Comunitatile de producatori din spatiul carpato-danubiano-pontic

Epoca neolitica a insemnat trecera de la unelte de piatra cioplita, specifice paleolitiului si mezoliticului, la cele din piatra slefuita si perforata, descoperirea primelor metale si cresterea complexitati organizari sociale prin transformarea cetelor in ginti si triburi. O data cu neoliticul se produce totodata o diversificare a ocupatiilor: olaritul, care apare acum, fiind una dintre cele mai importante ocupatii, alaturi de cultivarea plantelor si cresterea animalelor. S-a produs astfel, pe o scara din ce in ce mai larga, saltul de la economie pradalnica la una productiva. Consecinta acestui stalt extrem de important in modul de viata al omului a fost sedentarizarea lui, pusa in evidenta de aparitia primelor asezari stabile. Epoca neolitica este foarte vasta, de aceea de-a lungul timpului a fost studiata si cercetata de foarte multi istorici si arheologi, care prin descoperirile facute au putut aprecia caracteristicile acesteia, modul de trai al triburilor din acea vreme, dar si etapele de dezvoltare prin care au trecut. Dintre acestia putem aminti de: Eugen Comsa, Nicolae Ursulescu, Petrescu Dambovita, Valdimir Dumitrescu, Vasile Chirica care prin lucrarile lor stiintifice ne-au ajutat sa intelegem si sa ne formam pareri propri despre aceasta epoca. Epoca neolitica este impartita de Nicolae Ursulescu in trei faze de evolutie, fiecare faza fiind reprezentata de una sau mai multe culturi, astfel neolicul timpuriu este reprezentat de grupul Schela Cladovei, neoliticul mijlociu de culturile: Gura Baciului-Carcea, Starcevo-Cris, Cumesti-Piscolt; iar neoliticul tarziu este reprezentat de culturile: Ceramica liniara, Vinca (A-B), Dudesti si Hamangia fazele incipiente. Cadrul geografic al neoliticului era foarte prielnic pentru comunitatile de producatori, fiind prezente campii intinse mai ales in est, sud si vestul tarii, zonele preferate erau cele cu soluri fertile din clasele cernoziom si loes, fiind de asemenea locuite si zonele mai inalte de deal si podis sau muntoase spre exemplu muntii Carpati (Orientali si Meridionali) ce au fost usor de traversat datorita vailor ce ii strabat, aceste comunitati din zonele muntoase erau prezente pe ambii versanti, ca de pilda cultura Starcevo-Cris a fost datata in Transilvania de unde a migrat spre est ajungand in Moldova, apoi in Muntenia, deplasari ce au fost favorizate in mod special de necesitatea bogatiilor naturale (sare si alte minereuri din nordul Munteniei si vestul Moldovei, cat si in Transilvania unde erau prezente zacaminte de arama si roci vulcanice) Pe langa solurile fertie, un factor determinant pentru aceste culturi a fost reteaua hidrografica (rauri, fluvii, parauri), care au ajutat la cultivarea plantelor. Marea intindere de paduri a favorizat dezvoltarea faunei, triburile dezvoltand vanatoarea, chiar daca era o ocupatie secundara, dar care aducea o parte din hrana, unelte (corn), dar mai ales imbracaminte (blanuri). Pentru aceasta epoca mediul natural a avut o deosebita importanta in viata oamenilor, ce era conditionata de fertilitatea solului, sursele de apa, vegetatie si clima1.

1 Eugen Comsa, Neoliticul pe teritoriul Romaniei: Consideratii, Bucuresti. Ed Academiei Republicii Socialiste Romania, 1987. 14-15

1

Deosebirile dintre epocile anterioare si neolitic sunt foarte mari, acestea cristalizandu-se pe o perioada indelungata, unde vedem o trecere de la o economie bazata pe luarea hranei din natura prin cules, pescuit si vanatoare. Triburile neolitice incep cultivarea plantelor si cresterea animalelor domestice, de la care obtineau foarte usor carne, lapte, lana, piei, blanuri. Aceasta noua activitate de cultivator a favrizat crearea unor grupuri mai mari in comparatie cu cele anterioare unde nu puteau aduna suficenta mancare pentru a suplini nevoile. Cat despre modelul de viata acestia au adoptat un trai sedentar, cu asezari stabile si mai incapatoare fata de cele din paleolitic de tip coliba, unde era o viata nomada. Aceste comunitati din epoca neolitica au incercat in permanenta sa imbunatateasca practicile agricole aducand noi metode de lucru asupra solului, prin trecerea de la prelucrarea soului cu sapaliga la utilizarea plugului cu tractiune animala, dar si inlocuirea unor specii de grau cu altele ce aduceau o productie mai mare. Aceste imbunatatiri s-au remarcat si in confectionarea uneltelor, unde se remarca marirea numarului de segmente de la seceri, confectionarea unor topoare plate de silex, lucrate de mesteri specializati, precum si trecerea la unelte de piatra sefuita, ce erau impartite in unelte neperforate(topoare, dalti) care se fixau printr-un manson pe corn si perforate cu un orificiu unde se punea coada. Inceperea metalurgiei aramei, aurului, plumbului este o alta deosebire, alaturi de practicarea mestesugurilor casnice ca torsul si tesutul, utilizarea cultului fertilitati reprezentat de figurinele feminine de lut ars, os, piatra, aur, arama sau zoomorfe ca ritual religios2. Neoliticul Timpuriu cuprinde perioada cuprinsa intre circa 6600 si 5500 a.Chr. aceasta perioada cuprinde grupul cultura; Schela-Cladovei, descoperit de Vasile Boronet, in urma unor sapaturi de salvare efectuate la hidrocentrala Porile de Fier in anii 70’. Numele acestui grup provine de la o localitate din Turnu Severin, fiind alcatuita din grupuri de vanatori, pescari care datorita avantajelor din acea zona, triburile s-au sedentarizat. Cercetarile ce s-au realizat in cadrul acestei culturi prin mostre de polen a dus la concluzia ca existau plante de tipul cerealia, insa fiind insuficiente pentru declararea certa a acestui grup ca fiind neolitic, mai ales ca oase de animale domestice nu au fost identificate, descoperinduse doar oasele unor caini, care probabil participau la vanatoare. Prin analiza radiocarbonului s-a constatat o posibila contemporaneitate cu primele grupuri neolitice ce s-au stabilit pe teritoriul tarii noastre, explicand o posibila adoptare a obiceiurilor neolitice. Evolutia acestor grupuri a fost intrerupte de triburile Gura baciului-Carcea, care au asimilat prin lupta grupurile Schele-Cladovei.3

