciu și cele suplimentare; Descrierea geometrică:

ampalsarea spațială absolută (coordonatele tridimensionale), ierarhia relativă, topologică sau ”genetică”: interacțiunea cu elementele

de sol, intrarea în arealurile corespunzătoare; Regulile de vizualizare.

DerivatSolulProfil:

Identificatorul profilului; Codul metodei de determinare; Codul destinației profilului; Tipul profilului de sol; Identificatorul registrului; Caracteristici generale, referitoare la profilul derivat de sol (tipul solului,

adâncimea profilului de sol etc.); Legătura care determină dependențele indicatorului profilului derivat (profilurile

de sol cercetate, cunoștințele de exeprt, sarcinile formulate); Metadatele, datele de serviciu și cele suplimentare.

30

II. Modelul elementelor profilului

SolulHorizont:

Identificatorul orizontului; Identificatorul profilului, la care se referă orizontul de sol; Metoda obținerii datelor ce caracterizează componența și proprietățile orizontului; Indicatorii morfologici ai orizontului de sol (construcția, capacitatea, culoarea,

structura, componența, formațiunile noi, incluziunile); Componența și proprietatea orizontului de sol; Legăturile cu obiectele:

profilul de sol cercetat, stratul profilului de sol;

Data executării analizelor analitice de laborator; Metadatele, datele de serviciu și cele suplimentare; Descrierea geometrică:

ampalsarea spațială absolută (coordonatele tridimensionale), ierarhia relativă, topologică sau ”genetică”: interacțiunea cu profilul de

sol, intrarea în modelul elementelor de sol; Regulile de vizualizare.

SolulStrat:

Identificatorul stratului de sol observat; Identificatorul profilului de sol, la care se referă stratul; Metoda obținerii datelor ce caracterizează componența și proprietățile stratului; Tipul ce determină stratul de sol; Legăturile cu obiectele:

profilul de sol cercetat, orizontul de sol;

Tipul materiei, referitoare la originea dezvoltării stratului; Indicatorii ce nu sunt legați de procesele formării solului (geologice sau

antropogene), ce determină componența materialului și structura internă a stratului;

Data efectuării analizelor analitice de laborator; Metadatele, datele de serviciu și cele suplimentare; Descrierea geometrică:

ampalsarea spațială absolută (coordonatele tridimensionale), ierarhia relativă, topologică sau ”genetică”: interacțiunea cu profilul de

31

sol, intrarea în modelul elementelor de sol; Regulile de vizualizare.

III. Modelul arealului de sol ObservatSolulAreal:

Identificatorul cercetării; Codul solului; Denumirea solului; Nota de bonitate; Scara la care sunt îndeplinite lucrările; Codul ce determină tipul cercetărilor efectuate; Metoda formatării obiectului; Data înregistrării; Data ultimelor modificări; Data stingerii obiectului; Temeiurile pentru stingerea obiectului; Legăturile cu obiectele:

profilul de sol cercetat, arealul derivat și hotarul acestuia, modelul reliefului, tipul terenului, categoriei pământurilor, corpurile geologice, hotarele UAT și ale localităților alte obiecte în interiorul sistemului și în afara acestuia;

Descrierea geometrică: situația spațială absolută: (primitiva ­ poligonul; coordonatele

tridimensionale ale nodurilor perimetrului, configurarea segmentelor perimetrului, coordonatele spațiale ale locatorului ­ punctului de navigare, formate la necesitate);

ierarhia relativă, topologică sau ”genetică” (intrarea segmentelor arealurilor și liniei de divizare sau îmbinare a segmentelor);

agregarea și/sau decompoziția (mega­ și hiper­ obiectele, obiectele, elementele subobiectelor sau obiectelor structurale);

Metadatele, datele de serviciu și cele suplimentare;

32

Regulile de vizualizare. DerivatSolulAreal:

Identificatorul arealului derivat; Codul solului; Denumirea solului; Nota de bonitate; Data înregistrării; Data ultimelor modificări; Temeiul modificărilor operate; Data stingerii obiectului; Temeiurile pentru stingerea obiectului; Legăturile cu obiectele:

profilul derivat de sol, arealul cercetat, hotarul arealului derivat;

Descrierea geometrică: situația spațială absolută: (primitiva ­ poligonul; coordonatele

tridimensionale ale nodurilor perimetrului, configurarea segmentelor perimetrului, coordonatele spațiale ale locatorului ­ punctului de navigare, formate la necesitate);

ierarhia relativă, topologică sau ”genetică” (intrarea segmentelor arealurilor și liniei de divizare sau îmbinare a segmentelor);

agregarea și/sau decompoziția (mega­ și hiper­ obiectele, obiectele, elementele subobiectelor sau obiectelor structurale);

Metadatele, datele de serviciu și cele suplimentare; Regulile de vizualizare.

