Şcoala Gimnazială „Cezar Petrescu” HodoraData: 12.12.2012Clasa a IV-a Invăţător: Tăşală Irina

Aria curriculară: Om şi societateDisciplina: GeografieUnitatea de învăţare: Elemente de geografie a României

Tema lecţiei: Vegetaţia, animalele şi solurileObiective de referinţă: O.R1.1.- să se situeze corect în spaţiul imediat, apropiat şi local;O.R2.1.- să observe progresiv elemente din realitatea înconjurătoare;O.R2.2.- să înregistreze date specifice geografiei, observate sau deja prelucrate;O.R3.1.- să construiască enunţuri simple şi dezvoltate despre fenomene şi fapte observate în realitatea înconjurătoare;

Tipul lecţiei: predare-învăţare

Obiective operaţionale:La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:O1- să defineasca corect termenii de vegetaţie, faună şi sol;O2-să exemplifice plante, animale şi soluri din zonele indicate;O3-să completeze corect spaţii lacunare;O4-să indice la hartă zonele de vegetaţie şi de faună.O5-să enumere corect principalii factorii care influenţeaza vegetaţia şi fauna.

Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, observarea dirijată şi nedirijată, lucrul cu manualul, învăţarea prin explorare, problematizarea, brainstorming, ciorchinele, jocul didactic;

Resurse materiale: manual, caiet, fişe de lucru, harta fizică a României, atlas, tablă, videoproiector, prezentări în Power Point;

Forma de organizare: individuală, frontală, în echipă

Forme şi tehnici de evaluare: probă orală, probă practică, observare sistematică, temă de lucru în clasă, temă de lucru acasă, autoevaluare, portofoliu.

Bibliografie:o Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum, 2005, Geografie - programa şcolară pentru clasa a IV-a, Bucureşti;o Cleopatra Mihăilescu, Tudora Piţilă, 2006, Geografie – manual pentru clasa a IV-a, Editura Aramis, Bucureşti;o Dumitru Pârâială, Viorica Pârâială, Cristian-George Pârâială, 2009, Geografie- auxiliar pentru clasa a IV-a, Editura Euristica, Iaşi;o Suport de curs - Noi abordări metodologice în predarea geografiei;o www.didactic.ro .

Resurse temporale: 50 minute

ETAPELELECŢIEI

ObOp.

Activitatea instructiv-educativăRESURSE

EvaluareMetode şiprocedee

Forme de organizare Materiale

1. Moment organizatoric

1’

Asigur pregătirea materialelor necesare pentru lecţie şi liniştea clasei. explicaţia individual

caietemanuale

observare sistematică

2. Reactualizarea cunoştinţelor

10’

Solicit elevii să îmi precizeze titlul lecţiei care a fost predată în ora anterioară şi tema pe care au realizat-o acasă.

Realizez verificarea cantitativă a temei pentru acasă. Apreciez verbal modul de realizare.

Reacualizez conţinutul lecţiei prin intermediul întrebărilor: Ce fel de ape sunt râurile? Dar lacurile? Câte feluri de ape curgătoare cunoaşteţi? Dar stătătoare? Cum explicaţi termenul de ,, izvor”? Dar ,,afluent”? Dar ,,confluenţă”? Cum sunt grupate râurile? Dar lacurile? Care este cea mai mare apă curgătoare din ţara noastră? Ce importanţă are Dunărea pentru ţara noastră? Ce ştiţi despre Marea Neagră? Solicit localizarea pe harta fizică a României a principalelor râuri şi lacuri.

Elevii vor primi o fişă de evaluare.(anexa1)

conversaţia

exerciţiul

conversaţia

observarea

explicaţia

exerciţiul

demonstraţia

frontal

individuală

frontală

individual

caiete manuale

harta ţării

proba oralăaprecieri verbale

aprecieri verbale

observare sistematică

probe orale

probe practice

aprecierea verbală

3. Captarea atenţiei3’

Prezint la videoproiector o imagine cu peisaje din zone de munte, deal, câmpie, deltă. Iniţiez un brainstorming.