Neoliticul mijlociu cuprinde perioada situata intre circa 6000 si 5000 a.Chr., este o perioada de dezvoltare economica in intreg spatiul carpato-danubiano-pontic. Noul mod de viata s-a raspandit in acest spatiu prin migratia unor populatii din SE Peninsulei Balcanice spre nordul şi nord-vestul acesteia, datorată modului de practicare a cultivării plantelor, care ducea la secătuirea fertilităţii naturale ale solului, necesitând căutarea periodică a unor noi terenuri. In aceasta perioada s-au format si dezvoltat culturile:2 Ibidem 17-183 Academia Romana, Istoria romanilor vol.1, Bucuresti, ed. Enciclopedica, 2001 ,p 123

2

Cultura Gura Baciului-Carcea, este contemporana cu grupurile Proto-Sesklo din nordul Greciei si Grupul Karanovo I din Bulgaria. Acest grup se caracterizeaza prin vase cu angoba rosie, foarte lustruite, pe care se pictau cu alb buline, motive rectilinii si hasuri. Pe langa aceasta ceramica pictata se afla si ceramica monocrona si fragmente ceramice decorate cu impresiuni si ciupituri de unghie si deget. Originea acestui grup este situata in sud-vestul si vestul Turciei, in Romania numele acestui grup este luat de la doua complexe din Cluj si Craiova. In zona Olteniei acest complex este present in asezarile: Gradinile, Locustei, Verbita, Schela Cladovei, Copacelul-Valea Raii4. In expansiunea acestor grupurii pentru cautarea unor noi teritorii folosite in agricultura, ele ajung cel mai sigur in mileniul VI pe teritoriul romaniei, unde asimileaza grupurile de populatii locale. Aceste grupuri sunt cele care aduc pentru prima oara in spatiul carpato-danubiano-pontic incineratia ca practica funerala. Acest grup a fost cel care a inceput procesul de neolitizare din Oltenia, Muntenia si Transilvania5. Grupul Starcevo-Cris este numit dupa o localitate de langa Belgrad si dupa bazinul Crisurilor, unde au fost gasite primele obiecte din cadrul acestei culturi. Are o arie de raspandire destul de vasta, prezenta in aproape intreaga Romanie cu exceptia unei parti din nord-vest (unde expansiunea a fost oprita de cultura ceramicii liniare) si Dobrogea (care probabil era inundata de Marea Neagra), prezenta in estul Ungariei in Slovacia orientala, Bosnia-Hertegovina si in nordul Bulgariei (unde este contemporana cu fazele Karanovo I-II si Thessalia). Aceasta cultura este rezultatul evolutiei locale a primelor triburi neolitice care se adaptasera la conditiile neolitice, de cultivare a plantelor6. Tendintele de expansiune a culturii Starcevo-Cris se datoreaza, atat unor cauze interne, precum crestea demografica declansata de noua agricultura ce a necesitat gasirea unor noi teritorii, cat si unor cause exrerne din cauza aparitiei unor noi comunitati care vor duce la formarea culturii Vinca si Dudesti din sudul tarii. Referitor la factorii interni agricultura era facuta cu ajutorul unor sapaligi de piatra si plantatori de lemn sau corn. Solul fiind utilizat pana la epuizare, apoi era abandonat , lasat sa-si recapete fertilitatea, fiind reutilizat mai apoi, un fel de agricultura seminomada sau ciclica. Adoptarea noului mod de viata prin cultivarea plantelor a facut ca elementele spirituale si material sa fie receptate din prisma utilitarului. Un astfel de exemplu este prezent in Moldova unde se afla doua variante locale: in timp ce in sud pastreaza inca elementele Stacevo in pictura si decorul plastic, varianta din nord este sesizata prin ceramica decorata cu imprimeuri, incizii si proeminente, decorul plastic lipseste7. Evolutia culturii Starcevo-Cris a avut loc in cadrul a doua variante regionale: una sudica legata de elemental Starcevo si una Nordica legata de aspectul Cris, present in centrul si nordul Transilvaniei, si in Ungaria. Dezvoltarea celor doua variante regionale nu a fost asemanatoare, astfel pe cand aspectul sudic a continuat sa evolueze pe baza regiunilor de provenienta, elemental Nordic a suferit o interventie din partea culturii cu ceramic liniara ce a incetat procesul de