SolulHotar:

Identificatorul hotarului; Precizia cercetărilor îndeplinite; Metoda formatării obiectului; Data înregistrării; Data ultimelor modificări; Temeiul modificărilor operate; Data stingerii obiectului; Temeiurile pentru stingerea obiectului;

33

Legăturile cu obiectele: arealul cercetat, arealul derivat;

Descrierea geometrică: situația spațială absolută: (coordonatele tridimensionale ale începutului și

sfârșitului unei părți a hotarului); ierarhia relativă, topologică sau ”genetică” (intrarea segmentelor și

apartenența nodurilor); agregarea și/sau decompoziția (mega­ și hiper­ obiectele, obiectele,

elementele subobiectelor sau obiectelor structurale); Metadatele, datele de serviciu și cele suplimentare; Regulile de vizualizare.

I. Modelul lotului experimental

SolulZona:

Identificatorul zonei; Tipul zonei; Denumirea zonei; Codul tipului cercetărilor efectuate; Data înregistrării; Data ultimelor modificări; Temeiul modificării efectuate; Data stingerii obiectului; Temeiul stingerii obiectului; Legăturile cu alte obiecte (atât în interiorul sistemului, cât și cu obiectele altor

registre); Descrierea geometrică:

situația spațială absolută: (primitiva ­ poligonul; coordonatele tridimensionale ale nodurilor perimetrului, configurarea segmentelor perimetrului, coordonatele spațiale ale locatorului ­ punctului de navigare, formate la necesitate);

ierarhia relativă, topologică sau ”genetică” (intrarea segmentelor arealurilor și liniei de divizare sau îmbinare a segmentelor);

agregarea și/sau decompoziția (mega­ și hiper­ obiectele, obiectele, elementele subobiectelor sau obiectelor structurale);

Metadatele, datele de serviciu și cele suplimentare; Regulile de vizualizare.

34

SolulLot:

Identificatorul lotului de sol; Codul lotului de sol; Denumirea lotului; Codul zonei de cercetare; Data înregistrării; Data ultimei actualizări; Temeiurile modificării operate; Data stingerii obiectului; Temeiul stingerii obiectului; Legăturile cu alte obiecte (atât în interiorul sistemului, cât și cu obiectele altor

registre); Descrierea geometrică:

situația spațială absolută: (primitiva ­ poligonul; coordonatele tridimensionale ale nodurilor perimetrului, configurarea segmentelor perimetrului, coordonatele spațiale ale locatorului ­ punctului de navigare, formate la necesitate);

ierarhia relativă, topologică sau ”genetică” (intrarea segmentelor arealurilor și liniei de divizare sau îmbinare a segmentelor);

agregarea și/sau decompoziția (mega­ și hiper­ obiectele, obiectele, elementele subobiectelor sau obiectelor structurale);

Metadatele, datele de serviciu și cele suplimentare; Regulile de vizualizare.

26. Clasificarea obiectelor În scopul asigurării veridicităţii, fiabilităţii şi reducerii volumului informaţiei

păstrate se foloseşte un sistem de clasificatori care pot fi divizaţi în patru grupe: a. clasificatoare de stat (naţionale) – determinate în conformitate cu actele

normative; b. clasificatoare internaţionale – determinate în conformitate cu standardele

internaţionale; c. clasificatoare intersistemice – elaborate pentru interoperabilitatea între sisteme; d. clasificatoare de sistem (intrasistemice) – elaborate pentru sistem.

Clasificatoarele intrasistemice se elaborează şi se utilizează în cadrul SI „SRM”, doar în cazul absenţei clasificatoarelor naţionale şi internaţionale aprobate.