Solicit precizarea elementului caracteristic al fiecărui peisaj.

Citesc fragmentul : ,,Munţilor, măreţilor, cu veşmânt de brazi şi fagi, spuneţi voi ce taină ascundeţi, de-mi sunteţi aşa de dragi ?” (George Vâslan, Descrieri geografice) Provoc o discuţie pe baza fragmentului citit: Cu ce sunt înveşmântaţi munţii? Cum poate fi numită cu un singur cuvânt expresia ,,veşmânt de brazi şi fagi”? Ce ,,taină” credeţi că ascund?

Concluzionez că munţii, ca şi alte forme de relief, ascund fel de fel de bogăţii şi frumuseţi care trebuie cunoscute.

conversaţiaobservareanedirijată şi dirijatăexplicaţia

conversaţia

explicaţia

frontal

frontal

imagini ppt

text

răspunsuri-le eleviloraprecierea verbală

observare sistematică

probe orale

aprecierea verbală

4. Anunţarea temei şi a obiectivelor

2ʹ

Comunic, în limbaj accesibil, obiectivele urmărite şi conţinutul învăţării. Precizez că aceste performanţe sunt posibile numai prin reţinerea informaţiilor prezentate pe parcursul lecţiei. Scriu data şi titlul lecţiei pe tablă.(Vegetaţia, animalele şi solurile)

explicaţia frontal tablăcaiete

observare sistematică

5. Dirijarea învăţării20’ O1

O2

O3

O4

O5

Prezint cunoştinţele lecţiei noi pe baza unui material realizat în Power Point.

Explic termenii care nu sunt înţeleşi: vegetaţie, faună, sol, păduri de conifere, păduri de foioase.

Solicit elevilor să identifice în conţinutul lecţiei informaţiile esenţiale. Fiecare grupă va primi câte un fragment pe care îl va explora (grupa I – zona de munte (vegetaţia); grupa a II-a – zona de munte (animalele); grupa a III-a – zona de deal; grupa a IV-a – zona de câmpie; grupa a V-a – luncile şi Delta Dunării). Cer elevilor să localizeze pe harta României zonele de munte, deal, câmpie şi Delta Dunării.Întocmesc schema lecţiei pe tablă (anexa 2) în paralel cu informaţiile primite de la elevi şi cu cele prezentate la videoproiector.

Precizez că vegetaţia şi fauna au răspândirea strâns legată de relief, precipitaţii, vânt şi temperatura aerului. Scot în evidenţă importanţa pădurilor şi necesitatea protejării acestora. Închei cu informaţii privitoare la unele plante şi animale care sunt pe cale de dispariţie. Menţionez că sunt ocrotite prin lege. Susţin cele spuse cu imagini.

Iniţiez o activitate pe grupe cu tema ,,Ocrotirea naturii”. Elevii vor avea de selectat din acelaşi text informaţii diferite ( I - nume de rezervaţii naturale; II – nume de plante ocrotite; III – nume de animale ocrotite; IV – măsuri de protejare a pădurilor; V – măsuri de protejare a plantelor şi animalelor pe cale de dispariţie). (anexa 3)

Fac aprecieri asupra modului de participare la predarea noilor cunoştinţe.

conversaţiaobservarea dirijată şi nedirijatăexerciţiulînvăţarea prin explorareexplicaţiademonstraţialucrul cu manualulciorchinele

exerciţiul

explicaţia

învăţarea prin explorare

exerciţiulconversaţia

frontal

pe grupe

tablă

caiete

videoproiec-tor

material ppt.

hartă

text

observarea sistematică

chestiona-rea orală

aprecierea verbală

aprecierea nonverbală

6. Obţinerea performanţei

7’

Fiecare grupă va primi câte un text literar din care trebuie să extragă expresii, caracteristici ale formelor de relief legate de vegetaţie şi faună (anexa 4).

exerciţiulconversaţia

pe grupe

frontal

texte literare observarea sistematicăchestionarea oralăaprecierea verbală

7. Asigurarea retenţiei şi a

Propun realizarea independentă a unei fişe de lucru (anexa 5 ).

exerciţiul individual fişe de lucru observarea sistematică

transferului5’

Verific parţial rezolvarea sarcinilor şi apreciez verbal. probă scrisăprobă orală

8. Încheierea activităţii

2’

Scriu pe tablă tema pentru acasă (afiş în care să ilustreze protejarea vegetaţiei şi faunei). Facilitez înţelegerea.