4Academia Romana, op. cit. 124-1255 Ibidem 1296 Academia Romana op. cit, 1297 Academia Romana op. cit, 131

3

evolutie. Aceste deosebiri se remarca mai ales in ceramica si unelte, astfel in sud vasele au suprafata bine lustruita, lucru ce s-a practicat pe toata evolutia culturii existand si o categorie de ceramica foarte fina alaturi de cea fina si grosiera, pe cand in nord este prezenta o ceramica netezita perfect, rar fiind lustruita, lucru mentinut doar in faza initiala de evolutie, pe parcurs ceramica foarte fina (netezita) dispare. Ornamentarea este si ea diferita, in sud predomina forme bitronconice, tronconice si sferice pentru vasele de tip castron, strachina si cupa, acestea fiind relativ putine in nord, aici sunt prezente vase cu patru picioruse. Decorul barbotian din sud este organizat(dungi) si neorganizat(stropire), in nord fiind present doar cel neorganizat. In sud elementele Vinca ca de pilda canelura sau perforarea uneltelor sunt prezente inca din faza initiala de evolutie, pe cand in nord ele apar in fazele finale8. Aceasta cultura a patruns in Moldova pe doua cai; un grup a venind dinspre Transilvania sud-estica, precum si din Muntenia de nord-est, mergand spre sudul Moldovei, iar cel de-al doilea grup a venit din nordul Transilvaniei, ajungand in Suceava si campia Jijiei. Pe teritoriul Moldovei a evoluat in cursul a trei faze, unde si-a format pe deplin caracterul neolitic. Prima faza se caracterizeaza, prin ceramica de factura grosiera, fina si foarte fina, prezenta atat in sud cat si in nord, diferenta intre cele doua regiuni fiind gradul de lustruire a suprafetei vasului. In ceea ce priveste forma vaselor predomina aspectul bitronconic, vasele fiind pictate cu rosu, negru, brun si alb, decorul fiind cu ghirlande, caneluri si spirale. Locuintele sunt de tipul bordeelor, adancite9. Faza a doua este perioada de apogeu a acestei culturi, perioada de maxima expansiune in teritoriul Moldovei. In cadrul acestei faze se remarca o evolutie atat a locuintelor care sunt predominant construite la suprafata, sugerand o perioada de stabilitate sociala, cat si in materie de ceramica, in aceasta faza cresc deosebirile dintre variantele din nord si sud. Astfel in comunitatile nordice dispare ceramica foarte fina, perfect netezita, fiind pastrata cea de facture fina si gosiera. Dispare si pictura cu alb, folosindu-se doar negrul asezat peste fondul rosu al vasului. In nord pictura se aplica peste angoba rosiatica a vaselor tip oala, iar in sud ea decoreaza cupele, castroanele si strachinile. Formele de strachini semisferice dispar iar in locul lor apar vase tronconice cu margini clar articulate, se pastreaza in continuare decorul in spic sau fagure, format prin impresiuni de deget si unghie, raspandindu-se si decorul prin incizie, ce formeaza decoruri unghiulare10. Cea de-a treia faza de evolutie Starcevo-Cris este reprezentata de continuarea evolutiei din faza anterioara, atat in Moldova cat si in Transilvania, celelalte regiuni ca Campia Tisei, regiunile dunarene sunt fie asimilate complet, fie in curs de asimilatie, de comunitatile Vinca si Dudesti alaturi de cele cu ceramic liniara. Aici comunitatile din sudul Moldovei isi mentin legaturile cu regiunile Dunarene, iar cele nordice sufera influente de tip Vinca(caneluri, unelte perforate) prezente in sud. Locuintele, sunt de suprafata, sau putin adancite, in decorul ceramicii, pe langa elementele anterioare se adauga anumite elemente noi: in nord se dezvolta ceramica arsa cenusiu peste care se aplica canelura, iar in sud se dezvolta ceramica barbotinata. Motivele plastice

8 Nicolae Ursulescu, Evolutia culturii Starcevo Cris pe teritoriul Moldovei, Suceava, Ed Muzeul judetean Suceava, 1984. 31-33