35

Clasificarea solurilor. Solurile se clasifică după clasă, tip, subtip şi coeficienții de rectificare la notele de bonitate privind: gradul de erodare, alcalizare, salinizare, gleizare şi textură conform clasificatorului aprobat.

Clasificarea solurilor permite de a identifica în spațiu a diferitor arealuri uniforme după caracteristicile clasificatorii și legitățile extinderii solurilor, în limitele teritoriului prestabilit (structura stratului de sol ­ SSS).

Fiecare subparcelă de clasificare ocupă un anumit areal. Cu cât este mai înalt nivelul taxonomic de descriere a solului, cu atât este mai mare suprafața ocupată de acest sol. Cu cât este mai mare scara hărții, cu atât mai multe posibilități de demonstrare pe aceasta a arealului solurilor de nivel taxonomic inferior: genurilor, speciilor, varietăților. Unitățile taxonomice de bază a solului. În rezultatul datelor colectate despre profilele de sol sunt stabiliţi indicatorii contururilor solului, care în mod obligatoriu trebuie să conţină informaţii despre unităţile taxonomice de bază ale solului:

Clasa de sol ­ grupează solurile cu acelaşi orizont diagnostic; Tipul de sol ­ grupează solurile care se disting prin acelaşi tip de procese

pedologice şi aceiaşi succesiune de orizonturi; Subtipul de sol ­ diferenţiază solurile în funcţie de prezenţa sau absenţa unor

orizonturi de tranziţie între două tipuri; Genul de sol ­ grupa de soluri în cadrul subtipului ale căror particularităţi sunt

determinate de influenţa condiţiilor locale (eroziune, gleizare, alcalizare, salinizare, ş.a.);

Specia de sol ­ grupa de soluri în cadrul genului care se caracterizează prin gradul de dezvoltare a procesului de solificare de bază(grosimea stratului humifer);

Varietatea de sol ­ grupa de soluri în cadrul speciei asemănătoare după compoziţia granulometrică;

Categoria (rangul) de sol ­ grupa de soluri în cadrul speciei asemănătoare după compoziţia granulometrică a rocii parentale.

Parametrii de bază a solului. Numărul parametrilor şi indicatorilor de bază ai solului, care caracterizează profilurile şi areale solului, sunt stabilite reieşind din necesitatea evaluării optimale a învelişului de sol, evitînd aglomerarea nejustificată cu prea multe date. Datele tematice despre sol. Arealele solului, păstrate în bazele de date, sunt supuse procesării şi generalizării, pe planul diferitor parametri caracteristici acestora, astfel fiind create hărţi şi planuri tematice, cum ar fi:

Clasele de grosime a stratului humifer (grosimea totală a orizonturilor cu

36

conţinutul de humus mai mare de 1%); Clasele conţinutului de humus în stratul arabil (0­30 cm); Gradul de eroziune sau de decopertare a solului; Clasele de adîncime a apariţiei şi de conţinut de carbonaţi; Gradul de colmatare (solurile cumulice); Gradul de alcalizare (soloneţizare) şi adîncimea de apariţie a alcalzării; Gradul de salinizare şi adîncimea de apariţie a salinizării; Gradul de gleizare şi adîncimea de apariţie a salinizării; Clasele de conţinut de pietre şi adîncimea de apariţie a orizontului pietros; Clasele texturale de sol (compoziţia granulometrică); Complexe de soluri pe alunecări de teren; Clasele de adîncime a nivelului apei freatice în profil de sol; Transformarea antropică a solurilor.

Clasificatorul atributelor obiectelor informaţionale va fi întocmit la etapa elaborării caietului de sarcini şi a proiectului tehnic.

27. Școala reprezentării obiectelor Pentru vizualizarea obiectelor sunt prestabilite anumite reguli de generare a

imaginii pentru fiecare dintre scările discrete. Școala reprezentării obiectelor ce prezintă treptele reprezentării spațiale a datelor, este acceptată oficial și include următoarele scări:

detailată de la 1: 200 (în 1 cm 2 m) până la 1: 2.000 (în 1 cm 20 m); pe scară mare ­ de la 1: 5.000 (în 1 cm 50 m) până la 1: 50.000 (în 1 cm 500 m); pe scară medie ­ de la 1: 100.000 (în 1 cm 1 km) până la 1: 200.000 (în 1 cm 2 km); pe scară mică ­ de la 1: 300.000 (în 1 cm 3 km) până la 1: 1 000 000 (în 1 cm 10 km); de sinteză ­ 1: 2.500.000 și mai mică.