Fac aprecieri verbale colective şi individuale.

conversaţia frontal caiete observarea sistematicăportofoliulaprecierea verbală

DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ

FOARTE BINE BINE SUFICIENTDefineşte corect cei trei termeni:vegetaţie, faună, sol.

Defineşte corect doi termeni noi însuşiţi. Defineşte corect unul din termenii noi.

Exemplifică plante, animale şi soluri din zonele indicate.

Exemplifică cu mici ezitări plante, animale şi soluri din zonele indicate.

Exemplifică sub îndrumarea întrebărilor adresate de învăţător şi cu sprijin ilustrativ.

Completează corect fişa de lucru individuală.

Completează cu unele abateri fişa de lucru. Completează fişa sub îndrumarea învăţătorului.

Anexa 1Apele. Râurile şi lacurileTest de evaluare

1) DA sau NU ? :

a) Un firicel de apă care iese în mod natural la suprafaţa pământului şi începe să curgă se numeşte

părâu.

b) Apele curgătoare mai mici care se varsă în ape curgătoare mai mari se numesc afluenţi.

c) Locul în care se întâlnesc două ape curgătoare se numeşte confluenţă.

2) Scrie numele unui lac:

a) glaciar………………………..b) vulcanic……………………... c) de câmpie……………………

3) Scrie în căsuţe numele râurilor:

CalificativulItemi Fb B S

Itemul 1 stabileşte valoarea de adevăr a propoziţiilor propuse;

stabileşte valoarea de adevăr a două propoziţii propuse;

stabileşte valoarea de adevăr a unei propoziţii propuse;

Itemul 2 localizează pe hartă şi denumeşte corect elementele spaţiului geografic – numele a 6 râuri;

localizează pe hartă şi denumeşte parţial corect elementele spaţiului geografic – numele a 4 râuri;

localizează pe hartă şi denumeşte corect două elemente ale spaţiului geografic – numele a 2 râuri;

Itemul 3 enumeră denumirile lacurilor, respectând cerinţele date – 3 situaţii;

enumeră parţial corect denumirile lacurilor, respectând parţial cerinţele date – 2 situaţii;

denumeşte un lac, respectând o cerinţă.

Anexa 2

VEGETAŢIA, ANIMALELE ŞI SOLURILE-SCHEMA LECŢIEI-

ZONA DE MUNTE ZONA DE DEAL

ZONA DE CÂMPIE ZONA DELTA DUNĂRII

a) la poale - păduri de fag; în regiunile mai înalte - păduri de răşinoase (brad, molid); tufişuri de jnepeni, ierburi (păşuni);

b) în păduri : veveriţa, ursul, cerbul carpatin, lupul, jderul, râsul, mistreţul; la înălţimi mari: vulturii, caprele negre;

c) soluri subţiri.

a) păduri de foioase: stejarul, teiul, carpenul, iar pe dealuri mai înalte – fagul;

b) în pădurile de stejar: lupul, vulpea, viezurele, căprioara, păsările cântătoare;

c) soluri brune - fertile pentru cultivarea pomilor fructiferi, viţei-de-vie, cerealelor.

a) ierburi mici, păioase, cu rădăcini adânc înfipte în pământ;

b) şopârla, ariciul, bufniţa, şoarecele;

c) solul – prielnic pentru cultivarea cerealelor.

a) sălcii, plopi, arbori iubitori de umezeală; stuful, papura (în deltă);

b) păsări : lebăda, pelicanul, cormoranul, egreta, lopătarul; în ape, diferite specii de peşti;

c) soluri răspândite pe grinduri.