9 Ibidem , 35 36 3710 Nicolae Ursulescu op cit 38

4

aplicate ceramicii grosiere, sunt folosite si pentru ceramica fina, tot in ceramica pe langa zig-zagurile incizate apar si triunghiuri hasurate. Uneltele perforate (topor, maciuca), se raspandesc tot mai mult. Sfarsitul acestei culturi din Moldova se datoreaza unei faze mai noi a culturii cu ceramica liniara decorata cu capete de note musicale, ea dispare in acelasi timp cu cultura Starcevo-Cris din Transilvania, ce este asimilata de cultura Vinca-Turdas. Cultura Starcevo-Cris s-a incheiat, fiind asimilata, lasand in continuare unele forme de urne. Inafara faptului ca comunitatile Starcevo-Cris au introdus in Romania neolitizarea, in aproape intreg teritoriul acesteia, au fost si primele care au initiat exploatarea unor materii prime, creindu-se grupuri specializate in acest domeniu, care extrageau sare(carpatii Orientli), silex(Solca) etc11. Cultura Ciumesti, numita dupa localitatea din Satu Mare este componenta unei arii culturale largi a ceramicii liniare vechi din bazinul superior si mijlociu al Tisei, avand legaturi cu sud-estul slovaciei si nord-estul Ungariei12. Cultura Ciumesti a precedat grupul Starcevo-Cris, din variantele de ceramica ne dam seama ca aceasta cultura a luat nastere prin sinteza dintre doua grupuri umane de origini diferite: Primele elemente sunt si cele mai principale, de origine sudica, avand rolul principal in formarea acestei comunitati, fiind prezente in spatiile din nord-vestul si vestul teritoriului Starcevo-Cris, elemente remarcate prin compozitia pastei ceramicii si o serie de ornamente de traditie starceviana, ca de exemplu adancirile facute cu unghia. Iar cel de-al doilea element este reprezentat de elementul tardenoasian remarcat prin numeroase unelte microlite de silex si obsidian. Prin imbinarea celor doua elemente a aparut cultura Ciumesti, avand ca zona de constituire nordul Crisanei, in vestul Maramuresului, si in nord-estul R.P. Ungaria, avand ca moment de formare sfarsitul neoliticului timpuriu, evoluind pe parcursul neoliticului mijlociu. Punctul de inceput al culturii Ciumesti este vestul romaniei, apoi raspandindu-se in sud invaluind o parte din cultura Starcevo-Cris. Aria de raspandire a acestei culturi se intinde pe un teritoriu restrans: in estul R.P. Ungare, mai cu seama intre granita tarii noastre si Tisa, in Slovacia, iar in Romania aceasta cultura a fost prezenta din zona de dune din nord-vest pana la Crisul Repede, in sud, si in vestul Transilvaniei (Cheile Turzii). Comunitatile Ciumesti in evolutia lor din nord-vest au parcurs doua faze : prima fiind si cea mai veche atestata la complexul de la Berea I. Aici materialul ceramic se caracterizeaza prin pasta amestecata cu pleava si decor din barbotina si linii ondulate larg si trasate. Tot aici au fost gasite unelte de silex si gresie, predominand lamele, trapezele apoi razuitoarele pe lama si nuclee. Si faza a doua, atestata la complexul Berea IX, unde apar vase cu picior, avand partea superioara sub forma de platou, iar piciorul tranconic este mai scurt, fata de fazele precedente; si fragmente de ceramica cu decor pictat. Cultura Ciumesti desii are in comun cu cultura Ceranicii liniare elementul Starcevo-Cris, cele doua sunt diferite. Pe cand cultura Ceramicii liniare are o expansiune mare, cultura Ciumesti are o arie de raspandira redusa. Aceasta cultura are analogi comune cu cultura Dudesti din Muntenia, semn ca cele doua au fost contemporane13.

11 Nicolae Ursulescu, op.cit. 39 4012Academia Romana op. 13213Eugen Comsa, Consideratii op cit 31-32

5

Neoliticul tarziu cuprinde perioada aflata intre circa 5000 si 4250, este reprezentat de inlocuirea comunitatilor Starcevo-Cris, cu alte culturi si sinteze ce au reflectat patrunderea in spatiul carpato-danubiano-pontic a unor noi comunitati cu influente venite atat din sud marcate de grupul Vinca cat si din centrul Europei marcate de cultura ceramicii liniare. Aceste doua fonduri culturale vor duce spre sfarsitul mileniului V-lea la formarea unor noi comunitati (Boian, Precucuteni, Vadastra, Turdas, Tisa) care vor participa la evolutia eneoliticului Romanesc14. Cultura Vinca este numita dupa o asezare de tell din Belgrad, avand o mare capacitate de expansiune, aceasta cultura prin sintezele cu grupurile Starcevo-cris si cu ceramica liniara, a dus la formarea mai multor comunitati inrudite intre ele: (cultura Banatului, grupul Parta, Grupul Bucovat, Grupul Rast, cultura Turdas, complexul Lumea Noua-Cheile Turzii-Cluj). Ceramica este cea care caracterizeaza acest grup, fiind alcatuita din pasta amestecata cu nisip si pietricele, cu nuante de negru si cenusiu, bine arsa si lustruita, decorul era din caneluri, pliseuri si benzi de linii incizate umplute cu puncte. Locuintele erau de regula adancite in sol, iar mai apoi se construiau la suprafata, asezarile avand si sisteme de aparare cu santuri si palisare, fortificatii realizate din cauza conflictelor dintre Vinca si Stacevo-Cris15. Asimilarea culturii Starcevo-Cris se grabeste incepand cu faza a doua(A2) a culturii Vinca, acest lucru a dus la nasterea culturii Banatului care isi largeste contactele cu grupurile ceramicii linare din Campia Tisei, aparand noi sinteze. In Romania sintezele acestei culturi au dus la formarea grupurilor Parta si Bucovat. In asezarea de la Parta s-a descoperit cel mai vechi sanctuar neoliticul Romanesc, alte grupuri viciene au dus la formarea culturii Turdas, in care se gasesc si elemente starceviene, si ale ceramicii liniare16. Spre sfarsitul neoliticului timpuriu probabil din cauza climei sau din cauze ale activitatilor agricole, a avut loc o dinamizare a comunitatilor din intreaga Europa. Probabil ca din aceste motive comunitatile Vinca au venit din Peninsula Balcanica prin culuarul Vardarului si al Moravei, triburi caracterizate prin categoria de vase de dimensiuni medii, de culoare cenusie si neagra, ornamentata cu caneluri. Ajungand intr-un final in nord-estul Iugoslaviei si apoi in Banat, inlocuind grupurile Starcevo-Cris. Aceste doua grupuri de comunitati, au fost o perioada de timp contemporane, existand intre ele contacte, remarcate prin vase cenusii cu decor canelat, prezente la distante mari fata de spatiile detinute de aceste grupuri. Astfel de fragmente au fost descoperite in sapaturile de la Harman si Moldova in Suceava pe teritoriul Starcevo-Cris.Un alt contact cu Starcevo-Cris s-a observant in sapaturile de la Ostrovu Banatului, unde pe langa materialul Starcevo s-au descoperit statuete feminine de tipul Vinca. Dupa stabilirea in zonele Dunarii banatene, aceste grupuri au inceput sa se extinda mai ales spre est si sud-est in Oltenia, pana spre varsarea Jiului in Dunare, in vestul Olteniei au avut contact cu cultura Dudesti. Asezarile acestei culturi erau situate pe terase, fiind inconjurate cu santuri de ingradire, locuintele fiind de suprafata si ingropate partial in pamant17.