28. Suplinirea primară a băncii de date În rezultatul analizei efectuate ale materialelor de sol existente în vederea

corespunderii cerințelor înaintate față de acestea (precizia investigațiilor de sol, prezența datelor necesare pentru întreaga republică etc.), suplinirea primară, în masă a băncii de date este realizată în temeiul materialelor cercetărilor pedologice din anii precedenţi, cu precizia, corespunzătoare scării 1:10000. În pofida acestora, la suplinirea primară a bazei de date, nu se exclude utilizarea unei informații mai actuale și precise.

37

Colectarea informației este realizată de specialiști competenți din structurile sectoriale.

29. Integrarea cu alte sisteme informaționale SI ”SRM” utilizează și împrumută datele despre obiecte din următoarele resurse

informaționale:

SIA “Registrul de Stat al unităţilor administrativ­teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul Moldovei” – asigură acces la adresele poştale ale construcţiilor şi încăperilor izolate, precum şi la denumirea şi hotarele unităţilor administrativ–teritoriale de toate nivelele:

hotarul UAT ­ obiectul spațial, ce stabilește hotarele UAT în cadrul cărura se efectuează lucrările;

hotarul localităților ­ obiectul spațial ce stabilește hotarele localităților. SIA „Cadastrul resurselor funciare” – asigură acces la datele despre

caracteristicile resurselor funciare: categoria de destinaţie ­ obiectul prezentat în formă de date spațiale ce

determină resursele funciare conform destinației speciale; modul de folosinţă ­ obiectul evidenței ce determină hotarul terenului în

funcție de utilizarea economică, bazată pe clasificarea terenurilor după tipuri și subtipuri.

SIA ”Modelele reliefului suprafeței terestre” sau ”RELIEF” ­ împrumută modelul suprafeței terestre, într­o reprezentare comodă pentru sistem (discretă, grilă, raster sau alta) cu scopul reprezentării suprafeței solului.

SIA „Harta digitală de bază” – asigură acces la elemente topografice şi fenomene ale localităţii.

SIA “Cadastrul Geologic” – asigură acces la datele spaţiale cu privire la subsol. SI ”SRM” asigură accesul operativ la datele sistemelor automatizate ce

formează resursele informaționale de importanță statală: SIA “Registrul de Stat al unităţilor administrativ­teritoriale şi al străzilor din

localităţile de pe teritoriul Moldovei”. SIA „Cadastrul resurselor funciare”. SIA ”Modelele reliefului suprafeței terestre” sau ”RELIEF” SIA „Harta digitală de bază”.

38

SIA “Cadastrul Geologic. SIA „Cadastrul bunurilor imobile” (ÎS ”Cadastru”) – datele grafice despre

obiectele imobiliare înregistrate, la fel, informația despre drepturile de proprietate asupra acestora.

SIA “Cadastrul Agricol” ­ asigură acces la datele despre utilizarea terenurilor agricole.

SIA “Cadastrul de Stat al Apelor” ­ asigură acces la datele spaţiale cu privire la obiectele hidrografice.

SIA “Cadastrul de Stat al FSS” ­ asigură acces la datele spaţiale cu privire la obiectele FSS.

SIA “Cadastrul obiectelor de infrastructură inginerească”– asigură acces la datele spaţiale a reţelelor utilitare.

VIII. SPAŢIUL TEHNOLOGIC

SI „Solurile RM” este un complex informaţional de telecomunicaţii (CIT) de nivel central, ce trebuie în fond să asigure colectarea, amplasarea (înregistrarea) şi păstrarea în baza de date a informaţiilor spaţiale cu prezentarea acestora utilizatorului prin intermediul portalului informaţional şi altor standarde accesibile de publicare a datelor grafice.

Baza de date spaţiale va consta din următoarele componente de bază: a) baza de date grafice; b) baza datelor atributive (informaţia descriptivă); c) blocul de module sistemice (de program):

Pentru procesarea şi administrarea bazelor de date; Pentru soluţionarea sarcinilor utilizatorilor.