Anexa 3

Ocrotirea naturii

În ultimii ani, din cauza unor activităţi ale oamenilor, multe specii de animale şi plante au dispărut, iar

altele sunt pe cale de dispariţie.

Pentru a fi protejate s-au luat unele măsuri:

- interzicerea vânatului şi a pescuitului în anumite perioade ale anului;

- interzicerea tăierii în exces a copacilor din păduri;

- înfiinţarea unor rezervaţii naturale;

- declararea unor specii de plante şi animale ca fiind monumente ale naturii.

S-au înfiinţat 14 rezervaţii naturale sau monumente ale naturii: Retezat, Rodna, Delta Dunării,

Apuseni, Ceahlău, Bucegi, Cozia, Piatra Craiului, Cheile Bicazului. Există şi rezervaţii geologice: Vulcanii

Noroioşi, Slănic - Muntele de Sare, dar şi rezervaţii speologice: Peştera Scărişoara, Peştera Muierii etc.

Sunt ocrotite de lege unele plante, precum: floarea-de-colţ, tisa, bujorul românesc, narcisa etc.

Dintre animalele protejate de lege fac parte: broasca ţestoasă dobrogeană, cocoşul de munte, capra

neagră, ursul carpatin, vulturul bărbos, râsul, zimbrul, dropia, pelicanul, lebăda cântătoare etc.

Anexa 4

Activitate pe grupe

I) ,,Natura în dealuri e mai îngăduitoare, mai prietenoasă, mai zâmbitoare, aerul mai dulce, ploile mai călduţe.”

(George Vâslan, Pământul românesc şi frumuseţile lui)

II) ,, Dincolo de păpuriş, de stuf şi de ape, mijeşte o geană de lumină trandafirie. Apar păsări albe şi cenuşii, galbene şi trandafirii, albastre şi negre.”

(Cezar Petrescu, În Deltă)

III) ,, Muntele îţi poate da mai ales laptele, câmpia îţi poate da mai ales pâinea…” (George Vâslan, Pământul românesc şi frumuseţile lui)

IV) ,,Numai dincolo de Bucureşti, spre răsărit, începe adevărata câmpie uscată, netedă, fără văi, fără păduri, fără fântâni…”

(George Vâslan, Pământul românesc şi frumuseţile lui)

V) ,,Apoi, până la Dunăre nu mai e decât câmpie, cu sate, cu nesfârşite lanuri de porumb, ovăz sau floarea-soarelui”

(Geo Bogza, Cântecul Oltului)

Anexa 5

Vegetaţia, animalele şi solurileTest de evaluare

1) Completează enunţurile:

Totalitatea plantelor care trăiesc în România formează …………………….. României.Totalitatea ……………………. care trăiesc în România formează fauna României.…………… este stratul de la suprafaţa pământului în care plantele îşi înfig rădăcina şi de unde îşi iau apa

cu substanţele hrănitoare.

2) Alege varianta corectǎ:

o Pădurile de fag pot fi întâlnite:

a) pe vârful muntelui;b) la câmpie;c) la poalele muntelui.

o Solul de la câmpie este prielnic pentru cultivarea:

a) pomilor fructiferi;b) cerealelor;c) viţei de vie.

o Capra neagrǎ, animal ocrotit de lege, trăieşte în:

a) lunca Dunării;b) în zonele de deal;c) pe stâncile munţilor, la înăţimi mari.

3) Uneşte ceea ce se potriveşte:

păduri de răşinoase vultur

stejar păsări cântătoare

păioase şoarece

deal

câmpie

munte

Descriptori de performanţă

Calificativul

ItemiFb B S

Itemul 1 completează corect enunţurile lacunare – 3 situaţii;

completează parţial corect enunţurile lacunare – 2 situaţii;

completează corect un enunţ lacunar;

Itemul 2 alege corect toate variantele – 3 situaţii;

alege corect două variante;

alege corect o variantă;

Itemul 3 realizează corect corespondenţa în 6 situaţii;

realizează parţial corect corespondenţa - 4 situaţii;

realizează corect corespondenţa în 2 situaţii.