14 Academia Romana op. 13415 Ibidem 13516 Academia Romana op. 13917 Eugen Comsa, Consideratii, op cit 33

6

Schimburile comerciale se faceau de la distante mari, spre exemplu silexul banatean din care s-au produs numeroase unelte in regiunea Liubcova, a fost adus de la izvoarele Begai, de asemenea rocile din care s-au realizat unelte cioplite se aduceau din muntii Mehedinti. Utilizare osului in producerea uneltelor este o alta caracteristica a acestei culturi, realizandu-se impunsatori, spatule, dalti, varfuri de sageti, harpoane din corn. O alta caracteristica este confectionarea de statuiete feminine din lut ars ornamentat prin incizie si pictat cu rosu, ce purtau masti, unele aveau capul mobil. In timpul extinderii din Nord-vestul Banatului, aceste comunitati au luat contact cu grupurile Szakalhat prezente mai ales in sud-estul Ungariei, din amestecul celor doua grupuri a luat nastere cultura Bucovat. Un alt grup care s-a format datorita culturii Vinca este grupul Turdas, acesta avand in comun utilizarea silexului banatean, unelte din piatra slefuita, perforate sau nu; sapaligi din corn si unelte din os ca impunsatoarele, dalti, spatule, carlige. In formele de ceramica se observa asemanari cu cultura Vinca, fiind prezente si forme diferite ca vasul cu gura patrata. Decorul se realizeaza cu benzii in forma de V, oblice sau zig-zag, fiind prezente si linii incizate, ondulate, zig-zag, arcuite, si canelurile. Sunt prezente si figurine feminine care au o masca pe fata, iar altele au redate piese de imbracaminte si podoabe18. Cultura Dudesti numita dupa un cartier din Bucuresti se invecineaza la rasarit cu Vinca cu care se ciocneste in Oltenia dand nastere unui aspect cultural mixt, fiind prezenta si in Muntenia unde a asimiat grupurile starceviene, precum si in Oltenia unde a ocupat teritoriile Carcea tarzii. Acest grup are ca punct de plecare nord-vestul Anatoliei, raspanzindu-se prin estul Bulgariei in zona Varna. Inceputul culturii Dudesti din Romania este in Muntenia unde prima faza Malu Rosu este contemporan cu ultima faza Starcevo-Cris, iar urmatoarele doua faze Fundeni si Cernica sunt contemporane cu fazele culturii cu ceramic liniara din Moldova19. Este prima cultura din acest teritoriu, date despre perioada timpurie sunt necunoscute. Cert este ca elementele timpurii au fost prezente, deoarece acest spatiu era inconjurat de teritorii neolitizate si facand o comparatie intre mediul din sudul Munteniei si alte medii asemanatoare din tara noastra si spatial dinafara granitelor am constata ca spatiile respective au detinut caracteristicile neoliticului inaintea grupului Dudesti20. Din sapaturile efectuate la Dudesti, s-au descoperit numeroase unelte microlite de silex si cu forme geometrice tip trapeze, acest numar mare de unelte atat de silex cat si trapeze indica ca unul dintre elementele mai vechi care au compus aceasta cultura este elementul tardenoasian(la care s-au adaugat unele elemente sudice). Aceasta cultura a evoluat prin trei faze: Malu Rosu, Fundeni si Cernica. In faza initiala, acest grup este present in vestul Olteniei, ajungand pana la Dudesti, faza a doua s-a extins spre nord-estul Munteniei, iar in faza Cernica aceste triburi s-au restrans in teritoriul din sud-estul Olteniei si o parte din sudul Munteniei pana la Gradistea Ulmilor. In toate trei faze apar trei categori de vase: vase de uz casnic, avand forme de borcan cu peretii arcuiti, decorate cu brauri alveolate si proeminente, fiind foarte modeste ele evidentiaza categoria etnica a populatiei. Vase piriforme alaturi de alte recipiente, au fost decorate in prima