În componenţa complexului de nivel central intră: Banca centrală de date; Locurile de muncă ale administratorilor sistemului; Locurile de muncă ale registratorilor de date în sistem; Complexul de asigurare a funcţionării sistemului; Utilajul de telecomunicaţii, ce asigură conexiunea internă şi externă (Internet) a

întregului complex. Prezenţa produselor program componente şi mijloacelor tehnologice în

complexul informaţional de telecomunicaţii de nivel central este stabilită la etapa elaborării sarcinii tehnice şi proiectului tehnic, în corespundere cu legislaţia în vigoare

39

referitoare la infrastructura informaţională de telecomunicaţii de stat.

IX. ASIGURAREA SECURITĂŢII INFORMAŢIEI

30. Cerinţele generale de securitate Sistemul complex al securităţii informaţionale reprezintă totalitatea măsurilor

legislative, organizatorice şi economice, precum şi a mijloacelor tehnologice şi a metodelor de protecţie software­hardware, care sunt orientate spre asigurarea unui nivel necesar al integrităţii, confidenţialităţii şi accesibilităţii resurselor informaţionale ale SI „Solurile RM” pentru minimalizarea prejudiciilor posibile suportate de utilizator şi proprietar.

Obiectivele principale ale securităţii sunt: asigurarea integrităţii informaţiei – protecţia împotriva modificării şi distrugerii

datelor; asigurarea confidenţialităţii ­ protecţia împotriva accesării neautorizate a

datelor; asigurarea disponibilităţii – protecţia împotriva blocării accesului utilizatorilor

autorizaţi la resursele informaţionale. Cerinţele principale ale securităţii:

complexitate; obiective orientate; continuitate; fiabilitate, durabilitate; gestionare centralizată; suficienţă rezonabilă.

31. Pericole pentru securitatea informaţională Prin pericol pentru securitatea informaţională se înţelege un eveniment sau o

acţiune posibilă, orientată spre cauzarea unui prejudiciu resurselor sau infrastructurii informaţionale.

Principalele pericole pentru securitatea informaţională a SI „Solurile PM” sunt: colectarea şi utilizarea ilegală a informaţiei; încălcarea tehnologiei de prelucrare a informaţiei; implementarea în produsele software şi hardware a componentelor care

realizează funcţii neprevăzute în documentaţia cu privire la aceste produse;

40

elaborarea şi distribuirea programelor care afectează funcţionarea normală a sistemelor informaţionale şi telecomunicaţionale, precum şi a sistemelor informaţionale de securitate;

nimicirea, deteriorarea, suprimarea radioelectronică sau distrugerea mijloacelor şi sistemelor de prelucrare a informaţiei, de telecomunicaţii şi comunicaţii;

influenţa asupra sistemelor cu parolă­cheie de protecţie a sistemelor automatizate de prelucrare şi transmitere a informaţiei;

scurgerea informaţiei prin canalele tehnice; implementarea dispozitivelor electronice pentru interceptarea informaţiei în

mijloacele tehnice de prelucrare, păstrare şi transmitere a informaţiei prin canale de comunicaţie, precum şi în încăperile de serviciu ale organelor puterii de stat;

nimicirea, deteriorarea, distrugerea sau sustragerea suporturilor de informaţie mecanice sau de alt tip;

interceptarea informaţiei în reţelele de transmitere a datelor şi în liniile de comunicaţii, decodificarea acestei informaţii şi impunerea informaţiei false;

utilizarea tehnologiilor informaţionale necertificate, a mijloacelor de protecţie a informaţiei, a mijloacelor de informatizare, de telecomunicaţii şi comunicaţii necertificate la crearea şi dezvoltarea infrastructurii informaţionale;

accesul neautorizat la resursele informaţionale din băncile şi bazele de date; încălcarea restricţiilor legale privind răspîndirea informaţiei. Obiecte ale pericolelor sunt resursele informaţionale şi/sau infrastructura

informaţională. Surse ale pericolelor sunt infractorii, funcţionarii de stat corupţi, precum şi utilizatorii de rea­voinţă.