18 Ibidem 3419 Academia Romana op. 143 20 Eugen Comsa op. Cit, Consideratii, 35

7

faza, cu ornamente formate din linii late, iar in fazele doi si trei decorul era compus din benzi regulate acoperite mai apoi de linii oblice, si ornamentare in trepte, margiite de doua linii incizate. Aceste doua categarii de vase erau compuse din pasta amestecata cu pleava, sau concretiuni calcaroase pisate. Si vase de dimensiuni mijloci si mici, piriforme sau pahare formate din pasta fina, cu pereti subtiri si culoare cenusie sau neagra, ornamentate cu caneluri orizontale, oblice sau in capriori21. Cultura ceramic liniare este numita dupa decorul caracteristic de linii incizate dispuse in benzi. A luat nastere in faza finala a culturii Starcevo-Cris formandu-se in teritoriile de nord a acestui grup, pe teritoriul Ungariei, si Slovaciei, neolitizand comunitatile locale. Aceasta cultura s-a manifestat in doua variante deosebite, varianta din bazinul Tisei avea un decor bazat prin linii incizate largi, dispuse meandric, iar pentru faza din centrul Europei se utilizau liniile inguste incizate adanc, care mai apoi sunt intretaiate de alveole (capete de note muzicale) si crestaturi. Prima varianta si-a pastrat aceleasi teritorii, pe cand a doua varianta s-a extins pe un spatiu vast cuprins intre Marea Nordului si Bugul Sudic, cuprinzand o mare parte din Germania, Austria, Polonia, jumatate din nordul Romaniei si Republica Moldova, precum si Ucraina. Cauzele acestor extinderi sunt de natura demografica si de secatuire a solului. In tara noastra aceasta cultura este prezenta in reginile vestice unde se afla varianta Tisei, care de-a lungul timpului a produs schimburi de elemente si sinteze cu culturile Starcevo-Cris si Vinca, reusind uneori sa-si puna amprenta asupra evolutiei culturale. In partile rasaritene grupurile Starcevo-Cris si-au pastrat caracteristicile pana la sfarsit, fiind totusi si in aceste zone tendinte de evolutie spre o ceramica liniara veche (nordul Moldovei). Aici evolutia ceramici liniare s-a facut dupa patrunderea in acest areal a fazelor comunitatii ceramicii liniare cu capete de note muzicale, ocupand acest teritoriul pana la Nistu22. Extinderea acestor comunitati s-a facut spre sud ocupand aproape intreaga Moldova fara campia din sud-est. De aici un grup a patruns in sud-estul Transilvaniei ajungand la Muresul mijlociu, apoi un alt grup s-a raspandit in nord-estul Munteniei pana langa Calmatui, unde a dus la formarea culturii Suditi23. Aceasta cultura este structurata in trei faze: prima faza incepe cu venirea si instalarea comunitatilor ceramici liniare in estul Carpatilor, asimiland purtatorii culturii Starcevo-Cris din Moldova, ce a reusint sa transmita o serie de elemente ce se remarca in ceramica si tipul de locuinte. Existand o perioada de convetuire intre aceste grupuri chiar daca nu in aceleasi asezari, ci in zone intercalate, explicandu-se existenta in complexele Starcevo-Cris a fragmentelor de ceramica liniara si invers.24. Faza a doua reprezinta momentul de apogeu al acestei culturi in rasaritul Romaniei, moment in care aceste grupuri pe langa faptul ca patrund in ariile altor culturi, le si modifica evolutia prin sinteze ( cultura Dudesti se restrange spre sud, iar partea nord-estica a grupului Cernica este abandonata) 25.

21 Eugen Comsa op. Cit, Consideratii, 3622 Academia Romana op. 144-14623 Eugen Comsa op cit, Consideratii, 3824 Nicolae Ursulescu, Contributii privind neoliticul si eneoliticul din regiunile est-carpatice ale romaniei, vol 1, Iasi, ed. Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” 2000. 25225 Ibidem 253

8

Faza a treia reprezinta momentul final al locuirii comunitatilor ceramicii liniare in cea mai mare parte a Moldovei si Transilvania est-centrala. In aceasta faza scade forta de expansiune si de modificare a comunitatilor de la sud de Carpati, pornind spre nord puternice influente care vor duce la formarea culturii Precucuteni26. Modul de viata nu era foarte diferit fata de celelalte comunitati neolitice, precum practicarea unei agriculturi primitive, cresterea animalelor, vanatoare, pescuit, etc. Asezarile erau situate in zone joase (terase , grinduri) sau inalte (terase inalte, interfluvii), Locuintele erau adancite (statiune Tarpesti), si de suprafata de tipul colibelor27. Cultivarea plantelor se facea printr-o agricultura ciclica datorita secatuirii solului28. Mestesugurile erau alcatuite din olarit prelucrarea pietrei, a lemnului, pieilor, osului, torsul, tesutul. Piatra slefuita era impartita in doua grupe: cu tais, folosite atat ca unelte cat si ca arme, fata de cultura Starcevo-Cris, in aceasta comunitate nu s-a atestat topoare cu tais in forma de V, fiind prezente doar dalti si tesle; si unelte pentru lovit, utilizate doar ca arme29. Piesele cioplite erau de silex (silex de Prut), din care erau obtinute lame, razuitoare, microlite geometrice. Fiind prezente si unelte de obsidian, cele de piatra slefuita erau facute in ateliere fiind de tip tesla in forma de calapot, osul era folosit mai rar confectionandu-se sule, spatule30. Ceramica in special cea din Moldova era impartita in doua categorii fina si grosiera. Ceramica fina are o ardere complete, avand o culoare cenusie sau negricioasa, fiind si neagra sau galbuie, pasta era formata din lut bine purificat la care se adauga nisip fin. Suprafata vaselor este bine lustruita. Ceramica grosiera se caracterizeaza prin grosimea peretilor, arderea este incompleta din cauza grosimi acesteia, avand o culoare inchisa cu nuante de cenusiu, cenusie galbuie, galbuie rosiatica, bruna, neagra. Pasta este compusa din pleava amestecata cu pitricele sau cioburi pisate. Formele de vase sunt reprezentate de: castronul aproximativ semisferic, avand peretii arcuiti; castronul bitronconic, cu buza dreapta sau incovoiata; oala cu gat bine conturat, gatul cilindric si corpul bombat; castronul aproximativ tranconic; vase mici cu contur patrat, avand colturile ingrosate si usor rotunjite; vase cu tub de scurgere, vas dublu31. Ornamentarea se realiza prin incizie de: linii inconjuratoare; unghiuri suspendate ( unghiurii din linie dubla sau simpla, zig-zag cu o linie sau doua, unghiuri intretaiate, unghiuri simple); motive cruciform; ughiuri obtuze; romburi; meander; motive curbiliniare; benzi umplute. Ornamente imprimate cu striuri de alveole, siruri de impresiuni de unghie, ciupituri de deget si unghie, impresiuni in V; ornamentele plastic erau reprezentate de proeminente, brauri simple, barbotina; ornamente plastice si adancite avand proeminente cu impresiuni, brauri cu impresiuni, brauri si proeminente, ambele cu alveole; ornamente excizate si ornamente canelate32.

26 Nicolae Ursulescu, Contribuţii, op.cit. 25827 Ibidem, 263 264, 28 Nicolae Ursulescu, Contribuţii, op.cit. 26729 Ibidem, 269 27030 Eugen Comsa op cit, Consideratii, 3831 Nicolae Ursulescu, Contribuţii, op.cit. 280 28232 Nicolae Ursulescu, Contribuţii, op.cit. , 286-305

9

Viata din epoca neolitica a fost cu mult diferentiata fata de cele doua epoci precedente: paleolitic si mezolitic, aceasta diferenta s-a produs in cursul unei perioade indelungate de timp, progresul fiind datorat formari unei noi ramuri economice, cea de producatori. In peroada precedenta triburile obtineau hrana prin cules, vanatoare, pescuit, etc. fiind doar consumatori, fara sa produca un supliment de hrana, care s-a realizat prin cultivarea plantelor. Cea mai importanta schimbare comparativ cu perioadele precedente este aparitia agriculturii. In zonele in care s-a introdus cultivarea plantelor se asista la o serie de schimbari economice si sociale: are loc un proces de sedentarizare, asezarile cresc ca urmare a nevoii de forta de munca pentru cultivarea terenurilor, locuintele devin mult mai solide si cresc uneori in dimensiuni. Economia triburilor neolitice se baza pe cultivarea primitiva a plantelor, cresterea animalelor, vanatoare, pescuit, cules si producerea imbracamintei. Cultivarea plantelor se facea prin utilizarea uneltelor cu varf de silex, piatra slefuita, sau corn, triburile utilizau in agricultura specii de graninee salbatice, insemnund faptul ca aceste comunitati si-au dat seama in cursul anilor de insemnatatea acelor plante, trecand de la culesul semintelor la cultivarea acestora. Aceaste metode de cultivare au fost aduse in Romania de comunitatile din Peninsula Balcanica, stabilite in Oltenia si vestul Transilvaniei, metode care mai apoi au fost adotate si raspandite de grupurile Starcevo-Cris in aproape intreaga tara. Pe parcursul deceniilor aceste practici au evoluat de la o zona la alta, de la o cultura la alta cultura, datorita dezvoltarii locale si a legaturilor cu grupurile culturale invecinate. Pe teritoriul nostru putem impartii aceasta evolutie in doua mari perioade: prima perioada cuprinsa intre neoliticul timpuriu si inceputul neoliticului mijlociu, perioada ce se caracterizeaza prin modul de viata semistabil avut de triburi, determinat de cultivarea plantelor pe suprafete mici, in aproape intreaga Romanie. Metodele de sapare a solului erau asemanatoare pentru toate culturile neoliticului, folosindu-se unelte din corn s-au lemn cu varfuri de silex sau piatra cu ajutorul carora se cultiva: graul(Tricum monococum L), orzul si meiul33. Si cea de-a doua perioada situata la sfarsitul neoliticul mijlociu si neoliticul tarziu, este o perioada de evolutie a metodelor de cultivare a plantelor. In aceasta perioada apare un nou instrument de lucrat solul, plugul primitiv, ce faciliteaza trecerea de la o viata semistabila la una sedentara. Fata de prima perioada unde cultivarea plantelor este facuta in majoritate de femei, fiind un fel de gradinarit, aici utilizandu-se plugul cu tractiune animala, creste contributia barbatului in agricultura, aceasta noua metoda avea nevoie de o forta considerabila pe care femeile nu o puteau depune. Un exemplu ca plugul a aparut in neolitic este in urma descoperiri unei tablite de lut ars la Alba ce infatisa doua cornute ce mergeau in aceeasi directie , iar in urma lor era o persoana, simbolizand un om ce lucra pamantul cu plugul. Spre sfarsitul epocii se adopta noi specii de grau ca Tricum Vulgare L, si Tricum Compactum host, productia era recoltata cu seceri din corn pe care se facea un sant unde se puneau lame de silex. Granele se pastrau in vase de provizii sau in gropi arse, boabele erau macinate in rasnite obtinandu-se faina34. Cresterea animalelor reprezinta o alta activitate esentiala prin care omul a putut sa-si produca o parte din hrana ( carne, lapte), diminuand efortul depus de barbati la vanatoare, producand si o parte din piei, lana utilizate in producerea hainelor. Animalele