Obiectivele acţiunilor neautorizate sunt următoarele: încălcarea confidenţialităţii informaţiei; încălcarea integrităţii logice şi fizice a informaţiei; încălcarea funcţionalităţii infrastructurii informaţionale.

Modurile de realizare a pericolelor sunt următoarele: accesul neautorizat; acţiunea fizică asupra componentelor infrastructurii informaţionale; organizarea scurgerii informaţiei prin diverse canale; mituirea şi/sau intimidarea personalului.

32. Securitatea sistemului Crearea sistemului complex de securitate informaţională include un şir de etape

41

consecutive: determinarea profilurilor de securitate; clasificarea resurselor protejate; analiza riscurilor; dezvoltarea politicii de securitate; dezvoltarea arhitecturii de securitate; crearea şi implementarea sistemului securităţii informaţionale; certificarea sistemului. Problemele securităţii informaţionale şi ale sistemului informaţional integrat de

securitate, în ansamblu, trebuie examinate sub cîteva aspecte – juridic, organizaţional, tehnologic şi economic. Utilizarea mecanismelor de asigurare a securităţii informaţionale trebuie să fie planificată la etapa proiectării sistemelor informaţionale şi infrastructurii informaţionale.

Componentele de bază ale sistemului securităţii informaţionale sînt: protecţia informaţiei şi infrastructurii de mentenanţă la conectarea la reţelele

externe; protecţia informaţiei în procesul interacţiunii între reţele; protecţia fluxurilor de date; protecţia serviciilor sistemului; protecţia antivirus; asigurarea securităţii mediului de program; accesul autentificat; protocolarea şi auditul.

Principalele mecanisme tehnologice de asigurare a protecţiei şi securităţii informaţionale sunt:

delimitarea accesului utilizatorilor la baza de date, în funcţie de rolul lor; accesul la date doar prin interfaţă unică a obiectului; controlul şi gestionarea centralizată a accesului la date.

Securitatea informaţională trebuie să fie menţinută pe parcursul întregului ciclu de viaţă al Sistemului informațional geografice “Solurile RM” şi perfecţionată continuă pentru prevenirea noilor pericole.

X. ÎNCHEIERE

Crearea SI „Solurile RM” permite utilizatorilor cointeresați (organizații, întreprinderi, persoane fizice si juridice, agenți economici, etc) să ofere oricînd acces

42

la informații actuale și veridice despre calitatea solurilor de pe întregul teritoriul al Republicii Moldova.

SI „Soluri RM” va conţine toate datele despre soluri, sistematizate și amplasate centralizat, în baza cărora se vor analiza particularităţile genetice şi pretabilitatea solurilor, bonitatea terenurilor agricole, monitorizarea solurilor degradate, etc. pe întregul teritoriu al ţării.

Datele sistemului vor servi ca bază pentru elaborarea diferitor proiecte: organizarea anti­erozională, ameliorarea solurilor degradate, aprecierea fondului irigaţional, organizarea teritorială a gospodăriilor.

Rezultatul elaborării acestui sistem va oferi posibilitatea de integrare a spaţiului informaţional internaţional al datelor cu privire la potenţialul şi posibilităţile economiei republicii, asigurarea participării republicii, pe principii de egalitate, la proiectele comune de dezvoltare economică, crearea garanţiilor pentru investiţii.

33. Funcţionalitatea sistemului Statutul normativ­juridic al informației și mecanismul stabilit de operare a datelor

se află la baza funcționării continue a sistemului. Pentru funcționarea Sistemului să prevede realizarea următoarelor activități:

Elaborarea actelor normative şi operarea modificărilor în cele existente în scopul fundamentării bazei juridice pentru crearea şi implementarea Sistemului;

Obligarea tuturor furnizorilor (executori) de date despre sol de a prezenta informația pentru înregistrare în SI;

Elaborarea standardelor informaţionale ale Sistemului; Crearea complexului tehnic de program al Sistemului; Instruirea personalului; Completarea bazei de date; Furnizarea informaţiei; Menţinerea şi actualizarea permanentă a bazei de date;

Asigurarea funcționării sistemului este realizată de structuri specializate în corespundere cu competența confirmată de un document oficial (regulament, statut, licență, experiența efectuării lucrărilor).

43