33 Eugen Comsa, Neoliticul din Romanai, Bucuresti, ed. Stiintifica si enciclopedica, 1982. 53 5434 Eugen Comsa 1982, op.cit. 55 56

10

domesticite sunt vitele, oi, capre, porcine atestate prin descoperirile de oase din complexele Starcevo-Cris, Dudesti, Vinca, etc35. Vanatoarea, pescuitul si culesul reprezentau activitatile secundare in procurarea hranei. Vanatoarea se efectua cu ajutorul arcului cu sageti cu varful de silex, sulita si capcane, fiind vanate aproape toate speciile de animale salbatice ca: cerbul, caprioara, castorul, bourul, bizonul, antilopa, pisica salbatica; vanate atat pentru hrana cat si pentru blanuri s-au piei. In pescuit se utilizau plase cu greutati din lut ars, harpoane, undite cu carlig de os, fiind o activitate practicata de comunitatile situate in apropierea raurilor, lacurilor, fluviilor. Si culesul care era practicat de femei, batrani si copii, care culegeau fructe, ciuperci si radacini36. Imbracamintea se produce prin tors, o ativitate obisnuita a femeilor, prezenta in toate culturile neolitice, fiind descoperite dovezi ale acestei indeletniciri, fusoaie de lut, in forma de disc sau bitronconica, prevazute pe mijloc cu orificii unde era introdus un bat. O alta activitate practicata de femei e tesutul, aceasta activitate era facuta pe un razboi de tesut vertical alcatuit din doua furci laterale, ce sustineau cilindrul, nu prea gros, facut din trunchi de copac. Pe aceasta bara se legau firele atarnate vertical ce aveau la un capat legate greutati de lut ars37. Alte activitati sunt reprezentate de producerea uneltelor si olaritul, fiind reprezentate de noi realizari, ce au aratat evolutia fata de epocile anterioare.

Epoca neolitica este una extrem de importanta in istoria omenirii. Ea a determinat evolutia de mai departe a civilizatiei. In neolitic s-a pus in miscare progresul economic si social al comunitatilor umane. Noile principii de organizare a economiei au dat posibilitate oamenilor sa controleze mijloacele de dobandire a resurselor alimentare. Economia producatoare a dus la stabilirea si consolidarea modului sedentar de viata, care a favorizat transmiterea traditiilor culturale de la o generatie la alta, de la o cultura la alta. Epoca neolitica a reprezentat primul pas in procesul de modernizare a societatii tribale, in

cadrul ei s-a trecut la o noua metoda de modelare a pietrei, prin slefuire, s-a dezvoltat mestesugul ceramicii, care capata noi forme si culori, tot in cadrul acestei epoci a inceput metalurgia aramei, care s-a dezvoltat in perioada eneolitica.

Bibliografie1 Eugen Comsa, Neoliticul pe teritoriul Romaniei: Consideratii, Bucuresti. Ed Academiei Republicii Socialiste Romania, 1987.2 Nicolae Ursulescu, Evolutia culturii Starcevo-Cris pe teritoriul Moldovei, Suceava, Ed Muzeul judetean Suceava, 1984.

35 Ibidem, 57 5836 Eugen Comsa 1982, op.cit 61 6337 Ibidem 64 65

11

3 Nicolae Ursulescu, Contributii privind neoliticul si eneoliticul din regiunile est-carpatice ale romaniei, vol I, Iasi, Editura Universitatii "Al.I. Cuza", 2000.4 Eugen Comsa,  Neoliticul din Romania, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1982.5 Academia Romana, Istoria romanilor vol.1, Bucuresti, ed. Enciclopedica, 2001.Eugen Comsa, Nicolae Ursulescu,

12